18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/1

(1)

O țară beneficiară în cadrul sistemului generalizat de preferințe tarifare (SGP) poate solicita să beneficieze de preferințe tarifare suplimentare în cadrul regimului special de încurajare a dezvoltării durabile și a bunei guvernanțe (SGP+). În acest sens, articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012 prevede criterii specifice de eligibilitate pentru acordarea de preferințe tarifare unei țări solicitante în cadrul SGP+. Această țară ar trebui să fie considerată ca vulnerabilă din cauza lipsei unei diversificări suficiente și a integrării insuficiente în sistemul comercial internațional. Ea trebuie să fi ratificat toate convențiile enumerate în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 978/2012, iar cele mai recente concluzii disponibile ale organismelor de monitorizare competente nu ar trebui să identifice probleme grave în ceea ce privește punerea efectivă în aplicare a acestor convenții. Țara în cauză trebuie să nu fi formulat, referitor la oricare dintre convențiile relevante, o rezervă care este interzisă de această convenție sau care, în sensul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 978/2012, este considerată incompatibilă cu obiectul și cu scopul respectivei convenții. Ea trebuie să accepte fără rezerve obligațiile de raportare impuse de fiecare convenție și să își asume angajamentele ferme prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele (d), (e) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012.

(2)

O țară beneficiară a SGP care dorește să beneficieze de SGP+ trebuie să prezinte o cerere însoțită de informații complete privind ratificarea convențiilor relevante, rezervele și obiecțiile la aceste rezerve formulate de alte părți la convenție, precum și angajamentele sale ferme.

(3)

Comisia a fost împuternicită să adopte acte delegate pentru a modifica anexa III la Regulamentul (UE) nr. 978/2012, în vederea acordării SGP+ unei țări solicitante prin adăugarea acesteia pe lista țărilor care beneficiază de SGP+.

(4)

La 12 iulie 2016, Comisia a primit din partea Republicii Democratice Socialiste Sri Lanka („Sri Lanka”) o cerere pentru a beneficia de SGP+.

(5)

Comisia a examinat cererea pentru SGP+ depusă de Sri Lanka în conformitate cu dispozițiile articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 978/2012 și a decis că Sri Lanka îndeplinește condițiile. Prin urmare, Sri Lanka ar trebui să beneficieze de SGP+ începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament. Anexa III la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 ar trebui modificată în consecință.

(6)

Comisia ar trebui să urmărească evoluția ratificării convențiilor relevante, punerea lor efectivă în aplicare de către Sri Lanka, precum și cooperarea guvernului din Sri Lanka cu organismele de monitorizare competente, în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 978/2012,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/3

(1)

Versiunea în limba polonă a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 al Comisiei (2) conține o eroare la punctul 11.4.3 litera (a) din anexă privind lista competențelor care necesită pregătire periodică la intervale specifice.

(2)

Versiunea în limba suedeză a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 conține mai multe erori în anexă, și anume: la punctele 8.1.1.2 și 9.1.1.3 privind înnoirea controlului de securitate; la punctul 8.3.1 privind obiectul obligației de livrare; la punctul 9.1.3.5 litera (b) primul paragraf, privind sfera de aplicare a metodei de verificare; la punctul 9.3.1 privind obiectul obligației de livrare; precum și în fraza introductivă de la punctul 11.2.3.1 privind persoanele care au obligația de formare profesională.

(3)

Prin urmare, versiunile lingvistice în limbile polonă și suedeză ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1998 ar trebui rectificate în consecință. Celelalte versiuni lingvistice nu sunt afectate.

(4)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru securitatea aviației civile,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/5

(1)

Regulamentul (CE) nr. 834/2007 stabilește cerințe de bază privind producția ecologică de animale de acvacultură, inclusiv cerințe referitoare la hrana pentru animale. Regulamentul (CE) nr. 889/2008 al Comisiei (2) stabilește norme detaliate de punere în aplicare a respectivelor cerințe.

(2)

Articolul 15 alineatul (1) litera (d) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 prevede că peștii și crustaceele trebuie să fie hrăniți cu hrană care satisface cerințele nutriționale ale animalelor în diversele etape de dezvoltare ale acestora.

(3)

Articolul 25l din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 stabilește norme specifice privind hrana destinată anumitor animale de acvacultură menționate în secțiunile 6, 7 și 9 din anexa XIIIa la respectivul regulament. Obiectivul normelor prevăzute la articolul respectiv este să acorde prioritate hranei disponibile în mod natural, atunci când aceasta este disponibilă.

(4)

În conformitate cu articolul 25l alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 889/2008, animalele în cauză trebuie să fie hrănite cu hrană care se găsește în mod natural în iazuri și lacuri. Articolul 25l alineatul (2) din regulamentul menționat anterior permite utilizarea alimentelor ecologice de origine vegetală sau a algelor marine, atunci când resursele naturale de hrană nu sunt disponibile în cantități suficiente. Articolul 25l alineatul (3) literele (a) și (b) din regulamentul menționat anterior stabilesc procentele maxime de făină de pește și ulei de pește care pot fi incluse în rația de hrană a Pangasius spp. și a creveților, atunci când se suplimentează hrana disponibilă în mod natural.

(5)

Hrana prezentă în mod natural este limitată sau inexistentă în stadiul de incubare. Statele membre au informat Comisia că normele privind alimentația creveților din familia Penaeidae, în special a creveților tigrați (Penaeus monodon), prevăzute la articolul 25l alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 889/2008, ar conduce la malnutriție și la creșterea mortalități dacă ar fi aplicate în stadiile juvenile într-un mediu de incubator.

(6)

Articolul 25l alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 prevede că animalele în cauză trebuie să fie hrănite cu hrană disponibilă în mod natural în iazuri și lacuri. Norma prevăzută la articolul menționat ar trebui să se refere numai la stadiile de creștere, în care animalele sunt ținute în iazuri și lacuri, și nu la mediile de incubare, în care hrana disponibilă în mod natural este insuficientă. Acest lucru este în mod special relevant de la 31 decembrie 2016, moment de la care, în conformitate cu articolul 25e alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 889/2008, animalele de acvacultură tinere care fac obiectul unor condiții de gestionare neecologice nu mai pot fi introduse într-o exploatație ecologică. Înainte de această dată, se permitea introducerea unui procent de animale tinere neecologice într-o exploatație ecologică, după un stadiu de incubare în cadrul unei gestionări neecologice.

(7)

În plus, grupul de experți pentru consultanță tehnică în domeniul producției ecologice („EGTOP”), instituit prin Decizia 2009/427/CE a Comisiei (3), a confirmat faptul că normele specifice stipulate la articolul 25l alineatul (3) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 sunt adecvate numai pentru stadiile de creștere (4). EGTOP consideră că limitările privind făina și uleiul de pește prevăzute la articolul respectiv nu permit satisfacerea cerințelor nutriționale ale animalelor în cursul primelor stadii de viață, când acestea se află într-un mediu de incubare.

(8)

Comisia a identificat necesitatea de a modifica normele privind hrana anumitor animale de acvacultură prin clarificarea faptului că aceste norme se aplică numai în stadiile de creștere. Pentru a ajunge la această concluzie, Comisia a ținut cont de cerința de a satisface cerințele nutriționale ale animalelor în diversele etape de dezvoltare ale acestora în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (d) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 834/2007, de obiectivul articolului 25l din Regulamentul (CE) nr. 889/2008 de a se acorda prioritate hranei disponibile în mod natural atunci când aceasta este disponibilă, precum și de avizul EGTOP.

(9)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 889/2008 ar trebui modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru producția ecologică,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/7

(1)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii conținând aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestor aditivi.

(2)

Lista de aditivi alimentari a Uniunii poate fi actualizată în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2), fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri.

(3)

La data de 10 martie 2016, a fost depusă o cerere de autorizare pentru utilizarea nitriților (E 249-250) drept agenți de conservare în „golonka peklowana”. Cererea a fost ulterior pusă la dispoziția statelor membre în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008.

(4)

Conform solicitantului, „golonka peklowana” este un preparat polonez tradițional din carne în care nitriții sunt utilizați nu doar pentru proprietățile lor de conservant, ci și ca agent de condiționare pentru a obține culoarea dorită, precum și aroma și textura caracteristice pentru a răspunde așteptărilor consumatorilor. În starea în care este oferită consumatorilor, „golonka peklowana” trebuie să fie supusă unui tratament termic ulterior înainte de a fi consumată.

(5)

În considerentul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se prevede că la autorizarea aditivilor alimentari ar trebui să se țină seama și de alți factori relevanți pentru subiectul în cauză, inclusiv, inter alia, de factorii tradiționali. Din această cauză, este rezonabil să fie menținute pe piață anumite produse tradiționale în unele state membre în care utilizarea aditivilor alimentari este conformă cu condițiile generale și specifice prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(6)

În scopul asigurării unei aplicări uniforme a utilizării aditivilor vizați de prezentul regulament, preparatul „golonka peklowana” va fi descris în documentul de orientare care prezentate categoriile de produse alimentare enumerate în partea E din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 privind aditivii alimentari (3).

(7)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) pentru a actualiza lista Uniunii de aditivi alimentari prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este de natură să aibă un efect asupra sănătății umane. De o manieră generală, nitriții sunt autorizați pentru a fi utilizați în produsele pe bază de carne, în preparatele din carne utilizarea acestora este în schimb limitată la anumite preparate tradiționale, fiind prevăzute dispoziții specifice pentru produsele din carne conservate. Deoarece cererea de extindere a utilizării nitriților se referă exclusiv la anumite preparate din carne tradiționale, este de așteptat ca această extindere să nu aibă un impact semnificativ asupra expunerii globale la nitriți. Din aceste motive, extinderea utilizării aditivilor respectivi constituie o actualizare a listei Uniunii care nu este susceptibilă să aibă un efect asupra sănătății umane, nefiind astfel necesar avizul autorității.

(8)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 ar trebui modificată în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/10

(1)

În conformitate cu articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) se aplică, în ceea ce privește procedura și condițiile de aprobare, substanțelor active pentru care s-a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din directiva respectivă înainte de 14 iunie 2011. Pentru ortosulfamuron, condițiile de la articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite prin Decizia 2006/806/CE a Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, la 4 iulie 2005, Italia a primit din partea societății Isagro S.p.A o cerere de înscriere a substanței active ortosulfamuron în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Decizia 2006/806/CE a confirmat faptul că dosarul este „complet”, în sensul că se poate considera că îndeplinește, în principiu, cerințele privind datele și informațiile prevăzute în anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Au fost evaluate efectele acestei substanțe active asupra sănătății umane și animale și asupra mediului, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE, pentru utilizările propuse de solicitant. La data de 27 iulie 2012, statul membru raportor desemnat a transmis un proiect de raport de evaluare. În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 188/2011 al Comisiei (4), solicitantului i s-au cerut informații suplimentare. Evaluarea de către Italia a informațiilor suplimentare prezentate de solicitant a fost prezentată sub forma unor documente adiționale la proiectul de raport de evaluare și a fost compilată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) în august 2013.

(4)

Proiectul de raport de evaluare a fost examinat de către statele membre și de către autoritate. La 3 septembrie 2013, autoritatea a prezentat Comisiei concluzia sa cu privire la evaluarea riscului utilizării ca pesticid a substanței active ortosulfamuron (5). Autoritatea a concluzionat că informațiile disponibile privind natura reziduurilor în culturile primare și în culturile ulterioare, împreună cu lipsa informațiilor toxicologice și evaluarea consumului în cazul anumitor metaboliți din plante, nu permit finalizarea evaluării riscului pentru consumator. În plus, nici evaluarea riscului pentru organismele care trăiesc în sol și pentru organismele acvatice nu a putut fi finalizată. În plus, autoritatea a identificat unele aspecte problematice privind anumiți metaboliți, și, în consecință, evaluarea expunerii apei subterane nu a putut fi finalizată.

(5)

Comisia a invitat solicitantul să își prezinte observațiile privind concluzia autorității și, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 188/2011, privind proiectul de raport de reexaminare. Solicitantul și-a prezentat observațiile, acestea fiind examinate cu atenție.

(6)

Cu toate acestea, în pofida argumentelor prezentate de solicitant, aspectele problematice identificate/menționate în considerentul 4 nu au putut fi eliminate.

(7)

În consecință, nu s-a demonstrat faptul că, în condițiile de utilizare prevăzute, produsele de protecție a plantelor care conțin ortosulfamuron ar îndeplini, în linii generale, cerințele stabilite la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 91/414/CEE.

(8)

Prin urmare, ortosulfamuronul nu ar trebui aprobat, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(9)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Directiva 91/414/CEE, statelor membre li s-a oferit posibilitatea de a acorda, pe o perioadă inițială de trei ani, autorizații provizorii pentru produsele de protecție a plantelor care conțin ortosulfamuron. Decizia de punere în aplicare 2013/205/UE a Comisiei (6) a permis statelor membre să prelungească autorizațiile provizorii pentru ortosulfamuron pentru o perioadă care se încheie cel târziu la 30 aprilie 2015.

(10)

Având în vedere faptul că toate autorizațiile existente au expirat, nu este necesar să se prevadă o perioadă suplimentară de timp pentru a retrage autorizațiile produselor de protecție a plantelor care conțin ortosulfamuron.

(11)

Prezentul regulament nu exclude prezentarea unei noi cereri pentru ortosulfamuron, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/12

(1)

Partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (2) stabilește substanțele active considerate a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.

(2)

Perioadele de aprobare a substanțelor active bentazon, diquat, DPX KE 459 (flupirsulfuron-metil), famoxadon, flumioxazin, metalaxil-m și pimetrozin au fost extinse ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/549 al Comisiei (3). Aprobarea acestor substanțe va expira la 30 iunie 2017. Cererile de reînnoire a includerii acestor substanțe în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (4) au fost depuse în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1141/2010 al Comisiei (5).

(3)

Perioadele de aprobare a substanțelor active carfentrazon etil, ciazofamid, fenamidon, foramsulfuron, imazamox, izoxaflutol, oxasulfuron, pendimetalin și trifloxistrobin au fost prelungite ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/950 al Comisiei (6). Aprobarea acestor substanțe va expira la 31 iulie 2017.

(4)

Perioadele de aprobare a substanțelor active alfa-cipermetrin, Ampelomyces quisqualis tulpina: aq 10, benalaxil, bifezanat, bromoxinil, clorprofam, desmedifam, etoxazol, Gliocladium catenulatum tulpina: j1446, imazosulfuron, laminarină, metoxifenozidă, milbemectină, fenmedifam, și s-metolaclor au fost prelungite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1197/2012 al Comisiei (7). Aprobarea acestor substanțe va expira la 31 iulie 2017.

(5)

Cererile de reînnoire a aprobării substanțelor enumerate la considerentele 3 și 4 au fost prezentate în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (8).

(6)

Din cauza faptului că evaluarea substanțelor a fost amânată din motive independente de voința solicitanților, este probabil că aprobările pentru aceste substanțe active vor expira înainte de adoptarea unei decizii privind reînnoirea lor. Prin urmare, este necesar să se prelungească perioadele de aprobare ale acestora.

(7)

Având în vedere scopul articolului 17 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, în ceea ce privește cazurile în care Comisia va adopta un regulament care prevede că aprobarea unei substanțe active menționate în anexa la prezentul regulament nu este reînnoită deoarece nu sunt îndeplinite criteriile de aprobare, Comisia va stabili ca dată de expirare fie data prevăzută înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, fie data intrării în vigoare a regulamentului care prevede că aprobarea substanței active nu este reînnoită, fiind aplicată data care survine mai târziu. În ceea ce privește cazurile în care Comisia va adopta un regulament privind reînnoirea aprobării unei substanțe active menționate în anexa la prezentul regulament, Comisia va depune eforturi pentru a stabili, în funcție de circumstanțe, cea mai apropiată dată posibilă de punere în aplicare.

(8)

Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificat în consecință.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/16

(1)

Directiva 2003/79/CE a Comisiei (2) a inclus Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3).

(2)

Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE se consideră a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt enumerate în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4).

(3)

Aprobarea substanței active Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08, în condițiile stabilite în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 31 octombrie 2017.

(4)

O cerere de reînnoire a aprobării substanței Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 a fost transmisă în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5) în termenul prevăzut la articolul respectiv.

(5)

Solicitantul a depus dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Cererea a fost considerată completă de către statul membru raportor.

(6)

Statul membru raportor, în colaborare cu statul membru coraportor, a întocmit un raport de evaluare a reînnoirii pe care l-a transmis, la data de 29 mai 2015, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei.

(7)

Autoritatea a comunicat solicitantului și statelor membre raportul de evaluare a reînnoirii în vederea formulării de observații și a transmis Comisiei observațiile primite. De asemenea, autoritatea a pus la dispoziția publicului dosarul suplimentar rezumativ.

(8)

La 8 iunie 2016, autoritatea a comunicat Comisiei concluzia sa (6) cu privire la posibilitatea ca substanța Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. La 6 decembrie 2016, Comisia a prezentat proiectul de raport de reînnoire pentru substanța Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale.

(9)

Solicitantului i s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații pe marginea raportului de reînnoire.

(10)

Cu privire la una sau la mai multe utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține substanța Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08, s-a constatat îndeplinirea criteriilor de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Prin urmare, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08.

(11)

Evaluarea riscurilor în contextul reînnoirii aprobării substanței Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 se bazează pe un număr limitat de utilizări reprezentative, care, totuși, nu limitează utilizările pentru care pot fi autorizate produsele de protecție a plantelor care conțin Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08. Prin urmare, este adecvat să nu se mențină restricția privind utilizarea exclusiv ca fungicid.

(12)

De asemenea, Comisia consideră că substanța Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 este o substanță activă cu risc redus, în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 nu este o substanță care să prezinte motive de îngrijorare și îndeplinește condițiile stabilite la punctul 5 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 este o tulpină sălbatică care există în mod natural în mediu. De asemenea, nu este patogenă pentru oameni sau animale. Expunerea suplimentară a oamenilor, a animalelor și a mediului prin utilizările aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ar trebui să fie neglijabilă în comparație cu expunerea preconizată în cadrul situațiilor naturale reale.

(13)

Prin urmare, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 ca substanță cu risc redus. În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui să fie modificată în consecință.

(14)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 6 din același regulament și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții.

(15)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, coroborat cu articolul 13 alineatul (4), anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificată în consecință.

(16)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/950 al Comisiei (7) a amânat data expirării substanței Coniothyrium minitans tulpina CON/M/91-08 până la 31 octombrie 2017 pentru a permite ca procesul de reînnoire să fie finalizat înainte de data expirării aprobării substanței respective. Cu toate acestea, având în vedere faptul că a fost luată o decizie cu privire la reînnoire înainte de acest termen de expirare amânat, prezentul regulament se aplică de la 1 august 2017.

(17)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/21

(1)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Franța a primit, la 6 noiembrie 2012, o cerere din partea societății comerciale Arysta Lifescience S.A.S. de aprobare a substanței active Beauveria bassiana tulpina NPP111B005. În conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul respectiv, Franța, în calitate de stat membru raportor, a notificat, la data de 5 februarie 2013, solicitantului, celorlalte state membre, Comisiei și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) admisibilitatea cererii.

(2)

La data de 7 octombrie 2014, statul membru raportor a transmis Comisiei un proiect de raport de evaluare, o copie fiind trimisă autorității, în care s-a evaluat posibilitatea ca substanța activă în cauză să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(3)

Autoritatea s-a conformat articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În conformitate cu articolul 12 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, ea a cerut solicitantului să furnizeze informații suplimentare statelor membre, Comisiei și autorității. Evaluarea informațiilor suplimentare realizată de către statul membru raportor a fost transmisă autorității, la data de 3 iulie 2015, sub forma unui proiect de raport de evaluare actualizat.

(4)

La data de 6 octombrie 2015, autoritatea a comunicat solicitantului, statelor membre și Comisiei concluzia sa (2) cu privire la posibilitatea ca substanța activă Beauveria bassiana tulpina NPP111B005 să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Autoritatea a făcut publică concluzia sa.

(5)

La data de 8 martie 2016, Comisia a prezentat Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale raportul de examinare a substanței active Beauveria bassiana tulpina NPP111B005 și un proiect de regulament care prevede aprobarea substanței active Beauveria bassiana tulpina NPP111B005.

(6)

Solicitantului i s-a oferit posibilitatea de a transmite observații cu privire la raportul de examinare.

(7)

Cu privire la una sau mai multe utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de examinare, s-a stabilit că criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite. Prin urmare, aprobarea substanței active Beauveria bassiana tulpina NPP111B005 este adecvată.

(8)

Totuși, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 6 din același regulament, și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesar să se includă anumite condiții și restricții.

(9)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (3) ar trebui modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/25

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/27

(1)

Anexa III la Directiva 2008/56/CE stabilește lista orientativă de caracteristici, presiuni și impacturi menționate la articolul 8 alineatul (1), articolul 9 alineatele (1) și (3), articolul 10 alineatul (1), articolul 11 alineatul (1) și articolul 24 din directiva menționată.

(2)

În 2012, pe baza evaluării inițiale a apelor lor marine, efectuată în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, și în contextul primului ciclu de punere în aplicare a strategiilor lor marine, statele membre au notificat Comisiei un set de caracteristici corespunzătoare unei stări ecologice bune, precum și țintele lor de mediu, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și, respectiv, cu articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2008/56/CE. Evaluarea de către Comisie (2) a rapoartelor statelor membre, efectuată în conformitate cu articolul 12 din directiva menționată, a subliniat că sunt urgent necesare mai multe eforturi pentru ca statele membre și Uniunea să atingă starea ecologică bună până în 2020.

(3)

Pentru a se asigura că al doilea ciclu de punere în aplicare a strategiilor marine din statele membre contribuie în continuare la îndeplinirea obiectivelor Directivei 2008/56/CE și îmbunătățește consecvența modului de determinare a stării ecologice bune, Comisia a recomandat în raportul său privind prima etapă de punere în aplicare ca, la nivelul Uniunii, serviciile Comisiei și statele membre să colaboreze pentru a revizui, consolida și îmbunătăți Decizia 2010/477/UE a Comisiei (3) până în 2015, în scopul de a stabili un set mai clar, mai simplu, mai concis, mai coerent și comparabil de criterii și standarde metodologice pentru determinarea stării ecologice bune și, în același timp, să reexamineze anexa III la Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin și, dacă este necesar, să o revizuiască și să elaboreze orientări specifice pentru a asigura o abordare mai coerentă și mai consecventă pentru evaluările efectuate în următorul ciclu de punere în aplicare.

(4)

Reexaminarea anexei III la Directiva 2008/56/CE este necesară complementar cu reexaminarea Deciziei 2010/477/UE. În plus, legătura dintre anexa III la Directiva 2008/56/CE și descriptorii calitativi pentru determinarea stării ecologice bune enumerați în anexa I este doar implicită în directiva respectivă și, prin urmare, nu este suficient de clară. Comisia, într-un document de lucru din 2011 al serviciilor sale (4), a explicat relațiile dintre descriptorii calitativi enumerați în anexa I la Directiva 2008/56/CE, elementele enumerate în anexa III la directiva respectivă și criteriile și indicatorii prevăzuți în Decizia 2010/477/UE, dar nu a putut oferi decât un răspuns parțial din cauza conținutului lor inerent. Reexaminarea anexei III la Directiva 2008/56/CE este necesară pentru a clarifica suplimentar aceste relații și a facilita punerea în aplicare, corelând mai bine elementele ecosistemului și presiunile și impacturile antropice asupra mediului marin cu descriptorii din anexa I la Directiva 2008/56/CE și rezultatul reexaminării Deciziei 2010/477/UE.

(5)

Anexa III la Directiva 2008/56/CE ar trebui să furnizeze elemente pentru evaluare [articolul 8 alineatul (1) din directivă] în vederea determinării stării ecologice bune [articolul 9 alineatul (1) din directivă], precum și elemente pentru monitorizare [articolul 11 alineatul (1) din directivă] care să fie complementare cu evaluarea (de exemplu temperatură, salinitate) și să furnizeze elementele luate în considerare la stabilirea obiectivelor [articolul 10 alineatul (1) din directivă]. Importanța acestor elemente va varia în funcție de regiune și de stat membru din cauza caracteristicilor regionale diferite. Acest lucru înseamnă că elementele trebuie abordate numai dacă sunt considerate „proprietăți și caracteristici esențiale” sau „presiuni și impacturi predominante”, astfel cum se menționează la articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b) din Directiva 2008/56/CE, respectiv, și dacă acestea se întâlnesc în apele statului membru în cauză.

(6)

Este important să se asigure faptul că elementele cuprinse în anexa III la Directiva 2008/56/CE sunt corelate clar cu descriptorii calitativi din anexa I la directiva respectivă și cu criteriile și standardele metodologice privind starea ecologică bună a apelor marine, stabilite de Comisie pe baza articolului 9 alineatul (3) din Directiva 2008/56/CE, precum și cu aplicarea acestora în legătură cu articolele 8, 9, 10 și 11 din Directiva 2008/56/CE. În acest context, elementele respective trebuie să fie generice și general aplicabile în întreaga Uniune, având în vedere că Comisia poate prevedea elemente mai specifice pe baza articolului 9 alineatul (3) din Directiva 2008/56/CE sau în contextul stabilirii seturilor de caracteristici ale stării ecologice bune în temeiul articolului 9 alineatul (1) din directiva respectivă.

(7)

Tabelele 1 și 2 din anexa III la Directiva 2008/56/CE ar trebui clarificate astfel încât să fie corelate explicit cu elementele privind starea (tabelul 1) și cu elementele privind presiunile și impacturile acestora (tabelul 2), precum și pentru ca elementele cuprinse în aceste tabele să fie legate în mod direct de descriptorii calitativi prevăzuți în anexa I la directiva menționată și, în acest fel, de criteriile stabilite de Comisie pe baza articolului 9 alineatul (3) din Directiva 2008/56/CE.

(8)

Pentru a orienta evaluările privind utilizările apelor marine în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2008/56/CE, evaluările privind activitățile umane în temeiul articolului 8 alineatul (1) litera (b) și monitorizarea aferentă în temeiul articolului 11 din directiva respectivă, tabelul 2 ar trebui extins astfel încât să cuprindă o listă orientativă a utilizărilor și a activităților umane, asigurându-se astfel coerența dintre evaluările diferitelor regiuni și subregiuni marine.

(9)

Prin urmare, anexa III la Directiva 2008/56/CE ar trebui modificată în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul comitetului de reglementare instituit prin articolul 25 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE,

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/34

—

având în vedere propunerea Conferinței președinților,

—

având în vedere articolul 226 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Decizia 95/167/CE, Euratom, CECO a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 aprilie 1995 privind modalitățile de exercitare a dreptului de anchetă al Parlamentului European (1),

—

având în vedere Decizia (UE) 2016/1021 a Parlamentului European din 8 iunie 2016 privind constituirea unei Comisii de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, precum și competențele, componența și mandatul comisiei (2),

—

având în vedere articolul 198 alineatul (11) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Comisia de anchetă a solicitat prelungirea mandatului său pentru a-l putea îndeplini în întregime și în mod adecvat, având în vedere numărul documentelor care mai trebuie examinate, analizele comandate și părțile interesate care mai trebuie audiate,

1.

decide să prelungească mandatul Comisiei de anchetă cu trei luni.

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/35

(1)

La 18 noiembrie 2002, Comisia a adoptat Decizia 2002/915/CE (2) de acordare a unei derogări solicitate de Danemarca în conformitate cu Directiva 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, care permite aplicarea gunoiului de grajd cu un conținut maxim de 230 kg de azot pe hectar pe an pentru anumite exploatații de bovine, în cadrul programului de acțiune 1999-2003 al Danemarcei. Derogarea a fost prelungită prin Decizia 2005/294/CE a Comisiei (3) în legătură cu programul de acțiune 2004-2007 al Danemarcei, prin Decizia 2008/664/CE a Comisiei (4) în legătură cu programul de acțiune 2008-2012 al Danemarcei și prin Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE a Comisiei (5) în legătură cu programul de acțiune 2008-2015 al Danemarcei.

(2)

Derogarea acordată prin Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE viza (pentru perioada 2014/2015) aproximativ 1 500 de exploatații de bovine, 425 102 unități vită mare și 205 165 de hectare de teren arabil, corespunzând respectiv unei ponderi de 4,0 % din numărul total de exploatații, 18,6 % din numărul total de unități vită mare și 8,2 % din suprafața totală de teren arabil din Danemarca.

(3)

La 4 februarie 2016, Danemarca a prezentat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(4)

Danemarca are un program de acțiune pentru perioada 2016-2018, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 91/676/CEE, prin intermediul unor părți din Ordonanța nr. 1324 din 15 noiembrie 2016 privind șeptelul pentru comercializare, gunoiul de grajd, însilozarea etc., Legea consolidată nr. 388 din 27 aprilie 2016 privind utilizarea îngrășămintelor la ferme și acoperirea vegetală și Ordonanța nr. 1055 din 1 iulie 2016 privind utilizarea îngrășămintelor la ferme în perioada de programare 2016/2017, un nou program de culturi secundare specifice, parte obligatorie, astfel cum se menționează în Legea privind utilizarea îngrășămintelor la ferme și acoperirea vegetală. În plus, legislația daneză include un nou regulament general privind fosforul, în conformitate cu Legea privind autorizația de mediu etc. a exploatațiilor de creștere a animalelor și Ordonanța privind șeptelul pentru comercializare, gunoiul de grajd, însilozarea etc.

(5)

Legislația daneză de punere în aplicare a Directivei 91/676/CEE include limite pentru aplicarea azotului. Legislația care limitează aplicarea fosforului a fost adoptată și va intra în vigoare în august 2017.

(6)

Raportul danez privind „Stadiul și tendințele mediului acvatic și ale practicilor agricole” privind perioada 2012-2015 indică un excedent anual la scară națională de 80 kg N/ha în 2014 și un nivel total al evacuării de azot din agricultură în mare de aproximativ 70 % din totalul pe 2012. Danemarca a estimat că este necesară reducerea cantității de azot terestru deversată în apele costiere de la 56,8 milioane de tone la 44,7 milioane de tone, pentru a se ajunge la o stare ecologică bună.

(7)

Legislația daneză ar trebui să includă un sistem combinat specific pentru culturile secundare voluntare și obligatorii pentru 2017 și 2018. În cadrul acestui program, dispozițiile obligatorii privind culturile secundare ar trebui să intre în vigoare în mod automat în cazul în care acordurile voluntare referitoare la culturile secundare nu permit realizarea obiectivelor de mediu. Zonele acoperite de culturi secundare ar trebui să se adauge la cerințele naționale privind culturile secundare obligatorii în conformitate cu Legea daneză privind utilizarea îngrășămintelor la ferme și acoperirea vegetală. Aceste măsuri sunt necesare pentru asigurarea faptului că aplicarea derogării în vigoare nu va avea ca efect o deteriorare a calității apelor.

(8)

Informațiile furnizate de Danemarca în contextul derogării acordate prin Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE indică faptul că derogarea nu a avut drept consecință deteriorarea calității apelor în comparație cu zonele care nu fac obiectul derogării. Datele prezentate de Danemarca în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE pentru perioada 2012-2015 (6) arată că, în Danemarca, în cazul apelor subterane, aproximativ 16 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mari de 50 mg/l, iar 23 % din stațiile de monitorizare prezintă concentrații medii de nitrați mai mari de 40 mg/l. Datele monitorizărilor evidențiază o tendință stabilă a concentrației de nitrați din apele subterane în comparație cu perioada de raportare anterioară (2008-2011). În ceea ce privește apele de suprafață, majoritatea punctelor de monitorizare a apelor de suprafață prezintă concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l și o tendință stabilă a concentrațiilor de nitrați. Raportul referitor la perioada 2012-2015 arată că 2 dintre cele 119 ape costiere au fost clasificate ca fiind într-o „stare bună”.

(9)

În urma examinării cererii Danemarcei pe baza elementelor descrise la punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE și ținând seama de experiența acumulată în urma derogării acordate prin Deciziile 2002/915/CE, 2005/294/CE, 2008/664/CE și Decizia de punere în aplicare 2012/659/UE, Comisia consideră că cantitatea de gunoi de grajd avută în vedere de Danemarca (230 kg de azot pe hectar pe an) nu va aduce atingere realizării obiectivelor Directivei 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte.

(10)

În fermele autorizate să aplice gunoi de grajd conținând până la 230 kg de azot pe hectar pe an, planurile de fertilizare sunt actualizate în timp util pentru a se asigura coerența cu practicile agricole efective și menținerea unei pături vegetale permanente pe suprafața arabilă, iar culturile secundare sunt utilizate pentru a se asigura compensarea pierderilor de nitrați din subsol apărute toamna și limitarea pierderilor de azot din timpul iernii.

(11)

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) prevede o abordare exhaustivă și transfrontalieră cu privire la protecția apei, axată pe bazinele hidrografice ale râurilor, în vederea obținerii unei stări bune a corpurilor de apă europene până în 2015. Reducerea nutrienților reprezintă o parte integrantă a acestui obiectiv. Acordarea unei derogări în temeiul prezentei decizii nu aduce atingere dispozițiilor prevăzute de Directiva 2000/60/CE și nu exclude posibilitatea de a fi necesare măsuri suplimentare pentru a îndeplini obligațiile ce rezultă din aceasta.

(12)

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) prevede normele generale de instituire a infrastructurii pentru informații spațiale în Uniune, care să deservească politicile Uniunii din domeniul mediului și politicile sau activitățile care pot avea un impact asupra mediului. În cazurile aplicabile, informațiile spațiale colectate în contextul prezentei decizii ar trebui să fie conforme cu dispozițiile directivei susmenționate. Pentru a reduce sarcina administrativă și a consolida coerența datelor, la colectarea datelor necesare în temeiul prezentei directive, Danemarca ar trebui să utilizeze informațiile generate în cadrul Sistemului Integrat de Administrare și Control instituit în temeiul titlului V capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9).

(13)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

(a)

„fermă de bovine” înseamnă o exploatație cu o producție anuală de azot în gunoiul de grajd mai mare de 300 kg, din care cel puțin două treimi provin de la bovine;

(b)

„pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare;

(c)

„culturi intercalate cu iarbă” înseamnă cereale pentru însilozare, porumb pentru însilozare, orz de primăvară sau orz de primăvară combinat cu mazăre, care urmează a se intercala cu iarbă înainte sau după recoltare;

(d)

„culturi cu o absorbție ridicată de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă oricare dintre următoarele:

(e)

„profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului, până la adâncimea de 0,90 m sau până la nivelul mediu al pânzei freatice superioare, în cazul în care acest nivel este situat la mai puțin de 0,90 m sub nivelul solului.

1.

Începând cu luna august 2017, va intra în vigoare un regulament privind fosforul care stabilește plafoane directe privind aplicarea fosforului pentru întreaga țară, la diferite niveluri în funcție de localizarea geografică și de tipul de îngrășământ. Plafoanele privesc aplicarea fosforului provenit din toate tipurile de îngrășăminte: îngrășăminte organice, inclusiv gunoiul de grajd, digestatul biogaz, biomasa vegetală degazată, nămolul rezultat din tratarea apelor uzate, precum și îngrășămintele industriale. În bazinele hidrologice ale mediilor acvatice vulnerabile la fosfor se aplică plafoane mai stricte cu privire la aplicarea fosforului, acestea acoperind toate tipurile de îngrășăminte.

2.

Se instituie un sistem de indicatori și un sistem de monitorizare în ceea ce privește cantitatea de fosfor aplicată pe terenurile agricole din Danemarca. În cazul în care sistemul de indicatori sau sistemul de monitorizare arată că media anuală reală a ratei de fertilizare cu fosfor a terenurilor agricole din Danemarca ar putea depăși sau a depășit efectiv media nivelurilor naționale de fertilizare cu fosfor care trebuie atinsă în cursul perioadei 2018-2025, plafoanele privind nivelurile maxime ale aplicării de fosfor vor fi reduse în consecință.

3.

Se instituie un sistem combinat specific pentru culturile secundare voluntare și obligatorii bazat pe necesitatea de a reduce conținutul de nitrați din apele subterane și din apele costiere. În cadrul acestui sistem, dispozițiile obligatorii privind culturile secundare intră în vigoare în mod automat în cazul în care acordurile voluntare referitoare la culturile secundare nu permit realizarea obiectivelor de mediu.

4.

Culturile secundare stabilite în cadrul acestui sistem se adaugă la cerința națională obligatorie de a avea un procent de 10 sau 14 % de culturi secundare în raport cu suprafața de teren arabil a fermelor și nu pot fi stabilite pe aceeași suprafață care este folosită pentru a răspunde cerinței privind zona de interes ecologic pentru culturile secundare.

(a)

un plan de rotație a culturilor care să precizeze următoarele:

(b)

numărul de animale de la fermă, precum și o descriere a adăposturilor pentru animale și a sistemului de depozitare a gunoiului de grajd, inclusiv volumul de depozitare disponibil pentru gunoiul de grajd;

(c)

un calcul al cantității de azot și de fosfor prezente în gunoiul de grajd produs la fermă;

(d)

descrierea tratării gunoiului de grajd, dacă este cazul, și caracteristicile estimate ale gunoiului de grajd tratat;

(e)

cantitatea, tipul și caracteristicile gunoiului de grajd distribuit în interiorul sau în exteriorul fermei;

(f)

cantitatea previzibilă de azot și de fosfor necesară culturilor pentru fiecare parcelă;

(g)

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din gunoiul de grajd aplicat pe fiecare parcelă;

(h)

calculul cantității de azot și de fosfor provenind din îngrășăminte chimice și alte tipuri de îngrășăminte aplicate pe fiecare parcelă;

(i)

indicarea momentului aplicării gunoiului de grajd și a îngrășămintelor chimice.

(a)

trifoi cultivat pe pășuni cu mai puțin de 50 % trifoi și lucernă;

(b)

lucernă cultivată pe pășuni cu mai puțin de 50 % trifoi și lucernă;

(c)

orz și mazăre intercalate cu iarbă.

(a)

procentajul de ferme de bovine din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor;

(b)

procentajul de animale din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor;

(c)

procentajul de teren agricol din fiecare localitate care face obiectul autorizațiilor.

(a)

trifoi sau lucernă cultivată pe pășune;

(b)

orz și mazăre intercalate cu iarbă.

(a)

hărți care arată procentajul de ferme de bovine, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole care fac obiectul unor derogări individuale, pentru fiecare localitate, precum și hărți privind utilizarea terenurilor la nivel local, menționate la articolul 10 alineatul (1);

(b)

rezultatele monitorizării apelor subterane și apelor de suprafață în ceea ce privește concentrațiile de nitrați și de fosfor, inclusiv informații referitoare la tendințele privind calitatea apei, atât în condiții de derogare, cât și în absența acesteia, precum și impactul derogării asupra calității apei, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

(c)

rezultatele monitorizării solului în ceea ce privește concentrațiile de azot și de fosfor în apa din rizosferă, atât în cazurile supuse derogării, cât și în celelalte cazuri, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2);

(d)

rezultatele investigațiilor privind utilizarea terenurilor la nivel local, rotațiile culturilor și practicile agricole, menționate la articolul 10 alineatul (3);

(e)

rezultatele calculelor pe bază de model ale amplorii pierderilor de azot și de fosfor de la fermele care beneficiază de o autorizație, menționate la articolul 10 alineatul (3);

(f)

tabele indicând procentajul de terenuri agricole care fac obiectul derogării, pe care se află culturi de trifoi sau lucernă cultivate pe pășune și de orz/mazăre intercalate cu iarbă, menționate la articolul 10 alineatul (4);

(g)

o evaluare a punerii în aplicare a condițiilor derogării, pe baza controalelor efectuate la nivel de fermă și a informațiilor referitoare la fermele care nu respectă cerințele, pe baza rezultatelor controalelor administrative și ale inspecțiilor pe teren, prevăzute la articolul 11;

(h)

tendințe în ceea ce privește numărul de animale și producția de gunoi de grajd pentru fiecare categorie de animale din Danemarca și din exploatațiile care fac obiectul derogării.

18.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/43

(1)

Decizia 2010/477/UE (2) a Comisiei a stabilit criterii pentru a fi utilizate de către statele membre în vederea stabilirii stării ecologice bune a apelor lor marine și pentru a le îndruma pe acestea în evaluările lor cu privire la starea respectivă în primul ciclu de punere în aplicare a Directivei 2008/56/CE.

(2)

Decizia 2010/477/UE a confirmat faptul că se impune realizarea de progrese științifice și tehnice suplimentare pentru a susține elaborarea sau revizuirea unor astfel de criterii pentru anumiți descriptori calitativi, precum și dezvoltarea în continuare a normelor metodologice, în strânsă coordonare cu instituirea de programe de monitorizare. În plus, decizia respectivă a stabilit faptul că ar fi potrivit ca revizuirea să se realizeze cât mai curând posibil după finalizarea evaluării prevăzute la articolul 12 din Directiva 2008/56/CE, în timp util pentru a sprijini actualizarea reușită a strategiilor marine al căror termen limită este 2018, în temeiul articolului 17 din Directiva 2008/56/CE.

(3)

În 2012, pe baza evaluării inițiale a apelor lor marine, efectuată în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, statele membre au raportat cu privire la starea ecologică a apelor lor marine și au informat Comisia cu privire la faptul că au determinat că starea ecologică este bună și cu privire la obiectivele lor de mediu în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (2) din Directiva 2008/56/CE. Evaluarea de către Comisie (3) a rapoartelor statelor membre respective, efectuată în conformitate cu articolul 12 din Directiva 2008/56/CE, a evidențiat faptul că se impune, de urgență, depunerea mai multor eforturi pentru ca statele membre să ajungă la o stare ecologică bună până în 2020. Rezultatele au arătat faptul că se impune îmbunătățirea semnificativă a calității și consecvenței în determinarea stării ecologice bune de către statele membre. În plus, în evaluare s-a recunoscut faptul că, în punerea în aplicare a Directivei 2008/56/CE, cooperarea regională trebuie să joace un rol central. De asemenea, s-a subliniat faptul că este necesar ca statele membre să se bazeze mai sistematic pe standardele care derivă din legislația Uniunii sau, în cazul în care acestea nu există, pe standardele stabilite prin convențiile privind mările regionale sau prin alte acorduri internaționale.

(4)

Pentru a asigura faptul că cel de-al doilea ciclu de punere în aplicare a strategiilor marine din statele membre contribuie în continuare la realizarea obiectivelor Directivei 2008/56/CE și conduce la obținerea unor determinări mai consecvente ale stării ecologice bune, în raportul său privind prima fază de punere în aplicare, Comisia a recomandat serviciilor Comisiei și statelor membre să colaboreze la nivelul Uniunii pentru a revizui, consolida și îmbunătăți Decizia 2010/477/UE, cu scopul de a obține un set de criterii și norme metodologice mai clare, mai simple, mai concise, mai coerente și comparabile pentru stabilirea stării ecologice bune și, în același timp, să analizeze anexa III la Directiva 2008/56/CE și, dacă este necesar, să o revizuiască și să elaboreze orientări specifice pentru a se asigura o abordare mai coerentă și mai consecventă a evaluărilor efectuate în următorul ciclu de punere în aplicare.

(5)

Pe baza acestor concluzii, procesul de revizuire a început în anul 2013, când Comitetul de reglementare înființat în temeiul articolului 25 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE a aprobat o foaie de parcurs care cuprinde mai multe etape (etapa tehnică și științifică, consultarea și procesul decizional). În cursul acestui proces, Comisia a consultat toate părțile interesate, inclusiv convențiile privind mările regionale.

(6)

Pentru a facilita viitoarele actualizări ale evaluării inițiale a apelor marine ale statelor membre și determinarea stării ecologice bune a acestora, precum și pentru a asigura un grad mai mare de coerență în punerea în aplicare a Directivei 2008/56/CE pe teritoriul Uniunii, este necesar să se clarifice, să se revizuiască sau să se introducă criterii și norme metodologice, specificații și metode standardizate care să fie utilizate de statele membre, în raport cu elementele prevăzute în prezent în Decizia 2010/477/UE. Drept urmare, numărul criteriilor pe care statele membre trebuie să le monitorizeze și să le evalueze ar trebui redus, aplicându-se o abordare bazată pe riscuri pentru criteriile menținute, pentru a permite statelor membre să își concentreze eforturile asupra principalelor presiuni antropice care afectează apele acestora. În cele din urmă, ar trebui să se prevadă dispoziții suplimentare pentru criterii și utilizarea acestora, inclusiv pentru valorile-prag sau stabilirea acestora, permițându-se astfel să se aprecieze în ce măsură se obține o stare ecologică bună în toate apele marine ale Uniunii.

(7)

În conformitate cu angajamentul asumat de Comisie în adoptarea comunicării sale adresate Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor: O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune – O agendă a UE (4), prezenta decizie ar trebui să asigure coerența cu alte acte legislative ale Uniunii. Pentru a asigura o mai mare consecvență și comparabilitate la nivelul Uniunii cu privire la determinările de către statele membre a stării ecologice bune și pentru a evita suprapunerile inutile, este oportun să se ia în considerare standardele și metodele de monitorizare și de evaluare relevante existente din legislația Uniunii, inclusiv Directiva 92/43/CEE a Consiliului (5), Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (7), Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului (8), Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10) și Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(8)

Pentru fiecare dintre descriptorii calitativi enumerați în anexa I la Directiva 2008/56/CE și pe baza listelor orientative din anexa III la directiva respectivă, se impune definirea criteriilor, inclusiv a elementelor aferente criteriilor și, dacă este cazul, a valorilor-prag de utilizat. Valorile-prag sunt menite să contribuie la stabilirea de către statele membre a unui set de caracteristici pentru starea ecologică bună și la fundamentarea evaluării efectuate de acestea pentru a determina în ce măsură se obține starea ecologică bună. De asemenea, este necesar să se stabilească norme metodologice, inclusiv dimensiunile geografice pentru evaluare și modul în care ar trebui utilizate criteriile. Aceste criterii și norme metodologice vor asigura consecvența și vor permite efectuarea de comparații între regiuni sau subregiuni marine în cadrul evaluărilor efectuate pentru a se determina în ce măsură se obține starea ecologică bună.

(9)

Pentru a asigura comparabilitatea dintre detaliile referitoare la orice actualizări realizate de către statele membre ca urmare a examinării anumitor elemente din strategiile lor marine, transmise în temeiul articolului 17 alineatul (3) din Directiva 2008/56/CE, ar trebui să se stabilească specificații și metode standardizate de monitorizare și evaluare, luând în considerare specificațiile și standardele existente la nivel unional sau internațional, inclusiv la nivel regional sau subregional.

(10)

Statele membre ar trebui să aplice criteriile, normele metodologice, specificațiile și metodele standardizate de monitorizare și evaluare prevăzute în prezenta decizie în combinație cu elemente ecosistemului, presiunile și activitățile antropice menționate în lista orientativă din anexa III la Directiva 2008/56/CE și, prin raportare la evaluarea inițială efectuată în temeiul articolului 8 alineatul (1) din directiva menționată, atunci când stabilește un set de caracteristici pentru starea ecologică bună în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din directiva respectivă și atunci când instituie programe de monitorizare coordonate în temeiul articolului 11 din directiva respectivă.

(11)

Pentru a stabili o legătură clară între determinarea unui set de caracteristici pentru starea ecologică bună și evaluarea progreselor înregistrate în vederea obținerii acesteia, este necesar ca respectivele criterii și norme metodologice să fie organizate pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la Directiva 2008/56/CE, luându-se în considerare lista orientativă a elementelor ecosistemului, presiunilor și activităților antropice din anexa III la directiva respectivă. Unele dintre aceste criterii și norme metodologice se referă, în special, la evaluarea stării ecologice sau a presiunilor și impacturilor predominante în conformitate cu litera (a), respectiv (b) de la articolul 8 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE.

(12)

În cazurile în care nu sunt prevăzute valori-prag, statele membre ar trebui să stabilească valori-prag prin cooperare la nivelul Uniunii, la nivel regional sau subregional, de exemplu prin raportare la valorile existente sau prin dezvoltarea de noi standarde în cadrul convențiilor privind mările regionale. În cazurile în care ar trebui să se stabilească valori-prag prin cooperare la nivelul Uniunii (pentru descriptorii privind deșeurile marine, zgomotul subacvatic și integritatea fundului mării), acest lucru se va realiza în cadrul Strategiei comune de implementare instituite de statele membre și Comisie în sensul Directivei 2008/56/CE. Odată stabilite prin cooperare la nivelul Uniunii, la nivel regional sau subregional, aceste valori prag vor fi integrate în seturile de caracteristici pentru o stare ecologică bună ale statelor membre doar atunci când acestea sunt transmise Comisiei în cadrul raportării statelor membre respective în temeiul articolului 17 alineatul (3) din Directiva 2008/56/CE. Până când se stabilesc astfel de valori-prag prin cooperare la nivelul Uniunii, la nivel regional sau subregional, statele membre ar trebui să poată utiliza, ca substituenți, valorile-prag stabilite la nivel național, tendințele direcționale sau valori-prag bazate pe presiune.

(13)

Valorile-prag ar trebui să reflecte, după caz, nivelul de calitate care reflectă semnificația unui efect negativ pentru un criteriu și ar trebui să fie stabilite în raport cu o stare de referință. Valorile-prag ar trebui să fie în concordanță cu legislația Uniunii și să fie stabilite la dimensiuni geografice corespunzătoare, pentru a reflecta diferitele caracteristici biotice și abiotice ale regiunilor, subregiunilor și subdiviziunilor. Aceasta înseamnă că, chiar dacă procesul de stabilire a valorilor-prag are loc la nivelul Uniunii, în urma acestuia se pot stabili valori-prag diferite, care sunt specifice unei regiuni, subregiuni sau subdiviziuni. Valorile-prag ar trebui să fie stabilite și pe baza principiului precauției, cu reflectarea riscurilor potențiale asupra mediului marin. În stabilirea valorilor-prag ar trebui să se aibă în vedere natura dinamică a ecosistemelor marine și a elementelor lor, care se pot schimba în spațiu și timp prin variații hidrologice și climatice, relații prădător-pradă și alți factori de mediu. Valorile-prag ar trebui să reflecte, de asemenea, faptul că ecosistemele marine pot reveni, dacă sunt deteriorate, la o stare care să reflecte condițiile predominante de ordin fiziografic, geografic, climatic și biologic, decât să se revină la o anumită stare din trecut.

(14)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din Directiva 2008/56/CE, presiunea colectivă exercitată de activitățile umane trebuie să fie menținută la niveluri compatibile cu asigurarea unei stări ecologice bune, astfel încât să se asigure că nu se compromite capacitatea ecosistemelor marine de a reacționa la schimbările induse de om. Acest fapt poate presupune, dacă este cazul, că nu se ating neapărat valori-prag pentru anumite presiuni și impacturile acestora asupra mediului în toate zonele cu ape marine ale statelor membre, cu condiția ca aceasta să nu compromită realizarea obiectivelor Directivei 2008/56/CE, asigurându-se totodată posibilitatea utilizării durabile a produselor și serviciilor marine.

(15)

Este necesar să se stabilească valori-prag care vor face parte din setul de caracteristici utilizate de statele membre pentru determinarea stării ecologice bune în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, precum și în ce măsură trebuie atinse valorile-prag. Prin urmare, valorile-prag nu reprezintă, în sine, determinări ale stării ecologice bune de către statele membre.

(16)

Statele membre ar trebui să exprime în ce măsură se obține starea ecologică bună ca proporție din apele lor marine în care s-au atins valorile-prag sau ca proporție din elementele aferente criteriilor (specii, contaminanți etc.) care au atins valorile-prag. Pentru a aprecia starea apelor lor marine în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/56/CE, statele membre ar trebui să exprime orice schimbare de stare ca fiind o îmbunătățire, o menținere a stării sau o degradare față de perioada precedentă de raportare, având în vedere reacția deseori lentă a mediului marin la schimbare.

(17)

În cazul în care valorile-prag stabilite în conformitate cu prezenta decizie nu sunt respectate pentru un anumit criteriu, statele membre ar trebui să aibă în vedere luarea de măsuri adecvate sau efectuarea de cercetări sau de investigații suplimentare.

(18)

În cazul în care statelor membre li se solicită să coopereze la nivel regional sau subregional, acestea ar trebui să utilizeze, atunci când este oportun și posibil din punct de vedere practic, structurile instituționale regionale existente în materie de cooperare, inclusiv cele înființate în temeiul convențiilor privind mările regionale, astfel cum se prevede la articolul 6 din Directiva 2008/56/CE. În mod similar, în absența unor criterii specifice, a unor norme metodologice, inclusiv pentru integrarea criteriilor, a unor specificații și a unor metode standardizate de monitorizare și evaluare, statele membre ar trebui ca, atunci când acest lucru este oportun și posibil din punct de vedere practic, să se bazeze pe cele elaborate la nivel internațional, regional sau subregional, de exemplu pe cele convenite în cadrul convențiilor privind mările regionale sau în cadrul altor mecanisme internaționale. În caz contrar, statele membre pot alege să se coordoneze între ele la nivel de regiune sau subregiune, după caz. În plus, un stat membru poate decide, de asemenea, pe baza particularităților apelor sale marine, să examineze elemente suplimentare care nu sunt prevăzute în prezenta decizie și care nu sunt abordate la nivel internațional, regional sau subregional, sau să aibă în vedere aplicarea elementelor din prezenta decizie în cazul apelor sale de tranziție, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (6) din Directiva 2000/60/CE, în vederea susținerii procesului de punere în aplicare a Directivei 2008/56/CE.

(19)

Statele membre ar trebui să aibă suficientă flexibilitate, în condiții specifice, pentru a se concentra asupra presiunilor predominante și a impacturilor acestora asupra mediului la nivelul diferitelor elemente ale ecosistemului din fiecare regiune sau subregiune pentru a-și monitoriza și evalua apele marine în mod eficient și eficace și pentru a facilita stabilirea priorităților în ceea ce privește măsurile care trebuie întreprinse pentru a se asigura o stare ecologică bună. În acest scop, statele membre ar trebui, în primul rând, să fie în măsură să stabilească faptul că unele dintre criterii nu sunt adecvate pentru a fi aplicate, cu condiția ca acest lucru să fie justificat. În al doilea rând, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a decide să nu utilizeze anumite elemente aferente criteriilor sau să selecteze elemente suplimentare sau să se axeze pe anumite matrice sau zone din apele lor marine, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe o evaluare a riscurilor în ceea ce privește presiunile și impactul lor. În fine, ar trebui introdusă o diferențiere între criteriile primare și secundare. Chiar dacă ar trebui să se utilizeze criterii primare pentru asigurarea consecvenței la nivelul Uniunii, ar trebui să se permită o flexibilitate în ceea ce privește criteriile secundare. Decizia cu privire la utilizarea unui criteriu secundar ar trebui să aparțină statelor membre, dacă este necesar, pentru a completa un criteriu primar sau atunci când, pentru un anumit criteriu, există riscul ca în mediul marin să nu se asigure sau să mențină o stare ecologică bună.

(20)

Criteriile, inclusiv valorile-prag, normele metodologice, specificațiile și metodele standardizate de monitorizare și evaluare ar trebui să se bazeze pe cele mai bune cunoștințe științifice disponibile. Cu toate acestea, se impune în continuare realizarea de progrese științifice și tehnice pentru a sprijini dezvoltarea permanentă a unora dintre criterii și acestea ar trebui să fie utilizate pe măsură ce se intră în posesia unor cunoștințe sau se asigură înțelegerea lor.

(21)

Prin urmare, Decizia 2010/477/UE ar trebui abrogată.

(22)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului de reglementare,

(a)

criterii și norme metodologice care să fie utilizate de către statele membre atunci când stabilesc un set de caracteristici pentru starea ecologică bună în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE, pe baza anexelor I și III și prin raportare la evaluarea inițială efectuată în temeiul articolului 8 alineatul (1) din directiva respectivă, pentru a evalua în ce măsură se obține starea ecologică bună, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din respectiva directivă;

(b)

specificații și metode standardizate de monitorizare și evaluare care să fie utilizate de către statele membre atunci când instituie programe de monitorizare coordonate în temeiul articolului 11 din Directiva 2008/56/CE, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din respectiva directivă;

(c)

un calendar pentru stabilirea, prin cooperare la nivelul Uniunii, la nivel regional sau subregional, a valorilor-prag, a listelor cu elementele aferente criteriilor și a normelor metodologice;

(d)

o cerință de notificare pentru elementele aferente criteriilor, pentru valorile-prag și pentru normele metodologice.

1.

„subregiuni” înseamnă subregiunile enumerate la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2008/56/CE;

2.

„subdiviziuni” înseamnă subdiviziuni astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2008/56/CE;

3.

„specii invazive neindigene” înseamnă „specii alogene invazive” în sensul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (12);

4.

„elemente aferente criteriilor” înseamnă elementele constitutive ale unui ecosistem, în special elementele sale biologice (specii, habitate și comunitățile lor) sau aspecte legate de presiunile exercitate asupra mediului marin (biologice, fizice, ale substanțelor, deșeurilor și energiei), care sunt evaluate la fiecare criteriu;

5.

„valoare-prag” înseamnă o valoare sau serie de valori care permite evaluarea nivelului de calitate asigurat pentru un anumit criteriu, contribuind astfel la evaluarea efectuată pentru a se determina în ce măsură se obține starea ecologică bună.

(a)

fac parte din setul de caracteristici utilizate de statele membre în determinarea stării ecologice bune;

(b)

sunt în concordanță cu legislația Uniunii;

(c)

după caz, disting nivelul de calitate care reflectă semnificația unui efect negativ pentru un criteriu și sunt stabilite în raport cu o stare de referință;

(d)

sunt stabilite la dimensiuni geografice corespunzătoare de evaluare pentru a reflecta diferitele caracteristici biotice și abiotice ale regiunilor, subregiunilor și subdiviziunilor;

(e)

sunt stabilite pe baza principiului precauției, cu reflectarea riscurilor potențiale asupra mediului marin;

(f)

sunt consecvente în cadrul diferitelor criterii atunci când se referă la același element al ecosistemului;

(g)

aplică cele mai bune cunoștințe științifice disponibile;

(h)

se bazează pe date cronologice pe termen lung, dacă sunt disponibile, pentru a ajuta la stabilirea celei mai adecvate valori;

(i)

reflectă dinamica ecosistemului natural, inclusiv relația prădător-pradă și variațiile climatice și hidrologice, recunoscând totodată faptul că ecosistemul sau părți din acesta poate reveni, dacă este deteriorat, la o stare care să reflecte condiții predominante de ordin fiziografic, geografic, climatic și biologic, decât să revină la o anumită stare din trecut;

(j)

sunt în concordanță, atunci când este oportun și posibil din punct de vedere practic, cu valorile relevante stabilite în cadrul structurilor de cooperare instituțională și regională, inclusiv al convențiilor privind mările regionale.

(a)

valorile-prag stabilite la nivel național, sub rezerva respectării obligației de cooperare regională prevăzute la articolele 5 și 6 din Directiva 2008/56/CE;

(b)

tendințele direcționale ale valorilor;

(c)

valorile-prag bazate pe presiune.