ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2013.297.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 297 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 56 |
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
REGULAMENTE |
|
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
7.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 297/1 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 1071/2013 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 24 septembrie 2013
privind bilanțul sectorului instituții financiare monetare (reformare)
(BCE/2013/33)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 5,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2531/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind aplicarea rezervelor obligatorii de către Banca Centrală Europeană (2), în special articolul 6 alineatul (4),
având în vedere avizul Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 25/2009 al Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2008 privind bilanțul sectorului instituții financiare monetare (BCE/2008/32) (3) a fost modificat în mod substanțial. Întrucât urmează să fie efectuate modificări suplimentare, în special în lumina Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (4), acesta ar trebui reformat pentru claritate. |
(2) |
Elaborarea bilanțului consolidat al sectorului instituții financiare monetare (IFM) este necesară pentru îndeplinirea misiunilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Scopul principal al acestor informații este de a oferi Băncii Centrale Europene (BCE) o imagine cuprinzătoare din punct de vedere statistic a evoluțiilor monetare în statele membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „statele membre din zona euro”) care sunt considerate ca fiind un singur teritoriu economic. Aceste statistici se referă la activele și pasivele financiare agregate, sub aspectul stocurilor și al tranzacțiilor, pe baza unui sector IFM și a unor unități de observare statistică cu obligații de raportare complete și omogene, și sunt elaborate în mod regulat. Sunt necesare, de asemenea, date statistice suficient de detaliate încât să garanteze utilitatea continuă, din punct de vedere analitic, a agregatelor monetare din zona euro și a contrapartidelor aferente. |
(3) |
În conformitate cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și în condițiile prevăzute în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), BCE trebuie să adopte reglementările necesare pentru punerea în aplicare a misiunilor SEBC definite în Statutul SEBC și, în anumite cazuri, stabilite în dispozițiile adoptate de Consiliu în temeiul articolului 129 alineatul (4) din tratat. |
(4) |
Articolul 5.1 din Statutul SEBC dispune că BCE, asistată de băncile centrale naționale (BCN), culege informațiile statistice necesare fie de la autoritățile naționale competente, fie direct de la agenții economici, pentru îndeplinirea misiunilor SEBC. Articolul 5.2 din Statutul SEBC prevede că BCN îndeplinesc, în măsura posibilă, misiunile descrise la articolul 5.1. |
(5) |
Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede că BCE stabilește unitățile de observare statistică cu obligații de raportare, în limitele unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare, și dă BCE dreptul de a excepta, total sau parțial, categorii specifice de agenți raportori de la îndeplinirea cerințelor sale de raportare statistică. Articolul 6 alineatul (4) prevede că BCE poate adopta reglementări care să specifice condițiile în care poate fi exercitat dreptul de a verifica sau de a efectua culegerea obligatorie de informații statistice. |
(6) |
Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede ca statele membre să se organizeze în domeniul statistic și să coopereze pe deplin cu SEBC pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care decurg din articolul 5 din Statutul SEBC. |
(7) |
Poate fi oportun pentru BCN să colecteze de la unitățile de observare statistică cu obligații de raportare informațiile statistice necesare pentru îndeplinirea cerințelor statistice ale BCE, ca parte dintr-un cadru mai larg de raportare statistică stabilit de BCN în propria lor sferă de responsabilitate, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul național sau cu practicile existente, și care este folosit, de asemenea, în alte scopuri statistice, cu condiția ca îndeplinirea cerințelor statistice ale BCE să nu fie periclitată. De asemenea, aceasta poate avea ca efect reducerea sarcinii de raportare. Pentru a promova transparența, în aceste cazuri, este indicat ca agenții raportori să fie informați cu privire la faptul că datele sunt colectate pentru a servi altor scopuri statistice. În cazuri specifice, BCE se poate baza pe informațiile statistice colectate în alte astfel de scopuri pentru îndeplinirea cerințelor sale. |
(8) |
Cerințele statistice sunt detaliate cel mai mult în cazul contrapartidelor care fac parte din sectorul deținător de monedă. Date detaliate sunt obligatorii cu privire la: (a) pasivele sub formă de depozite clasificate în funcție de subsector și de scadență, clasificate suplimentar în funcție de monedă, pentru a permite o analiză mai îndeaproape a evoluției componentelor monedei străine incluse în agregatul monetar M3 și pentru a facilita investigațiile privind gradul de substituibilitate între moneda străină și componentele M3 exprimate în euro; (b) credite, clasificate în funcție de subsector, scadență, destinație, revizuirea ratei dobânzii și monedă, întrucât aceste informații sunt considerate esențiale pentru realizarea obiectivelor analizei monetare; (c) pozițiile față de alte IFM, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a permite compensarea (netting) soldurilor inter-IFM sau pentru a determina baza de calcul a rezervelor minime obligatorii; (d) pozițiile față de rezidenții din afara zonei euro (restul lumii) pentru „depozite la termen cu scadența la peste doi ani”, „depozite rambursabile după notificare la peste doi ani” și „contracte de report (repo)” în vederea determinării bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii la care se aplică rata pozitivă a rezervelor minime obligatorii; (e) pozițiile față de restul lumii pentru totalul pasivelor sub formă de depozite, în vederea compilării contrapartidelor externe; (f) pasivele sub formă de depozite și creditele față de restul lumii, cu scadența inițială la mai puțin de un an și la peste un an, în scopul elaborării balanței de plăți și a conturilor financiare. |
(9) |
În vederea colectării informațiilor statistice privind portofoliul de titluri de valoare al IFM, BCN raportează trimestrial pe o bază titlu cu titlu potrivit Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 al Băncii Centrale Europene din 17 octombrie 2012 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2012/24) (5). BCN pot combina cerințele de raportare prevăzute în prezentul regulament cu cele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24) în cazul în care astfel se poate reduce sarcina de raportare care revine instituțiilor de credit. În ceea ce privește fondurile de piață monetară (FPM), BCN pot permite acestora să raporteze conform Regulamentului (UE) nr. 1073/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele și pasivele fondurilor de investiții (BCE/2013/38) (6), precum și să reducă sarcina de raportare pentru managerii fondurilor. |
(10) |
Tranzacțiile financiare sunt calculate de BCE ca diferență între pozițiile de stoc la datele de raportare de la sfârșitul lunii, din care este eliminat efectul variațiilor care apar ca urmare a unor influențe, altele decât tranzacțiile. Obligația impusă agenților raportori nu acoperă variațiile cursului de schimb, care sunt calculate de BCE sau de BCN după consultarea BCE folosind datele privind stocurile, defalcate în funcție de fiecare monedă și furnizate de agenții raportori, sau ajustările din reclasificare, care sunt colectate chiar de BCN prin utilizarea diferitelor surse de informare care sunt deja disponibile. |
(11) |
Articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 2531/98 acordă BCE competența de a adopta regulamente și decizii în vederea exceptării unor instituții de la obligația constituirii de rezerve minime obligatorii, de a specifica modalitățile de excludere sau de deducere din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii a obligațiilor față de oricare altă instituție și de a stabili rate ale rezervelor minime obligatorii diferențiate pe categorii specifice de pasive. În temeiul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 2531/98, BCE are dreptul de a colecta de la instituții informațiile necesare pentru aplicarea cerințelor privind rezervele minime obligatorii și dreptul de a verifica acuratețea și calitatea informațiilor furnizate de instituții pentru a demonstra respectarea cerințelor privind rezervele minime obligatorii. Pentru a reduce sarcina generală de raportare este, de asemenea, de dorit ca informațiile statistice referitoare la bilanțul lunar să fie utilizate la determinarea în mod regulat a bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii a instituțiilor de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii al BCE, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 al Băncii Centrale Europene din 12 septembrie 2003 privind aplicarea rezervelor minime obligatorii (BCE/2003/9) (7). |
(12) |
Este necesară determinarea procedurilor specifice aplicabile în cazul fuziunilor care implică instituții de credit pentru a clarifica obligațiile acestor instituții în ceea ce privește obligația de constituire a rezervelor minime obligatorii. |
(13) |
BCE solicită informații privind activitățile de securitizare desfășurate de IFM pentru a putea interpreta evoluția creditelor și a împrumuturilor în zona euro. Astfel de informații completează, de asemenea, datele raportate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1075/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele și pasivele societăților vehicul investițional angajate în tranzacții de securitizare (BCE/2013/40) (8). |
(14) |
În timp ce este recunoscut faptul că regulamentele adoptate de BCE în temeiul articolului 34.1 din Statutul SEBC nu conferă drepturi și nici nu impun obligații statelor membre a căror monedă nu este euro (denumite în continuare „state membre din afara zonei euro”), articolul 5 din Statutul SEBC se aplică atât statelor membre din zona euro, cât și celor din afara zonei euro. Considerentul 17 al Regulamentului (CE) nr. 2533/98 arată că articolul 5 din Statutul SEBC, coroborat cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, implică obligația de elaborare și aplicare la nivel național a tuturor măsurilor pe care statele membre din afara zonei euro le consideră potrivite pentru realizarea colectării informațiilor statistice necesare pentru îndeplinirea cerințelor de raportare statistică ale BCE și pentru efectuarea în timp util a pregătirilor din domeniul statistic pentru ca aceste state să devină state membre din zona euro. |
(15) |
Trebuie să se aplice standardele pentru protecția și utilizarea informațiilor statistice confidențiale prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. |
(16) |
Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede că BCE are competența de a aplica sancțiuni agenților care raportează care nu respectă cerințele de raportare statistică prevăzute în regulamentele și deciziile BCE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului regulament:
(a) |
„instituție financiară monetară” (IFM) înseamnă o întreprindere rezidentă care aparține oricăruia dintre următoarele sectoare:
|
(b) |
„agent raportor” și „rezident” au sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98; |
(c) |
„BCN relevantă” înseamnă BCN a statului membru din zona euro în care IFM este rezidentă; |
(d) |
„societate vehicul investițional (SVI)” are sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 (BCE/2013/40); |
(e) |
„securitizare” înseamnă o tranzacție care este: (a) o securitizare tradițională în sensul dat de definiția de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; și/sau (b) o securitizare în sensul dat de definiția de la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 (BCE/2013/40), care implică cedarea creditelor care sunt securitizate unei SVI; |
(f) |
„instituție emitentă de monedă electronică” și „monedă electronică” au sensul dat de definițiile de la articolul 2 alineatele (1) și (2) din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului (10); |
(g) |
„reducerea valorii contabile” (write-down) înseamnă diminuarea directă a valorii contabile a unui credit în bilanț, ca urmare a deprecierii sale; |
(h) |
„scoaterea din evidențele contabile” (write-off) înseamnă o reducere a valorii contabile totale a unui credit care determină eliminarea sa din bilanț; |
(i) |
„administrator” înseamnă o IFM care administrează credite care stau la baza unei securitizări sau credite care au fost transferate în alt mod, din perspectiva colectării principalului și a dobânzii de la debitori; |
(j) |
„cedarea creditului” înseamnă transferul economic al unui credit sau al unui cumul de credite de la agentul raportor către un cesionar, realizat fie prin transferul proprietății, fie prin subparticipație; |
(k) |
„achiziționarea creditului” înseamnă transferul economic al unui credit sau al unui cumul de credite de la un cedent către agentul raportor, realizat fie prin transferul proprietății, fie prin subparticipație. |
(l) |
„poziții intragrup” înseamnă pozițiile stabilite între societățile care acceptă depozite din zona euro care aparțin aceluiași grup, care este compus dintr-o societate mamă și toți membrii grupului său, rezidenți ai zonei euro, controlați în mod direct sau indirect; |
(m) |
„instituție mică” înseamnă o IFM mică, beneficiară a unei derogări în conformitate cu articolul 9 alineatul (1); |
(n) |
„derecunoaștere” înseamnă eliminarea unui credit sau a unei părți a acestuia din stocurile raportate în conformitate cu anexa I părțile 2 și 3, inclusiv eliminarea acestuia ca urmare a aplicării derogării menționate la articolul 9 alineatul (4). |
Articolul 2
Identificarea FPM
Organismele de plasament colectiv care îndeplinesc toate criteriile următoare sunt tratate ca FPM, dacă:
(a) |
urmăresc obiectivul de investiții de menținere a principalului fondului și de oferire a unui randament corespunzător ratei dobânzii instrumentelor de piață monetară; |
(b) |
investesc în instrumente de piață monetară care îndeplinesc criteriile pentru instrumente de piață monetară prevăzute în Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM) (11), sau în depozite constituite la instituții de credit ori, în mod alternativ, asigură evaluarea în condiții echivalente a lichidității și a valorii portofoliului în care investesc; |
(c) |
se asigură că instrumentele de piață monetară în care investesc sunt de înaltă calitate, astfel cum este aceasta determinată de societatea de administrare. Calitatea unui instrument de piață monetară este apreciată, printre altele, în baza următorilor factori:
|
(d) |
se asigură că portofoliul lor are o scadență medie ponderată (weighted average maturity, WAM) de cel mult șase luni și o durată de viață medie ponderată (weighted average life, WAL) de cel mult 12 luni (în conformitate cu anexa I partea 1 secțiunea 2); |
(e) |
furnizează zilnic valoarea activului net (net asset value, NAV) și un calcul al prețului acțiunilor/unităților de fond ale acestora, și oferă zilnic posibilitatea subscrierii și răscumpărării de acțiuni/unități de fond; |
(f) |
limitează investițiile în titluri de valoare la cele cu o scadență reziduală până la data de răscumpărare legală (legal redemption date) mai mică de sau egală cu doi ani, cu condiția ca timpul rămas până la următoarea dată de revizuire a ratei dobânzii (interest rate reset date) să fie mai mic de sau egal cu 397 de zile, dată la care titlurile de valoare cu rată variabilă ar trebui revizuite la o rată sau un index a/al pieței monetare; |
(g) |
limitează investițiile în alte organisme de plasament colectiv la cele care respectă definiția FPM; |
(h) |
nu își asumă riscuri directe sau indirecte față de participații sau materii prime, inclusiv prin instrumente derivate, și utilizează instrumente derivate numai în conformitate cu strategia de investiții pe piața monetară a fondului. Instrumentele derivate care generează un risc valutar pot fi utilizate numai pentru acoperirea riscului (hedging). Investițiile în titluri de valoare în alte monede decât moneda de bază sunt permise, cu condiția ca riscul valutar să fie acoperit în întregime; |
(i) |
au fie o NAV fluctuantă, fie o NAV constantă. |
Articolul 3
Unități de observare statistică cu obligații de raportare
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare sunt IFM rezidente pe teritoriul statelor membre din zona euro (conform anexei II partea 1).
(2) IFM din cadrul unităților de observare statistică cu obligații de raportare sunt supuse cerințelor complete de raportare statistică cu excepția cazului în care se aplică o derogare acordată în conformitate cu articolul 9.
(3) Entitățile care se încadrează la definiția IFM intră în sfera de aplicare a prezentului regulament chiar dacă sunt excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 575/2013.
(4) În scopul colectării informațiilor statistice cu privire la rezidența deținătorilor de acțiuni/unități de fond ale FPM astfel cum se prevede în anexa I partea 2 secțiunea 5.7, unitățile de observare statistică cu obligații de raportare cuprind și alți intermediari financiari, cu excepția societăților de asigurare și a fondurilor de pensii („AIF”), sub rezerva oricăror derogări prevăzute la articolul 9 alineatul (2) litera (c). În sensul prezentului regulament, BCN pot stabili și menține o listă a AIF raportori care fac parte din unitățile de observare statistică cu obligații de raportare, în conformitate cu principiile stabilite în anexa I partea 2 secțiunea 5.7.
Articolul 4
Lista IFM întocmită în scopuri statistice
(1) Comitetul executiv întocmește și păstrează în scopuri statistice o listă a IFM, luând în considerare cerințele referitoare la frecvență și la respectarea termenelor care decurg din utilizarea acesteia în contextul sistemului rezervelor minime obligatorii al BCE. Lista IFM întocmită în scopuri statistice include o înregistrare în care se indică dacă acestea sunt sau nu supuse regimului rezervelor minime obligatorii al BCE. Lista IFM trebuie să fie actualizată, exactă, cât mai omogenă posibil, precum și suficient de stabilă pentru a fi utilizată în scopuri statistice.
(2) Lista IFM întocmită în scopuri statistice și actualizările acesteia sunt puse de BCN și de BCE la dispoziția agenților raportori într-un mod adecvat, inclusiv pe cale electronică, prin intermediul internetului sau, la solicitarea agenților raportori, pe suport de hârtie.
(3) Lista IFM întocmită în scopuri statistice are numai caracter informativ. Cu toate acestea, în cazul în care cea mai nouă versiune accesibilă a listei este incorectă, BCE nu impune sancțiuni niciunei entități care nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de raportare statistică, în măsura în care s-a bazat cu bună-credință pe lista incorectă.
Articolul 5
Cerințe de raportare statistică
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare raportează lunar BCN a statului membru în care IFM este rezidentă: (a) stocurile lunare referitoare la bilanțul de sfârșit de lună; și (b) ajustările lunare cumulate din reevaluare. Ajustările cumulate din reevaluare se raportează cu privire la scoaterile de credite din evidențele contabile și reducerea valorii contabile a creditelor, care corespund creditelor și care acoperă reevaluările de prețuri ale titlurilor de valoare. Detalii suplimentare privind informații referitoare la anumite posturi din bilanț se raportează trimestrial sau anual. BCN pot colecta lunar datele trimestriale dacă aceasta facilitează procesul de producție a datelor. Informațiile statistice solicitate sunt specificate în anexa I.
(2) BCN pot colecta informațiile statistice solicitate privind titlurile de valoare emise și deținute de IFM pe bază de titlu cu titlu, în măsura în care datele menționate la alineatul (1) pot fi obținute în conformitate cu standardele statistice minime prevăzute în anexa IV.
(3) IFM raportează lunar, în conformitate cu cerințele minime prevăzute în anexa I partea 4 tabelul 1A, ajustările lunare din reevaluare referitoare la setul complet de date solicitate de BCE. BCN pot colecta date suplimentare care nu sunt incluse în cerințele minime. Aceste date suplimentare se pot referi la defalcările marcate în tabelul 1A, altele decât „cerințele minime”.
(4) BCE poate solicita informații de clarificare cu privire la ajustările la „reclasificări și alte ajustări” care sunt colectate de BCN.
(5) BCE poate aplica sancțiuni agenților raportori care nu îndeplinesc cerințele de raportare statistică stabilite în prezentul regulament în conformitate cu Decizia BCE/2010/10 din 19 august 2010 privind nerespectarea cerințelor de raportare statistică (12).
Articolul 6
Cerințe suplimentare de raportare statistică pentru securitizările creditelor și pentru alte transferuri de credite
IFM raportează următoarele informații:
(a) |
fluxul net de securitizări de credite și de alte transferuri de credite realizate în perioada de raportare, în conformitate cu anexa I partea 5 secțiunea 2; |
(b) |
soldul la sfârșit de perioadă și tranzacțiile financiare, exclusiv cedările și achizițiile de credite în cursul perioadei de referință cu privire la creditele securitizate și derecunoscute pentru care IFM acționează ca administrator în conformitate cu anexa I partea 5 secțiunea 3. BCN pot extinde aceste cerințe de raportare la toate creditele derecunoscute administrate de IFM, care au fost securitizate sau transferate în alt mod; |
(c) |
soldul la sfârșit de trimestru al tuturor creditelor pentru care IFM acționează ca administrator în cadrul unei securitizări, în conformitate cu anexa I partea 5 secțiunea 4; |
(d) |
soldul la sfârșit de perioadă al creditelor cedate prin intermediul securitizării care nu au fost derecunoscute din bilanț, în conformitate cu anexa I partea 5 secțiunea 5, atunci când se aplică Standardul internațional de contabilitate nr. 39 (IAS 39), Standardul internațional de raportare financiară nr. 9 (IFRS 9) sau norme contabile naționale similare. |
Articolul 7
Respectarea termenelor
(1) BCN hotărăsc când și cu ce periodicitate trebuie să primească datele de la agenții raportori pentru a respecta termenele stabilite mai jos, luând în considerare cerințele privind respectarea termenelor impuse în cadrul sistemului rezervelor minime obligatorii al BCE, dacă este cazul, și informează în mod corespunzător agenții raportori.
(2) BCN transmit BCE statistici lunare până la încheierea activității în a cincisprezecea zi lucrătoare următoare sfârșitului lunii la care se referă datele.
(3) BCN transmit BCE statistici trimestriale până la încheierea activității în a douăzeci și opta zi lucrătoare următoare sfârșitului de trimestru la care se referă acestea.
Articolul 8
Norme contabile aplicabile în scopul raportării statistice
(1) În absența unor dispoziții contrare cuprinse în prezentul regulament, normele contabile aplicate de IFM în scopul raportării în temeiul prezentului regulament sunt cele cuprinse în legislația care transpune în dreptul național Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (13), precum și în orice alte standarde internaționale aplicabile.
(2) Pasivele sub formă de depozite și creditele se raportează la valoarea principală existentă în sold la sfârșitul lunii de raportare. Scoaterea din evidențele contabile și reducerea valorii contabile, astfel cum sunt stabilite de practicile contabile, se exclud din această valoare. Pasivele sub formă de depozite și creditele nu se compensează cu niciun alt activ sau pasiv.
(3) Fără a aduce atingere practicilor contabile și mecanismelor de compensare (netting) aplicate în statele membre din zona euro, toate activele și pasivele financiare se raportează la valoarea brută, în scopuri statistice.
(4) BCN pot permite ca, în cazul creditelor provizionate, raportarea să se facă la valoarea netă fără provizioane, iar în cazul creditelor achiziționate, raportarea să se facă la prețul convenit la data achiziționării, cu condiția ca respectivele practici de raportare să fie aplicate de toți agenții raportori rezidenți.
Articolul 9
Derogări
(1) Următoarele derogări pot fi acordate IFM mici:
(a) |
BCN pot acorda derogări IFM mici, în cazul în care contribuția combinată a acestora la bilanțul național al IFM din punctul de vedere al stocurilor nu depășește 5 %. |
(b) |
În ceea ce privește instituțiile de credit, derogările menționate la litera (a) au ca efect reducerea cerințelor de raportare statistică pentru instituțiile de credit în cazul cărora se aplică astfel de derogări fără a aduce atingere cerințelor privind calcularea rezervelor minime obligatorii stabilite în anexa III. |
(c) |
În ceea ce privește IFM mici, în cazul în care se aplică una dintre derogările menționate la litera (a), BCN continuă, cel puțin, să colecteze date referitoare la bilanțul total cu o frecvență cel puțin anuală, astfel încât să se poată monitoriza contribuția combinată a instituțiilor mici la bilanțul național al IFM. |
(d) |
Fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (a), BCN pot acorda derogări instituțiilor de credit care nu beneficiază de regimul stabilit la literele (a) și (b) având ca efect reducerea cerințelor de raportare la cele stabilite în anexa I partea 6, în cazul în care contribuția combinată a acestora la bilanțul național al IFM din punctul de vedere al stocurilor nu depășește nici 10 % din bilanțul național al IFM, nici 1 % din bilanțul IFM din zona euro. |
(e) |
BCN verifică în timp util îndeplinirea condițiilor stabilite la literele (a) și (d) în vederea acordării sau retragerii, dacă este necesar, a unei derogări cu efect de la începutul fiecărui an. |
(f) |
IFM mici pot alege să nu facă uz de aceste derogări și, în schimb, să respecte cerințele de raportare complete. |
(2) Următoarele derogări pot fi acordate FPM de către BCN:
(a) |
BCN pot acorda FPM derogări de la cerințele de raportare statistică stabilite la articolul 5 alineatul (1) cu condiția ca, în schimb, FPM să raporteze datele de bilanț în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38), sub rezerva respectării următoarelor cerințe:
|
(b) |
de asemenea, BCN pot acorda derogări FPM de la următoarele cerințe de raportare statistică:
|
(c) |
BCN pot acorda derogări cu privire la cerințele de raportare statistică privind rezidența deținătorilor de acțiuni/unități de fond ale FPM:
|
(3) Următoarele derogări pot fi acordate FPM cu privire la raportarea ajustărilor din reevaluare:
(a) |
fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1), BCN pot acorda FPM derogări cu privire la raportarea ajustărilor din reevaluare, scutind FPM de la orice cerință de raportare a ajustărilor din reevaluare; |
(b) |
BCN pot acorda derogări cu privire la frecvența și respectarea termenelor de raportare a reevaluărilor prețurilor titlurilor de valoare și pot solicita aceste date trimestrial și cu respectarea acelorași termene ca și în cazul datelor privind stocurile raportate trimestrial, sub rezerva următoarelor cerințe:
|
(c) |
BCN pot acorda derogări cu privire la raportarea reevaluărilor prețului titlurilor de valoare, inclusiv acordarea unei scutiri complete de la raportarea respectivă, instituțiilor de credit care raportează lunar titlu cu titlu stocurile de titluri de valoare, sub rezerva următoarelor cerințe:
|
(4) Pot fi acordate IFM derogări cu privire la raportarea statistică a creditelor care sunt cedate prin securitizare.
IFM care aplică Standardul internațional de contabilitate nr. 39 (IAS 39), Standardul internațional de raportare financiară nr. 9 (IFRS 9) sau norme contabile naționale similare pot primi de la BCN autorizarea de a exclude din stocurile stabilite în anexa I părțile 2 și 3 orice credite care sunt cedate prin securitizare în conformitate cu practica națională, cu condiția ca această practică să fie aplicată de toate IFM rezidente.
(5) BCN pot acorda IFM derogări cu privire la raportarea anumitor stocuri cu raportare trimestrială referitoare la state membre din afara zonei euro.
În cazul în care cifrele colectate la un nivel mai înalt de agregare demonstrează că pozițiile cu privire la contrapartidele rezidente în orice stat membru din afara zonei euro sau pozițiile cu privire la moneda unui stat membru din afara zonei euro nu sunt semnificative, o BCN poate decide să nu solicite raportarea de date privind un astfel de stat membru. BCN îi informează pe agenții săi raportori cu privire la orice astfel de decizie.
Articolul 10
Standarde minime și mecanisme naționale de raportare
(1) Agenții raportori respectă cerințele de raportare statistică ce le sunt aplicabile în conformitate cu standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa IV.
(2) BCN definesc și pun în aplicare mecanisme de raportare care trebuie respectate de către unitățile de observare statistică cu obligații de raportare în conformitate cu cerințele naționale. BCN asigură că aceste mecanisme de raportare furnizează informațiile statistice solicitate și permit verificarea cu precizie a respectării standardelor minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa IV.
Articolul 11
Fuziuni, divizări și reorganizări
În cazul unei fuziuni, divizări sau al oricărui alt tip de reorganizare care ar putea afecta îndeplinirea obligațiilor sale statistice, agentul raportor efectiv în cauză informează BCN relevantă, odată ce intenția de a pune în aplicare o astfel de operațiune a fost făcută publică și într-un interval de timp corespunzător, anterior producerii de efecte, cu privire la procedurile planificate pentru a îndeplini cerințele de raportare statistică stabilite în prezentul regulament.
Articolul 12
Utilizarea informațiilor statistice raportate pentru rezervele minime obligatorii
(1) Informațiile statistice raportate de instituțiile de credit în conformitate cu prezentul regulament se utilizează de fiecare instituție de credit pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii potrivit Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). În special, fiecare instituție de credit utilizează aceste informații pentru a verifica îndeplinirea obligațiilor sale de constituire a rezervelor minime pe durata perioadei de aplicare.
(2) Datele privind baza de calcul a rezervelor minime obligatorii ale instituțiilor mici, pentru trei perioade de aplicare, se bazează pe datele de sfârșit de trimestru colectate de BCN în termen de 28 de zile lucrătoare de la sfârșitul trimestrului la care se referă datele.
(3) Normele speciale privind aplicarea regimului rezervelor minime obligatorii al BCE stabilite în anexa III prevalează în caz de conflict asupra oricăror dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9).
(4) Pentru a facilita gestionarea lichidităților BCE și ale instituțiilor de credit, obligația de constituire a rezervelor minime obligatorii se confirmă până cel mai târziu în prima zi a perioadei de aplicare; cu toate acestea, în mod excepțional, poate fi nevoie ca instituțiile de credit să raporteze revizuirea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii sau a obligației de constituire a rezervelor minime care a fost confirmată. Procedurile de confirmare sau de acceptare a obligațiilor de constituire a rezervelor minime nu aduc atingere obligației agenților raportori de a raporta întotdeauna informații statistice corecte și de a revizui în cel mai scurt timp posibil informațiile statistice incorecte care au fost deja raportate.
Articolul 13
Verificarea și colectarea obligatorie
BCN își exercită dreptul de a verifica sau dreptul de a colecta în mod obligatoriu informațiile pe care agenții raportori trebuie să le furnizeze în conformitate cu prezentul regulament, fără a aduce atingere competenței BCE de a exercita aceste drepturi. În special, BCN exercită aceste drepturi atunci când o instituție care face parte din unitățile de observare statistică cu obligații de raportare nu respectă standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire specificate în anexa IV.
Articolul 14
Prima raportare
(1) Prima raportare în conformitate cu prezentul regulament începe cu datele pentru decembrie 2014.
(2) Prima raportare în conformitate cu prezentul regulament în ceea ce privește căsuțele corespunzătoare statelor membre din zona euro din anexa 1 partea 3 tabelul 3 începe cu primele date trimestriale de după data adoptării euro de către acestea.
(3) Prima raportare în conformitate cu prezentul regulament în ceea ce privește căsuțele corespunzătoare statelor membre din afara zonei euro din anexa 1 partea 3 tabelele 3 și 4 începe cu primele date trimestriale de după data aderării acestora la Uniune. În cazul în care BCN relevantă decide să nu solicite prima raportare a datelor nesemnificative, începând cu primele date trimestriale de după data aderării respectivului stat membru sau respectivelor state membre la Uniune, raportarea începe la 12 luni după ce BCN informează agenții raportori despre obligația raportării datelor.
Articolul 15
Abrogare
(1) Începând cu 1 ianuarie 2015 Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) se abrogă.
(2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa VI.
Articolul 16
Dispoziție finală
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 24 septembrie 2013.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.
(2) JO L 318, 27.11.1998, p. 1.
(3) JO L 15, 20.1.2009, p. 14.
(4) JO L 174, 26.6.2013, p. 1.
(5) JO L 305, 1.11.2012, p. 6.
(6) A se vedea 73 pagina din prezentul Jurnal Oficial.
(7) JO L 250, 2.10.2003, p. 10.
(8) A se vedea 107 pagina din prezentul Jurnal Oficial.
(9) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.
(10) JO L 267, 10.10.2009, p. 7.
(11) JO L 302, 17.11.2009, p. 32.
(12) JO L 226, 28.8.2010, p. 48.
(13) JO L 372, 31.12.1986, p. 1.
ANEXA I
INSTITUȚII FINANCIARE MONETARE ȘI CERINȚE DE RAPORTARE STATISTICĂ
Introducere
Sistemul statistic pentru statele membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „statele membre din zona euro”) care se referă la bilanțul sectorului instituții financiare monetare (IFM) cuprinde următoarele două elemente principale:
(a) |
o listă a IFM întocmită în scopuri statistice (a se vedea partea 1 pentru identificarea anumitor IFM); și |
(b) |
o descriere a informațiilor statistice raportate de aceste IFM lunar, trimestrial și anual (a se vedea părțile 2, 3, 4, 5, 6 și 7). |
În scopul obținerii de informații complete privind bilanțurile IFM, este de asemenea necesară impunerea anumitor cerințe de raportare statistică fondurilor de investiții (FI), altele decât fondurile de piață monetară, și altor intermediari financiari, cu excepția societăților de asigurare și a fondurilor de pensii (denumite în continuare „AIF”), atunci când acționează în contextul activităților financiare care au ca obiect acțiuni/unități ale fondurilor de piață monetară (FPM). Aceste informații statistice sunt colectate de băncile centrale naționale (BCN) de la IFM și de la FI și AIF, în conformitate cu partea 2 și potrivit mecanismelor naționale bazate pe definițiile și clasificările armonizate prevăzute la articolul 1 și în anexa II.
Stocurile monetare includ bancnote și monede metalice aflate în circulație și alte pasive monetare (depozite și alte instrumente financiare care sunt substitute apropiate pentru depozite) ale IFM. Contrapartidele stocurilor monetare cuprind toate celelalte poziții din bilanțul IFM. BCE compilează, de asemenea, tranzacțiile financiare derivate din stocuri și din alte date, inclusiv datele privind ajustarea din reevaluare raportate de IFM (a se vedea partea 5).
Informațiile statistice solicitate de BCE se regăsesc sintetizate în partea 8.
PARTEA 1
Identificarea anumitor IFM
SECȚIUNEA 1
Identificarea anumitor IFM pe baza principiilor de substituibilitate a depozitelor
1.1. |
Instituțiile financiare, altele decât instituțiile de credit, care emit instrumente financiare ce sunt considerate substitute apropiate pentru depozite sunt clasificate ca IFM cu condiția să se încadreze la definiția IFM în celelalte privințe. Clasificarea se bazează pe criteriile de substituibilitate a depozitelor, și anume dacă pasivele sunt clasificate ca depozite, care se determină în funcție de lichiditatea acestora, de îmbinarea caracteristicilor de transferabilitate, convertibilitate, certitudine și tranzacționabilitate, și ținând seama, atunci când este cazul, de condițiile în care au fost emise aceste instrumente financiare. Aceste criterii de substituibilitate a depozitelor se aplică, de asemenea, pentru a stabili dacă pasivele ar trebui să fie clasificate ca depozite, cu condiția să nu existe o categorie separată pentru astfel de pasive. |
1.2. |
În sensul determinării substituibilității depozitelor și al clasificării pasivelor ca depozite:
|
SECȚIUNEA 2
Specificații pentru criteriile de identificare ale FPM
În sensul articolului 2:
(a) |
instrumentul de piață monetară este considerat a avea o înaltă calitate a creditului dacă i s-a acordat unul dintre cele mai înalte două ratinguri de credit pe termen scurt disponibile de către fiecare agenție de rating de credit recunoscută care a acordat un rating instrumentului sau, dacă instrumentul nu are rating, este apreciat a avea o calitate echivalentă în temeiul procesului intern de rating al societății de administrare. Atunci când o agenție de rating de credit recunoscută își împarte cel mai înalt rating pe termen scurt în două categorii, aceste două categorii sunt considerate o categorie unică și, prin urmare, cel mai înalt rating disponibil; |
(b) |
cu titlu de excepție de la cerința prevăzută la litera (a), fondul de piață monetară poate deține emisiuni suverane a căror calitate se încadrează cel puțin în categoria investiții, „emisiune suverană” însemnând instrumente de piață monetară emise sau garantate de o autoritate centrală, regională sau locală sau de o bancă centrală dintr-un stat membru, de BCE, de Uniune sau de Banca Europeană de Investiții; |
(c) |
la calcularea WAL pentru titluri de valoare, inclusiv instrumente financiare structurate, calcularea scadenței se bazează pe scadența reziduală până la răscumpărarea legală a instrumentelor. Cu toate acestea, atunci când un instrument financiar include o opțiune put, data exercitării opțiunii put poate fi utilizată în locul scadenței reziduale legale, numai dacă toate condițiile următoare sunt îndeplinite permanent:
|
(d) |
la calcularea WAL și WAM se ia în considerare impactul instrumentelor financiare derivate, al depozitelor și al tehnicilor de administrare eficientă de portofoliu; |
(e) |
„scadența medie ponderată” (weighted average maturity, WAM) înseamnă un indicator al intervalului mediu de timp până la scadență a tuturor titlurilor de valoare suport din fond, ponderate pentru a reflecta deținerile relative din fiecare instrument, presupunând că scadența unui instrument cu rată variabilă este mai degrabă intervalul de timp rămas până la următoarea revizuire a ratei dobânzii la rata pieței monetare, și nu intervalul de timp rămas până la data la care principalul titlului de valoare trebuie rambursat. În practică, WAM se utilizează pentru a determina sensibilitatea unui FPM la variațiile ratelor dobânzilor de pe piața monetară; |
(f) |
„durata de viață medie ponderată” (weighted average life, WAL) înseamnă media ponderată a scadenței reziduale a fiecărui titlu de valoare deținut într-un fond, reprezentând intervalul de timp până la data la care principalul este rambursat în întregime, fără a ține cont de dobândă și fără discont. Spre deosebire de calcularea WAM, calcularea WAL pentru titlurile de valoare cu rată variabilă și pentru instrumentele financiare structurate nu permite utilizarea datelor de revizuire a ratei dobânzii și utilizează în schimb doar scadența finală declarată a titlului de valoare. WAL se utilizează pentru a determina riscul de credit, acesta fiind cu atât mai ridicat cu cât este amânată mai mult rambursarea principalului. De asemenea, WAL se utilizează pentru limitarea riscului de lichiditate; |
(g) |
„instrumente de piață monetară” înseamnă instrumente tranzacționate în mod normal pe piața monetară, care sunt lichide și care au o valoare ce poate fi stabilită cu exactitate în orice moment; |
(h) |
„societate de administrare” înseamnă o societate a cărei activitate obișnuită constă în administrarea portofoliului unui FPM. |
PARTEA 2
Bilanțul (stocuri cu raportare lunară)
În vederea compilării agregatelor monetare și a contrapartidelor aferente zonei euro, BCE solicită datele din tabelul 1 după cum urmează:
1. Categorii de instrumente
(a) Pasive
Cele mai importante categorii de instrumente sunt: bancnote și monede metalice aflate în circulație, pasive sub formă de depozite, acțiuni/unități de fond emise de FPM, titluri de natura datoriei emise, capital și rezerve, alte pasive. Pentru a separa pasivele monetare de pasivele nemonetare, pasivele sub formă de depozite sunt, de asemenea, defalcate în depozite overnight, depozite la termen, depozite rambursabile după notificare și contracte de report (repo). A se vedea definițiile din anexa II.
(b) Active
Categoriile relevante de instrumente sunt: numerar, credite, titluri de natura datoriei deținute, participații, acțiuni ale fondurilor de investiții, active fixe și alte active. A se vedea definițiile din anexa II.
2. Defalcare în funcție de scadență
Pragurile de scadență inițială oferă o alternativă pentru informațiile detaliate privind instrumentele în cazul în care instrumentele financiare nu sunt pe deplin comparabile între piețe.
(a) Pasive
Pragurile corespunzătoare bandelor de scadență sau perioadelor notificate sunt: pentru depozitele la termen, cu scadența la emitere la un an și la doi ani; iar pentru depozitele rambursabile după notificare, cu notificare la trei luni și la doi ani. Contractele de report (repo) nu sunt defalcate în funcție de scadență deoarece acestea sunt de obicei instrumente pe termen foarte scurt, și anume, de obicei, cu scadența la emitere la mai puțin de trei luni. Titlurile de natura datoriei emise de IFM sunt defalcate pe scadențe la un an și la doi ani. Pentru acțiunile/unitățile de fond emise de FPM nu se impune defalcarea în funcție de scadență.
(b) Active
Pragurile corespunzătoare bandelor de scadență sunt: pentru creditele IFM acordate rezidenților (alții decât IFM) din zona euro în funcție de subsector și, în plus, pentru creditele IFM acordate gospodăriilor populației, în funcție de destinație, la bande de scadență de un an și de cinci ani; și pentru deținerile IFM de titluri de natura datoriei emise de alte IFM situate în zona euro, la bande de scadență de un an și de doi ani, pentru a permite compensarea deținerilor inter-IFM de astfel de instrumente în momentul calculării agregatelor monetare.
3. Defalcare în funcție de destinație și identificarea separată a creditelor acordate întreprinderilor individuale/asociațiilor de persoane fără personalitate juridică
Creditele acordate gospodăriilor populației și instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației sunt, în continuare, defalcate în funcție de destinația creditului (credite pentru consum, credite pentru locuințe și altele). În categoria „altele”, creditele acordate întreprinderilor individuale/asociațiilor de persoane fără personalitate juridică se identifică separat (a se vedea definițiile categoriilor de instrumente din anexa II partea 2 și definițiile sectoarelor din anexa II partea 3). BCN pot renunța la cerința identificării separate a creditelor acordate întreprinderilor individuale/asociațiilor de persoane fără personalitate juridică dacă aceste credite reprezintă mai puțin de 5 % din totalul creditelor acordate gospodăriilor populației din statul membru din zona euro.
4. Defalcare în funcție de monedă
Pentru posturile din bilanț care pot fi folosite pentru compilarea agregatelor monetare, soldurile în euro trebuie să fie identificate separat astfel încât BCE să aibă opțiunea de a defini agregatele monetare în funcție de soldurile exprimate în toate monedele combinate sau numai în euro.
5. Defalcare în funcție de sector și de rezidența contrapartidelor
5.1. |
Compilarea agregatelor monetare și a contrapartidelor din zona euro impune identificarea acelor contrapartide situate pe teritoriul zonei euro care formează sectorul deținător de monedă. În acest scop, contrapartidele non-IFM sunt împărțite, în conformitate cu Sistemul European de Conturi revizuit (denumit în continuare „SEC 2010”) prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013 (a se vedea anexa II partea 3) în administrație publică (S.13), cu administrația centrală (S.1311) identificată separat la totalul pasivelor sub formă de depozite, și alte sectoare rezidente. Pentru a calcula dezagregarea lunară pe sectoare a agregatelor monetare și a contrapartidelor de credit, alte sectoare rezidente sunt defalcate, la rândul lor, în următoarele subsectoare: fonduri de investiții, altele decât fondurile de piață monetară (S.124), alți intermediari financiari, exclusiv societățile de asigurare și fondurile de pensii + auxiliari financiari + instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.125 + S.126 + S.127), societăți de asigurare (S.128), fonduri de pensii (S.129), societăți nefinanciare (S.11) și gospodăriile populației + instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14 + S.15). În cadrul sectoarelor reunite ale contrapartidelor (S.125 + S.126 + S.127) se face o distincție suplimentară în ceea ce privește contrapartidele care sunt SVI și contrapartide de compensare centrale. În ceea ce privește întreprinderile individuale/asociațiile de persoane fără personalitate juridică, a se vedea secțiunea 3. În ceea ce privește totalul pasivelor sub formă de depozite și categoriile de depozite „depozite la termen cu scadența la peste doi ani”, „depozite rambursabile după notificare cu scadență la peste doi ani” și „contracte de report (repo)”, se face distincția suplimentară între instituțiile de credit, alte contrapartide ale IFM și administrația centrală, în sensul sistemului rezervelor minime obligatorii al BCE. |
5.2. |
În ceea ce privește totalul pasivelor sub formă de depozite și categoria de active „credite totale”, se face o distincție suplimentară pentru băncile centrale (S.121) și societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (S.122), precum și pentru societățile bancare și nebancare din restul lumii pentru o mai bună înțelegere a politicilor de acordare de credite și de finanțare din sectorul bancar și pentru o mai bună monitorizare a activităților interbancare. |
5.3. |
În ceea ce privește pozițiile intragrup, se face o distincție suplimentară pentru pozițiile credite și depozite și tranzacțiile dintre societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (S.122) pentru a permite identificarea interconexiunilor dintre instituțiile de credit care aparțin aceluiași grup (intern și alte state membre din zona euro). |
5.4. |
În ceea ce privește deținerile de titluri de natura datoriei cu scadența inițială de până la un an, cu o defalcare în funcție de monedă, se face o distincție suplimentară pentru administrațiile publice (S.13) în vederea asigurării unei mai bune supravegheri a interconexiunilor dintre datoriile suverane și bănci. |
5.5. |
Anumite depozite/credite provenite din contracte de report/deport (repo/reverse repo) sau operațiuni similare cu alți intermediari financiari (S.125) + auxiliari financiari (S.126) + instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.127) se pot referi la tranzacțiile cu o contrapartidă centrală. O contrapartidă centrală este o entitate care se interpune legal între contrapartidele în contractele tranzacționate pe piețele financiare, devenind cumpărătorul pentru orice vânzător și vânzătorul pentru orice cumpărător. Deoarece astfel de tranzacții sunt deseori substitute pentru activități comerciale bilaterale între IFM, se face o distincție suplimentară în cadrul categoriei depozitelor „contracte de report” în ceea ce privește activitatea comercială cu aceste contrapartide. În mod asemănător, se face o distincție suplimentară în cadrul categoriei activelor „credite” în ceea ce privește contractele de deport (reverse repo) cu aceste contrapartide. |
5.6. |
Contrapartidele situate pe teritoriul național sunt identificate separat de contrapartidele situate în celelalte state din zona euro în toate defalcările statistice. Contrapartidele situate în zona euro sunt identificate în funcție de sectorul național căruia îi aparțin sau de clasificarea instituțională în conformitate cu listele păstrate de BCE în scopuri statistice și cu manualul BCE „Manualul sectorului de statistică monetară, a instituțiilor financiare și a piețelor: Orientare pentru clasificarea statistică a clienților” (Monetary financial institutions and markets statistics sector manual: Guidance for the statistical classification of customers), care urmează principii de clasificare concordante în cea mai mare măsură posibilă cu SEC 2010. Nu există nicio cerință privind defalcarea din punct de vedere geografic a contrapartidelor situate în afara zonei euro. |
5.7. |
În cazul acțiunilor/unităților de fond ale FPM emise de IFM din statele membre din zona euro, agenții raportori raportează cel puțin date privind rezidența deținătorilor conform defalcării în funcție de teritoriul național/zona euro exclusiv teritoriul național/restul lumii pentru a permite excluderea deținerilor de către nerezidenți din zona euro. BCN pot de asemenea să obțină informațiile statistice necesare din datele colectate în baza Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 (BCE/2012/24), în măsura în care datele respective îndeplinesc cerințele privind respectarea termenelor prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament și cu standardele minime definite în anexa IV.
|
PARTEA 3
Bilanțul (stocuri cu raportare trimestrială)
Pentru o analiză detaliată a evoluțiilor monetare și pentru a servi altor scopuri statistice, BCE solicită cu privire la posturile cheie următoarele:
1. |
Defalcarea în funcție de subsector, scadență și garanții reale imobiliare a creditelor acordate non-IFM din zona euro (a se vedea tabelul 2). Aceasta este necesară pentru a permite monitorizarea structurii complete, în funcție de subsector și de scadență, a tuturor finanțărilor (credite și titluri de valoare) acordate de IFM față de sectorul deținător de monedă. În ceea ce privește societățile nefinanciare și gospodăriile populației, sunt necesare poziții suplimentare de tipul „din care” pentru evidențierea creditelor garantate cu garanții reale imobiliare. Pentru creditele exprimate în euro cu o scadență inițială la peste un an și la peste doi ani în ceea ce privește societățile nefinanciare și gospodăriile populației, sunt necesare poziții suplimentare de tipul „din care” pentru anumite scadențe reziduale și perioade de revizuire a ratei dobânzii (a se vedea tabelul 2). O revizuire a ratei dobânzii trebuie înțeleasă ca o modificare a ratei dobânzii unui credit care este prevăzută în contractul de creditare existent. Creditele supuse revizuirii ratei dobânzii includ, printre altele, credite cu rate ale dobânzii revizuite periodic în conformitate cu evoluția unui index, de exemplu Euribor, credite cu rate ale dobânzii revizuite continuu, și anume rate variabile, și credite cu rate revizuibile potrivit deciziei IFM. |
2. |
Defalcarea în funcție de subsector a pasivelor sub formă de depozite constituite la IFM de administrația publică (alta decât administrația centrală) din statele membre din zona euro (a se vedea tabelul 2). Aceasta este necesară ca o informație suplimentară față de raportarea lunară. |
3. |
Defalcarea în funcție de sector a pozițiilor cu contrapartidele din afara zonei euro (a se vedea tabelul 2). Clasificarea în funcție de sector în conformitate cu Sistemul Conturilor Naționale (denumit în continuare „SCN 2008”) se aplică acolo unde SEC 2010 nu este în vigoare. |
4. |
Identificarea pozițiilor bilanțiere pentru instrumente derivate și pentru dobânzi acumulate ale creditelor și ale depozitelor în cadrul altor active și al altor pasive (a se vedea tabelul 2). Această defalcare este necesară pentru a obține un nivel mai ridicat de coerență între statistici. |
5. |
Defalcarea în funcție de țară, inclusiv în funcție de pozițiile față de Banca Europeană de Investiții și de Mecanismul european de stabilitate (a se vedea tabelul 3). Această defalcare este necesară pentru o analiză detaliată a evoluțiilor monetare și, de asemenea, în sensul cerințelor tranzitorii și pentru verificările privind calitatea datelor. |
6. |
Defalcarea în funcție de sector a depozitelor transfrontaliere din cadrul zonei euro de la non-IFM și a creditelor transfrontaliere din cadrul zonei euro acordate non-IFM (a se vedea tabelul 3). Această defalcare este necesară pentru evaluarea pozițiilor sectoarelor IFM din anumite state membre față de celelalte state membre din zona euro. |
7. |
Defalcarea în funcție de monedă (a se vedea tabelul 4). Această defalcare este necesară pentru a permite calcularea tranzacțiilor pentru agregatele monetare și contrapartide, ajustate pentru variațiile cursului de schimb dacă aceste agregate includ toate monedele combinate. |
PARTEA 4
Raportarea ajustărilor din reevaluare pentru compilarea tranzacțiilor
Pentru compilarea tranzacțiilor în privința agregatelor monetare și a contrapartidelor pentru zona euro, BCE impune ajustări din reevaluare referitoare la scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile a creditelor și reevaluarea prețului titlurilor de valoare:
1. Scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile a creditelor
Ajustarea în privința scoaterii din evidențele contabile/reducerii valorii contabile a creditelor se raportează pentru a permite BCE să compileze tranzacțiile financiare din stocurile raportate în două perioade de raportare consecutive. Ajustarea reflectă orice modificare în stocul creditelor raportate în conformitate cu părțile 2 și 3 ca urmare a aplicării reducerii valorii contabile, inclusiv a reducerii valorii contabile a soldului complet al creditului (scoaterea din evidențele contabile). De asemenea, ajustarea ar trebui să reflecte modificările provizioanelor aferente creditelor dacă o BCN hotărăște că stocurile din bilanț se înregistrează net de provizioane. Scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile a creditelor recunoscute în momentul în care creditul este vândut sau transferat unui terț sunt, de asemenea, incluse, atunci când pot fi identificate.
Cerințele minime pentru scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile a creditelor sunt stabilite în tabelul 1A.
2. Reevaluarea prețului titlurilor de valoare
Ajustarea referitoare la reevaluarea prețului titlurilor de valoare se referă la fluctuațiile în evaluarea titlurilor de valoare care sunt determinate de modificarea prețului la care acestea sunt înregistrate sau tranzacționate. Ajustarea include modificările care au loc în timp în valoarea stocurilor din bilanțul existent la sfârșitul perioadei ca urmare a modificărilor valorii de referință la care au fost înregistrate titlurile de valoare, adică pierderi/câștiguri potențiale. Ajustarea poate cuprinde, de asemenea, modificări de evaluare rezultate din tranzacțiile cu titluri de valoare, adică pierderi/câștiguri realizate.
Cerințele minime pentru reevaluarea prețului titlurilor de valoare sunt stabilite în tabelul 1A.
Nu se stabilesc cerințe minime de raportare privind pasivul bilanțier. Cu toate acestea, în cazul în care practicile de evaluare aplicate de agenții raportori pentru titlurile de natura datoriei emise determină modificări în nivelul stocurilor de sfârșit de perioadă, BCN pot să colecteze date privind modificările respective. Aceste date se raportează ca ajustări din „alte reevaluări”.
PARTEA 5
Cerințe de raportare statistică pentru securitizări de credite și alte transferuri de credite
1. Cerințe generale
Datele se raportează în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), în limitele celor prevăzute la articolul 8 alineatul (4), atunci când este cazul. Toate categoriile de date sunt defalcate în funcție de rezidența și subsectorul debitorului din cadrul creditului, astfel cum se indică în titlurile coloanelor din tabelul 5. Creditele cedate în timpul unei faze de stocare din cadrul unei securitizări sunt tratate ca și cum au fost deja securitizate.
2. Cerințe de raportare pentru fluxurile nete de credite securitizate sau transferate în alt mod
2.1. |
În sensul articolului 6 litera (a), IFM calculează posturile din părțile 1 și 2 ale tabelului 5 ca diferență între fluxurile nete de credite securitizate sau cedate în alt mod în timpul perioadei de referință și creditele achiziționate în timpul perioadei de referință. Creditele transferate către sau achiziționate de la altă IFM națională, precum și creditele ale căror transferuri se produc ca rezultat al unei divizări a agentului raportor sau al unei fuziuni ori preluări care implică agentul raportor și alte IFM naționale nu sunt incluse în acest calcul. Creditele transferate către sau achiziționate de la IFM străine sunt incluse în acest calcul. |
2.2. |
Posturile menționate în secțiunea 3.1 se alocă părților 1 și 2 din tabelul 5, după cum urmează:
|
2.3. |
Posturile din partea 1 din tabelul 5 sunt defalcate la rândul lor, lunar, în funcție de contrapartida la transferul creditului, distingând între SVI, din care SVI rezidente în zona euro, și alte contrapartide. Defalcări ulterioare în funcție de scadența inițială și de destinația creditului sunt solicitate trimestrial pentru unele posturi, astfel cum se indică în tabelul 5(b). |
3. Cerințe de raportare a creditelor securitizate și derecunoscute care se află sub administrare
3.1. |
IFM furnizează date cu privire la creditele securitizate și derecunoscute față de care IFM acționează în calitate de administrator în conformitate cu partea 3 din tabelul 5, astfel:
|
3.2. |
În privința secțiunii 3.1 litera (b), BCN pot, în schimb, solicita IFM să furnizeze fluxurile nete de cedări și achiziții de credite față de care IFM acționează în calitate de administrator astfel încât BCN să poată obține tranzacțiile financiare menționate în secțiunea 3.1 litera (b). |
3.3. |
BCN poate acorda agenților raportori o derogare de la cerințele prevăzute în secțiunea 3.1 litera (b) în cazul în care fluxurile nete colectate în partea 1.1 din tabelul 5 îndeplinesc obiectivul secțiunii 3.2, și anume, în cazul în care, conform practicii naționale, creditele securitizate și derecunoscute sunt administrate de IFM. BCN vor asigura că aceste fluxuri nete sunt conforme cu scopul calculării tranzacțiilor financiare exclusiv cedările și achizițiile de credite potrivit secțiunii 3.1 litera (b). Pentru efectuarea ajustărilor necesare, BCN pot solicita IFM informații suplimentare. |
3.4. |
BCN pot extinde cerințele de raportare statistică prevăzute în prezenta secțiune la toate creditele derecunoscute administrate de IFM care au fost securitizate sau transferate într-un alt mod. În acest caz, BCN va informa IFM cu privire la cerințele de raportare statistică în conformitate cu partea 3 din tabelul 5. |
4. Cerințe de raportare pentru soldurile creditelor administrate în cadrul unei securitizări
4.1. |
IFM furnizează trimestrial date privind toate creditele administrate în cadrul unei securitizări în conformitate cu partea 4 din tabelul 5, indiferent dacă creditele administrate sau drepturile respective de administrare sunt recunoscute în bilanțul agentului raportor. |
4.2. |
În ceea ce privește creditele administrate pentru SVI rezidente în alte state membre din zona euro, IFM prevăd defalcări ulterioare, prin agregarea creditelor administrate separat pentru fiecare stat membru în care este rezidentă o SVI. |
4.3. |
BCN pot colecta datele menționate la articolul 6 litera (b) sau o parte a acestora pentru fiecare SVI în parte, de la IFM rezidente care au rolul de administratori în cadrul creditelor securitizate. În cazul în care consideră că datele prevăzute în secțiunea 4.4 și defalcările prevăzute în secțiunea 4.2 pot fi colectate în funcție de fiecare SVI, o BCN informează IFM dacă, și în ce măsură, este obligatorie raportarea prevăzută în secțiunile 4.1 și 4.2. |
5. Cerințe de raportare statistică pentru IFM care aplică IAS 39, IFRS 9 sau alte norme contabile naționale similare.
5.1. |
IFM care aplică IAS 39, IFRS 9 sau norme similare raportează soldul la sfârșit de lună al creditelor cedate prin intermediul unei securitizări, însă care nu au făcut obiectul derecunoașterii în conformitate cu partea 5 din tabelul 5. |
5.2. |
IFM în cazul cărora se aplică derogarea prevăzută la articolul 9 alineatul (6) raportează soldul la sfârșit de trimestru al creditelor cedate prin intermediul unei securitizări, care au făcut obiectul derecunoașterii, însă care sunt încă recunoscute în declarațiile financiare în conformitate cu partea 5 din tabelul 5. |
PARTEA 6
Raportarea simplificată pentru instituțiile de credit mici
Instituțiile de credit cărora li se aplică derogările menționate la articolul 9 alineatul (1) litera (d) pot fi scutite de la îndeplinirea următoarelor cerințe:
1. |
Defalcarea în funcție de monedă menționată în partea 2 secțiunea 4. |
2. |
Identificarea separată a:
|
3. |
Defalcarea în funcție de sector menționată în partea 3 secțiunea 3. |
4. |
Defalcarea în funcție de țară menționată în partea 3 secțiunea 4. |
5. |
Defalcarea în funcție de monedă menționată în partea 3 secțiunea 5. |
De asemenea, aceste instituții de credit pot să îndeplinească cerințele de raportare statistică menționate în părțile 2, 5 și 6 numai prin raportarea trimestrială a datelor și în conformitate cu cerințele privind respectarea termenelor prevăzute la articolul 7 alineatul (3) pentru statisticile trimestriale.
PARTEA 7
Sinteză
Sinteză a defalcărilor în vederea întocmirii bilanțului agregat al sectorului IFM (1)
CATEGORII DE INSTRUMENTE ȘI DE SCADENȚE |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
POSTURI DIN BILANȚ |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ACTIVE |
PASIVE |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
CONTRAPARTIDE ȘI CATEGORII DE DESTINAȚII |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
ACTIVE |
PASIVE |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
MONEDE |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(1) Defalcările datelor cu raportare lunară sunt indicate cu litere aldine, defalcările datelor cu raportare trimestrială sunt indicate cu caractere normale.
(2) Defalcările lunare în funcție de scadență se referă numai la creditele acordate principalelor sectoare rezidente, altele decât IFM și administrațiile publice ale statelor membre din zona euro. Defalcările corespunzătoare în funcție de scadență pentru creditele acordate administrațiilor publice, altele decât administrațiile centrale ale statelor membre din zona euro, sunt trimestriale.
(3) Defalcările lunare în funcție de scadență se referă numai la deținerile de titluri de valoare emise de IFM situate în zona euro. Pentru prezentarea datelor trimestriale, deținerile de titluri de valoare emise de non-IFM din zona euro sunt împărțite în „cu scadența până la un an” și „cu scadența la peste un an”.
(4) Numai față de restul lumii.
(5) Raportarea postului „depozite rambursabile după notificare la peste doi ani” este voluntară până la noi dispoziții.
(6) Defalcarea lunară în funcție de subsector este obligatorie pentru credite și depozite.
(7) Pentru credite, este inclusă o defalcare suplimentară în funcție de destinație pentru subsectorul S.14 + S.15. În plus, pentru un număr limitat de instrumente, sunt solicitate posturi suplimentare de tipul „din care” pentru anumite subsectoare: „din care contrapartide centrale” și „din care societăți vehicul investițional” pentru subsectorul S.125; „din care întreprinderi individuale/asociații de persoane fără personalitate juridică” pentru creditele aferente subsectorului S.14; „din care garanții reale imobiliare” pentru creditele aferente subsectoarelor S.11 și S.14 + S.15 (numai cerințele trimestriale).
(8) Defalcarea trimestrială în funcție de moneda fiecărui alt stat membru este obligatorie numai pentru posturile selectate.
ANEXA II
PRINCIPII ȘI DEFINIȚII DE CONSOLIDARE
PARTEA 1
Consolidarea în scopuri statistice în cadrul aceluiași stat membru
1. |
Pentru fiecare dintre statele membre a căror monedă este euro (denumit în continuare „statul membru din zona euro”), unitățile de observare statistică cu obligații de raportare cuprind IFM incluse în lista IFM întocmită în scopuri statistice și rezidente pe teritoriul statelor membre din zona euro (1). Acestea sunt:
Instituțiile situate în centrele financiare offshore sunt considerate, din punct de vedere statistic, ca fiind rezidenți ai teritoriilor în care sunt situate aceste centre. |
2. |
IFM consolidează, în scopuri statistice, activitățile tuturor sediilor lor naționale (sediul social sau principal și/sau sucursalele) situate în același stat membru. Nu este permisă consolidarea transfrontalieră în scopuri statistice.
|
PARTEA 2
Definițiile categoriilor de instrumente
1. |
Acest tabel cuprinde o descriere standard detaliată a categoriilor de instrumente pe care băncile centrale naționale (BCN) le transpun în categorii aplicabile la nivel național, în conformitate cu prezentul regulament. Tabelul nu constituie o listă de instrumente financiare individuale, iar descrierile nu sunt exhaustive. Definițiile se raportează la SEC 2010. |
2. |
Scadența inițială, și anume scadența la emisiune, se referă la durata determinată de existență a unui instrument financiar înainte de care acesta nu poate fi rambursat, de exemplu, titlurile de natura datoriei, sau înainte de care poate fi rambursat numai în condițiile plății anumitor penalități, de exemplu, anumite tipuri de depozite. Perioada notificată corespunde intervalului de timp dintre momentul în care deținătorul notifică intenția sa de a rambursa instrumentul și data la care deținătorul are încuviințarea să îl transforme în numerar, fără plata unor penalități. Instrumentele financiare sunt clasificate în funcție de perioada notificată numai dacă nu există o scadență stabilită. |
3. |
Creanțele financiare se clasifică în negociabile și nenegociabile. O creanță este negociabilă în cazul în care proprietatea asupra ei poate fi ușor transferată de la o unitate la alta prin livrare sau andosare sau poate fi ușor compensată în cazul instrumentelor financiare derivate. În timp ce orice instrument financiar poate fi tranzacționat, instrumentele negociabile sunt concepute pentru a fi tranzacționate în cadrul unei burse organizate sau extrabursier, deși tranzacționarea efectivă nu este o condiție necesară pentru negociabilitate. Tabel Categorii de instrumente CATEGORII DE ACTIVE
CATEGORII DE PASIVE
|
PARTEA 3
Definițiile sectoarelor
SEC 2010 stabilește standardele privind clasificarea în funcție de sector. Acest tabel conține o descriere standard detaliată a sectoarelor pe care BCN le transpune în categorii naționale în conformitate cu prezentul regulament. Contrapartidele situate în zona euro sunt identificate în funcție de sectorul acestora în conformitate cu listele păstrate de Banca Centrală Europeană (BCE) în scopuri statistice și cu recomandările privind clasificarea statistică a contrapartidelor stabilite de manualul BCE „Manualul sectorului de statistică monetară, a instituțiilor financiare și a piețelor: Orientare pentru clasificarea statistică a clienților” (Monetary financial institutions and markets statistics sector manual. Guidance for the statistical classification of customers, al Băncii Centrale Europene). Instituțiile de credit situate în afara zonei euro sunt denumite „bănci”, și nu IFM. În mod similar, termenul „non-IFM” se referă numai la statele membre. Pentru statele membre a căror monedă nu este euro, se utilizează termenul „non-bancă”.
Tabel
Definițiile sectoarelor
Sector |
Definiție |
IFM |
A se vedea articolul 1 |
Administrațiile publice |
Sectorul administrații publice (S.13) cuprinde toate unitățile instituționale care sunt producători nonpiață și a căror producție este destinată consumului individual și colectiv și care sunt finanțate din contribuțiile obligatorii vărsate de unitățile aparținând altor sectoare și toate unitățile instituționale a căror activitate principală constă în efectuarea de operații de redistribuire a veniturilor și a avuției naționale (punctele 2.111-2.113 din SEC 2010). |
Administrația centrală |
Acest subsector (S.1311) cuprinde toate organismele administrației de stat și alte organisme centrale a căror competență se întinde, în general, pe tot teritoriul economic, cu excepția administrațiilor de securitate socială (punctul 2.114 din SEC 2010). |
Administrațiile statelor federale |
Acest subsector (S.1312) reunește acele tipuri de administrații publice care, în calitate de unități instituționale distincte, exercită anumite funcții de administrație, cu excepția administrării de fonduri de securitate socială la un nivel inferior celui al administrației centrale și superior celui al unităților instituționale publice locale (punctul 2.115 din SEC 2010). |
Administrația locală |
Acest subsector (S.1313) cuprinde toate administrațiile publice a căror competență se întinde numai pe o subdiviziune locală din teritoriul economic, cu excepția administrațiilor de securitate socială locale ale administrațiilor locale (punctul 2.116 din SEC 2010). |
Administrațiile de securitate socială |
Subsectorul administrațiilor de securitate socială (S.1314) reunește unitățile instituționale centrale, ale statelor federale și unitățile instituționale locale a căror activitate principală constă în a furniza prestații sociale și care îndeplinesc cumulativ următoarele două criterii: (a) anumite grupuri ale populației sunt obligate să participe la sistem sau să verse cotizații în virtutea unor acte cu putere de lege sau norme administrative; și (b) independent de rolul pe care ele îl îndeplinesc în calitate de organisme tutelare sau în calitate de angajatori, administrațiile publice sunt responsabile de gestionarea acestor unități în ceea ce privește fixarea sau aprobarea cotizațiilor și a prestațiilor (punctul 2.117 din SEC 2010). |
Fonduri de investiții, altele decât fondurile de piață monetară |
FI, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38). Subsectorul cuprinde toate organismele de plasament colectiv, altele decât fondurile de piață monetară, care investesc în active financiare și/sau în active nefinanciare, în măsura în care obiectivul acestora constă în investirea capitalului colectat de la public. |
Alți intermediari financiari, exclusiv societățile de asigurare și fondurile de pensii + auxiliari financiari + instituții financiare captive și alte entități creditoare |
Subsectorul alți intermediari financiari, exclusiv societățile de asigurare și fondurile de pensii (S.125) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror activitate principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară prin subscrierea de angajamente provenind de la unități instituționale sub alte forme decât bani, depozite (sau substitute apropiate pentru depozite), acțiuni/unități ale fondurilor de investiții sau angajamente legate de domeniul asigurărilor, pensii și sisteme standardizate de garantare (punctele 2.86-2.94 din SEC 2010). Subsectorul auxiliari financiari (S.126) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în exercitarea de activități strâns legate de intermedierea financiară, fără a fi, ele însele, intermediari financiari. Acest subsector cuprinde și sediile sociale ale căror filiale sunt toate sau în majoritatea lor societăți financiare (punctele 2.95-2.97 din SEC 2010). Subsectorul instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.127) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare care nu sunt implicate nici în activități de intermediere financiară, nici în furnizarea de servicii auxiliare și ale căror active sau pasive nu sunt, în marea lor majoritate, tranzacționate pe piețele libere. Acest sector cuprinde societățile holding care dețin cote de control în capitalul unui grup de societăți filiale și a căror activitate principală constă în calitatea de proprietare ale grupului, fără a furniza niciun alt serviciu întreprinderilor în care este deținut capitalul, adică acestea nu administrează și nici nu gestionează alte unități (punctele 2.98 și 2.99 din SEC 2010). |
Societăți de asigurare |
Subsectorul societăți de asigurare (S.128) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din mutualizarea riscurilor, în principal sub formă de asigurări directe sau reasigurări (punctele 2.100-2.104 din SEC 2010). |
Fonduri de pensii |
Subsectorul fonduri de pensii (S.129) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din mutualizarea riscurilor sociale și necesităților persoanelor asigurate (asigurări sociale). Fondurile de pensii în calitate de sisteme de asigurări sociale asigură venituri după pensionare și, adesea, indemnizații în caz de deces sau de handicap (punctele 2.105-2.110 din SEC 2010). |
Societăți nefinanciare |
Sectorul societăți nefinanciare (S.11) cuprinde unitățile instituționale dotate cu personalitate juridică, care sunt producători de piață și a căror activitate principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare. Acest sector acoperă și cvasisocietățile nefinanciare (punctele 2.45-2.54 din SEC 2010). |
Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației |
Sectorul gospodăriile populației (S.14) cuprinde persoane sau grupuri de persoane atât în calitate de consumatori, cât și de întreprinzători, producători de bunuri de piață sau de servicii financiare și nefinanciare de piață (producători de piață), cu condiția ca producția de bunuri și servicii să nu fie realizată de unități distincte tratate drept cvasisocietăți. Acest sector include, de asemenea, persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice în calitate de producători de bunuri și servicii nefinanciare exclusiv pentru consum final propriu (punctele 2.118-2.128 din SEC). Sectorul instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (IFSLSGP) (S.15) cuprinde instituțiile fără scop lucrativ dotate cu personalitate juridică care deservesc gospodăriile populației și care sunt producători nonpiață privați. Resursele lor principale sunt cotizații voluntare, în bani sau în natură, efectuate de gospodăriile populației în calitate de consumatori, din vărsămintele provenite de la administrațiile publice și din veniturile din proprietate (punctele 2.129 și 2.130 din SEC 2010). |
Întreprinderi individuale și asociații de persoane, fără personalitate juridică (subpopulația „gospodăriilor populației”) |
Întreprinderi individuale și asociații de persoane fără personalitate juridică, altele decât cele constituite ca cvasisocietăți, și care sunt reprezentate de producătorii de bunuri comerciale [punctul 2.119 litera (d) din SEC 2010]. |
(1) În tabelele din prezenta anexă, BCE este clasificată drept IFM rezidentă în țara în care BCE este situată fizic.
(2) Filialele sunt entități constituite separat al căror capital social este deținut în majoritate sau în totalitate de o altă entitate, în timp ce sucursalele sunt entități nesupuse constituirii ca societate (lipsite de personalitate juridică proprie), deținute în întregime de societatea-mamă.
ANEXA III
APLICAREA CERINȚELOR PRIVIND CONSTITUIREA REZERVELOR MINIME OBLIGATORII ȘI A NORMELOR SPECIALE CONEXE
PARTEA 1
Cerințele privind constituirea rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit: norme generale
1. |
Căsuțele marcate cu * în tabelul 1 din anexa I se utilizează pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii. În ceea ce privește titlurile de natura datoriei, instituțiile de credit fie prezintă o dovadă a elementelor de pasiv care urmează să fie excluse din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii, fie aplică o deducere standardizată sub forma unui procent fix stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE). Căsuțele evidențiate se raportează numai de instituțiile de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii. |
2. |
Coloana „din care instituții de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii, BCE și băncile centrale naționale (BCN)” nu cuprinde obligațiile agenților raportori față de instituțiile indicate ca fiind exceptate de la regimul rezervelor minime obligatorii al BCE, și anume instituții exceptate din alte motive decât cele privind supunerea acestora măsurilor de reorganizare. Instituțiile care, pentru că sunt supuse măsurilor de reorganizare, sunt exonerate temporar de obligația de a constitui rezerve minime obligatorii sunt considerate instituții supuse cerințelor privind rezervele minime obligatorii și, prin urmare, obligațiile față de aceste instituții sunt incluse în coloana „din care instituții de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii, BCE și BCN”. Această coloană se referă și la obligațiile față de instituțiile care nu sunt obligate să mențină rezerve la Sistemul European al Băncilor Centrale datorită aplicării deducerii forfetare. |
3. |
Instituțiile supuse cerințelor complete de raportare pot raporta, de asemenea, poziții față de „IFM, altele decât instituțiile de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii, BCE și BCN”, și nu față de „IFM” și „instituții de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii, BCE și BCN”, numai dacă acest lucru nu implică pierderea de informații și dacă niciuna dintre pozițiile din căsuțele neevidențiate nu este afectată. Mai mult, în funcție de sistemele de colectare naționale și fără a se aduce atingere respectării depline a definițiilor și principiilor de clasificare a bilanțului IFM stabilite în prezentul regulament, instituțiile de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii pot raporta, alternativ, datele necesare pentru determinarea bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii, cu excepția celor referitoare la instrumentele negociabile, în conformitate cu tabelul de mai jos, cu condiția ca niciuna dintre pozițiile din căsuțele neevidențiate în anexa I tabelul 1 să nu fie afectată. |
4. |
Instituțiile mici raportează, cel puțin, date trimestriale necesare determinării bazei de calcul a rezervelor minime obligatorii în conformitate cu tabelul de mai jos. |
5. |
Pentru a se putea raporta potrivit tabelului de mai jos, trebuie să se realizeze o corespondență strictă cu anexa I tabelul 1.
|
PARTEA 2
Norme speciale
SECȚIUNEA 1
Raportarea statistică agregată la nivel de grup efectuată de instituțiile de credit supuse regimului rezervelor minime obligatorii al BCE
1.1. |
Sub rezerva respectării condițiilor stabilite la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), Comitetul executiv poate permite instituțiilor de credit care au obligația de a constitui rezerve minime obligatorii să efectueze raportarea statistică agregată la nivel de grup în cadrul unui singur stat membru. Toate instituțiile în cauză sunt incluse separat în lista BCE privind IFM. |
1.2. |
Dacă instituțiilor de credit li s-a acordat permisiunea să dețină rezerve minime obligatorii printr-un intermediar, în temeiul articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9), și nu beneficiază de raportarea statistică la nivel de grup menționată în prezenta secțiune, BCN relevantă poate autoriza intermediarul să efectueze raportarea statistică agregată (alta decât cea referitoare la baza de calcul a rezervelor minime obligatorii) în numele instituțiilor de credit. Toate instituțiile în cauză sunt incluse separat în lista BCE privind IFM. |
1.3. |
În cazul în care grupul de instituții de credit este format numai din instituții mici, acesta are obligația să respecte doar cerințele simplificate de raportare aplicabile instituțiilor mici. În caz contrar, sistemul de raportare prevăzut pentru instituțiile supuse cerințelor complete de raportare se aplică grupului în ansamblul său. |
SECȚIUNEA 2
Cerințele privind constituirea rezervelor minime obligatorii în cazul fuziunilor care implică instituții de credit
2.1. |
În sensul prezentei anexe, termenii „fuziune”, „instituții care fuzionează” și „instituție beneficiară” au înțelesul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). |
2.2. |
Pentru perioada de aplicare pe parcursul căreia fuziunea își produce efectele, obligațiile de constituire a rezervelor minime obligatorii ale instituției beneficiare se determină și trebuie să fie respectate astfel cum se prevede la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). |
2.3. |
Pentru perioadele de aplicare consecutive, obligația de constituire a rezervelor minime obligatorii de către instituția beneficiară se determină folosind baza de calcul a rezervelor minime obligatorii și informațiile statistice raportate în conformitate cu normele prevăzute în tabelul de mai jos. În caz contrar, se aplică normele obișnuite privind raportarea informațiilor statistice și determinarea obligațiilor de constituire a rezervelor minime obligatorii în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9). |
2.4. |
Fără a aduce atingere obligațiilor stabilite la punctele anterioare, BCN relevantă poate autoriza instituția beneficiară să își îndeplinească obligația sa de a raporta informații statistice folosind proceduri temporare, de exemplu formulare separate pentru fiecare dintre instituțiile care fuzionează pe parcursul mai multor perioade după ce fuziunea a avut loc. Durata de aplicare a acestei derogări de la procedurile obișnuite de raportare ar trebui să fie cât mai scurtă posibil și, în orice caz, nu ar trebui să depășească șase luni de la data la care fuziunea a avut loc. Această derogare nu aduce atingere obligației instituției beneficiare de a-și îndeplini obligațiile de raportare în conformitate cu prezentul regulament și, dacă este cazul, obligației sale de a-și asuma obligațiile de raportare ale instituțiilor care fuzionează în conformitate cu prezenta anexă. Tabel Norme specifice pentru determinarea obligațiilor privind constituirea rezervelor minime obligatorii ale instituțiilor de credit implicate într-o fuziune (1)
|
(1) Prezentul tabel prezintă detaliile unor proceduri mai complexe aplicate în cazuri specifice. Pentru cazurile care nu sunt prezentate în tabel, se aplică regulile obișnuite privind raportarea informațiilor statistice și calcularea rezervelor minime obligatorii, conform articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1745/2003 (BCE/2003/9).
ANEXA IV
STANDARDE MINIME CARE TREBUIE APLICATE DE CĂTRE UNITĂȚILE DE OBSERVARE STATISTICĂ CU OBLIGAȚII DE RAPORTARE
Agenții raportori trebuie să îndeplinească următoarele standarde minime pentru a respecta cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene (BCE).
1. |
Standarde minime de transmitere
|
2. |
Standarde minime de acuratețe:
|
3. |
Standarde minime de conformitate cu conceptele:
|
4. |
Standarde minime de revizuire: Politica și procedurile de revizuire stabilite de BCE și de BCN relevantă trebuie să fie respectate. Revizuirile care se abat de la revizuirile obișnuite trebuie să fie însoțite de note explicative. |
ANEXA V
REGULAMENTUL ABROGAT CU MODIFICĂRILE SALE SUCCESIVE
|
Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) |
|
Regulamentul (UE) nr. 883/2011 |
ANEXA VI
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Regulamentul (CE) nr. 25/2009 (BCE/2008/32) |
Prezentul regulament |
Articolul 1a |
Articolul 2 |
Articolul 2 |
Articolul 3 |
Articolul 3 |
Articolul 4 |
Articolul 4 |
Articolul 5 |
Articolul 5 |
Articolul 6 |
Articolul 6 |
Articolul 7 |
Articolul 7 |
Articolul 8 |
Articolul 8 |
Articolul 9 |
Articolul 9 |
Articolul 10 |
Articolul 10 |
Articolul 11 |
Articolul 11 |
Articolul 12 |
Articolul 12 |
Articolul 13 |
Articolul 13 |
Articolul 14 |
Articolul 14 |
Articolul 15 |
Articolul 15 |
Articolul 16 |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.2a |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.3 |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.2b |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.4 |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.3 |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.5 |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.4 |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.6 |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.5 |
Anexa I partea 2 secțiunea 5.7 |
— |
Anexa I partea 3 secțiunea 4 |
Anexa I partea 3 secțiunea 4 |
Anexa I partea 3 secțiunea 5 |
Anexa I partea 3 secțiunea 5 |
Anexa I partea 3 secțiunea 6 |
Anexa I partea 3 secțiunea 6 |
Anexa I partea 3 secțiunea 7 |
Anexa I partea 4 |
— |
Anexa I partea 5 |
Anexa I partea 4 |
Anexa I partea 6 |
Anexa I partea 7 |
Anexa I partea 8 |
Anexa I partea 5 |
Anexa I partea 6 |
Anexa I partea 7 |
7.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 297/51 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 1072/2013 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 24 septembrie 2013
privind statisticile referitoare la ratele dobânzii practicate de instituțiile financiare monetare (reformare)
(BCE/2013/34)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 5,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),
având în vedere avizul Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 63/2002 al Băncii Centrale Europene din 20 decembrie 2001 privind statisticile referitoare la ratele dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare pentru depozitele constituite de gospodării și societăți nefinanciare și creditele acordate acestora (BCE/2001/18) (2) a fost modificat în mod substanțial. Întrucât urmează să fie efectuate modificări suplimentare, în special în lumina Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (3), acesta ar trebui reformat pentru claritate. |
(2) |
Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) impune elaborarea de statistici privind ratele dobânzii practicate de instituțiile financiare monetare (IFM), cu excepția băncilor centrale și a fondurilor de piață monetară (FPM), pentru depozitele constituite de gospodăriile populației și societăți nefinanciare și creditele acordate acestora, scopul principal fiind să furnizeze Băncii Centrale Europene (BCE) o imagine statistică cuprinzătoare, detaliată și armonizată a nivelului ratelor dobânzii practicate de aceste instituții și a evoluției acestora în timp. Ratele dobânzii reprezintă veriga finală în mecanismul de transmisie a politicii monetare care rezultă din variații ale ratelor oficiale ale dobânzii și, prin urmare, reprezintă o condiție prealabilă necesară pentru o analiză fiabilă a evoluțiilor monetare din statele membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „state membre din zona euro”). În același timp, informațiile privind evoluțiile ratelor dobânzii sunt necesare pentru ca SEBC să contribuie la buna desfășurare a politicilor aplicate de autoritățile competente în ceea ce privește supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar. |
(3) |
În conformitate cu dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și în condițiile prevăzute în Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), BCE adoptă reglementările necesare pentru punerea în aplicare a misiunilor SEBC definite în Statutul SEBC și, în anumite cazuri, stabilite în dispozițiile adoptate de Consiliu în temeiul articolului 129 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. |
(4) |
Articolul 5.1 din Statutul SEBC dispune că BCE, asistată de băncile centrale naționale (BCN), culege informațiile statistice necesare fie de la autoritățile naționale competente, fie direct de la agenții economici, pentru îndeplinirea misiunilor SEBC. Articolul 5.2 din Statutul SEBC prevede că BCN îndeplinesc, în măsura posibilă, misiunile descrise la articolul 5.1. |
(5) |
Se poate dovedi necesar, și acest lucru ar putea reduce sarcina de raportare, ca BCN să colecteze de la unitățile de observare statistică cu obligații de raportare informațiile statistice necesare pentru îndeplinirea cerințelor de raportare statistică ale BCE, ca parte a cadrului mai larg de raportare statistică pe care BCN îl instituie pe propria răspundere în conformitate cu dreptul național sau al Uniunii sau în conformitate cu practicile consacrate și care este destinat altor scopuri statistice, cu condiția ca îndeplinirea cerințelor de raportare statistică ale BCE să nu fie compromisă. Pentru asigurarea transparenței, este adecvat, în aceste cazuri, ca agenții raportori să fie informați că datele sunt colectate în vederea îndeplinirii altor scopuri statistice. În anumite cazuri specifice, pentru a îndeplini obligațiile care îi revin, BCE poate recurge la informațiile statistice colectate în aceste alte scopuri. |
(6) |
De la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18) s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește sistemul de raportare pentru ratele dobânzii la creditele acordate gospodăriilor populației și societăților nefinanciare și metodele de selectare a unităților de observare statistică cu obligații de raportare, îmbunătățiri care ar trebui avute în vedere în instrucțiunile de eșantionare și cerințele de raportare statistică. |
(7) |
În plus, este necesar ca BCE să poată acorda sprijin analitic și statistic Comitetului european pentru risc sistemic în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1096/2010 al Consiliului din 17 noiembrie 2010 privind acordarea unor competențe specifice Băncii Centrale Europene referitoare la funcționarea Comitetului european pentru risc sistemic (4). |
(8) |
Articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 dispune ca BCE să specifice unitățile de observare statistică cu obligații de raportare dintre unitățile de observare statistică de referință, cu obligații de raportare, și să reducă sarcina de raportare. Având în vedere caracteristicile specifice ale sectorului IFM din fiecare stat membru din zona euro, alegerea finală a metodei de selecție cu privire la unitățile de observare statistică cu obligații de raportare este lăsată la latitudinea BCN. Scopul este reducerea sarcinii de raportare, asigurând, în același timp, statistici de înaltă calitate. Articolul 5 alineatul (1) prevede că BCE poate adopta reglementări pentru definirea și impunerea cerințelor sale de raportare statistică unităților de observare statistică cu obligații de raportare din statele membre din zona euro. Articolul 6 alineatul (4) prevede că BCE poate adopta reglementări care să specifice condițiile în care poate fi exercitat dreptul de a verifica sau de a efectua culegerea obligatorie de informații statistice. |
(9) |
Articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede ca statele membre să se organizeze în domeniul statistic și să coopereze pe deplin cu SEBC pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor care decurg din articolul 5 din Statutul SEBC. |
(10) |
În timp ce este recunoscut faptul că regulamentele adoptate de BCE în temeiul articolului 34.1 din Statutul SEBC nu conferă drepturi și nici nu impun obligații statelor membre a căror monedă nu este euro (denumite în continuare „state membre din afara zonei euro”), articolul 5 din Statutul SEBC se aplică atât statelor membre din zona euro, cât și celor din afara zonei euro. Considerentul 17 al Regulamentului (CE) nr. 2533/98 arată că articolul 5 din Statutul SEBC, coroborat cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, implică obligația de elaborare și aplicare la nivel național a tuturor măsurilor pe care statele membre din afara zonei euro le consideră potrivite pentru realizarea colectării informațiilor statistice necesare îndeplinirii cerințelor de raportare statistică ale BCE și pentru efectuarea în timp util a pregătirilor din domeniul statistic pentru ca aceste state să devină state membre din zona euro. |
(11) |
Ar trebui să se aplice standardele pentru protecția și utilizarea informațiilor statistice confidențiale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. |
(12) |
Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede că BCE are competența de a aplica sancțiuni în privința agenților care raportează care nu respectă cerințele de raportare statistică prevăzute în regulamentele și deciziile BCE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului regulament:
1. |
termenii „agenți raportori (agenți care raportează)” și „rezident” au sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98; |
2. |
„gospodăriile populației” înseamnă sectorul gospodăriilor populației și sectorul instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14 și S.15 combinate) astfel cum sunt prevăzute în Sistemul European de Conturi (denumit în continuare „SEC 2010”) prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013; |
3. |
„societăți nefinanciare” înseamnă sectorul societăților nefinanciare (S.11) astfel cum este prevăzut de SEC 2010; |
4. |
„instituție financiară monetară” (IFM) are același înțeles cu cel definit la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene din 24 septembrie 2013 privind bilanțul sectorului instituțiilor financiare monetare (BCE/2013/33) (5); |
5. |
„statistici privind ratele dobânzii practicate de IFM” înseamnă statistici privind ratele dobânzii aplicate de IFM rezidente, cu excepția băncilor centrale și a FPM, depozitelor și creditelor exprimate în euro pentru gospodăriile populației și societăți nefinanciare rezidente în statele membre din zona euro. „Statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM” includ volumul corespunzător de noi contracte de depozite și credite exprimate în euro, precum și volumul de contracte noi de credit renegociate; |
6. |
„fonduri de piață monetară” (FPM) are același înțeles cu cel definit la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene (BCE/2008/32) (6); |
7. |
„unități de observare statistică de referință cu obligații de raportare” înseamnă IFM rezidente, cu excepția băncilor centrale și a FPM, care atrag depozite exprimate în euro de la gospodăriile populației și/sau societățile nefinanciare rezidente în statele membre din zona euro și/sau le acordă acestora credite exprimate în euro; |
8. |
„instituție mică” înseamnă o IFM mică, cu excepția băncilor centrale sau a FPM, beneficiară a unei derogări în conformitate cu articolul 4. |
Articolul 2
Unități de observare statistică cu obligații de raportare
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare constau din IFM rezidente, cu excepția băncilor centrale și a FPM, selectate de BCN din rândul unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare. BCN selectează unitățile de observare statistică cu obligații de raportare printr-un recensământ sau un eșantion.
(2) În cazul unui eșantion, BCN stratifică unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare în straturi omogene și apoi fie selectează unitățile de observare statistică cu obligații de raportare în mod aleatoriu din fiecare strat, fie selectează cele mai mari instituții din fiecare strat.
(3) În cazul selecției prin eșantionare aleatorie, dimensiunea minimă a eșantionului național este calibrată astfel încât eroarea aleatorie maximă la nivel național nu depășește în medie 10 puncte de bază la un interval de încredere de 90 %. În cazul în care sunt selectate cele mai mari instituții, dimensiunea minimă a eșantionului național respectă un nivel similar de măsurare a calității pe baza unei funcții a valorii medii absolute estimate a erorilor.
(4) BCN aplică și formulele și criteriile pentru selectarea unităților de observare statistică cu obligații de raportare prevăzute în Orientarea BCE/2007/9 din 1 august 2007 privind statistica monetară și statistica privind instituțiile și piețele financiare (7).
(5) Fiecare BCN își informează agenții raportori rezidenți cu privire la cerințele de raportare statistică ce le revin conform procedurilor naționale.
(6) Consiliul guvernatorilor are dreptul de a verifica conformitatea cu prezentul articol.
Articolul 3
Cerințe de raportare statistică
(1) În vederea elaborării periodice a statisticilor referitoare la ratele dobânzii practicate de IFM, unitățile de observare statistică cu obligații de raportare raportează BCN a statului membru în care este rezident agentul raportor informații statistice lunare privind contractele noi și soldurile. Informațiile statistice solicitate sunt specificate în anexa I.
(2) BCN definesc și pun în aplicare mecanisme de raportare care trebuie respectate de către unitățile de observare statistică cu obligații de raportare în conformitate cu cerințele naționale. BCN asigură că aceste mecanisme de raportare furnizează informațiile statistice solicitate și permit verificarea cu precizie a respectării standardelor minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire, astfel cum sunt prevăzute la alineatul (3).
(3) Informațiile statistice solicitate se raportează în conformitate cu standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire, astfel cum sunt prevăzute în anexa II.
(4) Până la încheierea activității în cea de-a nouăsprezecea zi lucrătoare de la sfârșitul lunii de referință, BCN raportează BCE informațiile statistice lunare naționale agregate.
(5) BCE poate aplica sancțiuni agenților raportori care nu respectă cerințele de raportare statistică prevăzute în prezentul regulament în conformitate cu Decizia BCE/2010/10 din 19 august 2010 privind nerespectarea cerințelor de raportare statistică (8).
Articolul 4
Derogări
(1) Atunci când agenții raportori sunt selectați prin recensământ, BCN pot acorda derogări pentru IFM mici, cu excepția băncilor centrale și a FPM, în ceea ce privește frecvența raportării, cu condiția ca aportul combinat al acestor agenți raportori în bilanțul național al IFM din punct de vedere al soldurilor, astfel cum sunt calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33), să nu depășească 5 %. Instituțiile mici pot raporta statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM trimestrial, și nu lunar.
(2) BCN verifică anual și în timp util îndeplinirea condițiilor prevăzute la alineatul (1) în vederea acordării sau retragerii, dacă este necesar, a unei derogări cu efect de la începutul fiecărui an.
(3) Instituțiile mici pot alege să nu facă uz de aceste derogări și, în schimb, să respecte cerințele de raportare statistică complete.
(4) Pentru a calcula valoarea brută la o acoperire 100 %, BCN pot alege procedura pentru a transfera datele raportate la perioadele lipsă prin aplicarea tehnicilor adecvate de estimare statistică pentru a ține seama de tendințele care rezultă din date sau din tiparele sezoniere. BCN monitorizează anual numărul instituțiilor mici.
Articolul 5
Verificarea și colectarea obligatorie
BCN își exercită dreptul de a verifica sau de a colecta în mod obligatoriu informațiile pe care agenții raportori trebuie să le furnizeze în conformitate cu prezentul regulament, fără a aduce atingere competenței BCE de a exercita aceste drepturi. Mai exact, BCN exercită acest drept atunci când un agent raportor nu îndeplinește standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire prevăzute în anexa II.
Articolul 6
Prima raportare
Prima raportare în temeiul prezentului regulament începe cu datele aferente lunii decembrie 2014.
Articolul 7
Abrogare
(1) Începând cu 1 ianuarie 2015, Regulamentul (UE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18) se abrogă.
(2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.
Articolul 8
Dispoziție finală
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 24 septembrie 2013.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.
(2) JO L 10, 12.1.2002, p. 24.
(3) JO L 174, 26.6.2013, p. 1.
(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 162.
(5) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
(6) JO L 15, 20.1.2009, p. 14.
(7) JO L 341, 27.12.2007, p. 1.
(8) JO L 226, 28.8.2010, p. 48.
ANEXA I
SISTEM DE RAPORTARE PENTRU STATISTICILE PRIVIND RATELE DOBÂNZII PRACTICATE DE INSTITUȚIILE FINANCIARE MONETARE
PARTEA 1
Tip de rată
I. Rată anualizată a dobânzii
Principiu general
1. |
Tipul de rată pe care agenții raportori îl furnizează pentru toate categoriile de instrumente de depozit și de credit aferente contractelor noi și soldurilor este rata anualizată a dobânzii (RAD) [annualised agreed rate (AAR)]. Aceasta este definită ca rata dobânzii care este stabilită individual de comun acord de agentul raportor și gospodăria sau societatea nefinanciară pentru un depozit sau un credit, calculată în termeni anuali și exprimată în procente pe an. RAD include toate plățile în contul dobânzilor aferente depozitelor și creditelor, dar nu și alte speze care pot fi aplicabile. Disagio, definit ca diferența dintre valoarea nominală a creditului și suma primită de client, este considerat ca plată în contul dobânzii la începutul perioadei contractuale (momentul t0) și, prin urmare, este inclus în RAD. |
2. |
În cazul în care plățile în contul dobânzii stabilite de comun acord între agentul raportor și gospodăria sau societatea nefinanciară sunt capitalizate periodic pe parcursul anului, de exemplu lunar sau trimestrial, și nu anual, rata dobânzii este exprimată pe bază anuală prin următoarea formulă care permite calcularea ratei anualizate a dobânzii:
unde:
|
3. |
Băncile centrale naționale (BCN) pot solicita agenților raportori să furnizeze rata efectivă definită în sens restrâns (REDR) [narrowly defined effective rate (NDER)], pentru toate sau pentru o parte dintre instrumentele de depozit și de credit aferente contractelor noi și soldurilor, în locul RAD. REDR se definește ca rata dobânzii, calculată în termeni anuali, pentru care valoarea actuală a creditului/depozitului acordat/plasat este egală cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor, altele decât spezele (depozite sau credite, plăți sau rambursări, plăți în contul dobânzilor), viitoare sau existente, stabilite de comun acord între agenții raportori și gospodăria sau societatea nefinanciară. REDR este echivalentă cu componenta de rată a dobânzii anuale efective (DAE) [annual percentage rate of charge (APRC)] definită la articolul 3 litera (i) din Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori și de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului (1). REDR utilizează aproximări succesive și, prin urmare, poate fi aplicată oricărui tip de depozit sau de credit, în timp ce RAD utilizează formula algebrică definită la punctul 2 și, prin urmare, poate fi aplicată doar depozitelor și creditelor cu capitalizare periodică a plăților în contul dobânzilor. Toate celelalte cerințe sunt identice, ceea ce înseamnă că trimiterile la RAD din restul prezentei anexe se aplică și REDR. |
Regimul aplicabil impozitelor, subvențiilor și dispozițiilor de reglementare
4. |
Plățile în contul dobânzilor incluse în RAD reflectă sumele pe care agentul raportor le plătește pentru depozite și le primește pentru credite. În cazul în care suma plătită de una dintre părți diferă de suma primită de cealaltă parte, rata dobânzii raportată pentru statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM este stabilită din punctul de vedere al agentului raportor. |
5. |
Conform acestui principiu, ratele dobânzii sunt înregistrate la valoarea brută, înainte de impozitare, deoarece ratele dobânzii înainte de impozitare reflectă sumele pe care agenții raportori le plătesc pentru depozite și le primesc pentru credite. |
6. |
În plus, subvențiile acordate de terți gospodăriilor populației sau societăților nefinanciare nu sunt luate în considerare la calculul plăților în contul dobânzilor, întrucât subvențiile nu sunt plătite sau primite de agentul raportor. |
7. |
Ratele preferențiale pe care agenții raportori le acordă angajaților proprii se includ în statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM. |
8. |
Atunci când plățile în contul dobânzilor sunt afectate de dispoziții de reglementare, de exemplu plafoane ale ratei dobânzii sau interzicerea remunerării pentru depozitele overnight, acestea sunt reflectate în statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM. Orice modificare a dispozițiilor de reglementare, de exemplu nivelul ratelor administrate ale dobânzii sau plafoanele ratei dobânzii, este reflectată în statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM ca o modificare a ratei dobânzii. |
II. Dobânda anuală efectivă
9. |
Pe lângă RAD, agenții raportori furnizează DAE pentru contractele noi privind creditele pentru consum și creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor populației, adică:
|
10. |
DAE include „costul total al creditului pentru consumatori”, conform definiției de la articolul 3 litera (g) din Directiva 2008/48/CE. Aceste costuri totale includ o componentă a ratei dobânzii și o componentă constituită din alte speze (conexe), precum costul studierii dosarului, costul de administrare, costul pregătirii documentelor, garanții, asigurarea creditului etc. |
11. |
Structura componentei constituite din alte speze poate varia de la o țară la alta, deoarece definițiile din Directiva 2008/48/CE se aplică diferit și sistemele financiare naționale și procedura de garantare a creditelor diferă. |
III. Convenție
12. |
Agenții raportori utilizează un an standard de 365 de zile pentru calcularea RAD, ceea ce înseamnă că se ignoră efectul zilei în plus din anii bisecți. |
PARTEA 2
Definirea activităților
13. |
Agenții raportori furnizează statistici privind ratele dobânzii practicate de IFM cu privire la solduri și la contractele noi. |
IV. Ratele dobânzii la solduri
14. |
Soldurile [outstanding amounts] sunt definite ca stocul tuturor depozitelor constituite de gospodăriile populației și de societățile nefinanciare la agentul raportor și stocul tuturor creditelor acordate de agentul raportor gospodăriilor populației și societăților nefinanciare. |
15. |
Rata dobânzii aferente soldurilor reflectă media ponderată a ratei dobânzii aplicate stocului de depozite sau de credite din categoria relevantă de instrumente la momentul de referință definit la punctul 29. Media ponderată a ratei dobânzii reprezintă valoarea RAD înmulțită cu soldurile corespunzătoare și împărțită la totalul soldurilor. Aceasta acoperă toate soldurile aferente contractelor în curs de desfășurare încheiate în toate perioadele anterioare datei de referință. |
V. Contracte noi de depozite overnight, depozite rambursabile după notificare, creanțe aferente cardurilor de credit, credite reînnoibile automat (revolving) și credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts)
16. |
În cazul depozitelor overnight, al depozitelor rambursabile după notificare, al creanțelor aferente cardurilor de credit, al creditelor reînnoibile automat (revolving) și al creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) definite la punctele 46-49 și 55 noțiunea de contract nou se extinde asupra întregului stoc. Prin urmare, soldul debitor sau creditor, adică soldul în momentul de referință definit la punctul 32, este utilizat ca indicator pentru contractele noi de depozite overnight, depozite rambursabile după notificare, creanțe aferente cardurilor de credit și credite reînnoibile automat (revolving) și credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts). |
17. |
Ratele dobânzii la depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele aferente cardurilor de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) reflectă media ponderată a ratei dobânzii aplicate soldului acestor conturi la momentul de referință definit la punctul 32. Acestea acoperă pozițiile bilanțiere actuale pentru toate contractele în curs de desfășurare încheiate în toate perioadele anterioare datei de referință. |
18. |
Pentru a calcula ratele dobânzii practicate de IFM pentru conturile bifuncționale, care pot fi de activ sau de pasiv în funcție de soldul acestora, agenții raportori fac distincție între perioadele cu sold creditor și perioadele cu sold debitor. Agenții raportori prezintă media ponderată a ratelor dobânzii la soldurile creditoare ca depozite overnight și media ponderată a ratelor dobânzii la soldurile debitoare drept credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts). Aceștia nu prezintă media ponderată a ratelor dobânzii combinând ratele (reduse) la depozitele overnight și ratele (ridicate) la credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts). |
VI. Contracte noi având ca obiect alte categorii de instrumente decât depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts)
19. |
Punctele 20-27 se referă la depozitele la termen, contractele de report (repo) și toate creditele, altele decât creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cardurilor de credit, definite la punctele 46-49 și 55. Punctele 22-23 privind creditele renegociate se referă numai la credite altele decât creditele reînnoibile automat (revolving), creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cardurilor de credit. |
20. |
Contractul nou se definește ca orice nou acord încheiat între o gospodărie sau o societate nefinanciară și agentul raportor. Contractele noi includ:
|
21. |
Renegocierile se referă la implicarea activă a unei gospodării sau a unei societăți nefinanciare în ajustarea termenilor și condițiilor unui contract existent de depozit sau de credit, inclusiv a ratei dobânzii. Prin urmare, extinderile și alte ajustări ale termenilor și condițiilor efectuate automat, adică fără implicarea activă a gospodăriei sau a societății nefinanciare, nu sunt renegocieri. |
22. |
Pentru raportarea separată a volumelor de contracte noi de credit renegociate acordate gospodăriilor populației și societăților nefinanciare în statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM, renegocierea se referă la contractele de credit noi, altele decât creanțele aferente cardurilor de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), aflate deja în bilanțul agentului raportor la sfârșitul lunii precedente lunii de referință. |
23. |
Creditele destinate restructurării datoriei nu sunt ca atare excluse din creditele renegociate. Cu toate acestea, dacă restructurarea implică o renegociere a ratei dobânzii și, ca rezultat, creditul este acordat la o rată sub condițiile pieței astfel cum este descris la punctul 28, acesta nu ar trebui inclus în creditele renegociate și nici în contractele noi. |
24. |
Rata la contractele noi reflectă media ponderată a ratei dobânzii aplicate depozitelor și creditelor din categoria relevantă de instrumente pentru acordurile noi încheiate între gospodăriile populației sau societățile nefinanciare și agentul raportor în perioada de referință definită la punctul 35. |
25. |
Modificările ratelor variabile ale dobânzii în sensul ajustărilor automate ale ratei dobânzii efectuate de agentul raportor nu sunt acorduri noi și, prin urmare, nu sunt considerate contracte noi. Pentru contractele existente, aceste modificări ale ratelor variabile nu sunt incluse, prin urmare, în ratele la contractele noi, ci doar în ratele medii la solduri. |
26. |
O modificare a ratelor fixe ale dobânzii în rate variabile sau invers (în momentul t1) pe durata contractului, care a fost convenită la începutul contractului (în momentul t0), nu reprezintă un acord nou, ci face parte din termenii și condițiile creditului stabilite în momentul t0. Prin urmare, această modificare nu este considerată un contract nou. |
27. |
În mod normal, o gospodărie sau o societate nefinanciară încasează un credit, altul decât un credit reînnoibil automat (revolving) sau un credit acordat pe descoperit de cont (overdrafts), integral, la începutul contractului. Totuși, aceasta poate obține un credit și în una sau mai multe tranșe în momentele t1, t2, t3 etc., în loc să obțină întreaga sumă corespunzătoare creditului la începutul contractului (momentul t0). Obținerea creditului în una sau mai multe tranșe este irelevantă pentru statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM. Acordul încheiat între gospodăria sau societatea nefinanciară și agentul raportor la momentul t0, care include rata dobânzii și valoarea integrală a creditului, este inclus în statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM la contracte noi. Dacă după momentul t0 are loc o renegociere a termenilor și condițiilor creditului, întreaga sumă acordată și nerambursată încă până în momentul în care are loc renegocierea ar trebui raportată în cadrul creditelor renegociate. |
VII. Regimul aplicabil creditelor neperformante și al creditelor destinate restructurării datoriei sub condițiile pieței
28. |
Creditele neperformante și creditele destinate restructurării datoriei acordate la rate sub condițiile pieței nu sunt incluse în media ponderată a ratelor dobânzii sau în volumele de contracte noi. Creditele neperformante definite în conformitate cu anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33), iar valoarea totală a unui credit clasificat total sau parțial drept un credit neperformant este exclus din statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM. Creditele destinate restructurării datoriei, și anume restructurarea datoriei debitorilor cu o situație financiară dificilă, ar trebui definite în conformitate cu definițiile naționale existente. |
PARTEA 3
Momentul de referință
VIII. Momentul de referință pentru ratele dobânzii practicate de IFM la solduri
29. |
BCN decid dacă, la nivel național, ratele dobânzii practicate de IFM la solduri, adică indicatorii 1-26 descriși în apendicele 1, sunt prezentate ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de perioadă sau ca rate implicite referitoare la mediile perioadei. Perioada acoperită este de o lună. |
30. |
Ratele dobânzii la solduri prezentate ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună se calculează ca medii ponderate ale ratelor dobânzii aferente stocului de depozite și de credite la un anumit moment în ultima zi a lunii. În acel moment, agentul raportor colectează ratele dobânzii aplicabile și soldurile tuturor depozitelor și creditelor gospodăriilor populației și societăților nefinanciare și calculează o medie ponderată a ratei dobânzii pentru fiecare categorie de instrumente. Spre deosebire de mediile lunare, ratele dobânzii practicate de IFM la solduri, calculate ca observații de sfârșit de lună, includ doar contractele care sunt încă în curs de desfășurare în momentul colectării datelor. |
31. |
Ratele dobânzii la solduri prezentate ca rate implicite referitoare la media lunară se calculează sub formă de raporturi, numărătorul fiind dobânda acumulată de plătit pentru depozite și de încasat pentru credite pe parcursul lunii de referință, iar numitorul fiind stocul mediu lunar. La sfârșitul perioadei de referință, agentul raportor raportează dobânda acumulată de plătit sau de încasat în cursul lunii pentru fiecare categorie de instrumente și stocul mediu de depozite și de credite pentru aceeași lună. Spre deosebire de observațiile de sfârșit de lună, ratele dobânzii practicate de IFM la solduri, calculate ca medii lunare, includ, de asemenea, contracte care erau în curs de desfășurare la un moment dat pe parcursul lunii, dar care nu mai sunt în desfășurare la sfârșitul lunii. Stocul mediu de depozite și de credite în luna de referință se calculează, în mod ideal, ca medie a stocurilor zilnice din cursul lunii. Ca standard minim, stocul mediu lunar se calculează pe baza soldurilor zilnice pentru categoriile de instrumente volatile, adică cel puțin pentru depozite overnight, depozite rambursabile după notificare, credite extinse prin carduri de credit și credite reînnoibile automat (revolving) și credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts). Pentru toate celelalte categorii de instrumente, stocul mediu lunar se calculează pornind de la soldurile săptămânale sau de la solduri pe perioade mai scurte. |
IX. Momentul de referință pentru contracte noi de depozite overnight, depozite rambursabile după notificare, credite extinse prin carduri de credit, credite reînnoibile automat (revolving) și credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts)
32. |
BCN stabilesc dacă la nivel național ratele dobânzii practicate de IFM la depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, credite extinse prin carduri de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică indicatorii 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36 descriși în apendicele 2, se determină ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de perioadă sau ca rate implicite referitoare la mediile perioadei. Perioada acoperită este de o lună. |
33. |
La fel ca în cazul calculării ratelor dobânzii aferente soldurilor menționate în apendicele 1, ratele dobânzii la depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, credite extinse prin carduri de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) se calculează în unul dintre următoarele moduri:
|
34. |
În ceea ce privește conturile bifuncționale, care pot fi de activ sau de pasiv în funcție de soldul acestora, doar soldul la un anumit moment din ultima zi a lunii determină dacă acel cont este un depozit overnight sau un credit acordat pe descoperit de cont (overdraft) în luna respectivă, în cazul în care ratele dobânzii practicate de IFM se determină ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună. Dacă ratele dobânzii practicate de IFM se calculează ca rate implicite referitoare la media lunară, se evaluează zilnic dacă acel cont este de activ sau de pasiv. Apoi se calculează media soldurilor creditoare zilnice și a soldurilor debitoare zilnice pentru a obține stocul mediu lunar pentru numitorul ratelor implicite. În plus, în cazul fluxurilor de la numărător se face distincția între dobânda acumulată de plătit pentru depozite și de încasat pentru credite. Agenții raportori nu raportează media ponderată a ratelor dobânzii combinând ratele (joase) la depozitele overnight și ratele (ridicate) la creditele acordate pe descoperit de cont (overdraft). |
X. Momentul de referință pentru contractele noi [altele decât depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts)]
35. |
Ratele dobânzii practicate de IFM la contractele noi, altele decât depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanțele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică toți indicatorii descriși în apendicele 2, cu excepția indicatorilor 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36, se calculează ca medii ale perioadei. Perioada acoperită este de o lună (completă). |
36. |
Pentru fiecare categorie de instrumente, agenții raportori calculează rata la contractele noi ca o medie ponderată a tuturor ratelor dobânzii aferente operațiunilor în baza contractelor noi din categoria de instrumente derulate pe parcursul lunii de referință. Aceste rate ale dobânzii referitoare la media lunară sunt transmise BCN a statului membru a cărui monedă este euro (denumit în continuare „statul membru din zona euro”) în care agentul raportor este rezident, împreună cu valoarea contractelor noi încheiate în luna de raportare pentru fiecare categorie de instrumente. Agenții raportori iau în considerare operațiunile în baza contractelor noi realizate pe parcursul întregii lunii. |
37. |
Pentru indicatorii referitori la creditele renegociate acordate gospodăriilor populației și societăților nefinanciare, respectiv indicatorii 88-91 descriși în apendicele 2, sunt necesare doar informațiile privind volumele de contracte noi. Toate renegocierile contractelor de depozit și de credit existente astfel cum sunt definite la punctele 22-27 ar trebui avute în vedere, chiar dacă același contract este renegociat de mai multe ori în cursul lunii de referință. |
PARTEA 4
Categorii de instrumente
XI. Dispoziții generale
38. |
Agenții raportori furnizează statistici privind ratele dobânzii practicate de IFM la soldurile aferente categoriilor de instrumente menționate în apendicele 1 și la contractele noi aferente categoriilor de instrumente menționate în apendicele 2. Conform definiției de la punctul 16, ratele dobânzii la depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creditele reînnoibile automat (revolving), creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creditele extinse prin carduri de credit sunt considerate rate ale dobânzii la contractele noi, deși conceptul de contract nou este extins la întregul stoc, și, prin urmare, sunt incluse în apendicele 2. |
39. |
O categorie de instrumente menționată în apendicele 1 și 2 nu este aplicabilă la nivel național în unele state membre din zona euro și, în consecință, nu este luată în considerare dacă instituțiile de credit și alte instituții rezidente nu oferă deloc produse aparținând acestei categorii gospodăriilor populației și societăților nefinanciare. Dacă există orice activitate, indiferent de amploarea acesteia, datele se raportează. |
40. |
Baza de calcul a statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM pentru fiecare categorie de instrumente definită în apendicele 1 și 2 și utilizată în activitățile bancare ale instituțiilor de credit și ale celorlalte instituții rezidente în relația cu gospodăriile populației și societățile nefinanciare rezidente în statele membre din zona euro cuprinde toate ratele dobânzii aplicate tuturor produselor care se încadrează în categoria de instrumente în cauză. Aceasta înseamnă că BCN nu pot defini un set de produse naționale în fiecare categorie de instrumente pentru care sunt colectate statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM; în schimb, sunt acoperite ratele pentru toate produsele oferite de fiecare agent raportor. Astfel cum se afirmă la articolul 16 din Orientarea BCE/2007/9 din 1 august 2007 privind statistica monetară și statistica privind instituțiile și piețele financiare (3), BCN nu trebuie să includă în eșantion fiecare produs care există la nivel național. Cu toate acestea, BCN nu trebuie să excludă integral o categorie de instrumente pe motiv că sumele implicate sunt foarte mici. Prin urmare, dacă o categorie de instrumente este oferită doar de o instituție, atunci instituția respectivă este reprezentată în eșantion. Dacă o categorie de instrumente nu exista într-un stat membru din zona euro la momentul alegerii eșantionului, dar ulterior este introdus de o instituție un produs nou care aparține acestei categorii, instituția în cauză este inclusă în eșantion la momentul următoarei verificări a reprezentativității. Dacă se creează un produs nou în cadrul unei categorii de instrumente existente la nivel național, instituțiile din eșantion îl includ în următoarea raportare, întrucât toți agenții raportori trebuie să prezinte rapoarte privind totalitatea produselor pe care le oferă. |
41. |
Excepția de la principiul includerii tuturor ratelor dobânzii aplicate tuturor produselor o reprezintă ratele dobânzii la creditele neperformante și la creditele destinate restructurării datoriei. Astfel cum se menționează la punctul 28, toate creditele neperformante și creditele destinate restructurării datoriei acordate la rate sub condițiile pieței, adică cele aplicate debitorilor cu o situație financiară dificilă, sunt excluse din statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM. |
XII. Defalcarea în funcție de monedă
42. |
Statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM acoperă ratele dobânzii aplicate de unitățile de observare statistică cu obligații de raportare. Datele privind depozitele și creditele în alte monede decât euro nu sunt necesare la nivelul tuturor statelor membre din zona euro. Acest lucru este reflectat în apendicele 1 și 2, în care toți indicatorii se referă la depozitele și creditele exprimate în euro. |
XIII. Defalcarea în funcție de sector
43. |
Cu excepția operațiunilor repo, toate depozitele și creditele necesare pentru statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM sunt defalcate în funcție de sector. Prin urmare, apendicele 1 și 2 fac distincție între indicatorii pentru gospodării populației (inclusiv instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației) (4) și indicatorii pentru societățile nefinanciare (5). În plus, sunt raportate date separate pentru întreprinzătorii persoane fizice/asociațiile de persoane fără personalitate juridică, parte din gospodăriile populației, însă numai în ceea ce privește contractele noi de credit pentru „alte scopuri”. BCN pot renunța la cerința identificării separate a creditelor acordate întreprinzătorilor persoane fizice atunci când soldul acestor credite reprezintă mai puțin de 5 % din totalitatea împrumuturilor acordate gospodăriilor populației din statul membru din zona euro, calculate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). |
44. |
Indicatorul 5 din apendicele 1 și indicatorul 11 din apendicele 2 se referă la operațiunile repo. Deși remunerarea operațiunilor repo nu este independentă de sectorul deținător în toate statele membre din zona euro, nu este necesară o defalcare în funcție de sector, adică pe gospodăriile populației și societăți nefinanciare, pentru operațiunile repo la nivelul tuturor statelor membre din zona euro. Mai mult, nu este necesară o defalcare în funcție de scadență la nivelul tuturor statelor membre din zona euro, întrucât se presupune că, în cea mai mare parte, operațiunile repo sunt încheiate pe termen foarte scurt. Ratele dobânzii practicate de IFM la operațiunile repo se referă, fără nicio diferențiere, la ambele sectoare. |
45. |
Indicatorii 5 și 6 din apendicele 2 se referă la depozitele rambursabile după notificare deținute de gospodăriile populației. Cu toate acestea, la nivelul tuturor statelor membre din zona euro, rata dobânzii și ponderea depozitelor rambursabile după notificare se referă la depozitele rambursabile după notificare deținute atât de gospodăriile populației, cât și de societățile nefinanciare, adică ambele sectoare sunt reunite, dar alocate gospodăriilor populației. La nivelul tuturor statelor membre din zona euro, nu este necesară nicio defalcare pe sectoare. |
XIV. Defalcare în funcție de tipul de instrument
46. |
În absența unor dispoziții contrare prevăzute la punctele 47-55, defalcarea în funcție de instrument a ratelor dobânzii practicate de IFM și definițiile tipurilor de instrumente corespund categoriilor de active și de pasive prevăzute în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). |
47. |
Ratele dobânzii practicate de IFM pentru depozitele overnight, adică indicatorii 1 și 7 din apendicele 2, se referă la toate depozitele overnight, indiferent dacă acestea sunt sau nu purtătoare de dobândă. Depozitele overnight fără dobândă sunt incluse, prin urmare, în statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM. |
48. |
În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică indicatorii 12 și 23 din apendicele 2, au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33), indiferent de perioada inițială fixă a ratei dobânzii. Penalitățile pentru creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) aplicate ca o componentă a altor speze, de exemplu sub forma unor comisioane speciale, nu se includ în RAD astfel cum este definită la punctul 1, deoarece acest tip de rată include doar rata dobânzii la credite. Creditele raportate în această categorie nu sunt raportate în nicio altă categorie de contracte noi. |
49. |
În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, creanțe aferente cardurilor de credit au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). Datele privind rata dobânzii se raportează numai în ceea ce privește creditele extinse prin carduri de credit, la indicatorii 32 și 36. Rata dobânzii la creditele de oportunitate prin card de credit nu se raportează separat, întrucât aceasta este prin definiție 0 %. Cu toate acestea, creditele de oportunitate prin card de credit scadente sunt incluse în statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM la solduri, împreună cu creditele extinse prin carduri de credit scadente. Creditele extinse prin carduri de credit și creditele de oportunitate prin card de credit nu se raportează în niciunul dintre indicatorii privind contractele noi. |
50. |
În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, contractele noi de credit acordate societăților nefinanciare [cu excepția creditelor reînnoibile automat (revolving), creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și a creanțelor aferente cardurilor de credit], adică indicatorii 37-54, 80, 82, 84 și 91 din apendicele 2, cuprind toate creditele, altele decât creanțele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) acordate întreprinderilor, indiferent de valoarea acestora, în timp ce indicatorii 62-79, 81, 83 și 85 se referă la credite garantate astfel cum sunt definite la punctul 64. Creditele acordate societăților nefinanciare din apendicele 2 care se referă la solduri au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) și includ creditele reînnoibile automat (revolving), creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cardurilor de credit. |
51. |
În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, contractele noi de credit pentru consum acordate gospodăriilor populației, adică indicatorii 13-15, 30 și 88 din apendicele 2, sunt definite ca fiind credite altele decât creanțele aferente cardurilor de credit sau creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), acordate pentru uz personal pentru consumul de bunuri și servicii, în timp ce indicatorii 55-57 se referă la credite garantate astfel cum sunt definite la punctul 64. Creditele pentru consum din apendicele 1 care se referă la solduri au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) și includ creditele reînnoibile automat (revolving), creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cardurilor de credit. |
52. |
În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, contractele noi de credit pentru locuințe acordate gospodăriilor populației, adică indicatorii 16-19, 31 și 89 din apendicele 2, sunt definite ca fiind alte credite decât creditele reînnoibile automat (revolving), creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) sau creanțele aferente cardurilor de credit, extinse pentru investiții în locuințe, inclusiv construcții, garaje și îmbunătățiri aduse locuinței (renovarea locuințelor), în timp ce indicatorii 58-61 se referă la credite garantate astfel cum sunt definite la punctul 64. Creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor populației din apendicele 1 care se referă la solduri au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) și includ creditele reînnoibile automat (revolving), creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cardurilor de credit. |
53. |
În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, contractele noi de credit acordate gospodăriilor populației pentru alte scopuri, adică indicatorii 20-22, 33-35 și 90 din apendicele 2, sunt definite ca fiind credite altele decât creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) sau creanțele aferente cardurilor de credit, acordate pentru activități comerciale, consolidarea datoriilor, educație etc. Celelalte credite acordate gospodăriilor populației din apendicele 1 care se referă la solduri au același înțeles ca în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33) și includ creditele reînnoibile automat (revolving), creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cardurilor de credit. |
54. |
În ceea ce privește ratele dobânzii practicate de IFM la solduri, creditele pentru consum, creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor populației și celelalte credite acordate gospodăriilor populației pentru alte scopuri acoperă împreună toate creditele acordate gospodăriilor populației de către instituțiile de credit și alte instituții rezidente, inclusiv creditele reînnoibile automat (revolving), creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creanțele aferente cardurilor de credit. |
55. |
În ceea ce privește ratele dobânzii practicate de IFM la contractele noi, creditele extinse prin carduri de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), creditele acordate gospodăriilor populației pentru consum, pentru locuințe și pentru alte scopuri acoperă împreună toate creditele, cu excepția creditelor de oportunitate prin card de credit, acordate gospodăriilor populației de instituțiile de credit și alte instituții rezidente. Creditele de oportunitate prin card de credit nu se raportează separat în statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM cu privire la contractele noi, dar sunt incluse în pozițiile corespunzătoare soldurilor. |
XV. Defalcarea în funcție de categoriile valorice
56. |
Pentru alte credite acordate societăților nefinanciare, adică indicatorii 37-54 și 62-85 din apendicele 2, se disting trei categorii valorice: (a) „până la 0,25 milioane de EUR, inclusiv”; (b) „peste 0,25 milioane EUR și până la 1 milion de EUR, inclusiv”; și (c) „peste 1 milion de EUR”. Această valoare se referă la o singură operațiune de creditare considerată un contract nou, și nu la toate contractele încheiate între societatea nefinanciară și agentul raportor. |
XVI. Defalcarea în funcție de scadența inițială și reziduală, perioada notificată și perioada de revizuire a ratei dobânzii sau perioada inițială fixă a ratei dobânzii
57. |
În funcție de tipul de instrument și dacă rata dobânzii practicate de IFM se referă la solduri sau la contractele noi, statisticile sunt defalcate în funcție de scadența inițială și reziduală, perioada notificată, perioada de revizuire a ratei dobânzii și/sau perioada inițială fixă a ratei dobânzii. Aceste defalcări se referă la segmente temporale sau intervale, de exemplu o rată a dobânzii la un depozit la termen cu o scadență până la doi ani se referă la o rată medie aplicabilă tuturor depozitelor la termen cu o scadență convenită inițială între două zile și maxim doi ani, în funcție de valoarea depozitului. |
58. |
Defalcarea în funcție de scadența inițială și reziduală, precum și perioada notificată și perioada de revizuire a ratei dobânzii respectă definițiile prevăzute în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). O defalcare în funcție de scadența inițială se aplică tuturor categoriilor de depozite, altele decât operațiunile repo, referitoare la solduri și tuturor categoriilor de credite referitoare la solduri, în conformitate cu apendicele 1. O defalcare în funcție de scadența inițială în combinație cu scadența reziduală și următoarea revizuire a ratei dobânzii este aplicată indicatorilor 15-26 astfel cum sunt definiți în apendicele 1. O defalcare în funcție de scadența inițială se aplică, de asemenea, contractelor noi de depozite la termen, iar o defalcare în funcție de perioada notificată se aplică contractelor noi de depozite rambursabile după notificare, în conformitate cu apendicele 2. Date separate referitoare la creditele acordate societăților nefinanciare având o perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la un an împreună cu scadența inițială de peste un an se raportează pentru fiecare valoare a liniei de credit menționată la punctul 56, în conformitate cu apendicele 2. |
59. |
Ratele dobânzii la contractele noi de credit, cu excepția indicatorilor 88-91 privind creditele renegociate din apendicele 2, sunt defalcate în funcție de perioada inițială fixă a ratei dobânzii prevăzută în contract. În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, perioada inițială fixă este definită ca perioada predeterminată la începutul contractului în cursul căreia valoarea ratei dobânzii nu se va modifica. Perioada inițială fixă poate fi mai scurtă sau egală cu scadența inițială a creditului. Valoarea ratei dobânzii este considerată a fi fixă doar dacă aceasta este stabilită la un nivel exact, de exemplu 10 %, sau ca diferență față de o rată de referință la un anumit moment, de exemplu rata EURIBOR pe șase luni plus 2 puncte procentuale într-o zi și într-un moment stabilite anterior. Dacă la începutul contractului gospodăria sau societatea nefinanciară și agentul raportor convin asupra unei metode de calcul a ratei dobânzii la credite, pentru o perioadă determinată, de exemplu rata EURIBOR pe șase luni plus 2 puncte procentuale pentru o perioadă de trei ani, se consideră că perioada inițială fixă a ratei dobânzii este de șase luni, nu de trei ani, întrucât valoarea ratei dobânzii se poate modifica la fiecare șase luni pe parcursul celor trei ani. Statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM la contractele noi de credit reflectă doar rata dobânzii care este stabilită pentru perioada inițială fixă la începutul unui contract sau după renegocierea creditului. În cazul în care, după această perioadă inițială fixă, rata dobânzii se transformă automat într-o rată variabilă, acest lucru nu se reflectă în ratele dobânzii practicate de IFM la contractele noi, ci doar în cele la solduri. |
60. |
Pentru creditele acordate gospodăriilor populației se disting următoarele perioade inițiale fixe ale ratei dobânzii:
|
61. |
Pentru creditele acordate societăților nefinanciare în valoare de până la 0,25 milioane de EUR, peste 0,25 milioane de EUR și până la 1 milion de EUR și peste 1 milion de EUR, se disting următoarele perioade inițiale fixe ale ratei dobânzii:
|
62. |
În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, „rata variabilă” se definește ca rata dobânzii supusă revizuirii dobânzii în mod continuu, de exemplu, zilnic, sau la latitudinea IFM, cu excepția băncilor centrale și a FPM. |
XVII. Defalcarea în funcție de creditele garantate cu garanții reale și/sau garanții personale
63. |
Creditele garantate cu garanții reale și/sau garanții personale acordate gospodăriilor populației și societăților nefinanciare sunt, în plus, raportate separat pentru toate statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM la categoriile de contracte noi, cu excepția creanțelor aferente cardurilor de credit, a creditelor reînnoibile automat (revolving) și a creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și a creditelor pentru alte scopuri. Defalcarea în funcție de creditele garantate cu garanții reale și/sau garanții personale nu este necesară pentru indicatorii referitori la volumele de contracte noi de credit renegociate. |
64. |
În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de IFM, defalcarea creditelor în funcție de garanțiile reale/garanțiile personale include volumul total de contracte noi de creditare care sunt garantate prin utilizarea tehnicii „protecției finanțate a creditului” definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 58 și la articolele 197-200 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții (6) și/sau garantate prin utilizarea tehnicii „protecției nefinanțate a creditului” definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 59 și la articolele 201, 202 și 203 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel încât valoarea garanției reale/garanției personale să fie mai mare sau egală cu valoarea totală a creditului. În cazul în care IFM, cu excepția băncilor centrale și a FPM, aplică un sistem diferit de „abordarea standardizată” definită de Regulamentul (UE) nr. 575/2013 în scopul supravegherii, poate aplica, de asemenea, același regim la raportarea creditelor incluse în această defalcare. |
PARTEA 5
Obligații de raportare
65. |
Pentru a calcula agregatele privind toate statele membre din zona euro, pentru fiecare categorie de instrumente stabilită în apendicele 1 și 2 se aplică trei niveluri de agregare. |
XVIII. Informații statistice la nivelul agenților raportori
66. |
Primul nivel de agregare se efectuează de către agenții raportori, conform prevederilor de la punctele 67-72. Cu toate acestea, BCN pot solicita, de asemenea, agenților raportori să furnizeze date referitoare la depozitele și creditele individuale. Datele sunt raportate BCN a statului membru din zona euro în care agentul raportor este rezident. |
67. |
În cazul în care ratele dobânzii la solduri, adică indicatorii 1-26 din apendicele 1, sunt prezentate ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună, atunci agenții raportori furnizează, pentru fiecare categorie de instrumente, o medie ponderată a ratei dobânzii pentru ultima zi a lunii. |
68. |
În cazul în care ratele dobânzii la solduri, adică indicatorii 1-26 din apendicele 1, sunt prezentate ca rate implicite referitoare la media lunară, agenții raportori furnizează, pentru fiecare categorie de instrumente, dobânda acumulată de plătit sau de încasat în cursul lunii și stocul mediu de depozite și credite din aceeași lună. |
69. |
În cazul în care ratele dobânzii la depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creditele extinse prin carduri de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică indicatorii 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36 din apendicele 2, sunt prezentate ca un instantaneu al observațiilor de sfârșit de lună, atunci agenții raportori furnizează, pentru fiecare categorie de instrumente, o medie ponderată a ratei dobânzii pentru ultima zi a lunii. |
70. |
În cazul în care ratele dobânzii la depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creditele extinse prin carduri de credit și creditele reînnoibile automat (revolving) și creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), adică indicatorii 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36 din apendicele 2, sunt prezentate ca rate implicite referitoare la media lunară, atunci agenții raportori furnizează, pentru fiecare categorie de instrumente, dobânda acumulată de plătit sau de încasat din cursul lunii și stocul mediu de depozite și credite din aceeași lună. |
71. |
Pentru fiecare categorie de instrumente privind contractele noi, adică indicatorii 2-4, 8-11, 13-22, 30-31, 33-35 și 37-85 din apendicele 2, agenții raportori furnizează o medie ponderată a ratei dobânzii. În plus, agenții raportori furnizează valoarea contractelor noi încheiate în cadrul fiecărei categorii de instrumente în cursul lunii pentru fiecare dintre indicatorii 2-4, 8-11, 13-22, 33-35 și 37-85 din apendicele 2. Pentru categoriile de instrumente referitoare la credite renegociate acordate gospodăriilor populației și societăților nefinanciare (indicatorii 88-91 din apendicele 2), doar informațiile privind volumul de contracte noi sunt necesare. |
72. |
Instituțiile de credit și alte instituții care sunt autorizate de BCN să raporteze statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM împreună, ca grup, sunt considerate drept un singur agent raportor și furnizează datele prevăzute la punctele 67-71 privind grupul în ansamblul său. În plus, acești agenți raportori furnizează anual, pentru fiecare categorie de instrumente, numărul de instituții raportoare din cadrul grupului și variația ratelor dobânzii între aceste instituții. Numărul de instituții raportoare din cadrul grupului și variația se referă la luna octombrie și sunt transmise împreună cu datele pentru luna octombrie. |
XIX. Media ponderată națională a ratelor dobânzii și Rezultate agregate pentru statele membre din zona euro
73. |
Al doilea nivel de agregare este efectuat de BCN. Acestea includ în agregare ratele dobânzii și valorile corespunzătoare ale contractelor pentru toți agenții lor raportori naționali, pentru a obține o medie ponderată națională a ratei dobânzii pentru fiecare categorie de instrumente. Datele sunt raportate Băncii Centrale Europene (BCE). Nivelul final de agregare a categoriilor de instrumente pe stat membru din zona euro la nivelul tuturor statelor membre din zona euro este efectuat de BCE. |
(1) JO L 133, 22.5.2008, p. 66.
(2) BCN pot acorda derogări pentru creditele pentru consum și creditele pentru locuințe acordate gospodăriilor populației de instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației.
(3) JO L 341, 27.12.2007, p. 1.
(4) S.14 și S.15 combinate, astfel cum sunt definite în SEC 2010 prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).
(5) S.11 astfel cum este definit în SEC 2010.
(6) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.
Apendicele 1
Categorii de instrumente pentru ratele dobânzii la solduri
RAD sau REDR se raportează lunar pentru fiecare dintre categoriile incluse în tabelul 1.
Tabelul 1
|
Sector |
Tip de instrument |
Scadența inițială |
Scadența reziduală |
Rata dobânzii revizuită |
Indicator sold |
Obligație de raportare |
Depozite în EUR |
Gospodăriile populației |
la termen |
până la 2 ani |
|
|
1 |
RAD |
peste 2 ani |
|
|
2 |
RAD |
|||
Societăți nefinanciare |
la termen |
până la 2 ani |
|
|
3 |
RAD |
|
peste 2 ani |
|
|
4 |
RAD |
|||
Operațiuni repo |
|
|
5 |
RAD |
|||
Credite în EUR |
Gospodăriile populației |
pentru locuințe |
până la 1 an |
|
|
6 |
RAD |
peste 1 an și până la 5 ani |
|
|
7 |
RAD |
|||
peste 5 ani |
|
|
8 |
RAD |
|||
pentru consum și pentru alte scopuri |
până la 1 an |
|
|
9 |
RAD |
||
peste 1 an și până la 5 ani |
|
|
10 |
RAD |
|||
peste 5 ani |
|
|
11 |
RAD |
|||
Total |
peste 1 an |
|
|
15 |
RAD |
||
până la 1 an |
|
16 |
RAD |
||||
peste 1 an |
în următoarele 12 luni |
17 |
RAD |
||||
peste 2 ani |
|
|
18 |
RAD |
|||
până la 2 ani |
|
19 |
RAD |
||||
peste 2 ani |
în următoarele 24 luni |
20 |
RAD |
||||
Societăți nefinanciare |
până la 1 an |
|
|
12 |
RAD |
||
peste 1 an și până la 5 ani |
|
|
13 |
RAD |
|||
peste 5 ani |
|
|
14 |
RAD |
|||
peste 1 an |
|
|
21 |
RAD |
|||
până la 1 an |
|
22 |
RAD |
||||
peste 1 an |
în următoarele 12 luni |
23 |
RAD |
||||
peste 2 ani |
|
|
24 |
RAD |
|||
până la 2 ani |
|
25 |
RAD |
||||
peste 2 ani |
în următoarele 24 luni |
26 |
RAD |
Apendicele 2
RAD sau REDR se raportează lunar pentru categoriile incluse în tabelele 2, 3, și 4. Raportarea RAD este însoțită de volumul contractelor aferente în cazul în care în tabele se indică termenul „valoare”. Pentru categoriile referitoare la creditele renegociate din tabelul 6, doar informațiile privind volumul contractelor noi sunt necesare.
Categoriile din tabelele 2 (cu excepția indicatorilor 33-35), 3, 5 și 6 se exclud reciproc în cadrul fiecărui tabel. Astfel, un credit raportat în cadrul oricărui indicator din tabelul 2 (cu excepția indicatorilor 33-35) și/sau din tabelul 3 și/sau din tabelul 5 și/sau din tabelul 6 nu se raportează din nou în cadrul oricărui indicator din același tabel, cu excepția creditelor raportate la indicatorii 33-35 care se raportează, de asemenea, la indicatorii 20-22.
Toate creditele raportate în orice categorie din tabelul 3 trebuie să figureze în categoriile corespondente din tabelul 2. În ceea ce privește indicatorii din tabelul 4, aceștia sunt sub-indicatori din tabelul 2, și, dacă prezintă garantații, din tabelul 3; prin urmare, orice credit raportat în tabelul 4 trebuie de asemenea să apară în tabelele 2 și 3, după caz. Creditele raportate în cadrul oricărei categorii din tabelul 6 trebuie de asemenea să apară în categoria adecvată din tabelul 2, și, după caz, în tabelele 3 și 4.
Tabelul 5 se referă doar la DAE. Creditele înregistrate în tabelul 5 se înregistrează, de asemenea, în tabelele 2, 3, 4 și 6, după caz, luând în considerare metodologia diferită a DAE menționată la punctul 9.
Noțiunea de contract nou se extinde la întregul stoc, adică la solduri în cazul depozitelor overnight, depozitelor rambursabile după notificare, creditelor reînnoibile automat (revolving) și creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts) și creditele extinse prin carduri de credit, adică indicatorii 1, 5, 6, 7, 12, 23, 32 și 36.
Tabelul 2
|
Sector |
Tip de instrument |
Scadență inițială, perioadă notificată, perioadă inițială fixă a ratei dobânzii |
Indicator privind contractele noi |
Obligație de raportare |
Depozite în EUR |
Gospodăriile populației |
Overnight |
1 |
RAD |
|
La termen |
scadență până la 1 an |
2 |
RAD, valoare |
||
scadență peste 1 an și până la 2 ani |
3 |
RAD, valoare |
|||
scadență peste 2 ani |
4 |
RAD, valoare |
|||
Rambursabile după notificare (1) |
la cel mult 3 luni |
5 |
RAD |
||
la peste 3 luni |
6 |
RAD |
|||
Societăți nefinanciare |
Overnight |
7 |
RAD |
||
La termen |
scadență până la 1 an |
8 |
RAD, valoare |
||
scadență peste 1 an și până la 2 ani |
9 |
RAD, valoare |
|||
scadență peste 2 ani |
10 |
RAD, valoare |
|||
Operațiuni repo |
11 |
RAD, valoare |
|||
Credite în EUR |
Gospodăriile populației |
Credite reînnoibile automat (revolving) și credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts) |
12 |
RAD |
|
Credite extinse prin carduri de credit |
32 |
RAD |
|||
Pentru consum |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an |
13 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 ani și de până la 5 ani |
14 |
RAD, valoare |
|||
Perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani |
15 |
RAD, valoare |
|||
Pentru locuințe |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an |
16 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 ani și de până la 5 ani |
17 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani și de până la 10 ani |
18 |
RAD, valoare |
|||
Perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 10 ani |
19 |
RAD, valoare |
|||
Pentru alte scopuri |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an |
20 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 5 ani |
21 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani |
22 |
RAD, valoare |
|||
Pentru alte scopuri, din care: întreprinzători persoane fizice |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an |
33 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 5 ani |
34 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani |
35 |
RAD, valoare |
|||
Credite în EUR |
Societăți nefinanciare |
Credite reînnoibile automat (revolving) și credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts) |
23 |
RAD |
|
Credite extinse prin carduri de credit |
36 |
RAD |
|||
Credite de până la 0,25 milioane de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 3 luni |
37 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 luni și de până la 1 an |
38 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 3 ani |
39 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 ani și de până la 5 ani |
40 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani și de până la 10 ani |
41 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 10 ani |
42 |
RAD, valoare |
|||
Credite de peste 0,25 milioane de EUR și de până la 1 milion de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 3 luni |
43 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 luni și de până la 1 an |
44 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 3 ani |
45 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 ani și de până la 5 ani |
46 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani și de până la 10 ani |
47 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 10 ani |
48 |
RAD, valoare |
|||
Credite de peste 1 milion de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 3 luni |
49 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 luni și de până la 1 an |
50 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 3 ani |
51 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 an și de până la 5 ani |
52 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 an și de până la 10 ani |
53 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 10 ani |
54 |
RAD, valoare |
Tabelul 3
Contracte noi de credit cu garanții reale și/sau garanții personale
|
Sector |
Tip de instrument |
Perioadă inițială fixă a ratei dobânzii |
Indicator privind contractele noi |
Obligație de raportare |
Credite în EUR |
Gospodăriile populației |
Pentru consum |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an |
55 |
RAD, valoare |
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 5 ani |
56 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani |
57 |
RAD, valoare |
|||
Pentru locuințe |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an |
58 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 5 ani |
59 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 an și de până la 10 ani |
60 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 10 ani |
61 |
RAD, valoare |
|||
Credite în EUR |
Societăți nefinanciare |
Credite de până la 0,25 milioane de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 3 luni |
62 |
RAD, valoare |
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 luni și de până la 1 an |
63 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 3 ani |
64 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 an și de până la 5 ani |
65 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 an și de până la 10 ani |
66 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 10 ani |
67 |
RAD, valoare |
|||
Credite de peste 0,25 milioane de EUR și de până la 1 milion de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 3 luni |
68 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 luni și de până la 1 an |
69 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 3 ani |
70 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 ani și de până la 5 ani |
71 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani și de până la 10 ani |
72 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 10 ani |
73 |
RAD, valoare |
|||
Credite de peste 1 milion de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 3 luni |
74 |
RAD, valoare |
||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 luni și de până la 1 an |
75 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 1 an și de până la 3 ani |
76 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 3 ani și de până la 5 ani |
77 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 5 ani și de până la 10 ani |
78 |
RAD, valoare |
|||
perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de peste 10 ani |
79 |
RAD, valoare |
Tabelul 4
Contracte noi de credit acordate societăților nefinanciare cu o perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an și cu scadența inițială de peste 1 an
|
Sector |
Tip de instrument |
Toate creditele/credite garantate cu garanții reale/garanții personale în funcție de scadența inițială |
Indicator privind contractele noi |
Obligație de raportare |
Credite în EUR |
Societăți nefinanciare |
Credite de până la 0,25 milioane de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an, cu scadență inițială peste 1 an |
80 |
RAD, valoare |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an, cu scadență inițială peste 1 an, doar credite garantate cu garanții reale/garanții personale |
81 |
RAD, valoare |
|||
Credite de peste 0,25 milioane de EUR și de până la 1 milion de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an, cu scadență inițială peste 1 an |
82 |
RAD, valoare |
||
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an, cu scadență inițială peste 1 an, doar credite garantate cu garanții reale/garanții personale |
83 |
RAD, valoare |
|||
Credite de peste 1 milion de EUR |
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an, cu scadență inițială peste 1 an |
84 |
RAD, valoare |
||
rată variabilă și perioadă inițială fixă a ratei dobânzii de până la 1 an, cu scadență inițială peste 1 an, doar credite garantate cu garanții reale/garanții personale |
85 |
RAD, valoare |
Tabelul 5
Contracte noi de credit acordate gospodăriilor populației
|
Sector |
Tip de instrument |
Toate creditele |
Indicator privind contractele noi |
Obligație de raportare |
Credite în EUR |
Gospodăriile populației |
Pentru consum |
DAE |
30 |
DAE |
Pentru locuințe |
DAE |
31 |
DAE |
Tabelul 6
Contracte noi de credit renegociate
|
Sector |
Tip de instrument |
Scadență inițială, perioadă notificată, perioadă inițială fixă a ratei dobânzii |
Indicator privind contractele noi |
Obligație de raportare |
Credite în EUR |
Gospodăriile populației |
Pentru consum |
total |
88 |
valoare |
Pentru locuințe |
total |
89 |
valoare |
||
Pentru alte scopuri |
total |
90 |
valoare |
||
Societăți nefinanciare |
total |
91 |
valoare |
(1) Pentru această categorie de instrumente, gospodăriile populației și societățile nefinanciare sunt reunite și alocate sectorului gospodăriile populației.
ANEXA II
Agenții raportori trebuie să respecte următoarele standarde minime pentru îndeplinirea cerințelor de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene (BCE).
1. |
Standarde minime de transmitere:
|
2. |
Standarde minime de acuratețe:
|
3. |
Standarde minime de conformitate cu conceptele:
|
4. |
Standarde minime de revizuire: Trebuie respectate politica și procedurile de revizuire stabilite de BCE și de BCN relevantă. Revizuirile care se abat de la revizuirile normale trebuie să fie însoțite de note explicative. |
ANEXA III
REGULAMENTUL ABROGAT CU LISTA MODIFICĂRILOR SUCCESIVE
(menționată la articolul 7)
Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18)
Astfel cum a fost modificat prin:
|
Regulamentul (CE) nr. 2181/2004 (BCE/2004/21) |
|
Regulamentul (CE) nr. 290/2009 (BCE/2009/7) |
|
Regulamentul (UE) nr. 674/2010 (BCE/2010/7) |
ANEXA IV
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Regulamentul (CE) nr. 63/2002 (BCE/2001/18) |
Prezentul regulament |
Articolul 1 |
Articolul 1 |
Articolul 2 alineatul (1) |
Articolul 2 alineatul (1) |
|
Articolul 2 alineatul (2) |
|
Articolul 2 alineatul (3) |
|
Articolul 2 alineatul (4) |
Articolul 2 alineatul (2) |
Articolul 2 alineatul (5) |
Articolul 2 alineatul (3) |
Articolul 2 alineatul (6) |
Articolul 3 |
Articolul 3 |
|
Articolul 4 |
Articolul 4 |
Articolul 5 |
Articolul 5 |
Articolul 6 |
Articolul 6 |
Articolul 7 |
|
Articolul 8 |
Articolul 7 |
Articolul 9 |
Anexa I (1) |
|
Anexa II |
Anexa I |
Anexa III |
Anexa II |
|
Anexa III |
Anexa IV |
|
(1) A se include în Orientarea BCE de reformare a Orientării BCE/2007/9.
7.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 297/73 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 1073/2013 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 18 octombrie 2013
privind statisticile referitoare la activele și pasivele fondurilor de investiții (reformare)
(BCE/2013/38)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 5,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),
având în vedere avizul Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 958/2007 al Băncii Centrale Europene din 27 iulie 2007 privind statisticile referitoare la activele și pasivele fondurilor de investiții (BCE/2007/8) (2) trebuie să fie modificat în mod substanțial, în special în lumina Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (3), acesta ar trebui reformat pentru claritate. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede la articolul 2 alineatul (1) că, în vederea îndeplinirii cerințelor sale de raportare statistică, Banca Centrală Europeană (BCE), asistată de băncile centrale naționale (BCN), are dreptul de a culege informații statistice în limitele unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare și a ceea ce este necesar pentru realizarea misiunilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Din articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 rezultă că fondurile de investiții (FI) fac parte din unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare în scopul îndeplinirii cerințelor de raportare statistică ale BCE din, printre altele, domeniul statisticilor monetare și financiare. În plus, articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 obligă BCE să stabilească unitățile de observare statistică cu obligații de raportare din cadrul unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare și îi acordă acesteia dreptul de a scuti, total sau parțial, anumite categorii specifice de agenți raportori de la îndeplinirea cerințelor sale de raportare statistică. |
(3) |
Pentru a-și îndeplini misiunile și pentru a monitoriza activitățile financiare, altele decât cele desfășurate de instituțiile financiare monetare (IFM), SEBC solicită informații statistice de înaltă calitate cu privire la activitatea FI. Scopul principal al acestor informații este de a oferi BCE o imagine statistică cuprinzătoare a sectorului FI din statele membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „statele membre din zona euro”), care sunt privite ca un singur teritoriu economic. |
(4) |
Pentru limitarea sarcinii de raportare, BCN pot culege informațiile necesare referitoare la FI de la unitățile de observare statistică cu obligații de raportare ce fac parte dintr-un cadru mai larg de raportare statistică ce servește altor scopuri statistice, cu condiția ca îndeplinirea cerințelor de raportare statistică ale BCE să nu fie periclitată. Pentru a promova transparența, este oportună, în asemenea cazuri, informarea agenților raportori cu privire la faptul că datele sunt culese în alte scopuri statistice. |
(5) |
Deținerea de date cu privire la tranzacțiile financiare facilitează o analiză mai aprofundată pentru politica monetară și alte obiective. Datele cu privire la tranzacțiile financiare, precum și datele cu privire la stocuri, sunt de asemenea utilizate pentru compilarea altor statistici, în special conturile financiare ale zonei euro. |
(6) |
Deși regulamentele adoptate în temeiul articolului 34.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) nu conferă drepturi și nu impun obligații statelor membre a căror monedă nu este euro (denumite în continuare „statele membre din afara zonei euro”), articolul 5 din Statutul SEBC se aplică atât statelor membre din zona euro, cât și celor din afara zonei euro. Considerentul (17) al Regulamentului (CE) nr. 2533/98 se referă la faptul că articolul 5 din Statutul SEBC, coroborat cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, implică obligația de elaborare și aplicare la nivel național a tuturor măsurilor pe care statele membre din afara zonei euro le consideră adecvate pentru a culege informațiile statistice necesare îndeplinirii cerințelor de raportare statistică ale BCE și pentru a efectua în timp util pregătirile din domeniul statistic pentru ca aceste state să devină state membre din zona euro. |
(7) |
Deși acest regulament se adresează în primul rând FI, informații complete cu privire la deținătorii de acțiuni la purtător emise de FI nu pot fi obținute în mod direct de la FI, și prin urmare, este necesară includerea altor entități în unitățile de observare statistică cu obligații de raportare. |
(8) |
Ar trebui să se aplice standardele pentru protecția și utilizarea informațiilor statistice confidențiale prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. |
(9) |
Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede că BCE are competența de a impune sancțiuni în privința agenților raportori care nu respectă cerințele de raportare statistică prevăzute de regulamentele și deciziile BCE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului regulament:
1. |
„fond de investiții (FI)” înseamnă un organism de plasament colectiv care:
În definiție sunt incluse următoarele:
În definiție nu sunt incluse următoarele:
În sensul definiției FI, termenul „public” cuprinde micii investitori, investitorii profesioniști și investitorii instituționali; |
2. |
„agent raportor” are sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98; |
3. |
„rezident” are sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. În sensul prezentului regulament, în cazul absenței unei dimensiuni fizice a unei persoane juridice, reședința sa este determinată în funcție de teritoriul economic în temeiul legislației căruia entitatea este înregistrată. În cazul în care entitatea nu este înregistrată, criteriul folosit este cel al domiciliului legal, și anume al țării al cărei sistem juridic guvernează constituirea și funcționarea entității. |
4. |
„instituție financiară monetară” (IFM) are sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33); |
5. |
„AIF” înseamnă alți intermediari financiari cu excepția societăților de asigurări și a fondurilor de pensii, conform definiției din SEC 2010 (subsectorul S.125); |
6. |
„acțiuni/unități de fond nominative ale FI” înseamnă acțiunile/unitățile de fond ale FI în privința cărora, în conformitate cu legislația națională, se ține un registru pentru identificarea deținătorilor acestor acțiuni/unități de fond, incluzând informații referitoare la reședința și sectorul deținătorului; |
7. |
„acțiuni/unități de fond la purtător ale FI” înseamnă acțiunile/unitățile de fond ale FI în privința cărora, în conformitate cu legislația națională, nu se ține un registru pentru identificarea deținătorilor acestor acțiuni/unități de fond sau în privința cărora se ține un registru care însă nu conține informații referitoare la reședința și sectorul deținătorului; |
8. |
„BCN relevantă” înseamnă BCN a statului membru din zona euro în care FI este rezident; |
9. |
„date titlu cu titlu” înseamnă datele defalcate în titluri individuale. |
Articolul 2
Unități de observare statistică cu obligații de raportare
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare cuprind FI rezidente pe teritoriul statelor din zona euro. Fondul de investiții însuși sau, în cazul fondurilor de investiții care nu au personalitate juridică în conformitate cu dreptul lor național, reprezentanții lor legali, vor fi răspunzători pentru raportarea informațiilor statistice solicitate în temeiul prezentului regulament.
(2) Fără a duce atingere alineatului (1), în scopul culegerii de informații cu privire la deținătorii acțiunilor la purtător emise de FI în conformitate cu anexa I partea 2 punctul 3, unitățile de observare statistică cu obligații de raportare includ IFM și AIF. BCN pot acorda derogări acestor entități cu condiția ca informațiile statistice solicitate să fie culese din alte surse disponibile în conformitate cu punctul 3 din partea 2 a anexei I. BCN verifică îndeplinirea acestei condiții, în timp util, în vederea acordării sau retragerii, dacă este necesar, a oricărei derogări, cu acordul BCE, cu efect de la începutul fiecărui an. În sensul prezentului regulament, BCN pot elabora și menține o listă a AIF raportori în conformitate cu principiile prevăzute în anexa I partea 2 punctul 3.
Articolul 3
Lista FI întocmită în scopuri statistice
(1) Comitetul executiv elaborează și menține, în scopuri statistice, o listă a FI care constituie unitățile de observare statistică cu obligații de raportare, inclusiv, dacă este cazul, subfondurile acestora, în sensul articolului 4 alineatul (2). Lista poate fi întemeiată pe listele existente ale FI supravegheate de autoritățile naționale, în cazul în care sunt disponibile astfel de liste, suplimentate de alte FI care se încadrează în definiția FI din articolul 1.
(2) BCN și BCE vor pune la dispoziția această listă actualizată, într-o formă adecvată, inclusiv prin mijloace electronice, pe internet sau, la cererea agenților raportori vizați, pe suport de hârtie.
(3) În cazul în care cea mai recentă versiune electronică disponibilă a listei prevăzute la alineatul (2) este incorectă, BCE nu impune sancțiuni niciunui agent raportor care nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de raportare statistică, în măsura în care acesta s-a bazat cu bună credință pe lista incorectă.
Articolul 4
Raportarea „fond cu fond”
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare raportează datele cu privire la activele și pasivele fiecărui fond în parte.
(2) Fără a aduce atingere prevederilor alineatului (1), în cazul în care un FI își segregă activele în diferite subfonduri astfel încât acțiunile/unitățile de fond ce revin fiecărui subfond sunt garantate în mod independent cu diferite active, fiecare subfond este considerat ca un FI individual.
(3) Prin derogare de la prevederile alineatelor (1) și (2), cu condiția aprobării prealabile și în conformitate cu instrucțiunile BCN relevante, FI pot raporta activele și pasivele lor în grup, cu condiția ca aceasta să conducă la rezultate similare celor ale raportării „fond cu fond”.
Articolul 5
Cerințe de raportare statistică lunară și trimestrială
(1) Agenții raportori furnizează, în conformitate cu anexele I și II:
(a) |
trimestrial, date privind stocurile de sfârșit de trimestru, cu privire la activele și pasivele FI, precum și ajustările din reevaluare sau tranzacțiile trimestriale, dacă este cazul; și |
(b) |
lunar, date privind stocurile de sfârșit de lună cu privire la acțiunile/unitățile de fond emise de FI, ajustările din reevaluare sau tranzacțiile lunare aferente, dacă este cazul, precum și un raport separat cu privire la noile emisiuni și răscumpărări de acțiuni/unități de fond ale FPM în cursul lunii de raportare. |
(2) BCN pot alege să culeagă datele de la alineatul (1) litera (a) lunar, și nu trimestrial.
Articolul 6
Ajustări din reevaluare sau tranzacții
(1) Agenții raportori raportează ajustările din reevaluare sau tranzacțiile, în conformitate cu instrucțiunile BCN relevante, pentru informațiile raportate pe bază agregată menționate în anexa I.
(2) Astfel cum se menționează în anexa I, BCN fie pot face aproximări ale tranzacțiilor cu titluri de valoare din informațiile culese titlu cu titlu, fie pot culege în mod direct date privind tranzacțiile pe o bază titlu cu titlu.
(3) Cerințe și orientări suplimentare cu privire la compilarea ajustărilor din reevaluare sau a tranzacțiilor sunt prevăzute în anexa III.
Articolul 7
Norme contabile
(1) Normele contabile respectate de către FI în scopul raportării în temeiul prezentului regulament sunt cele prevăzute în legislația națională aplicabilă care pune în aplicare Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (5) sau, în cazul în care reglementarea menționată nu este aplicabilă, orice alte standarde naționale sau internaționale aplicabile FI.
(2) Fără a aduce atingere practicilor contabile și mecanismelor de compensare (netting) aplicabile din statele membre din zona euro, toate activele și pasivele financiare trebuie să fie raportate la valoarea brută, în scopuri statistice.
Articolul 8
Derogări
(1) Se pot acorda FI următoarele derogări de la cerințele de raportare statistică stabilite la articolul 5:
(a) |
BCN pot acorda derogări celor mai mici FI, în termeni de total active, cu condiția ca FI care contribuie la bilanțul trimestrial agregat să reprezinte cel puțin 95 % din activele totale ale FI în termeni de stocuri, în fiecare stat membru din zona euro; |
(b) |
în statele membre din zona euro în care activele totale combinate ale FI naționale nu depășesc 1 % din totalul activelor FI din zona euro, BCN pot acorda derogări celor mai mici FI, în temeni de total active, cu condiția ca FI care contribuie la bilanțul trimestrial agregat să reprezinte cel puțin 80 % din total activelor FI naționale, în termeni de stocuri; |
(c) |
FI cărora li se aplică derogările prevăzute la literele (a) și (b) raportează trimestrial doar datele stoc (stock data) aferente sfârșitului de trimestru pentru acțiunile/unitățile de fond emise de FI, precum și ajustările din reevaluare sau tranzacțiile trimestriale aferente, dacă este cazul; |
(d) |
BCN verifică anual în timp util îndeplinirea condițiilor stabilite la literele (a) și (b) pentru acordarea sau retragerea, dacă este necesar, a unei derogări cu efect de la începutul fiecărui an calendaristic. |
(2) Derogările pot fi acordate FI care sunt supuse normelor contabile naționale care permit evaluarea activelor acestora cu o frecvență mai mică decât cea trimestrială. Categoriile de FI cărora BCN pot decide să le acorde derogări se stabilesc de Consiliul guvernatorilor. FI cărora li se aplică astfel de derogări fac obiectul cerințelor prevăzute la articolul 5 cu o frecvență care respectă obligațiile contabile ale acestora referitoare la momentul evaluării activelor lor.
(3) IFM pot alege să nu facă uz de aceste derogări și, în schimb, să respecte cerințele complete de raportare statistică prevăzute la articolul 5. În cazul în care un FI exercită această opțiune, acesta trebuie să obțină acordul BCN relevante anterior introducerii oricărei schimbări în utilizarea de către acesta a derogărilor.
Articolul 9
Respectarea termenelor
(1) BCN decid în ce moment au nevoie să primească de la agenții raportori datele prevăzute în articolul 5, pentru a respecta termenele limită prevăzute la alineatul (2).
(2) BCN transmit către BCE:
(a) |
stocurile trimestriale agregate și ajustările din reevaluare până la încheierea activității în cea de a douăzeci și opta zi lucrătoare următoare sfârșitului trimestrului la care datele se referă, bazate pe datele trimestriale culese de agenții raportori; |
(b) |
stocurile lunare agregate și ajustările din reevaluare, până la încheierea activității în cea de a douăzeci și opta zi lucrătoare următoare sfârșitului lunii la care datele se referă, bazate pe datele lunare referitoare la acțiunile/unitățile de fond emise de FI, culese de la agenții raportori sau bazate pe date reale în conformitate cu articolul 5 alineatul (2); |
(c) |
noile emisiuni și răscumpărări lunare agregate de acțiuni/unități de fond ale FI până la încheierea activității în cea de a douăzeci și opta zi lucrătoare următoare sfârșitului lunii la care datele se referă, bazate pe datele lunare colectate de la agenții raportori. |
Articolul 10
Standarde minime și mecanisme naționale de raportare
(1) Agenții raportori respectă cerințele de raportare statistică care le revin în conformitate cu standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa IV.
(2) BCN definesc și pun în aplicare mecanismele de raportare ce trebuie respectate de către unitățile de observare statistică cu obligații de raportare în conformitate cu cerințele naționale. BCN asigură că aceste mecanisme de raportare furnizează informațiile statistice solicitate și permit verificarea cu precizie a respectării standardelor minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa IV.
Articolul 11
Fuziuni, divizări și reorganizări
În cazul unei fuziuni, divizări sau reorganizări care ar putea afecta îndeplinirea obligațiilor sale statistice, agenții raportori implicați informează BCN relevantă, după ce intenția de a pune în aplicare o astfel de operațiune a fost făcută publică și, în timp util, înainte ca fuziunea, divizarea sau reorganizarea să intre în vigoare, cu privire la procedurile planificate pentru a îndeplini cerințele de raportare statistică stabilite în prezentul regulament.
Articolul 12
Verificarea și culegerea obligatorie a informațiilor
BCN își exercită dreptul de a verifica sau dreptul de a colecta în mod obligatoriu informațiile pe care agenții raportori trebuie să le furnizeze în conformitate cu prezentul regulament, fără a aduce atingere competenței BCE de a exercita chiar ea aceste drepturi. În special, BCN exercită aceste drepturi atunci când o instituție care face parte din unitățile de observare statistică cu obligații de raportare nu respectă standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa IV.
Articolul 13
Prima raportare
Prima raportare începe cu datele lunare și trimestriale pentru luna decembrie 2014.
Articolul 14
Abrogare
(1) Începând cu 1 ianuarie 2015 Regulamentul (CE) nr. 958/2007 (BCE/2007/8) se abrogă.
(2) Trimiterile la Regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa V.
Articolul 15
Dispoziție finală
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 18 octombrie 2013.
Pentru Consiliul guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.
(2) JO L 211, 11.8.2007, p. 8.
(3) JO L 174, 26.6.2013, p. 1.
(4) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
(5) JO L 372, 31.12.1986, p. 1.
ANEXA I
CERINȚE DE RAPORTARE STATISTICĂ
PARTEA 1
Cerințe generale de raportare statistică
1. |
Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare trebuie să furnizeze următoarele informații statistice:
Pe lângă datele cu privire la câmpurile care trebuie raportate în contextul raportării titlu cu titlu în scopul obținerii de informații agregate cu privire la titlurile de valoare, astfel cum se stabilește în tabelul 2, BCN relevantă poate decide de asemenea să culeagă date cu privire la tranzacții pe o bază titlu cu titlu. Datele agregate trebuie să fie furnizate în termeni de stocuri și, în conformitate cu instrucțiunile BCN relevante, în termeni: (a) fie de reevaluări datorate variațiilor prețului și ale cursului de schimb; (b) fie de tranzacții. Cu condiția obținerii aprobării prealabile a BCN relevante, agenții raportori care furnizează datele trimestriale solicitate titlu cu titlu pot opta pentru raportarea agregată a datelor lunare solicitate, în locul furnizării de informații titlu cu titlu. |
2. |
Informațiile care trebuie raportate titlu cu titlu către BCN relevantă sunt prevăzute în tabelul 2. Cerințele de raportare statistică trimestrială agregată în privința stocurilor sunt prevăzute în tabelul 1, iar cele privind reevaluările datorate variațiilor prețului și ale cursului de schimb sau privind tranzacțiile sunt prevăzute în tabelul 3. Cerințele de raportare statistică lunară agregată privind stocurile, reevaluările datorate variațiilor prețului și ale cursului de schimb sau privind tranzacțiile, precum și noile emisiuni și răscumpărări de acțiuni/unități de fond ale IF sunt prevăzute în tabelul 4. |
3. |
În măsura în care îndeplinește condițiile privind protecția și utilizarea informațiilor statistice confidențiale colectate de SEBC în temeiul articolului 8, în special alineatul (5), din Regulamentul (CE) nr. 2533/98, o BCN poate de asemenea să obțină informațiile necesare din datele colectate prin intermediul Directivei 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiții alternative (1), în măsura în care datele colectate de autoritatea de supraveghere națională competentă în temeiul acestei directive sunt transmise către BCN în conformitate cu termenii agreați de cele două organisme. |
PARTEA 2
Reședința și sectorul economic al deținătorilor de acțiuni/unități de fond ale FI
1. |
Agenții raportori raportează trimestrial date privind reședința deținătorilor de acțiuni/unități de fond ale FI emise de FI din statele membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „statele membre din zona euro”) în conformitate cu defalcarea: teritoriu național/zona euro exclusiv teritoriu național/restul lumii. Contrapartidele de pe teritoriu național și cele din zona euro exclusiv teritoriul național sunt defalcate și în funcție de sector. |
2. |
În privința acțiunilor/unităților de fond nominative, agenții raportori raportează date potrivit defalcării în funcție de reședința și sectorul deținătorilor acțiunilor/unităților de fond emise de FI. În cazul în care reședința și sectorul deținătorului nu pot fi identificate în mod direct, datele pertinente se raportează pe baza informațiilor disponibile. |
3. |
În privința acțiunilor/unităților de fond la purtător, agenții raportori raportează date potrivit defalcării în funcție de reședința și sectorul deținătorilor de acțiuni/unități de fond ale FI în conformitate cu metoda decisă de BCN relevantă. Această cerință se limitează la o singură opțiune sau la o combinație a următoarelor opțiuni, ce vor fi alese ținând cont de organizarea piețelor aferente și de aranjamentele juridice naționale din statul membru în cauză. Această cerință va fi periodic monitorizată de către BCN.
|
4. |
BCN pot de asemenea să obțină informațiile necesare din datele colectate în baza Regulamentului (UE) nr. 1011/2012 al Băncii Centrale Europene din 17 octombrie 2012 privind statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare (BCE/2012/24) (2), în măsura în care datele respective îndeplinesc cerințele privind respectarea termenelor prevăzute la articolul 9 din acest regulament și, în general, cu standardele minime definite în anexa IV. |
5. |
Dacă acțiunile/unitățile de fond nominative sau acțiunile/unitățile de fond la purtător sunt emise pentru prima dată sau dacă evoluțiile pieței impun schimbarea opțiunii sau o combinare a opțiunilor, BCN pot acorda derogări pe termen de un an cu privire la cerințele prevăzute în punctele 2 și 3. |
PARTEA 3
Tabele de raportare
Tabelul 2
Informațiile solicitate titlu cu titlu
Datele aferente câmpurilor din tabelul de mai jos trebuie raportate pentru fiecare titlu de valoare clasificat în categoriile „titluri de natura datoriei”, „participații” și „acțiuni/unități ale fondurilor de investiții” în conformitate cu regulile următoare.
1. |
Datele din câmpul 1 trebuie raportate. |
2. |
În cazul în care BCN relevantă nu culege în mod direct informații titlu cu titlu cu privire la tranzacții, datele pentru două din cele trei câmpuri 2, 3 și 4 trebuie raportate (și anume, câmpurile 2 și 3; câmpurile 2 și 4; sau câmpurile 3 și 4). |
3. |
În cazul în care BCN relevantă culege în mod direct informațiile cu privire la tranzacții titlu cu titlu, trebuie raportate datele aferente următoarelor câmpuri:
|
4. |
De asemenea, BCN relevantă poate să solicite agenților raportori să raporteze datele aferente câmpului 8. |
5. |
BCN relevantă poate alege să culeagă numai datele aferente câmpului 2 în cazurile (2) și (3) litera (b). În această situație, BCN trebuie să verifice și să informeze BCE, cel puțin o dată pe an, dacă este sau nu este afectată calitatea datelor agregate raportate de către BCN, inclusiv frecvența și volumul revizuirilor.
|
ANEXA II
DEFINIȚII
PARTEA 1
Definiții privind categoriile de instrumente
1. |
Acest tabel cuprinde o descriere standard detaliată a categoriilor de instrumente pe care băncile centrale naționale (BCN) le transpun în categorii naționale, în conformitate cu prezentul regulament. Tabelul nu constituie o listă de instrumente financiare individuale, iar descrierile nu sunt exhaustive. Definițiile se referă la sistemul european al conturilor naționale și regionale în Uniunea Europeană (denumit în continuare „SEC 2010”) stabilit de Regulamentul (UE) nr. 549/2013. |
2. |
Pentru anumite categorii de instrumente, sunt necesare defalcări în funcție de scadență. Acestea se referă la scadența inițială, și anume scadența la emisiune, care reprezintă durata determinată de viață a unui instrument financiar înainte de care acesta nu poate fi rambursat, de exemplu, titlurile de natura datoriei, sau înainte de care poate fi rambursat numai în condițiile plății anumitor penalități, de exemplu, anumite tipuri de depozite. |
3. |
Creanțele financiare se deosebesc prin posibilitatea de a fi sau nu negociabile. O creanță este negociabilă în cazul în care proprietatea asupra ei poate fi ușor transferată de la o unitate la alta prin livrare sau andosare sau poate fi ușor compensată în cazul instrumentelor financiare derivate. În timp ce orice instrument financiar poate fi tranzacționat, instrumentele negociabile sunt concepute pentru a fi tranzacționate în cadrul unei burse organizate sau extrabursier, deși tranzacționarea efectivă nu este o condiție necesară pentru negociabilitate. Tabelul A Definițiile categoriilor de instrumente ce constituie activele și pasivele FI CATEGORII DE ACTIVE
CATEGORII DE PASIVE
|
PARTEA 2
Definițiile atributelor titlu cu titlu
Tabelul B
Definițiile atributelor titlu cu titlu
Câmp |
Descriere |
Codul de identificare a titlurilor de valoare |
Un cod unic care identifică un titlu de valoare. În funcție de instrucțiunile BCN, acesta poate fi codul ISIN sau un alt cod de identificare a titlurilor de valoare. |
Numărul de unități sau valoarea nominală agregată |
Numărul de unități dintr-un titlu de valoare sau valoarea nominală agregată, în cazul în care titlul de valoare este tranzacționat ca valori, și nu ca unități |
Preț |
Prețul pe o unitate dintr-un titlu de valoare sau procentul din valoarea nominală agregată, în cazul în care titlul de valoare este tranzacționat ca valori, și nu ca unități. De regulă, prețul este prețul pieței sau este apropiat de prețul pieței. La această poziție, BCN pot solicita și dobânda acumulată. |
Valoare totală |
Valoarea totală aferentă unui titlu de valoare. În cazul titlurilor de valoare care sunt tranzacționat ca unități, această valoare este egală cu numărul de titluri de valoare înmulțit cu prețul pe unitate. Când titlurile de valoare sunt tranzacționat ca valori, și nu ca unități, această valoare este egală cu valoarea nominală agregată înmulțită cu prețul exprimat ca procent. În principiu, valoarea totală este egală cu valoarea de piață sau se apropie de valoarea de piață. La această poziție, BCN pot solicita și dobânda acumulată. |
Operațiuni financiare |
Suma achizițiilor minus suma vânzărilor (titluri de valoare în activul bilanțier) sau suma emisiunilor minus suma răscumpărărilor (titluri de valoare în pasivul bilanțier) ale unui titlu de valoare înregistrat la valoarea de tranzacționare |
Titluri de valoare achiziționate (active) sau emise (pasive) |
Suma achizițiilor (titluri de valoare în activul bilanțier) sau suma emisiunilor (titluri de valoare în pasivul bilanțier) unui titlu de valoare înregistrat la valoarea de tranzacționare |
Titluri de valoare vândute (active) sau răscumpărate (pasive) |
Suma vânzărilor (titluri de valoare în activul bilanțier) sau suma răscumpărărilor (titluri de valoare în pasivul bilanțier) unui titlu de valoare înregistrat la valoarea de tranzacționare |
Moneda de înregistrare a titlului de valoare |
Codul ISO sau un cod echivalent al monedei în care este exprimat prețul și/sau valoarea exigibilă a titlului de valoare |
PARTEA 3
Definițiile sectoarelor
SEC 2010 definește standardele privind clasificarea sectoarelor. Acest tabel cuprinde o descriere standard detaliată a sectoarelor pe care BCN le transpun în categorii naționale, în conformitate cu prezentul regulament. Contrapartidele situate pe teritoriul statelor membre a căror monedă este euro sunt identificate în funcție de sectorul de care aparțin în conformitate cu păstrată de Banca Centrală Europeană (BCE) întocmită în scopuri statistice și cu orientările privind clasificarea statistică a contrapartidelor cuprinse în „Manualul sectorului de statistică monetară, a piețelor și a instituțiilor financiare al BCE. Orientare pentru clasificarea statistică a clienților” (Monetary, financial institutions and markets statistics sector manual:. Guidance for the statistical classification of customers).
Tabelul C
Definițiile sectoarelor
Sector |
Definiție |
||
|
IFM, conform definiției cuprinse la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). Acest sector este format din BCN, instituții de credit, astfel cum sunt definite în dreptul Uniunii, FPM, alte instituții financiare a căror obiect de activitate constă în primirea de depozite și/sau de substituți apropiați pentru depozite din partea unor entități altele decât IFM și în acordarea de credite și/sau efectuarea de investiții în titluri de valoare, pe cont propriu, cel puțin din punct de vedere economic, și instituții emitente de monedă electronică a căror activitate principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară sub forma emiterii de monedă electronică. |
||
|
Sectorul administrații publice (S.13) cuprinde toate unitățile instituționale care sunt producători nonpiață și a căror producție este destinată consumului individual și colectiv și care sunt finanțate din contribuțiile obligatorii vărsate de unitățile aparținând altor sectoare și de toate unitățile instituționale, a căror activitate principală constă în efectuarea de operații de redistribuire a veniturilor și a avuției naționale (SEC 2010, punctele 2.111-2.113). |
||
|
FI, astfel cum sunt definite la articolul 1 din prezentul regulament |
||
|
Subsectorul alți intermediari financiari, exclusiv societățile de asigurare și fondurile de pensii (S.125) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror activitate principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară prin subscrierea de angajamente provenind de la unități instituționale sub alte forme decât bani, depozite (sau substitute apropiate pentru depozite), acțiuni/unități de fond ale FI sau angajamente legate de domeniul asigurărilor, pensii și sisteme standardizate de garantare. În acest subsector sunt incluse SVI, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele și pasivele societăților vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare (BCE/2013/40) (1) (SEC 2010, punctele 2.86-2.94). Subsectorul auxiliari financiari (S.126) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în exercitarea de activități strâns legate de intermedierea financiară, fără a fi, ele însele, intermediari financiari. Acest subsector include de asemenea sediile sociale ale căror filiale sunt în mare parte sau în totalitate societăți financiare (SEC 2010, punctele 2.95-2.97). Subsectorul instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.127) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare care nu sunt implicate nici în activități de intermediere financiară, nici în furnizarea de servicii auxiliare și în cazul în care marea majoritate a activelor sau pasivelor acestora nu sunt tranzacționate pe piețele libere. Acest sector reunește societățile holding care dețin cote de control în capitalul unui grup de societăți filiale și a căror activitate principală constă în calitatea de proprietare ale grupului, fără a furniza niciun alt serviciu întreprinderilor în care este deținut capitalul, adică acestea nu administrează și nici nu gestionează alte unități (SEC 2010, punctele 2.98 și 2.99). |
||
|
Subsectorul societăți de asigurare (S.128) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din mutualizarea riscurilor, în principal sub formă de asigurări directe sau reasigurări (SEC 2010, punctele 2.100-2.104). Subsectorul fonduri de pensii (S.129) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din mutualizarea riscurilor sociale și necesităților persoanelor asigurate (asigurări sociale). Fondurile de pensii în calitate de sisteme de asigurări sociale asigură venituri după pensionare și, adesea, indemnizații în caz de deces sau handicap (SEC 2010, punctele 2.105-2.110). |
||
|
Sectorul societăți nefinanciare (S.11) cuprinde unitățile instituționale dotate cu personalitate juridică, care sunt producători de piață și a căror activitate principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare. Acest sector include de asemenea cvasisocietățile nefinanciare (SEC 2010, punctele 2.45-2.50). |
||
|
Sectorul gospodăriile populației (S.14) cuprinde persoane sau grupuri de persoane atât în calitate de consumatori, cât și de întreprinzători, producători de bunuri de piață sau de servicii financiare și nefinanciare de piață (producători de piață), cu condiția ca producția de bunuri și servicii să nu fie realizată de unități distincte tratate drept cvasisocietăți. Acest sector include, de asemenea, persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice în calitate de producători de bunuri și servicii nefinanciare exclusiv pentru consum final propriu. Sectorul gospodăriile populației cuprinde întreprinderile individuale și asociațiile de persoane fără personalitate juridică, altele decât cele considerate cvasisocietăți, care sunt producători de piață (SEC 2010, punctele 2.118-2.128). Sectorul instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.15) cuprinde instituțiile fără scop lucrativ dotate cu personalitate juridică care deservesc gospodăriile populației și care sunt producători nonpiață privați. Resursele lor principale sunt cotizațiile voluntare, în bani sau în natură, efectuate de gospodăriile populației în calitate de consumatori, din vărsămintele provenite de la administrațiile publice și din veniturile din proprietate (SEC 2010, punctele 2.129 și 2.130). |
(1) A se vedea pagina 107 din prezentul Jurnal Oficial.
ANEXA III
AJUSTĂRI DIN REEVALUARE SAU TRANZACȚII
1. |
Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare trebuie să raporteze ajustările din reevaluare sau tranzacțiile, astfel cum este prevăzut în articolul 6 din prezentul regulament. În cazul în care unitățile de observare statistică cu obligații de raportare raportează ajustări din reevaluare, acestea vor acoperi fie reevaluările datorate variațiilor prețului și ale cursului de schimb, fie doar variațiile prețului în perioada de referință, cu condiția aprobării prealabile de către BCN relevantă. În cazul în care ajustarea din reevaluare acoperă doar reevaluările datorate variațiilor prețului, BCN relevantă culege datele necesare, care ar trebui să acopere cel puțin defalcarea pe monede în lire sterline, franci elvețieni, yeni japonezi și dolari americani pentru a calcula reevaluările datorate variațiilor cursului de schimb. |
2. |
„Tranzacțiile financiare” se referă la acele tranzacțiile ce rezultă din constituirea, lichidarea sau schimbarea proprietarului activelor sau pasivelor financiare. Aceste tranzacții sunt evaluate în funcție de diferența dintre pozițiile de stoc (stock positions) la datele de raportare de la sfârșitul perioadei, de la care este înlăturat efectul variațiilor datorate influențelor „ajustărilor din reevaluare”(cauzate de variațiile prețului și ale cursului de schimb) și ale „reclasificărilor și al altor ajustări”. Banca Centrală Europeană solicită informații statistice în scopul compilării tranzacțiilor în forma ajustărilor care acoperă „reclasificările și alte ajustări” și „reevaluările datorate variațiilor prețului și ale cursului de schimb”. În principiu, tranzacțiile financiare ar trebui să fie conforme cu SEC 2010, dar se pot abate datorită practicilor naționale. |
3. |
„Reevaluările datorate variațiilor prețului și ale cursului de schimb” se referă la fluctuațiile în evaluarea activelor și pasivelor rezultate din variațiile prețurilor activelor și pasivelor și/sau ale cursurilor de schimb care afectează valorile exprimate în euro ale activelor și pasivelor exprimate într-o altă monedă. Ajustarea cu privire la reevaluarea prețului activelor/pasivelor se referă la fluctuațiile care intervin în evaluarea activelor/pasivelor rezultate din cauza variațiilor prețului la care activele/pasivele sunt înregistrate sau tranzacționate. Reevaluarea prețului include variațiile care au loc în timp în valoarea stocurilor de sfârșit de perioadă din cauza variațiilor valorii de referință la care sunt înregistrate, adică pierderile/câștigurile înregistrate. Mișcările cursurilor de schimb față de moneda euro care au loc între datele de raportare de la sfârșitul perioadei generează variații în valoarea în alte monede a activelor/pasivelor, atunci când acestea sunt exprimate în moneda euro. Întrucât aceste variații reprezintă câștiguri/pierderi înregistrate și nu se datorează tranzacțiilor financiare, aceste efecte trebuie înlăturate din datele referitoare la tranzacții. În principiu, „reevaluările datorate variațiilor prețului și ale cursului de schimb” cuprind de asemenea variațiile de evaluare rezultate din tranzacțiile cu active/pasive, adică câștigurile/pierderile realizate; cu toate acestea, există practici naționale diferite în această privință. |
ANEXA IV
STANDARDE MINIME CE TREBUIE APLICATE DE CĂTRE UNITĂȚILE DE OBSERVARE STATISTICĂ CU OBLIGAȚII DE RAPORTARE
Agenții raportori trebuie să îndeplinească următoarele standarde minime pentru a respecta cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene (BCE).
1. |
Standarde minime de transmitere
|
2. |
Standarde minime de acuratețe:
|
3. |
Standarde minime de conformitate cu conceptele:
|
4. |
Standarde minime de revizuire: politica și procedurile de revizuire stabilite de BCE și de BCN relevantă trebuie să fie respectate. Revizuirile care se abat de la revizuirile normale trebuie să fie însoțite de note explicative. |
ANEXA V
TABEL DE CORESPONDENȚĂ
Regulamentul (CE) nr. 958/2007 (BCE/2007/8) |
Prezentul regulament |
Articolele 1 și 2 |
Articolele 1 și 2 |
Articolul 3 |
Articolul 8 |
Articolul 4 |
Articolul 3 |
Articolul 5 |
Articolul 4 |
Articolul 6 |
Articolul 5 |
Articolul 7 |
Articolul 6 |
Articolul 8 |
Articolul 7 |
Articolele 9-13 |
Articolele 9-13 |
— |
Articolul 14 |
Articolul 14 |
Articolul 15 |
Anexa I partea 1 punctul 1 |
— |
Anexa I partea 1 punctul 2 litera (a) |
Anexa I partea 1 punctul 1 |
Anexa I partea 1 punctul 2 litera (b) |
— |
Anexa I partea 1 punctul 3 |
Anexa I partea 1 punctul 2 |
— |
Anexa I partea 1 punctul 3 |
Anexa I partea 2 punctele 1-3 |
Anexa I partea 2 punctele 1-3 |
— |
Anexa I partea 2 punctul 4 |
Anexa I partea 2 punctul 4 |
Anexa I partea 2 punctul 5 |
Anexa I partea 3 |
Anexa I partea 3 |
Anexa II partea 1 |
Anexa II partea 1 punctul 1 |
— |
Anexa II partea 1 punctele 2-3 |
Anexa II partea 2 și 3 |
Anexa II partea 2 și 3 |
Anexele III și IV |
Anexele III și IV |
— |
Anexa V |
7.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 297/94 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 1074/2013 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 18 octombrie 2013
privind cerințele de raportare statistică aplicabile oficiilor poștale care prestează servicii de virament care primesc depozite de la instituții financiare nemonetare din zona euro
(reformare)
(BCE/2013/39)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 5,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),
având în vedere avizul Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1027/2006 al Băncii Centrale Europene din 14 iunie 2006 privind obligațiile de raportare statistică în cazul oficiilor poștale care prestează servicii de virament care primesc depozite de la instituții financiare nemonetare din zona euro (BCE/2006/8) (2) trebuie modificat substanțial, în special în lumina Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (3); acesta ar trebui reformat pentru claritate. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede la articolul 2 alineatul (1) că, în vederea îndeplinirii cerințelor sale de raportare statistică, Banca Centrală Europeană (BCE), asistată de băncile centrale naționale (BCN), are dreptul de a culege informații statistice în limitele unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare și a ceea ce este necesar pentru realizarea misiunilor Sistemului European al Băncilor Centrale. Articolul 2 alineatul (2) litera (b) prevede și faptul că oficiile poștale care prestează servicii de virament (denumite în continuare „oficii poștale care prestează servicii de virament”) fac parte din unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare, în măsura necesară pentru a asigura respectarea obligațiilor de raportare statistică către BCE în domeniul statisticilor monetare și financiare. |
(3) |
Scopul datelor privind oficiile poștale care prestează servicii de virament este de a oferi BCE statistici adecvate referitoare la activitățile financiare din subsectorul oficii poștale care prestează servicii de virament din statele membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „state membre din zona euro”), care sunt privite ca un singur teritoriu economic. |
(4) |
În temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene din 24 septembrie 2013 privind bilanțul sectorului instituții financiare monetare (BCE/2013/33) (4), unitățile de observare statistică cu obligații de raportare sunt instituțiile financiare monetare (IFM) rezidente pe teritoriul statelor membre din zona euro. |
(5) |
Agregatele monetare din zona euro și contrapartidele acestora sunt extrase în principal din datele cuprinse în bilanțurile IFM, colectate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). Cu toate acestea, agregatele monetare din zona euro includ nu numai pasivele monetare ale IFM în raport cu instituțiile financiare nemonetare din zona euro, exclusiv administrația centrală, dar și pasivele monetare ale administrației centrale în raport cu instituțiile financiare nemonetare din zona euro, exclusiv administrația centrală. |
(6) |
În unele state membre participante, oficiile poștale care prestează servicii de virament nu mai aparțin sectorului administrației centrale în temeiul Sistemului european de conturi revizuit (denumit în continuare „SEC 2010”), prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2010, și nu se limitează la primirea de depozite numai în numele trezoreriilor lor naționale, ci pot primi depozite și în cont propriu. |
(7) |
Oficiile poștale care prestează servicii de virament și care primesc depozite desfășoară, în această privință, activități similare celor desfășurate de IFM. Ambele tipuri de entități ar trebui, prin urmare, sa fie supuse unor cerințe similare de raportare statistică, în măsura în care respectivele obligații sunt relevante pentru activitatea lor. |
(8) |
Este necesară asigurarea unui tratament armonizat și a disponibilității informațiilor statistice privind depozitele primite de oficiile poștale care prestează servicii de virament, |
(9) |
Trebuie să se aplice standardele pentru protecția și utilizarea informațiilor statistice confidențiale prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. |
(10) |
Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede că BCE are competența de a impune sancțiuni în privința agenților raportori care nu respectă cerințele de raportare statistică prevăzute de regulamentele și deciziile BCE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului regulament:
1. |
„agent raportor” și „rezident” au sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98; |
2. |
„oficiu poștal care prestează servicii de virament” desemnează un oficiu poștal care aparține sectorului „societăți nefinanciare” (sectorul 11 în SEC 2010) și care, pe lângă serviciile poștale prestate, primește depozite de la instituții financiare nemonetare din zona euro în scopul prestării de servicii de virament pentru deponenții săi; |
3. |
„BCN relevantă” înseamnă BCN a statului membru din zona euro în care oficiul poștal care prestează servicii de virament este rezident. |
Articolul 2
Unități de observare statistică cu obligații de raportare
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare cuprind oficiile poștale care prestează servicii de virament rezidente pe teritoriul statelor membre din zona euro.
(2) Comitetul executiv al BCE poate întocmi și menține o listă a oficiilor poștale care prestează servicii de virament care fac obiectul prezentului regulament. BCN și BCE pun la dispoziția oficiilor poștale respective lista și actualizările acesteia, în mod adecvat, inclusiv prin mijloace electronice, prin internet sau, la cererea oficiilor poștale care prestează servicii de virament, pe suport hârtie. Lista are caracter strict informativ. Cu toate acestea, în cazul în care cea mai recentă versiune accesibilă a listei este incorectă, BCE nu sancționează oficiul poștal care prestează servicii de virament care nu și-a îndeplinit în mod adecvat obligațiile de raportare statistică, în măsura în care s-a bazat cu bună-credință pe lista incorectă.
(3) BCN pot acorda oficiilor poștale care prestează servicii de virament o derogare de la obligația de a raporta informații statistice în temeiul prezentului regulament, cu condiția ca informațiile statistice solicitate să fi fost deja colectate din alte surse disponibile. BCN verifică îndeplinirea acestei condiții, în timp util pentru a acorda sau retrage orice derogare, în cazul în care este necesar, cu efect de la începutul fiecărui an, în consens cu BCE.
Articolul 3
Cerințe de raportare statistică
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare raportează BCN relevante lunar informații statistice cu privire la stocurile din bilanțul de sfârșit de lună.
(2) Informațiile statistice solicitate în temeiul prezentului regulament se referă la activitatea desfășurată de oficiul poștal care prestează servicii de virament în cont propriu și sunt prevăzute în anexele I și II.
(3) Informațiile statistice solicitate în conformitate cu prezentul regulament se raportează în conformitate cu standardele minime de transmitere, acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa III.
(4) BCN definesc și pun în aplicare mecanismele de raportare ce trebuie respectate de către unitățile de observare statistică cu obligații de raportare în conformitate cu cerințele naționale. BCN asigură că aceste mecanisme de raportare furnizează informațiile statistice prevăzute de prezentul regulament și permit verificarea cu precizie a respectării standardelor minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa III.
Articolul 4
Fuziuni, divizări și reorganizări
În cazul unei fuziuni, al unei divizări sau al oricărui alt tip de reorganizare care ar putea afecta îndeplinirea obligațiilor sale statistice, agentul raportor în cauză informează BCN relevantă, odată ce intenția de a pune în aplicare o astfel de operațiune a fost făcută publică și într-un interval de timp corespunzător anterior producerii de efecte, cu privire la procedurile planificate pentru a îndeplini cerințele de raportare statistică stabilite în prezentul regulament.
Articolul 5
Respectarea termenelor
BCN transmit BCE informațiile statistice raportate în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (2), până la încheierea activității din a cincisprezecea zi lucrătoare următoare sfârșitul lunii de referință. BCN decid când trebuie să primească datele de la agenții raportori pentru a putea respecta termenul menționat anterior.
Articolul 6
Norme contabile aplicabile în scopul raportării statistice
(1) Sub rezerva alineatelor (2) și (3), normele contabile aplicate de oficiile poștale care prestează servicii de virament în scopul raportării în temeiul prezentului regulament sunt cele cuprinse în legislația națională care transpune Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (5), precum și în orice alte standarde internaționale aplicabile.
(2) Pasivele sub formă de depozite și creditele se raportează la valoarea nominală existentă în sold la sfârșitul lunii de raportare. Pasivele sub formă de depozite și creditele nu se compensează cu niciun alt activ sau pasiv.
(3) Fără a aduce atingere practicilor contabile și mecanismelor de compensare (netting) aplicabile din statele membre din zona euro, toate activele și pasivele financiare trebuie să fie raportate la valoarea brută, în scopuri statistice.
(4) BCN pot permite raportarea creditelor provizionate net de provizoane și raportarea creditelor achiziționate la prețul agreat la momentul achiziționării lor, cu condiția ca aceste practici de raportare să fie aplicate de toți agenții raportori rezidenți.
Articolul 7
Verificarea și colectarea obligatorie
BCN își exercită dreptul de a verifica sau de a colecta în mod obligatoriu informațiile pe care agenții raportori trebuie să le furnizeze în conformitate cu prezentul regulament, fără a aduce atingere competenței BCE de a exercita chiar ea acest drept. În special, BCN exercită acest drept atunci când un oficiu poștal care prestează servicii de virament care face parte din unitățile de observare statistică cu obligații de raportare nu respectă standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire specificate în anexa III.
Articolul 8
Prima raportare
Prima raportare va începe cu datele lunare pentru decembrie 2014.
Articolul 9
Abrogare
(1) Începând cu 1 ianuarie 2015, Regulamentul (CE) nr. 1027/2006 (BCE/2006/8) se abrogă.
(2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV.
Articolul 10
Dispoziții finale
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică de la 1 ianuarie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 18 octombrie 2013.
Pentru Consiliului guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.
(2) JO L 184, 6.7.2006, p. 12.
(3) JO L 174, 26.6.2013, p. 1.
(4) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
(5) JO L 372, 31.12.1986, p. 1.
ANEXA I
CERINȚE DE RAPORTARE STATISTICĂ
ANEXA II
DEFINIȚII APLICABILE CERINȚELOR DE RAPORTARE STATISTICĂ
Consolidarea în scopuri statistice în cadrul aceluiași teritoriu național
Oficiile poștale care prestează servicii de virament consolidează, în scopuri statistice, toate activitățile agențiilor lor (sediu social sau sediu central și/sau sucursale) situate pe teritoriul unei țări. Nu este permisă consolidarea transfrontalieră în scopuri statistice.
(a) |
În cazul în care o societate mamă și filialele sale sunt oficii poștale care prestează servicii de virament situate pe teritoriul aceluiași stat membru, societatea mamă este autorizată să consolideze datele referitoare la activitatea filialelor în aceeași declarație statistică. |
(b) |
Dacă un oficiu poștal care prestează servicii de virament are sucursale situate pe teritoriul altor state membre din zona euro, sediul social sau principal situat într-un anumit stat membru din zona euro consideră pozițiile față de toate aceste sucursale drept poziții față de rezidenți ai altor state membre din zona euro. Pe de altă parte, o sucursală situată într-un anumit stat membru din zona euro consideră pozițiile față de sediul social sau principal sau față de alte sucursale ale aceleiași instituții situate pe teritoriile altor state membre din zona euro drept poziții față de rezidenți ai altor state membre din zona euro. |
(c) |
În cazul în care un oficiu poștal care prestează servicii de virament are sucursale în afara teritoriului statelor membre din zona euro, sediul social sau sediul central situat într-un anumit stat membru participant trebuie să considere pozițiile față de toate aceste sucursale ca poziții față de rezidenți din restul lumii. Pe de altă parte, o sucursală situată într-un anumit stat membru din zona euro consideră pozițiile față de sediul social sau principal sau față de alte sucursale ale aceleiași instituții situate în afara statelor membre din zona euro drept poziții față de rezidenți ai restului lumii. |
Definițiile sectoarelor
SEC 2010 definește standardele privind clasificarea sectoarelor. Contrapărțile oficiilor poștale care prestează servicii de virament situate pe teritoriul statelor membre din zona euro sunt identificate în funcție de sectorul național al acestora sau cu clasificarea instituțională, în conformitate cu listele întocmite de Banca Centrală Europeană (BCE) în scopuri statistice și cu recomandările privind clasificarea statistică a contrapărților stabilite de manualul BCE „Manualul sectorului de statistică monetară, a instituțiilor financiare și a piețelor: Orientare pentru clasificarea statistică a clienților” (Monetary, financial institutions and markets statistics sector manual. Guidance for the statistical classification of customers).
Tabel
Definițiile sectoarelor
Sector |
Definiție |
IFM |
IFM, astfel cum sunt definite la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). Acest sector constă în bănci centrale naționale (BCN), instituții de credit, astfel cum sunt definite de dreptul Uniunii, FPM, alte instituții financiare a căror activitate constă în primirea de depozite și/sau substitute apropiate pentru depozite de la alte entități decât IFM și, pe cont propriu, cel puțin din punct de vedere economic, în acordarea de împrumuturi și/sau efectuarea de investiții în titluri de valori, și instituții emitente de monedă electronică a căror activitate principală constă în servicii de intermediere financiară sub forma emiterii de monedă electronică |
Administrațiile publice |
Sectorul administrații publice (S.13) cuprinde unități instituționale care sunt producători nonpiață și a căror producție este destinată consumului individual și colectiv și care sunt finanțate din contribuțiile obligatorii vărsate de unitățile aparținând altor sectoare și toate unitățile instituționale a căror activitate principală constă în efectuarea de operații de redistribuire a veniturilor și a avuției naționale (punctele 2.111-2.113 din SEC 2010) |
Administrația centrală |
Acest subsector (S.1311) cuprinde toate organismele administrației de stat și alte organisme centrale a căror competență se întinde, în general, pe tot teritoriul economic, cu excepția administrațiilor de securitate socială (punctul 2.114 din SEC 2010) |
Administrațiile statelor federale |
Acest subsector (S.1312) reunește acele tipuri de administrații publice care, în calitate de unități instituționale distincte, exercită anumite funcții de administrație, cu excepția administrării de fonduri de securitate socială la un nivel inferior celui al administrației centrale și superior celui al unităților instituționale publice locale (punctul 2.115 din SEC 2010) |
Administrația locală |
Acest subsector (S.1313) cuprinde toate administrațiile publice a căror competență se întinde numai pe o subdiviziune locală din teritoriul economic, cu excepția administrațiilor de securitate socială locale ale administrațiilor locale (punctul 2.116 din SEC 2010) |
Administrațiile de securitate socială |
Subsectorul administrațiilor de securitate socială (S.1314) reunește unitățile instituționale centrale, ale statelor federale și unitățile instituționale locale a căror activitate principală constă în a furniza prestații sociale și care îndeplinesc următoarele două criterii: (a) anumite grupuri ale populației sunt obligate să participe la sistem sau să verse cotizații în virtutea unor acte cu putere de lege sau norme administrative; precum și (b) independent de rolul pe care ele îl îndeplinesc în calitate de organisme tutelare sau în calitate de angajatori, administrațiile publice sunt responsabile de gestionarea acestor unități în ceea ce privește fixarea sau aprobarea cotizațiilor și a prestațiilor (punctul 2.117 din SEC 2010) |
Fonduri de investiții, altele decât fondurile de piață monetară |
FI, astfel cum sunt definite la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38) privind statisticile referitoare la activele și pasivele fondurilor de investiții. Acest subsector cuprinde toate organismele de plasament colectiv, cu excepția FPM, care investesc în active financiare și/sau în active nefinanciare, în măsura în care obiectivul acestora constă în investirea capitalului colectat de la public |
Alți intermediari financiari, exclusiv societățile de asigurare și fondurile de pensii + auxiliari financiari + instituții financiare captive și alte entități creditoare |
Subsectorul alți intermediari financiari, exclusiv societățile de asigurare și fondurile de pensii (S.125), cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror activitate principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară prin subscrierea de angajamente provenind de la unități instituționale sub alte forme decât bani, depozite (sau substitute apropiate pentru depozite), acțiuni/unități ale fondurilor de investiții sau angajamente legate de domeniul asigurărilor, pensii și sisteme standardizate de garantare (punctele 2.86-2.94 din SEC 2010) Subsectorul auxiliari financiari (S.126) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în exercitarea de activități strâns legate de intermedierea financiară, fără a fi, ele însele, intermediari financiari. Acest subsector cuprinde, de asemenea, sediile sociale ale căror filiale sunt, toate sau în marea lor majoritate, societăți financiare (punctele 2.95-2.97 din SEC 2010) Subsectorul instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.127) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare care nu sunt implicate nici în activități de intermediere financiară, nici în furnizarea de servicii auxiliare și ale căror active sau pasive nu sunt, în marea lor majoritate, tranzacționate pe piețele libere. Acest sector cuprinde societățile holding care dețin cote de control în capitalul unui grup de societăți filiale și a căror activitate principală constă în calitatea de proprietare ale grupului, fără a furniza niciun alt serviciu întreprinderilor în care este deținut capitalul, adică acestea nu administrează și nici nu gestionează alte unități (punctele 2.98-2.99 din SEC 2010) |
Societăți de asigurare |
Subsectorul societăți de asigurare (S. 128) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din mutualizarea riscurilor, în principal sub formă de asigurări directe sau reasigurări (punctele 2.100-2.104 din SEC 2010) |
Fonduri de pensii |
Subsectorul fonduri de pensii (S.129) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din mutualizarea riscurilor sociale și necesităților persoanelor asigurate (asigurări sociale). Fondurile de pensii în calitate de sisteme de asigurări sociale asigură venituri după pensionare și, adesea, indemnizații în caz de deces sau de handicap (punctele 2.105-2.110 din SEC 2010) |
Societăți nefinanciare |
Sectorul societăți nefinanciare (S.11) cuprinde unitățile instituționale dotate cu personalitate juridică, care sunt producători de piață și a căror activitate principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare. Acest sector acoperă și cvasisocietățile nefinanciare (punctele 2.45-2.54 din SEC 2010) |
Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației |
Sectorul gospodăriile populației (S.14) cuprinde persoane sau grupuri de persoane atât în calitate de consumatori, cât și de întreprinzători, producători de bunuri de piață sau de servicii financiare și nefinanciare de piață (producători de piață), cu condiția ca producția de bunuri și servicii să nu fie realizată de unități distincte tratate drept cvasisocietăți. Acest sector include, de asemenea, persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice în calitate de producători de bunuri și servicii nefinanciare exclusiv pentru consum final propriu. Sectorul gospodării include întreprinderi individuale și asociații de persoane fără personalitate juridică, altele decât cvasisocietățile, și care sunt producători de piață (punctele 2.118-2.128 din SEC 2010) Sectorul instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (IFSLSGP) (S.15) cuprinde instituțiile fără scop lucrativ dotate cu personalitate juridică care deservesc gospodăriile populației și care sunt producători nonpiață privați. Resursele lor principale sunt cotizații voluntare, în bani sau în natură, efectuate de gospodăriile populației în calitate de consumatori, din vărsămintele provenite de la administrațiile publice și din veniturile din proprietate (punctele 2.129-2.130 din SEC 2010) |
Definițiile categoriilor de instrumente
1. |
Acest tabel cuprinde o descriere standard detaliată a categoriilor de instrumente pe care BCN le transpun în categorii aplicabile la nivel național, în conformitate cu prezentul regulament. Tabelul nu constituie o listă de instrumente financiare individuale, iar descrierile nu sunt exhaustive. Definițiile se raportează la SEC 2010. |
2. |
Scadența inițială, și anume scadența la emisiune, se referă la durata determinată de viață a unui instrument financiar înainte de care acesta nu poate fi rambursat, de exemplu, titlurile de natura datoriei, sau înainte de care poate fi rambursat numai în condițiile plății anumitor penalități, de exemplu, anumite tipuri de depozite. Perioada notificată corespunde intervalului de timp dintre momentul în care deținătorul notifică intenția sa de a rambursa instrumentul și data la care deținătorul are încuviințarea să îl transforme în numerar, fără plata unor penalități. Instrumentele financiare se clasifică în funcție de perioada de preaviz numai în absența unei scadențe. |
3. |
Creanțele financiare se clasifică în negociabile și nenegociabile. O creanță este negociabilă în cazul în care proprietatea asupra ei poate fi ușor transferată de la o unitate la alta prin livrare sau andosare sau poate fi ușor compensată în cazul instrumentelor financiare derivate. În timp ce orice instrument financiar poate fi tranzacționat, instrumentele negociabile sunt concepute pentru a fi tranzacționate în cadrul unei burse organizate sau extrabursier, deși tranzacționarea efectivă nu este o condiție necesară pentru negociabilitate. |
Descriere detaliată a categoriilor de instrumente din bilanțul lunar agregat
CATEGORII DE ACTIVE
Categoria |
Descrierea caracteristicilor principale |
||||||||||||||||||
|
Dețineri de bancnote și monede metalice în euro și alte monede aflate în circulație care sunt folosite în mod obișnuit pentru efectuarea plăților |
||||||||||||||||||
|
Dețineri de active financiare create atunci când creditorii împrumută fonduri debitorilor, care nu sunt dovedite prin documente sau care sunt dovedite prin documente nenegociabile. Acest post include și active sub formă de depozite constituite de agenți raportori. Acest post include:
Următorul post nu este considerat a fi credit:
|
||||||||||||||||||
|
Titlurile de natura datoriei, care sunt instrumente financiare negociabile care servesc drept dovadă a existenței datoriei, sunt tranzacționate în mod obișnuit pe piețele secundare sau pot fi compensate pe piață și nu conferă deținătorului niciun drept de proprietate asupra instituției emitente. Acest post include:
Titlurile de valoare împrumutate în cadrul operațiunilor de împrumut de titluri de valoare sau vândute în cadrul unui contract de report rămân înregistrate în bilanțul proprietarului inițial (și nu sunt înregistrate în bilanțul achizitorului temporar) atunci când există un angajament ferm de răscumpărare a titlurilor, și nu doar opțiunea de a face acest lucru. Atunci când achizitorul temporar vinde titlurile de valoare primite, această vânzare trebuie să fie înregistrată ca tranzacție cu titluri de valoare simplă (outright transaction) și trebuie evidențiată în bilanțul achizitorului temporar ca o poziție negativă în portofoliul de titluri de valoare. |
||||||||||||||||||
|
Aceste posturi includ:
|
||||||||||||||||||
|
Acest post de activ include deținerile de acțiuni/unități de fond ale FPM [a se vedea definiția prevăzută în partea 1 secțiunea 2 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33)]. |
CATEGORII DE PASIVE
Categoria |
Descrierea caracteristicilor principale |
||||||||||||||||
|
Sumele (depozite sau altele) care sunt datorate creditorilor de către agenții raportori și care îndeplinesc criteriile descrise în partea 1 secțiunea 1 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). În sensul sistemului de raportare, această categorie este defalcată în depozite overnight, depozite la termen și depozite rambursabile după notificare:
Următorul post nu este tratat ca un depozit: Fondurile (depozitele) primite în contul unor terți nu se înregistrează în bilanțul statistic al oficiilor poștale care prestează servicii de virament (a se vedea „credite acordate în contul unor terți” la categoria 2). |
||||||||||||||||
|
Depozitele convertibile în numerar și/sau transferabile la cerere prin cec, ordin bancar, debitare sau prin mijloace similare, fără întârzieri, restricții sau penalități semnificative. Acest post include:
|
||||||||||||||||
|
Depozitele netransferabile care nu pot fi transformate în numerar înainte de un termen fix prestabilit sau care pot fi transformate în numerar înainte de termenul convenit numai dacă deținătorul plătește penalități. Sunt incluse, de asemenea, depozite de economii cu dobândă reglementată pentru care criteriul legat de scadență nu este important; acestea trebuie clasificate la banda de scadență „peste doi ani”. Produsele financiare care sunt reînnoite automat la scadență trebuie să fie clasificate în funcție de scadența cea mai apropiată în timp. Deși depozitele la termen pot prezenta posibilitatea de a fi rambursate înainte de termen în urma unei notificări prealabile sau pot fi rambursate la cerere sub rezerva plății unor penalități, aceste caracteristici nu sunt considerate relevante din punctul de vedere al clasificării. |
||||||||||||||||
|
Aceste posturi includ pentru fiecare defalcare în funcție de scadență:
|
||||||||||||||||
|
Depozite netransferabile, fără termen, care nu pot fi transformate în numerar decât după expirarea unei perioade notificate; înainte de expirarea perioadei notificate transformarea în numerar nu este posibilă sau este posibilă numai cu plata unor penalități. Acestea includ depozite care, deși din punct de vedere legal pot să fie lichidate la cerere, sunt supuse unor penalități și restricții în conformitate cu practicile naționale (clasificate la banda de scadență „până la trei luni inclusiv”) și conturi de investiții fără perioadă notificată sau scadență convenită, dar care prevăd condiții de retragere restrictive (clasificate la banda de scadență „peste trei luni”). |
||||||||||||||||
|
Acest post include:
În plus, depozitele rambursabile după notificare la cel mult trei luni de la notificare inclusiv cuprind depozite de economii la vedere netransferabile și alte depozite bancare de tip retail care, deși din punct de vedere legal pot fi rambursate la cerere, sunt supuse unor penalități semnificative. |
ANEXA III
STANDARDE MINIME CARE TREBUIE APLICATE DE UNITĂȚILE DE OBSERVARE STATISTICĂ CU OBLIGAȚII DE RAPORTARE
Agenții raportori trebuie să îndeplinească următoarele standarde minime pentru a respecta cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene (BCE).
1. |
Standarde minime de transmitere:
|
2. |
Standarde minime de acuratețe:
|
3. |
Standarde minime de conformitate cu conceptele:
|
4. |
Standarde minime de revizuire Politica și procedurile de revizuire stabilite de BCE și de BCN relevantă trebuie să fie respectate. Revizuirile care se abat de la revizuirile obișnuite trebuie să fie însoțite de note explicative. |
ANEXA IV
Tabel de corespondență
Regulamentul (CE) nr. 1027/2006 (BCE/2006/8) |
Prezentul regulament |
Articolele 1-3 |
Articolele 1-3 |
— |
Articolul 4 |
Articolul 4 |
Articolul 5 |
Articolul 5 |
Articolul 6 |
Articolul 6 |
Articolul 7 |
— |
Articolul 8 |
— |
Articolul 9 |
Articolul 7 |
Articolul 10 |
Anexa I |
Anexa I |
7.11.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 297/107 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 1075/2013 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 18 octombrie 2013
privind statisticile referitoare la activele și pasivele societăților vehicul investițional angajate în tranzacții de securitizare
(reformare)
(BCE/2013/40)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 5,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1), în special articolul 5 alineatul (1) și articolul 6 alineatul (4),
având în vedere avizul Comisiei Europene,
întrucât:
(1) |
Întrucât Regulamentul (CE) nr. 24/2009 al Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2008 privind statisticile referitoare la activele și pasivele societăților vehicul investițional angajate în operațiuni de securitizare (BCE/2008/30) (2) trebuie să fie modificat în mod substanțial, în special în lumina Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (3), acesta ar trebui reformat pentru claritate. |
(2) |
Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede la articolul 2 alineatul (1) că, în vederea îndeplinirii cerințelor sale de raportare statistică, Banca Centrală Europeană (BCE), asistată de băncile centrale naționale (BCN), are dreptul de a culege informații statistice în limitele unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare și a ceea ce este necesar pentru realizarea misiunilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Din articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 rezultă că societățile vehicul investițional angajate în tranzacții de securitizare (SVI) fac parte din unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare în scopul îndeplinirii cerințelor de raportare statistică ale BCE din, printre altele, domeniul statisticilor monetare și financiare. În plus, articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 obligă BCE să stabilească unitățile de observare statistică efective cu obligații de raportare din cadrul unităților de observare statistică de referință cu obligații de raportare și îi acordă acesteia dreptul de a scuti, total sau parțial, anumite categorii specifice de agenți raportori de la îndeplinirea cerințelor sale de raportare statistică. |
(3) |
Scopul datelor privind SVI este de a oferi BCE statistici adecvate în privința activităților financiare ale subsectorului SVI din statele membre a căror monedă este euro (denumite în continuare „state membre din zona euro”), care sunt privite ca un singur teritoriu economic. |
(4) |
Date fiind legăturile strânse dintre activitățile de securitizare ale SVI și ale instituțiilor financiare monetare (IFM), este necesară o raportare consecventă, complementară și integrată de către IFM și SVI. Prin urmare, informațiile statistice furnizate în conformitate cu prezentul regulament trebuie analizate având în vedere cerințele de raportare a datelor aplicate IFM cu privire la creditele securitizate, astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 al Băncii Centrale Europene din 24 septembrie 2013 privind bilanțul consolidat al sectorului instituții financiare monetare (BCE/2013/33) (4). |
(5) |
Abordarea raportării integrate de către SVI și IFM și derogările prevăzute în prezentul regulament au obiectivul de a minimiza sarcina de raportare pentru agenții raportori și de a evita suprapunerile în cadrul raportării informațiilor statistice de către SVI și IFM. |
(6) |
BCN ar trebui să aibă dreptul de a scuti SVI de la cerințele de raportare statistică care ar cauza costuri inacceptabil de mari în comparație cu beneficiul lor statistic. |
(7) |
Deși regulamentele adoptate în temeiul articolului 34.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) nu conferă drepturi și nu impun obligații statelor membre a căror monedă nu este euro (denumite în continuare „statele membre din afara zonei euro”), articolul 5 din Statutul SEBC se aplică atât statelor membre din zona euro, cât și celor din afara zonei euro. Considerentul 17 al Regulamentului (CE) nr. 2533/98 arată că articolul 5 din Statutul SEBC, coroborat cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, implică obligația de elaborare și aplicare la nivel național a tuturor măsurilor pe care statele membre din afara zonei euro le consideră potrivite pentru realizarea colectării informațiilor statistice necesare pentru îndeplinirea cerințelor de raportare statistică ale BCE și pentru efectuarea în timp util în domeniul statistic a pregătirilor pentru ca aceste state să devină state membre din zona euro. |
(8) |
Se aplică standardele pentru protecția și utilizarea informațiilor statistice confidențiale prevăzute la articolul 8 din Regulamentul nr. 2533/98 al Consiliului. |
(9) |
Articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98 prevede că BCE are competența de a aplica sancțiuni în privința agenților raportori care nu respectă cerințele de raportare statistică prevăzute de regulamentele și deciziile BCE, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentului regulament:
1. |
„SVI” înseamnă o întreprindere constituită potrivit dreptului național sau dreptului Uniunii în baza unuia dintre următoarele temeiuri:
și a cărei activitate principală îndeplinește cumulativ următoarele criterii:
Această definiție nu include:
|
2. |
„securitizare” înseamnă o tranzacție sau un mecanism prin intermediul căruia o entitate, care este separată de inițiator sau de întreprinderea de asigurare sau reasigurare și care este creată sau folosită pentru tranzacția sau mecanismul respectiv, emite instrumente de finanțare pentru investitori, și se aplică una sau mai multe dintre următoarele situații:
Atunci când sunt emise instrumente de finanțare, acestea nu reprezintă plata obligațiilor inițiatorului sau ale întreprinderii de asigurare sau reasigurare; |
3. |
„inițiator” înseamnă partea care cedează un activ sau un fond de active și/sau riscul de credit aferent activului sau fondului de active către structura de securitizare; |
4. |
„agent raportor” are sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98; |
5. |
„rezident” are sensul stabilit la articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98. În sensul prezentului regulament, în cazul absenței unei dimensiuni fizice a unei persoane juridice, reședința acesteia este determinată în funcție de teritoriul economic în temeiul legislației căruia entitatea este înregistrată. În cazul în care entitatea nu este înregistrată, criteriul folosit este cel al domiciliului legal, și anume al țării al cărei sistem juridic guvernează constituirea și funcționarea entității; |
6. |
„BCN relevantă” înseamnă BCN a statului membru din zona euro în care SVI este rezidentă; |
7. |
„inițierea activității” înseamnă orice activitate, inclusiv orice măsură pregătitoare, legată de securitizare, alta decât simpla înființare a unei entități care nu trebuie să-și înceapă activitatea de securitizare în următoarele șase luni. Orice activitate a SVI realizată după ce activitatea de securitizare devine previzibilă înseamnă inițierea activității. |
Articolul 2
Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare
(1) SVI rezidente pe teritoriul unui stat membru din zona euro constituie unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare. Unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare fac obiectul obligației stabilite la articolul 3 alineatul (2).
(2) Unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare, exclusiv acele SVI care au fost scutite în totalitate de obligațiile de raportare statistică în temeiul articolului 5 alineatul (1) litera (c), constituie unitățile de observare statistică cu obligații de raportare. Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare fac obiectul obligațiilor de raportare statistică stabilite la articolul 4 sub rezerva derogărilor stabilite la articolul 5. SVI care fac obiectul raportării declarațiilor financiare anuale în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) sau care fac obiectul obligațiilor de raportare ad-hoc în conformitate cu articolul 5 alineatul (5) sunt, de asemenea, unități de observare statistică cu obligații de raportare.
(3) Dacă o SVI nu are personalitate juridică în conformitate cu dreptul său național, reprezentanții legali ai SVI sau, în absența unei reprezentări formale, persoanele care în conformitate cu legile naționale aplicabile răspund pentru acțiunile SVI sunt considerați agenți raportori în sensul prezentului regulament.
Articolul 3
Lista SVI întocmită în scopuri statistice
(1) Comitetul executiv al BCE întocmește și menține, în scopuri statistice, o listă a SVI care constituie unitățile de observare statistică de referință cu obligații de raportare care fac obiectul prezentului regulament. SVI transmit BCN datele solicitate de BCN în conformitate cu Orientarea BCE/2007/9 din 1 august 2007 privind statistica monetară și statistica privind instituțiile și piețele financiare (8). BCN și BCE fac publică această listă și actualizările acesteia într-o formă adecvată, inclusiv în format electronic, pe internet sau, la cererea agenților raportori în cauză, pe suport de hârtie.
(2) O SVI informează BCN relevantă cu privire la existența sa, în termen de o săptămână de la data la care SVI și-a inițiat activitatea, indiferent dacă aceasta urmează sau nu să facă obiectul obligațiilor de raportare statistică prevăzute de prezentul regulament.
(3) În cazul în care cea mai recentă versiune electronică disponibilă a listei prevăzute la alineatul (1) este incorectă, BCE nu impune sancțiuni unui agent raportor care nu și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de raportare statistică, în măsura în care cerința prevăzută la alineatul (2) a fost îndeplinită și agentul raportor s-a bazat pe lista incorectă cu bună credință.
Articolul 4
Obligații de raportare statistică trimestrială și norme privind raportarea
(1) Unitățile de observare statistică cu obligații de raportare furnizează trimestrial BCN relevante date privind soldurile, tranzacțiile financiare și scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile referitoare la activele și pasivele SVI, în conformitate cu anexele I și II.
(2) Pentru îndeplinirea cerințelor de raportare statistică prevăzute la alineatul (1), BCN pot colecta informațiile statistice privind titlurile de valoare emise și deținute de SVI pe bază de titlu cu titlu, în măsura în care datele menționate la alineatul (1) pot fi obținute în conformitate cu standardele statistice minime prevăzute în anexa III. Fără a aduce atingere cerințelor privind termenele prevăzute la articolul 6, BCN pot solicita furnizarea de date titlu cu titlu cu privire la tranzacțiile financiare cu titluri de natura datoriei deținute de SVI în conformitate cu una dintre abordările prevăzute în anexa I partea I secțiunea 2 din Regulamentul (UE) nr. 1011/2012 al Băncii Centrale Europene (BCE/2012/24) (9).
(3) Fără a aduce atingere normelor de raportare stabilite în anexa II, toate activele și pasivele SVI se raportează în temeiul prezentului regulament în conformitate cu normele de raportare stabilite prin legislația națională aplicabilă care transpune Directiva 86/635/CEE a Consiliului din 8 decembrie 1986 privind conturile anuale și conturile consolidate ale băncilor și ale altor instituții financiare (10). Normele contabile din legislația națională aplicabilă care transpune A patra Directivă 78/660/CEE a Consiliului din 25 iulie 1978 în temeiul articolului 54 alineatul (3) litera (g) din tratat, privind conturile anuale ale anumitor forme de societăți comerciale (11) se aplică SVI care nu intră în domeniul de aplicare al legislației naționale aplicabile care transpune Directiva 86/635/CEE. SVI care nu intră sub incidența legislației naționale care transpune oricare dintre aceste directive aplică orice alte standarde sau practici contabile naționale sau internaționale relevante.
(4) În cazul în care, potrivit alineatului (3), raportarea instrumentelor trebuie să se facă pe baza evaluării la prețul pieței, BCN pot scuti SVI de la raportarea acestor instrumente pe baza evaluării la prețul pieței, dacă implică costuri inacceptabil de mari pentru SVI. În acest caz, SVI aplică evaluarea utilizată pentru elaborarea raportărilor privind investitorii.
(5) În cazul în care, în conformitate cu practicile pieței naționale, datele disponibile se referă la orice dată din cadrul unui trimestru, BCN pot permite agenților raportori să raporteze în schimb aceste date trimestriale, dacă datele sunt comparabile și dacă sunt luate în calcul tranzacțiile semnificative efectuate între această dată și sfârșitul trimestrului.
(6) În locul datelor privind tranzacțiile financiare prevăzute la alineatul (1), agenții raportori pot, de comun acord cu BCN relevantă, să furnizeze ajustările din reevaluare sau alte modificări ale volumului care să permită BCN extragerea tranzacțiilor financiare.
(7) În locul informațiilor privind scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile menționate la alineatul (1), un agent raportor poate, de comun acord cu BCN relevantă, să furnizeze alte informații care să permită BCN extragerea datelor solicitate privind scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile.
Articolul 5
Derogări
(1) BCN pot acorda derogări de la obligațiile de raportare statistică stabilite la articolul 4, după cum urmează:
(a) |
BCN pot acorda SVI derogări de la obligația de raportare a datelor cu privire la creditele în care inițiatorul este o IFM din zona euro și care sunt defalcate în funcție de scadență, sector și rezidența debitorilor, dacă IFM continuă să administreze creditele securitizate, în sensul Regulamentului (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). Raportarea acestor date este prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1071/2013. |
(b) |
BCN pot excepta SVI de la toate cerințele de raportare statistică stabilite în anexa I, cu excepția obligației de a raporta trimestrial datele privind soldurile activelor totale existente la sfârșit de trimestru, cu condiția ca SVI care contribuie la calculul activelor agregate trimestriale să reprezinte cel puțin 95 % din totalul activelor SVI din punct de vedere al soldurilor în fiecare stat membru din zona euro. BCN verifică îndeplinirea acestei condiții în timp util în vederea acordării sau retragerii, dacă este necesar, a oricărei derogări, cu efect de la începutul fiecărui an calendaristic. |
(c) |
În măsura în care datele menționate la articolul 4 pot fi extrase, potrivit standardelor statistice minime specificate în anexa III, din alte surse de date statistice, publice sau de supraveghere, și fără a aduce atingere dispozițiilor literelor (a) și (b), BCN pot, după consultarea BCE, să-i scutească pe agenții raportori, în totalitate sau în parte, de obligațiile de raportare statistică stabilite în anexa I. |
(2) SVI pot alege, cu consimțământul prealabil al BCN relevante, să nu facă uz de derogările menționate la alineatul (1) și, în schimb, să îndeplinească în totalitate obligațiile de raportare statistică specificate la articolul 4.
(3) SVI care beneficiază de o derogare în sensul alineatului (1) litera (c) raportează declarațiile lor financiare anuale către BCN relevantă, dacă acestea nu sunt disponibile din surse publice, în termen de șase luni de la încheierea perioadei de referință sau la cea mai apropiată dată imediat următoare, în conformitate cu practicile juridice naționale aplicabile în statul membru în care SVI este rezidentă. BCN relevantă notifică SVI care fac obiectul acestei obligații de raportare.
(4) BCN relevantă retrage derogarea prevăzută la alineatul (1) litera (c) dacă pe parcursul a trei perioade consecutive de raportare nu au fost puse la timp la dispoziția BCN competente date corespunzătoare unor standarde statistice comparabile cu cele recomandate în prezentul regulament, indiferent dacă se poate sau nu atribui o culpă SVI implicate. SVI încep să raporteze date, potrivit articolului 4, nu mai târziu de trei luni de la data la care BCN relevantă a notificat agenții raportori cu privire la faptul că derogarea a fost retrasă.
(5) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (3), în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite în prezentul regulament, BCN pot adresa solicitări ad-hoc de raportare statistică către SVI care beneficiază de derogări, în sensul alineatului (1) litera (c). SVI raportează informațiile solicitate ad- hoc în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care BCN relevantă le-a adresat solicitarea.
Articolul 6
Respectarea termenelor
BCN transmit BCE date privind activele și pasivele trimestriale agregate referitoare la pozițiile SVI rezidente, până la încheierea activității în a douăzeci și opta zi lucrătoare următoare sfârșitului trimestrului la care se referă datele. BCN stabilesc termenele pentru primirea datelor de la agenții raportori.
Articolul 7
Standarde minime și mecanisme naționale de raportare
(1) Agenții raportori respectă cerințele de raportare statistică care le sunt aplicabile în conformitate cu standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire stabilite în anexa III.
(2) BCN definesc și pun în aplicare mecanismele de raportare ce trebuie respectate de către unitățile de observare statistică cu obligații de raportare în conformitate cu cerințele naționale. BCN se asigură că aceste mecanisme de raportare furnizează informațiile statistice solicitate și permit o verificare exactă a conformității cu conceptele și standardele minime de transmitere, de acuratețe și de revizuire prevăzute în anexa III.
Articolul 8
Verificarea și colectarea obligatorie
BCN își exercită dreptul de a verifica sau de a colecta în mod obligatoriu informațiile pe care agenții raportori trebuie să le furnizeze în conformitate cu prezentul regulament, fără a aduce atingere competenței BCE de a exercita chiar ea aceste drepturi. În special, BCN exercită acest drept atunci când o instituție care face parte din unitățile de observare statistică cu obligații de raportare nu respectă standardele minime de transmitere, de acuratețe, de conformitate cu conceptele și de revizuire specificate în anexa III.
Articolul 9
Prima raportare
(1) Prima raportare începe cu datele trimestriale pentru trimestrul IV din 2014.
(2) SVI care și-au inițiat activitatea după 31 decembrie 2014 raportează, la prima raportare, date trimestriale care să acopere perioada scursă de la începerea activității de securitizare.
(3) SVI care și-au inițiat activitatea înainte de adoptarea monedei euro de către statul lor membru și după 31 decembrie 2014 raportează, la prima raportare, date trimestriale începând cu perioada de referință în care statul membru a adoptat moneda euro. Pentru perioada de referință în care statul membru a adoptat moneda euro SVI raportează doar soldurile.
Articolul 10
Abrogare
(1) Începând cu 1 ianuarie 2015 Regulamentul (CE) nr. 24/2009 (BCE/2008/30) se abrogă.
(2) Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.
Articolul 11
Dispoziție finală
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Frankfurt pe Main, 18 octombrie 2013.
Pentru Consiliului guvernatorilor BCE
Președintele BCE
Mario DRAGHI
(1) JO L 318, 27.11.1998, p. 8.
(3) JO L 174, 26.6.2013, p. 1.
(4) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
(5) A se vedea pagina 73 din prezentul Jurnal Oficial.
(6) JO L 335, 17.12.2009, p. 1.
(8) JO L 341, 27.12.2007, p. 1.
(9) JO L 305, 1.11.2012, p. 6.
(10) JO L 372, 31.12.1986, p. 1.
(11) JO L 222, 14.8.1978, p. 11.
ANEXA I
CERINȚE DE RAPORTARE STATISTICĂ
ANEXA II
DEFINIȚII
PARTEA 1
Definițiile categoriilor de instrumente
1. |
Acest tabel cuprinde o descriere standard detaliată a categoriilor de instrumente pe care băncile centrale naționale (BCN) le transpun în categorii naționale, în conformitate cu prezentul regulament. Tabelul nu constituie o listă de instrumente financiare individuale, iar descrierile nu sunt exhaustive. Definițiile se raportează la Sistemul european al conturilor naționale și regionale în Uniunea Europeană (denumit în continuare „SEC 2010”) stabilit de Regulamentul (UE) nr. 549/2013. |
2. |
Pentru anumite categorii de instrumente, sunt necesare defalcări în funcție de scadență. Acestea se referă la scadența inițială, și anume scadența la emisiune, care este durata determinată de viață a unui instrument financiar înainte de care acesta nu poate fi rambursat, de exemplu, titlurile de natura datoriei, sau înainte de care poate fi rambursat numai în condițiile plății anumitor penalități, de exemplu, anumite tipuri de depozite. |
3. |
Creanțele financiare se clasifică în negociabile și nenegociabile. O creanță este negociabilă în cazul în care proprietatea asupra ei poate fi ușor transferată de la o unitate la alta prin livrare sau andosare sau poate fi ușor compensată în cazul instrumentelor financiare derivate. În timp ce orice instrument financiar poate fi tranzacționat, instrumentele negociabile sunt concepute pentru a fi tranzacționate în cadrul unei burse organizate sau extrabursier, deși tranzacționarea efectivă nu este o condiție necesară pentru negociabilitate. |
4. |
Toate activele și pasivele financiare trebuie raportate la valoarea brută, și anume, activele financiare nu trebuie să se raporteze net de pasivele financiare. Tabelul A Definițiile categoriilor de instrumente ce constituie activele și pasivele SVI CATEGORII DE ACTIVE
CATEGORII DE PASIVE
|
PARTEA 2
Definițiile sectoarelor
SEC 2010 definește standardele privind clasificarea sectoarelor. Acest tabel cuprinde o descriere detaliată standard a sectoarelor pe care BCN le transpun în categorii naționale, în conformitate cu prezentul regulament. Contrapartidele situate pe teritoriul statelor membre a căror monedă este euro sunt identificate în funcție de sectorul acestora în conformitate cu listele menținute de Banca Centrală Europeană (BCE) în scopuri statistice și cu recomandările privind clasificarea statistică a contrapartidelor stabilite de manualul BCE „Manualul sectorului de statistică monetară, a instituțiilor financiare și a piețelor: Orientare pentru clasificarea statistică a clienților” (Monetary, financial institutions and markets statistics sector manual. Guidance for the statistical classification of customers). Instituțiile de credit situate în afara statelor membre a căror monedă este euro sunt denumite „bănci”, și nu IFM. În mod similar, termenul „non-IFM” se referă numai la zona euro. Pentru statele membre a căror monedă nu este euro se folosește termenul „non-bănci”.
Tabelul B
Definițiile sectoarelor
Sector |
Definiție |
||
|
IFM, conform definiției cuprinse la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). Acest sector este format din BCN, instituții de credit, astfel cum sunt definite în dreptul Uniunii, FPM, alte instituții financiare al căror obiect de activitate constă în primirea de depozite și/sau de substituți apropiați pentru depozite din partea unor entități altele decât IFM și în acordarea de credite și/sau efectuarea de investiții în titluri de valoare, pe cont propriu, cel puțin din punct de vedere economic, și instituții emitente de monedă electronică a căror activitate principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară sub forma emiterii de monedă electronică. |
||
|
Sectorul administrații publice (S.13) cuprinde toate unitățile instituționale care sunt producători non-piață și a căror producție este destinată consumului individual și colectiv și care sunt finanțate din contribuțiile obligatorii vărsate de unitățile aparținând altor sectoare și de toate unitățile instituționale, a căror activitate principală constă în efectuarea de operații de redistribuire a veniturilor și a avuției naționale (SEC 2010, punctele 2.111-2.113). |
||
|
FI, conform definiției cuprinse la articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33). Subsectorul cuprinde toate organismele de plasament colectiv, cu excepția FPM, care investesc în active financiare și/sau în active nefinanciare, în măsura în care obiectivul acestora constă în investirea capitalului colectat de la public. |
||
|
Subsectorul alți intermediari financiari, exclusiv societățile de asigurare și fondurile de pensii (S.125), cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror activitate principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară prin subscrierea de angajamente provenind de la unități instituționale sub alte forme decât bani, depozite (sau substitute apropiate pentru depozite), acțiuni/unități de fond ale FI sau angajamente legate de domeniul asigurărilor, pensii și sisteme standardizate de garantare. SVI, astfel cum sunt definite în prezentul regulament, sunt incluse în acest subsector (punctele 2.86-2.94 din SEC 2010). Subsectorul auxiliari financiari (S.126) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în exercitarea de activități strâns legate de intermedierea financiară, fără a fi, ele însele, intermediari financiari. Acest subsector include de asemenea sediile sociale ale căror filiale sunt în mare parte sau în totalitate societăți financiare (SEC 2010, punctele 2.95-2.97). Subsectorul instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.127) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare care nu sunt implicate nici în activități de intermediere financiară, nici în furnizarea de servicii auxiliare, în cazul în care marea majoritate a activelor sau pasivelor acestora nu sunt tranzacționate pe piețele libere. Acest sector cuprinde societățile holding care dețin cote de control în capitalul unui grup de societăți filiale și a căror activitate principală constă în calitatea de proprietare ale grupului, fără a furniza niciun alt serviciu întreprinderilor în care este deținut capitalul, adică acestea nu administrează și nici nu gestionează alte unități (punctele 2.98-2.99 din SEC 2010). |
||
|
Subsectorul societăți de asigurare (S.128) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din mutualizarea riscurilor, în principal sub formă de asigurări directe sau reasigurări (SEC 2010, punctele 2.100-2.104). Subsectorul fonduri de pensii (S.129) cuprinde toate societățile și cvasisocietățile financiare a căror funcție principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din mutualizarea riscurilor sociale și necesităților persoanelor asigurate (asigurări sociale). Fondurile de pensii în calitate de sisteme de asigurări sociale asigură venituri după pensionare și, adesea, indemnizații în caz de deces sau handicap (SEC 2010, punctele 2.105-2.110). |
||
|
Sectorul societăți nefinanciare (S.11) cuprinde unitățile instituționale dotate cu personalitate juridică, care sunt producători de piață și a căror activitate principală constă în producerea de bunuri și servicii nefinanciare. Acest sector include de asemenea cvasisocietățile nefinanciare (SEC 2010, punctele 2.45-2.50). |
||
|
Sectorul gospodăriile populației (S.14) cuprinde persoane sau grupuri de persoane atât în calitate de consumatori, cât și de întreprinzători, producători de bunuri de piață sau de servicii financiare și nefinanciare de piață (producători de piață), cu condiția ca producția de bunuri și servicii să nu fie realizată de unități distincte tratate drept cvasisocietăți. Acest sector include, de asemenea, persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice în calitate de producători de bunuri și servicii nefinanciare exclusiv pentru consum final propriu. Acest sector include întreprinderile individuale și asociațiile de persoane fără personalitate juridică (altele decât cvasisocietățile) care sunt producători de piață (SEC 2010, punctele 2.118-2.128). Sectorul instituții fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.15) cuprinde instituțiile fără scop lucrativ dotate cu personalitate juridică care deservesc gospodăriile populației și care sunt producători non-piață privați. Resursele lor principale sunt cotizațiile voluntare, în bani sau în natură, efectuate de gospodăriile populației în calitate de consumatori, din vărsămintele provenite de la administrațiile publice și din veniturile din proprietate (SEC 2010, punctele 2.129 și 2.130). |
PARTEA 3
Definițiile tranzacțiilor financiare
Tranzacțiile financiare, în conformitate cu SEC 2010, sunt definite ca achiziția netă de active financiare sau creșterea netă de pasive pentru fiecare tip de instrument financiar, adică suma tuturor tranzacțiilor financiare care apar în perioada de raportare relevantă. O tranzacție financiară între unități instituționale este crearea sau lichidarea simultană a unui activ financiar și a pasivului său de contrapartidă sau o schimbare de proprietate asupra unui activ financiar sau asumarea unei obligații. Tranzacțiile financiare se înregistrează la valorile de tranzacționare, adică valorile exprimate în moneda națională în care activele și/sau pasivele financiare implicate sunt create, lichidate, schimbate sau asumate între unități instituționale, pe baza unor considerente de ordin comercial. Scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile și modificările datorate evaluărilor nu reprezintă tranzacții financiare.
PARTEA 4
Definiția scoaterii din evidențele contabile/reducerii valorii contabile
Scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile este definită ca impactul modificării valorii creditelor înregistrate în bilanț care rezultă din aplicarea scoaterii din evidențele contabile/reducerii valorii contabile a creditelor. Scoaterea din evidențele contabile/reducerea valorii contabile recunoscute în contabilitate în momentul vânzării sau al transferului unui credit către un terț sunt, de asemenea, incluse, dacă pot fi identificate. Scoaterea din evidențele contabile se referă la cazurile în care creditul este considerat drept un activ fără valoare și este eliminat din bilanț. Reducerea valorii contabile se referă la cazurile în care se consideră că un credit nu va fi în totalitate recuperat și valoarea creditului este redusă în bilanț.
ANEXA III
STANDARDE MINIME CARE TREBUIE APLICATE DE CĂTRE UNITĂȚILE DE OBSERVARE STATISTICĂ CU OBLIGAȚII DE RAPORTARE
Agenții raportori trebuie să îndeplinească următoarele standarde minime pentru a respecta cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene (BCE).
1. |
Standarde minime de transmitere:
|
2. |
Standarde minime de acuratețe:
|
3. |
Standarde minime de conformitate cu conceptele:
|
4. |
Standarde minime de revizuire: Politica și procedurile de revizuire stabilite de BCE și de BCN relevantă trebuie să fie respectate. Revizuirile care se abat de la revizuirile obișnuite trebuie să fie însoțite de note explicative. |