EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32023R2772
Commission Delegated Regulation (EU) 2023/2772 of 31 July 2023 supplementing Directive 2013/34/EU of the European Parliament and of the Council as regards sustainability reporting standards
Regulamentul delegat (UE) 2023/2772 al Comisiei din 31 iulie 2023 de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea
Regulamentul delegat (UE) 2023/2772 al Comisiei din 31 iulie 2023 de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea
C/2023/5303
JO L, 2023/2772, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/2772/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force: This act has been changed. Current consolidated version: 22/12/2023
Jurnalul Ofícial |
RO Seria L |
2023/2772 |
22.12.2023 |
REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/2772 AL COMISIEI
din 31 iulie 2023
de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 29b alineatul (1) primul paragraf,
întrucât:
(1) |
Directiva 2013/34/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului (2), impune întreprinderilor mari, întreprinderilor mici și mijlocii cu valori mobiliare admise la tranzacționare pe piețele reglementate din UE, precum și societăților-mamă ale grupurilor mari să includă într-o secțiune dedicată din raportul administratorilor sau din raportul consolidat al administratorilor informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. Întreprinderile trebuie să pregătească aceste informații în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea începând cu exercițiul financiar indicat la articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2022/2464 pentru fiecare categorie de întreprinderi. |
(2) |
Până la 30 iunie 2023, Comisia trebuie să adopte un prim set de standarde care să precizeze informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cu articolul 29a alineatele (1) și (2) din directiva respectivă, incluzând cel puțin informațiile de care au nevoie participanții la piața financiară pentru a se conforma obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (3). |
(3) |
Comisia a luat în considerare avizul tehnic furnizat de EFRAG. Avizul tehnic independent al EFRAG îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 49 alineatul (3b) primul, al doilea și al treilea paragraf din Directiva 2013/34/UE. Pentru a asigura proporționalitatea și pentru a facilita aplicarea corectă a standardelor de către întreprinderi, Comisia a introdus modificări ale avizului tehnic al EFRAG în ceea ce privește abordarea semnificației, introducerea treptată a anumitor cerințe, transformarea anumitor cerințe în puncte de date voluntare, introducerea unor flexibilități în cazul unor cerințe de prezentare de informații, introducerea unor modificări tehnice pentru a asigura coerența cu cadrul juridic al Uniunii și un grad ridicat de interoperabilitate cu inițiativele mondiale de stabilire a unor standarde, precum și modificări de redactare. |
(4) |
Aceste standarde de raportare privind durabilitatea îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 29b din Directiva 2013/34/UE. |
(5) |
Prin urmare, ar trebui adoptate standarde comune de raportare privind durabilitatea. |
(6) |
În conformitate cu articolul 29b alineatul (1) al patrulea paragraf din Directiva 2013/34/UE, prezentul regulament nu ar trebui să intre în vigoare mai devreme de 4 luni de la adoptarea sa de către Comisie. Având în vedere că articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2022/2464 impune anumitor categorii de întreprinderi să aplice aceste standarde de raportare privind durabilitatea pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
(7) |
În conformitate cu articolul 49 alineatul (3b) al patrulea paragraf din Directiva 2013/34/UE, Comisia a consultat în comun Grupul de experți al statelor membre privind finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (4), și Comitetul de reglementare contabilă, menționat la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (5). În conformitate cu articolul 49 alineatul (3b) al cincilea paragraf din Directiva 2013/34/UE, Comisia a solicitat avizul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), al Autorității Bancare Europene (ABE) și al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), în special în ceea ce privește coerența prezentului regulament cu Regulamentul (UE) 2019/2088 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv. În conformitate cu articolul 49 alineatul (3b) al șaselea paragraf din Directiva 2013/34/UE, Comisia a consultat, de asemenea, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiectul
Standardele de raportare privind durabilitatea pe care întreprinderile trebuie să le utilizeze pentru a-și efectua raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE, conform calendarului prevăzut la articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2022/2464, sunt stabilite în anexele I și II la prezentul regulament.
Articolul 2
Intrarea în vigoare și aplicarea
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 1 ianuarie 2024 pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 31 iulie 2023.
Pentru Comisie
Președinta
Ursula VON DER LEYEN
(1) JO L 182, 29.6.2013, p. 19.
(2) Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (JO L 322, 16.12.2022, p. 15).
(3) Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).
(4) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(5) Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).
ANEXA I
STANDARDELE EUROPENE DE RAPORTARE PRIVIND DURABILITATEA (ESRS)
ESRS 1 |
Cerințe generale |
ESRS 2 |
Prezentări de informații cu caracter general |
ESRS E1 |
Schimbările climatice |
ESRS E2 |
Poluare |
ESRS E3 |
Resursele de apă și cele marine |
ESRS E4 |
Biodiversitatea și ecosistemele |
ESRS E5 |
Utilizarea resurselor și economia circulară |
ESRS S1 |
Forța de muncă proprie |
ESRS S2 |
Lucrătorii din lanțul valoric |
ESRS S3 |
Comunitățile afectate |
ESRS S4 |
Consumatorii și utilizatorii finali |
ESRS G1 |
Conduita profesională |
ESRS 1
CERINȚE GENERALE
CUPRINS
Obiectiv
1. |
Categorii de standarde ESRS, domenii de raportare și convenții de redactare |
1.1 |
Categorii de standarde ESRS |
1.2 |
Domenii de raportare și cerințe minime privind conținutul cerințelor de prezentare de informații referitoare la politici, acțiuni, ținte și indicatori |
1.3 |
Convenții de redactare |
2. |
Caracteristici calitative ale informațiilor |
3. |
Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea |
3.1 |
Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației |
3.2 |
Aspecte semnificative și gradul de semnificație al informațiilor |
3.3 |
Dubla semnificație |
3.4 |
Semnificația impactului |
3.5 |
Semnificația financiară |
3.6 |
Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate |
3.7 |
Nivelul de dezagregare |
4. |
Procesul de diligență |
5. |
Lanțul valoric |
5.1 |
Întreprinderea care raportează și lanțul valoric |
5.2 |
Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului |
6. |
Orizontul de timp |
6.1 |
Perioada de raportare |
6.2 |
Crearea unei legături între trecut, prezent și viitor |
6.3 |
Raportarea progreselor înregistrate în raport cu anul de referință |
6.4 |
Definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării |
7 |
Elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea |
7.1 |
Prezentarea de informații comparative |
7.2 |
Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor |
7.3 |
Actualizarea informațiilor privind evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare |
7.4 |
Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea |
7.5 |
Erori de raportare ale perioadelor anterioare |
7.6 |
Raportarea consolidată și scutirea filialelor |
7.7 |
Informații clasificate și sensibile și informații privind proprietatea intelectuală, know-how-ul sau rezultatele inovării |
7.8 |
Raportarea cu privire la oportunități |
8. |
Structura declarațiilor privind durabilitatea |
8.1 |
Cerința de prezentare generală |
8.2 |
Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea |
9. |
Legăturile cu alte părți ale raportării de informații de către întreprinderi și informații corelate |
9.1 |
Includerea de informații prin trimiteri |
9.2 |
Informații corelate și legătura cu situațiile financiare |
10. |
Dispoziții tranzitorii |
10.1 |
Dispoziție tranzitorie referitoare la prezentarea de informații specifice entității |
10.2 |
Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 5 Lanțul valoric |
10.3 |
Dispoziție tranzitorie referitoare la secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative |
10.4 |
Dispoziție tranzitorie: Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
Prezentarea de informații specifice entității |
– |
Dubla semnificație |
– |
Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului |
– |
Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea |
Apendicele B: |
Caracteristici calitative ale informațiilor |
Apendicele C: |
Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat |
Apendicele D: |
Structura declarațiilor privind durabilitatea în temeiul ESRS; |
Apendicele E: |
Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse |
Apendicele F: |
Exemplu de structură a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS |
Apendicele G: |
Exemplu de includere de informații prin trimiteri |
Obiectiv
1. |
Obiectivul standardelor europene de raportare privind durabilitatea (ESRS) este de a specifica informațiile privind durabilitatea pe care trebuie să le prezinte o întreprindere în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului (2). Raportarea în conformitate cu ESRS nu scutește întreprinderile de alte obligații prevăzute în dreptul Uniunii. |
2. |
În mod specific, ESRS precizează informațiile pe care trebuie să le prezinte o întreprindere cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative în ceea ce privește aspectele de durabilitate legate de mediu, de societate și de guvernanță. Conform ESRS, întreprinderile nu sunt obligate să prezinte informații cu privire la temele de mediu, sociale și de guvernanță vizate de ESRS atunci când întreprinderea a evaluat tema în cauză ca fiind nesemnificativă (a se vedea apendicele E din prezentul standard, intitulat „Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse”). Informațiile prezentate în conformitate cu ESRS ajută utilizatorii declarației privind durabilitatea să înțeleagă în ce constau impacturile semnificative ale întreprinderii asupra oamenilor și a mediului, precum și care sunt efectele semnificative ale aspectelor de durabilitate asupra dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii. |
3. |
Obiectivul prezentului standard (ESRS 1) este de a oferi o înțelegere a arhitecturii ESRS, a convențiilor de redactare și a conceptelor fundamentale utilizate, precum și a cerințelor generale referitoare la elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea în conformitate cu Directiva 2013/34/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464. |
1. Categorii de standarde ESRS, domenii de raportare și convenții de redactare
1.1 Categorii de standarde ESRS
4. |
Există trei categorii de ESRS:
Standardele transversale și standardele temati-ce sunt standarde care nu țin seama de sector, ci se aplică tuturor întreprinderilor, indiferent de sectorul sau sectoarele în care își desfășoară activitatea acestea. |
5. |
Standardele transversale ESRS 1 Cerințe generale și ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general se aplică aspectelor de durabilitate care fac obiectul standardelor tematice și al standardelor sectoriale. |
6. |
Prezentul standard (ESRS 1) descrie arhitectura standardelor ESRS, explică în ce constau convențiile de redactare și conceptele fundamentale și stabilește cerințe generale referitoare la elaborarea și prezentarea informațiilor legate de durabilitate. |
7. |
ESRS 2 stabilește cerințele de prezentare de informații pe care întreprinderea trebuie să le furnizeze la nivel general cu privire la toate aspectele de durabilitate semnificative ale domeniilor de raportare, și anume guvernanța, strategia, gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților, precum și cu privire la indicatori și ținte. |
8. |
ESRS tematice acoperă câte o temă legată de durabilitate și sunt structurate pe teme și subteme, care cuprind și sub-subteme dacă este necesar. Tabelul din Cerința de aplicare 16 (AR 16) a prezentului standard oferă o imagine de ansamblu a temelor, subtemelor și sub-subtemelor legate de durabilitate (denumite în mod colectiv „aspectele de durabilitate”) care fac obiectul ESRS tematice. |
9. |
ESRS tematice pot să includă cerințe specifice care să completeze cerințele de prezentare de informații de nivel general din ESRS 2. Apendicele C la ESRS 2, intitulat Cerințe de prezentare de informații/de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, prezintă o listă a cerințelor suplimentare din ESRS tematic pe care întreprinderea trebuie să le aplice în coroborare cu cerințele de prezentare a informațiilor de nivel general din ESRS 2. |
10. |
Standardele sectoriale sunt aplicabile tuturor întreprinderilor dintr-un sector. Acestea abordează impacturile, riscurile și oportunitățile care sunt susceptibile de a fi semnificative pentru toate întreprinderile dintr-un anumit sector și care nu se regăsesc sau se regăsesc insuficient în standardele tematice. Standardele sectoriale sunt multitematice și vizează temele cele mai relevante pentru sectorul în cauză. Standardele sectoriale asigură un grad ridicat de comparabilitate. |
11. |
În plus față de cerințele de prezentare de informații prevăzute în cele trei categorii de ESRS, atunci când o întreprindere concluzionează că un impact, un risc sau o oportunitate nu se regăsește sau se regăsește cu o granularitate insuficientă într-un ESRS, dar este semnificativ(ă) ca urmare a faptelor și circumstanțelor sale specifice, întreprinderea furnizează informații suplimentare specifice entității pentru ca utilizatorii să poată înțelege impacturile, riscurile sau oportunitățile legate de durabilitate ale întreprinderii. Cerințele de aplicare AR 1-AR 5 oferă orientări suplimentare cu privire la prezentarea de informații specifice fiecărei entități. |
1.2 Domenii de raportare și cerințe minime privind conținutul cerințelor de prezentare de informații referitoare la politici, acțiuni, ținte și indicatori
12. |
Cerințele de prezentare de informații cuprinse în ESRS 2, în ESRS tematice și în ESRS sectoriale sunt structurate pe următoarele domenii de raportare:
|
13. |
ESRS 2 cuprinde:
Întreprinderea aplică cerințele minime de prezentare de informații privind politicile, acțiunile, indicatorii și țintele împreună cu cerințele corespunzătoare de prezentare de informații din ESRS tematice și sectoriale. |
1.3 Convenții de redactare
14. |
În toate ESRS:
Împreună, acestea sunt denumite „impacturi, riscuri și oportunități” (IRO). Ele reflectă perspectiva dublei semnificații abordată în ESRS, descrisă în secțiunea 3. |
15. |
În cadrul ESRS, termenii definiți în glosarul definițiilor (anexa II) sunt marcați cu caractere aldine cursive, cu excepția cazului în care un termen definit este utilizat de mai multe ori în același paragraf. |
16. |
ESRS structurează informațiile care trebuie prezentate în conformitate cu cerințele de prezentare de informații. Fiecare cerință de prezentare de informații constă în unul sau mai multe puncte de date distincte. Termenul „punct de date” se poate referi și la un subelement descriptiv al unei cerințe de prezentare de informații. |
17. |
Pe lângă cerințele de prezentare de informații, majoritatea ESRS conțin și cerințe de aplicare. Acestea ajută la punerea în aplicare a cerințelor de prezentare de informații și au aceeași autoritate precum alte părți ale unui ESRS. |
18. |
În ESRS se folosesc următorii termeni pentru a face distincția între diferitele grade de obligație a întreprinderii de a prezenta informații:
În plus, în ESRS se folosește termenul „ia în considerare” pentru a se face referire la aspecte, resurse sau metodologii pe care întreprinderea ar trebui să le ia în considerare sau să le utilizeze la elaborarea unei anumite prezentări de informații, dacă este cazul. |
2. Caracteristici calitative ale informațiilor
19. |
Atunci când elaborează declarația privind durabilitatea, întreprinderea aplică:
|
20. |
Aceste caracteristici calitative ale informațiilor sunt definite și descrise în apendicele B la prezentul standard. |
3. Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea
21. |
Întreprinderea raportează cu privire la aspectele de durabilitate pe baza principiului dublei semnificații, astfel cum este definit și explicat în prezentul capitol. |
3.1 Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației
22. |
Părțile interesate sunt cele care pot afecta sau pot fi afectate de întreprindere. Există două grupuri principale de părți interesate:
|
23. |
Unele părți interesate, dar nu toate, pot aparține ambelor grupuri menționate la punctul 22. |
24. |
Colaborarea cu părțile interesate afectate este esențială pentru procesul de diligență aflat în curs al întreprinderii (a se vedea capitolul 4 Procesul de diligență) și pentru evaluarea semnificației în materie de durabilitate. Aceasta include procesele sale de identificare și de evaluare a impacturilor negative reale și potențiale, care stau apoi la baza procesului de evaluare pentru a identifica impacturile semnificative în scopul raportării privind durabilitatea (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard). |
3.2 Aspecte semnificative și gradul de semnificație al informațiilor
25. |
Este necesară efectuarea unei evaluări a semnificației (a se vedea secțiunile 3.4 Semnificația impactului și 3.5 Semnificația financiară) pentru ca întreprinderea să identifice impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care trebuie raportate. |
26. |
Evaluarea semnificației reprezintă punctul de plecare pentru raportarea privind durabilitatea în cadrul ESRS. IRO-1 în secțiunea 4.1 din ESRS 2 cuprinde cerințe generale de prezentare de informații cu privire la procesul prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora. SBM-3 din ESRS 2 prevede cerințe generale de prezentare de informații referitoare la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care rezultă din evaluarea semnificației efectuată de către întreprindere. |
27. |
Cerințele de aplicare din apendicele A la prezentul standard cuprind lista aspectelor de durabilitate care fac obiectul ESRS tematic, clasificate în funcție de teme, subteme și sub-subteme, pentru a sprijini evaluarea semnificației. Apendicele E din prezentul standard, intitulat Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse, oferă o ilustrare a evaluării semnificației descrise în prezenta secțiune. |
28. |
Un aspect de durabilitate este „semnificativ” atunci când îndeplinește criteriile definite pentru semnificația impactului (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard) sau pentru semnificația financiară (a se vedea secțiunea 3.5 din prezentul standard) sau ambele. |
29. |
Indiferent de rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea trebuie să prezinte întotdeauna informațiile obligatorii conform: ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general (și anume toate cerințele de prezentare de informații și punctele de date specificate în ESRS 2) și cerințelor de prezentare de informații (inclusiv punctele de date ale acestora) din ESRS tematic referitoare la cerința privind prezentarea de informații IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, astfel cum sunt enumerate în apendicele C la ESRS 2, intitulat Cerințe de prezentare de informații/de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
30. |
În cazul în care concluzionează, în urma evaluării semnificației, că un aspect de durabilitate pentru care IRO-1, IRO-2 și SBM-3 din ESRS 2 stabilesc cerințe de prezentare de informații este semnificativ, întreprinderea:
|
31. |
Informațiile aplicabile prevăzute în cadrul unei cerințe de prezentare de informații, inclusiv punctele de date ale acesteia, sau al unei prezentări de informații specifice entității trebuie prezentate atunci când întreprinderea evaluează, în cadrul evaluării informațiilor semnificative, că informațiile sunt relevante din una sau mai multe dintre următoarele perspective:
|
32. |
În cazul în care întreprinderea concluzionează că schimbările climatice nu sunt semnificative și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații din ESRS E1 Schimbările climatice, aceasta trebuie să prezinte o explicație detaliată a concluziilor evaluării sale privind semnificația schimbărilor climatice (a se vedea ESRS 2 IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii), inclusiv o analiză prospectivă a condițiilor care ar putea determina întreprinderea să concluzioneze că schimbările climatice sunt semnificative în viitor. În cazul în care întreprinderea concluzionează că o temă, alta decât schimbările climatice, nu este semnificativă și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații dintr-un ESRS tematic, aceasta poate explica pe scurt concluziile evaluării sale privind semnificația temei respective. |
33. |
Atunci când prezintă informații privind politicile, acțiunile și țintele legate de un aspect de durabilitate care a fost evaluat ca fiind semnificativ, întreprinderea trebuie să includă informațiile prevăzute în toate cerințele de prezentare de informații și în toate punctele de date din ESRS tematice și sectoriale legate aspectul respectiv, precum și în cerința minimă corespunzătoare de prezentare de informații privind politicile, acțiunile și țintele necesare în temeiul ESRS 2. În cazul în care nu poate prezenta informațiile prevăzute fie în cerințele de prezentare de informații și în punctele de date din ESRS tematice sau sectoriale, fie în cerințele minime de prezentare de informații din ESRS 2 privind politicile, acțiunile și țintele, deoarece nu a adoptat politicile respective, nu a realizat acțiunile respective sau nu a stabilit țintele respective, întreprinderea trebuie să precizeze acest lucru și poate să indice un interval de timp în care intenționează să le pună în aplicare. |
34. |
Atunci când prezintă informații cu privire la indicatorii pentru un aspect de durabilitate semnificativ în conformitate cu secțiunea Indicatori și ținte din ESRS tematic relevant, întreprinderea:
|
35. |
În cazul în care întreprinderea omite informațiile prevăzute de un punct de date care provine din alte acte legislative ale UE enumerate în apendicele B la ESRS 2, aceasta precizează în mod explicit că informațiile în cauză sunt „nesemnificative”. |
36. |
Întreprinderea stabilește modul în care aplică criterii, inclusiv praguri adecvate, pentru a stabili:
|
3.3 Dubla semnificație
37. |
Dubla semnificație are două dimensiuni, și anume: semnificația impactului și semnificația financiară. Cu excepția cazului în care se specifică altfel, termenii „semnificativ” și „semnificație” sunt utilizați în cadrul ESRS pentru a se referi la dubla semnificație. |
38. |
Evaluările privind semnificația impactului și semnificația financiară sunt interdependente, iar interdependențele dintre aceste două dimensiuni trebuie luate în considerare. În general, punctul de plecare este evaluarea impacturilor, deși pot exista, de asemenea, riscuri și oportunități semnificative care să nu fie legate de impactul întreprinderii. Un impact asupra durabilității poate fi semnificativ din punct de vedere financiar de la început sau poate deveni semnificativ din punct de vedere financiar atunci când se poate preconiza în mod rezonabil că va afecta poziția financiară a întreprinderii, performanța sa financiară, fluxurile sale de trezorerie, accesul său la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung. Impacturile sunt reflectate în perspectiva semnificației impactului, indiferent dacă sunt sau nu semnificative din punct de vedere financiar. |
39. |
Atunci când identifică și evaluează impacturile, riscurile și oportunitățile din lanțul valoric al întreprinderii pentru a determina semnificația lor, întreprinderea se concentrează asupra domeniilor în care consideră că este probabil să apară impacturi, riscuri și oportunități, având în vedere natura activităților, a relațiilor de afaceri, a factorilor geografici sau a altor factori avuți în vedere. |
40. |
Întreprinderea ia în considerare modul în care este afectată de dependențele sale de disponibilitatea resurselor naturale, umane și sociale la prețuri și calitate adecvate, indiferent de impactul său potențial asupra resurselor respective. |
41. |
Principalele impacturi, riscuri și oportunități ale unei întreprinderi sunt înțelese ca fiind aceleași cu impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative identificate în temeiul principiului dublei semnificații și, prin urmare, sunt raportate în declarația privind durabilitatea. |
42. |
Întreprinderea trebuie să aplice criteriile stabilite în secțiunile 3.4 și 3.5 din prezentul standard, utilizând praguri cantitative și/sau calitative adecvate. Sunt necesare praguri adecvate pentru a determina impacturile, riscurile și oportunitățile identificate și abordate de întreprindere ca fiind semnificative și pentru a determina aspectele de durabilitate care sunt semnificative în scopul raportării. Unele standarde și cadre existente utilizează termenul „impacturile cele mai semnificative” atunci când se referă la pragul utilizat pentru a identifica impacturile descrise în ESRS ca „impacturi semnificative”. |
3.4 Semnificația impactului
43. |
Un aspect de durabilitate este semnificativ din perspectiva impactului atunci când se referă la impacturi semnificative reale sau potențiale, pozitive sau negative ale întreprinderii asupra oamenilor sau a mediului pe termen scurt, mediu și lung. Printre impacturi se numără cele legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor și al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Relațiile de afaceri includ relațiile din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii și nu se limitează la relațiile contractuale directe. |
44. |
În acest context, impactul asupra oamenilor sau asupra mediului include impactul privind aspectele de mediu, sociale și de guvernanță. |
45. |
Evaluarea semnificației unui impact negativ se bazează pe procesul de diligență definit în instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. Pentru impacturile negative reale, semnificația se bazează pe gravitatea impactului, în timp ce pentru impacturile negative potențiale, semnificația se bazează pe gravitatea și probabilitatea impactului. Gravitatea se bazează pe următorii factori:
În cazul unui impact negativ potențial asupra drepturilor omului, gravitatea impactului prevalează asupra probabilității acestuia. |
46. |
În cazul impacturilor pozitive, semnificația se bazează pe:
|
3.5 Semnificația financiară
47. |
Domeniul de aplicare al semnificației financiare pentru raportarea privind durabilitatea este o extindere a domeniului de aplicare al semnificației utilizat în procesul de stabilire a informațiilor care ar trebui incluse în situațiile financiare ale întreprinderii. |
48. |
Evaluarea semnificației financiare corespunde identificării informațiilor care sunt considerate semnificative pentru utilizatorii primari ai rapoartelor financiare de uz general atunci când iau decizii privind furnizarea de resurse entității. În special, informațiile sunt considerate semnificative pentru utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general dacă se poate preconiza în mod rezonabil că omiterea, prezentarea eronată sau ascunderea informațiilor respective va influența deciziile pe care aceștia le iau pe baza declarației privind durabilitatea întreprinderii. |
49. |
Un aspect de durabilitate este semnificativ din punct de vedere financiar dacă declanșează sau se poate preconiza în mod rezonabil că va declanșa efecte financiare semnificative asupra întreprinderii. Acest lucru este valabil atunci când un aspect de durabilitate generează sau poate genera riscuri sau oportunități care au o influență semnificativă sau despre care se poate preconiza în mod rezonabil că vor avea o influență semnificativă asupra dezvoltării întreprinderii, a poziției sale financiare, a performanței sale financiare, a fluxurilor sale de trezorerie, a accesului la finanțare sau a costului capitalului pe termen scurt, mediu sau lung. Riscurile și oportunitățile pot decurge din evenimente trecute sau viitoare. Semnificația financiară a unui aspect de durabilitate nu este limitată la aspectele care se află sub controlul întreprinderii, ci include informații privind riscurile și oportunitățile semnificative care pot fi atribuite relațiilor de afaceri din afara perimetrului de consolidare utilizate la elaborarea situațiilor financiare. |
50. |
Dependențele de resursele naturale, umane și sociale pot fi surse de riscuri sau oportunități financiare. Dependențele pot declanșa efecte în două moduri posibile:
|
51. |
Semnificația riscurilor și a oportunităților este evaluată pe baza unei combinații între probabilitatea apariției și magnitudinea potențială a efectelor financiare. |
3.6 Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate
52. |
Procesul de evaluare a semnificației derulat de întreprindere poate duce la identificarea unor situații în care acțiunile sale menite să abordeze anumite impacturi sau riscuri sau să beneficieze de anumite oportunități în legătură cu un aspect de durabilitate ar putea avea impacturi negative semnificative sau ar putea cauza riscuri semnificative în legătură cu unul sau mai multe alte aspecte de durabilitate. De exemplu:
|
53. |
În astfel de situații, întreprinderea:
|
3.7 Nivelul de dezagregare
54. |
Atunci când este necesar pentru o bună înțelegere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, întreprinderea dezagregă informațiile raportate:
|
55. |
Atunci când definește nivelul adecvat de dezagregare pentru raportare, întreprinderea ia în considerare dezagregarea adoptată în evaluarea sa privind semnificația. În funcție de faptele și circumstanțele specifice ale întreprinderii, poate fi necesară o dezagregare pe filiale. |
56. |
În cazul în care sunt agregate date de la diferite niveluri sau de la mai multe amplasamente în cadrul unui nivel, întreprinderea se asigură că această agregare nu ascunde specificitatea și contextul necesare pentru interpretarea informațiilor. Întreprinderea nu agregă elemente semnificative de natură diferită. |
57. |
Atunci când prezintă informații dezagregate pe sectoare, întreprinderea adoptă clasificarea sectorială a ESRS care urmează să fie specificată într-un act delegat adoptat de Comisie în temeiul articolului 29b alineatul (1) al treilea paragraf punctul (ii) din Directiva 2013/34/UE. Atunci când un ESRS tematic sau sectorial impune adoptarea unui anumit nivel de dezagregare în elaborarea unei anumite informații, prevalează cerința din ESRS tematic sau sectorial. |
4. Procesul de diligență
58. |
Rezultatul procesului de diligență în materie de durabilitate al întreprinderii (denumit „procesul de diligență” în instrumentele internaționale menționate mai jos) contribuie la evaluarea de către întreprindere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative. ESRS nu impun nicio cerință de conduită în ceea ce privește procesul de diligență și nici nu extind sau modifică rolul organului administrativ, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii în ceea ce privește îndeplinirea obligației de diligență. |
59. |
Procesul de diligență este procesul prin care întreprinderile identifică, previn, atenuează și explică modul în care abordează impacturile negative reale și potențiale asupra mediului și asupra persoanelor care au legătură cu activitatea lor. Printre acestea se numără impacturile negative legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor sau al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Procesul de diligență este o practică curentă care răspunde schimbărilor din strategia, modelul de afaceri, activitățile, relațiile de afaceri, contextele de funcționare, de aprovizionare și de vânzare ale întreprinderii și care poate să declanșeze astfel de schimbări. Acest proces este descris în instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. |
60. |
Aceste instrumente internaționale identifică o serie de etape ale procesului de diligență, printre care se numără identificarea și evaluarea impacturilor negative legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor sau al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. În cazul în care întreprinderea nu poate aborda toate impacturile simultan, procesul de diligență permite prioritizarea acțiunilor în funcție de gravitatea și probabilitatea impacturilor. Acest aspect al procesului de diligență este cel care stă la baza evaluării impacturilor semnificative (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard). Identificarea impacturilor semnificative sprijină, de asemenea, identificarea riscurilor și oportunităților semnificative legate de durabilitate, care sunt adesea un produs al acestor impacturi. |
61. |
Elementele principale ale procesului de diligență se reflectă direct în cerințele de prezentare de informații prevăzute în ESRS 2 și în ESRS tematic, astfel cum se arată mai jos:
|
5. Lanțul valoric
5.1 Întreprinderea care raportează și lanțul valoric
62. |
Declarația privind durabilitatea se depune pentru aceeași întreprindere raportoare ca și situațiile financiare. De exemplu, dacă întreprinderea care raportează este o societate-mamă care are obligația de a întocmi situații financiare consolidate, declarația privind durabilitatea va fi pentru grup. Această cerință nu se aplică în cazul în care întreprinderea care raportează nu este obligată să întocmească situații financiare sau în cazul în care întreprinderea care raportează întocmește raportarea consolidată privind durabilitatea în temeiul articolului 48i din Directiva 2013/34/UE. |
63. |
Informațiile cu privire la întreprinderea care raportează furnizate în declarația privind durabilitatea se extind pentru a include informații privind impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de întreprindere prin relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia în lanțul valoric din amonte și/sau din aval („informații privind lanțul valoric”). Pentru extinderea informațiilor cu privire la întreprinderea care raportează, întreprinderea include impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de lanțul său valoric din amonte și din aval:
|
64. |
Punctul 63 nu impune prezentarea de informații cu privire la fiecare actor din lanțul valoric, ci doar includerea unor informații semnificative privind lanțul valoric din amonte și din aval. Diferite aspecte de durabilitate pot fi semnificative în raport cu diferite părți ale lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii. Informațiile trebuie extinse pentru a include informații privind lanțul valoric numai în ceea ce privește părțile lanțului valoric pentru care aspectul respectiv este semnificativ. |
65. |
Întreprinderea include informații semnificative privind lanțul valoric atunci când acest lucru este necesar:
|
66. |
Atunci când stabilește la ce nivel apare un aspect de durabilitate semnificativ în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval, întreprinderea utilizează evaluarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților în conformitate cu principiul dublei semnificații (a se vedea capitolul 3 din prezentul standard). |
67. |
Atunci când entitățile asociate sau asocierile în participație, contabilizate prin metoda punerii în echivalență sau consolidate proporțional în situațiile financiare, fac parte din lanțul valoric al întreprinderii, de exemplu în calitate de furnizori, întreprinderea include informații referitoare la entitățile asociate sau asocierile în participație respective, în conformitate cu punctul 63, în concordanță cu abordarea adoptată pentru celelalte relații de afaceri din lanțul valoric. În acest caz, atunci când se determină indicatorii de impact, datele entității asociate sau ale asocierii în participație nu se limitează la cota de capital propriu deținută, ci trebuie luate în considerare pe baza impactului legat de produsele și serviciile întreprinderii prin intermediul relațiilor sale de afaceri. |
5.2 Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului
68. |
Capacitatea întreprinderii de a obține informațiile necesare privind lanțul valoric din amonte și din aval poate varia în funcție de diverși factori, cum ar fi acordurile contractuale ale întreprinderii, nivelul de control pe care îl exercită aceasta asupra operațiunilor din afara perimetrului de consolidare și puterea sa de cumpărare. Atunci când întreprinderea nu are capacitatea de a controla activitățile lanțului său valoric din amonte și/sau din aval și relațiile sale de afaceri, obținerea de informații privind lanțul valoric poate fi mai dificilă. |
69. |
Există circumstanțe în care întreprinderea nu poate colecta informații cu privire la lanțul său valoric din amonte și din aval, astfel cum se prevede la punctul 63, după ce a depus eforturi rezonabile în acest sens. În aceste circumstanțe, întreprinderea estimează informațiile care trebuie raportate cu privire la lanțul său valoric din amonte și din aval, utilizând toate informațiile rezonabile și justificabile, cum ar fi datele medii sectoriale și alți substituenți. |
70. |
Obținerea de informații privind lanțul valoric ar putea fi dificilă și în cazul IMM-urilor și al altor entități din lanțul valoric din amonte și/sau din aval care nu intră în domeniul de aplicare al raportării privind durabilitatea prevăzute la articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE (a se vedea ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice). |
71. |
În ceea ce privește politicile, acțiunile și țintele, raportarea întreprinderii include informații privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval în măsura în care politicile, acțiunile și țintele respective implică actori din lanțul valoric. În ceea ce privește indicatorii, în multe cazuri, în special în ceea ce privește aspectele de mediu pentru care sunt disponibili substituenți, întreprinderea poate fi în măsură să respecte cerințele de raportare fără a colecta date de la actorii din lanțul său valoric din amonte și din aval, în special de la IMM-uri, de exemplu atunci când calculează emisiile de GES din categoria 3 ale întreprinderii. |
72. |
Includerea estimărilor realizate utilizând date medii sectoriale sau alți substituenți nu trebuie să conducă la informații care nu îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea capitolul 2 și secțiunea 7.2 Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor din prezentul standard). |
6. Orizontul de timp
6.1 Perioada de raportare
73. |
Perioada de raportare pentru declarația privind durabilitatea a întreprinderii trebuie să fie în concordanță cu perioada de raportare pentru situațiile sale financiare. |
6.2 Crearea unei legături între trecut, prezent și viitor
74. |
Întreprinderea stabilește, în declarația privind durabilitatea, legături adecvate între informațiile retrospective și cele prospective, atunci când este cazul, pentru a facilita o înțelegere clară a modului în care informațiile istorice se corelează cu informațiile orientate spre viitor. |
6.3 Raportarea progreselor înregistrate în raport cu anul de referință
75. |
Un an de referință este data sau perioada de referință istorică pentru care sunt disponibile informații și cu care informațiile ulterioare pot fi comparate în timp. |
76. |
Întreprinderea prezintă informații comparative cu privire la anul de referință pentru sumele raportate în perioada curentă atunci când raportează evoluțiile și progresele înregistrate în vederea atingerii unei ținte, cu excepția cazului în care cerința de prezentare de informații relevantă definește deja modul de raportare a progreselor înregistrate. De asemenea, întreprinderea poate include informații istorice cu privire la obiectivele intermediare atinse între anul de referință și perioada de raportare, atunci când aceste informații sunt relevante. |
6.4 Definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării
77. |
La întocmirea declarației sale privind durabilitatea, întreprinderea adoptă următoarele intervale de timp de la finalul perioadei de raportare:
|
78. |
Întreprinderea utilizează o defalcare suplimentară pentru orizontul de timp pe termen lung atunci când se preconizează impacturi sau acțiuni într-o perioadă mai mare de cinci ani, dacă acest lucru este necesar pentru a furniza informații relevante utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea. |
79. |
În cazul în care sunt necesare definiții diferite ale orizonturilor de timp pe termen mediu sau lung pentru anumite elemente de prezentare din alte ESRS, prevalează definițiile din respectivele ESRS. |
80. |
Pot exista situații în care utilizarea orizonturilor de timp pe termen mediu sau lung definite la punctul 77 are ca rezultat informații nerelevante, deoarece întreprinderea utilizează o definiție diferită pentru (i) procesele sale de identificare și de gestionare a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative sau pentru (ii) definirea acțiunilor sale și stabilirea țintelor. Aceste circumstanțe se pot datora unor caracteristici specifice sectorului, cum ar fi fluxul de trezorerie și ciclurile de afaceri, durata preconizată a investițiilor de capital, orizonturile de timp în care utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea își efectuează evaluările sau orizonturile de planificare utilizate în mod obișnuit în sectorul întreprinderii pentru luarea deciziilor. În aceste circumstanțe, întreprinderea poate adopta o definiție diferită a orizonturilor de timp pe termen mediu și/sau lung (a se vedea ESRS 2 BP-2, punctul 9). |
81. |
Referirile la „termen scurt”, „termen mediu” și „termen lung” din ESRS denotă orizontul de timp stabilit de întreprindere în conformitate cu dispozițiile de la punctele 77-80. |
7. Elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea
82. |
Prezentul capitol prevede cerințe generale care trebuie aplicate atunci când se elaborează și se prezintă informații privind durabilitatea. |
7.1 Prezentarea de informații comparative
83. |
Întreprinderea prezintă informații comparative cu privire la perioada precedentă pentru toți indicatorii cantitativi și valorile monetare prezentate în perioada curentă. Atunci când este relevant pentru înțelegerea declarației privind durabilitatea referitoare la perioada curentă, întreprinderea prezintă și informații comparative pentru prezentările de informații descriptive. |
84. |
În cazul în care raportează informații comparative care diferă de informațiile raportate în perioada precedentă, întreprinderea prezintă:
|
85. |
Uneori, este imposibil să se ajusteze informații comparative pentru una sau mai multe perioade anterioare pentru a se atinge comparabilitatea cu perioada curentă. De exemplu, este posibil ca datele să nu fi fost colectate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare) într-un mod care să permită fie aplicarea retroactivă a unei noi definiții a unui indicator sau a unei ținte, fie retratarea retroactivă pentru a corecta o eroare a perioadei anterioare și poate fi imposibil să se recreeze informațiile (a se vedea ESRS 2 BP-2). În cazul în care este imposibil să se ajusteze informații comparative pentru una sau mai multe perioade anterioare, întreprinderea precizează acest lucru. |
86. |
În cazul în care un ESRS impune întreprinderii să prezinte mai multe perioade comparative pentru un indicator sau pentru un punct de date, prevalează cerințele respectivului ESRS. |
7.2 Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor
87. |
În cazul în care indicatorii cantitativi și valorile monetare, inclusiv informațiile privind lanțul valoric din amonte și din aval (a se vedea capitolul 5 din prezentul standard), nu pot fi măsurați direct și pot fi doar estimați, poate apărea incertitudinea de măsurare. |
88. |
O întreprindere prezintă informații care să le permită utilizatorilor să înțeleagă cele mai semnificative incertitudini care afectează indicatorii cantitativi și valorile monetare raportate în declarația sa privind durabilitatea. |
89. |
Utilizarea unor ipoteze și estimări rezonabile, inclusiv a unor scenarii sau analize de sensibilitate, este o parte esențială a elaborării informațiilor legate de durabilitate și nu subminează utilitatea acelor informații, cu condiția ca ipotezele și estimările să fie descrise și explicate cu acuratețe. Nici măcar un nivel ridicat al incertitudinii de măsurare nu ar împiedica neapărat ca o astfel de ipoteză sau estimare să furnizeze informații utile sau să respecte caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea apendicele B la prezentul standard). |
90. |
Datele și ipotezele utilizate la întocmirea declarației privind durabilitatea trebuie să fie în concordanță, în măsura posibilului, cu datele și ipotezele financiare corespunzătoare utilizate în situațiile financiare ale întreprinderii. |
91. |
Unele ESRS impun prezentarea de informații, cum ar fi explicații cu privire la evenimente viitoare posibile care au rezultate incerte. Pentru a stabili dacă informațiile privind astfel de evenimente viitoare posibile sunt semnificative, întreprinderea consultă criteriile de la capitolul 3 din prezentul standard și ia în considerare:
|
92. |
Atunci când evaluează rezultatele posibile, întreprinderea ia în considerare toate faptele și circumstanțele relevante, inclusiv informațiile privind rezultatele cu probabilitate redusă de producere și cu impact ridicat, care ar putea deveni semnificative atunci când sunt agregate. De exemplu, întreprinderea ar putea fi expusă mai multor impacturi sau riscuri, fiecare dintre acestea putând cauza același tip de perturbare, cum ar fi perturbările lanțului de aprovizionare al întreprinderii. Informațiile cu privire la o sursă individuală de risc ar putea să nu fie semnificative în cazul în care este foarte puțin probabil să aibă loc o perturbare din această sursă. Cu toate acestea, informațiile privind riscul agregat de perturbare a lanțului de aprovizionare din toate sursele ar putea fi semnificative (a se vedea ESRS 2 BP-2). |
7.3 Actualizarea informațiilor privind evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare
93. |
În unele cazuri, întreprinderea poate primi informații după perioada de raportare, dar înainte de aprobarea publicării raportului de gestiune. În cazul în care astfel de informații oferă dovezi sau informații cu privire la condițiile existente la sfârșitul perioadei, întreprinderea actualizează, după caz, estimările și informațiile privind durabilitatea, în lumina noilor informații. |
94. |
În cazul în care astfel de informații oferă dovezi sau informații cu privire la tranzacțiile semnificative, alte evenimente și condiții care apar după finalul perioadei de raportare, întreprinderea furnizează, după caz, informații descriptive care indică existența, natura și consecințele potențiale ale acestor evenimente ulterioare sfârșitului anului. |
7.4 Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea
95. |
Definirea și calcularea indicatorilor, inclusiv a indicatorilor utilizați pentru stabilirea țintelor și monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii acestora, trebuie să fie consecvente în timp. Întreprinderea furnizează cifre comparative retratate, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil (a se vedea ESRS 2 BP-2), atunci când aceasta:
|
7.5 Erori de raportare ale perioadelor anterioare
96. |
Întreprinderea corectează erorile semnificative ale perioadelor anterioare prin retratarea sumelor comparative pentru perioada (perioadele) anterioară (anterioare) prezentată (prezentate), cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil. Această cerință nu se extinde la perioadele de raportare anterioare primului an în care întreprinderea a aplicat ESRS. |
97. |
Erorile perioadelor anterioare sunt omisiuni și prezentări eronate în declarația privind durabilitatea întreprinderii pentru una sau mai multe perioade anterioare. Astfel de erori apar ca urmare a neutilizării sau a utilizării necorespunzătoare a unor informații fiabile:
|
98. |
Printre aceste erori se numără: efectele erorilor matematice, erorile în aplicarea definițiilor pentru indicatori sau ținte, omisiunile sau interpretările greșite ale faptelor și fraudele. |
99. |
Erorile potențiale din perioada curentă descoperite în perioada respectivă sunt corectate înainte să fie autorizată publicarea raportului de gestiune. Însă erorile semnificative sunt uneori descoperite doar într-o perioadă ulterioară. |
100. |
Atunci când este imposibil să se determine efectul unei erori asupra tuturor perioadelor anterioare prezentate, întreprinderea retratează informațiile comparative pentru a corecta eroarea de la cea mai apropiată dată posibilă. Atunci când corectează informațiile prezentate pentru o perioadă anterioară, întreprinderea nu utilizează o analiză retrospectivă nici pentru a formula ipoteze cu privire la intențiile conducerii dintr-o perioadă anterioară, nici pentru a estima sumele prezentate într-o perioadă anterioară. Această cerință se aplică corectării atât a prezentărilor de informații retrospective, cât și a celor prospective. |
101. |
Se face distincția între corecțiile erorilor și modificările estimărilor. Este posibil să fie necesară revizuirea estimărilor pe măsură ce devin cunoscute informații suplimentare (a se vedea ESRS 2 BP-2). |
7.6 Raportarea consolidată și scutirea filialelor
102. |
Atunci când raportează la nivel consolidat, întreprinderea efectuează evaluarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative pentru întregul grup consolidat, indiferent de structura juridică a grupului. Ea se asigură că toate filialele sunt acoperite într-un mod care să permită identificarea imparțială a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative. Criteriile și pragurile pentru evaluarea unui impact, a unui risc sau a unei oportunități ca fiind semnificativ(ă) se stabilesc pe baza capitolului 3 din prezentul standard. |
103. |
În cazul în care identifică diferențe semnificative între impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative la nivel de grup și impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative ale uneia sau mai multora dintre filialele sale, întreprinderea furnizează o descriere adecvată a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților, după caz, ale filialei sau filialelor în cauză. |
104. |
Atunci când evaluează dacă diferențele dintre impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative la nivel de grup și impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative ale uneia sau mai multora dintre filialele sale sunt semnificative, întreprinderea poate lua în considerare circumstanțe diferite, cum ar fi dacă filiala sau filialele își desfășoară activitatea într-un alt sector decât restul grupului sau circumstanțele reflectate în secțiunea 3.7 Nivelul de dezagregare. |
7.7 Informații clasificate și sensibile și informații privind proprietatea intelectuală, know-how-ul sau rezultatele inovării
105. |
Întreprinderea nu este obligată să prezinte informații clasificate sau informații sensibile, chiar dacă aceste informații sunt considerate semnificative. |
106. |
Atunci când prezintă informații cu privire la strategia, planurile și acțiunile sale, în cazul în care o anumită informație care corespunde proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării este relevantă pentru îndeplinirea obiectivului unei cerințe de prezentare de informații, întreprinderea poate totuși să omită respectiva informație dacă aceasta:
|
107. |
În cazul în care întreprinderea omite informații clasificate sau informații sensibile sau o anumită informație care corespunde proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării deoarece îndeplinește criteriile stabilite la punctul anterior, întreprinderea trebuie să respecte cerința de prezentare de informații în cauză prin prezentarea tuturor celorlalte informații obligatorii. |
108. |
Întreprinderea depune toate eforturile rezonabile pentru a se asigura că, dincolo de omiterea informațiilor clasificate sau a informațiilor sensibile sau a informației specifice care corespund proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării, nu este afectată relevanța generală a prezentării în cauză. |
7.8 Raportarea cu privire la oportunități
109. |
Atunci când se raportează cu privire la oportunități, prezentarea de informații ar trebui să constea în informații descriptive care să permită cititorului să înțeleagă oportunitatea pentru întreprindere sau pentru întregul sector. Atunci când raportează cu privire la oportunități, întreprinderea ia în considerare importanța semnificativă a informațiilor care trebuie prezentate. În acest context, ia în considerare, printre alți factori:
|
8. Structura declarației privind durabilitatea
110. |
Prezentul capitol oferă baza pentru prezentarea informațiilor privind aspectele de durabilitate, elaborate în conformitate cu articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE (și anume declarația privind durabilitatea) în cadrul raportului de gestiune al întreprinderii. Aceste informații sunt prezentate într-o secțiune specifică a raportului de gestiune, identificată drept declarația privind durabilitatea. Apendicele F Exemplu de structură a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS din prezentul standard oferă un exemplu ilustrativ de declarație privind durabilitatea structurată în conformitate cu cerințele din prezentul capitol. |
8.1 Cerință generală privind prezentarea informațiilor
111. |
Informațiile privind durabilitatea trebuie prezentate:
|
8.2 Conținutul și structura declarației privind durabilitatea
112. |
Cu excepția posibilității de a include informații prin trimiteri în conformitate cu secțiunea 9.1 Includerea de informații prin trimiteri din prezentul standard, întreprinderea raportează toate informațiile aplicabile prevăzute de ESRS în conformitate cu capitolul 1 din prezentul standard, într-o secțiune specifică a raportului de gestiune. |
113. |
Întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și în regulamentele delegate ale Comisiei care precizează conținutul și alte modalități ale acestor informații. Întreprinderea se asigură că aceste informații pot fi identificate separat în declarația privind durabilitatea. Informațiile referitoare la fiecare dintre obiectivele de mediu definite în Regulamentul privind taxonomia sunt prezentate împreună într-o parte clar identificabilă a secțiunii de mediu din declarația privind durabilitatea. Aceste informații nu fac obiectul dispozițiilor ESRS, cu excepția prezentului punct și a primei teze de la punctul 115 din prezentul standard. |
114. |
Atunci când întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informații suplimentare care decurg din (i) alte acte legislative care impun întreprinderii să prezinte informații privind durabilitatea sau (ii) standarde și cadre de raportare privind durabilitatea general acceptate, inclusiv orientări neobligatorii și orientări sectoriale, publicate de alte organisme de standardizare (cum ar fi materialele tehnice emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate sau de Inițiativa de Raportare Globală), aceste informații trebuie:
|
115. |
Întreprinderea își structurează declarația privind durabilitatea în patru părți, în următoarea ordine: informații generale, informații de mediu [inclusiv prezentări în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852], informații sociale și informații privind guvernanța. Cu respectarea dispoziției din secțiunea 3.6 Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate din prezentul standard, atunci când informațiile furnizate într-o parte cuprind informații care trebuie raportate într-o altă parte, întreprinderea poate face trimitere într-o parte la informațiile prezentate într-o altă parte, evitând suprapunerile. Întreprinderea poate aplica structura detaliată ilustrată în apendicele F la prezentul standard. |
116. |
Prezentările de informații impuse de ESRS sectorial sunt grupate pe domenii de raportare și, după caz, pe teme legate de durabilitate. Acestea sunt prezentate împreună cu informațiile impuse de ESRS 2 și de ESRS tematic corespunzător. |
117. |
În cazul în care elaborează prezentări de informații semnificative specifice entității în conformitate cu punctul 11, întreprinderea raportează aceste informații împreună cu cele mai relevante informații generale și informații specifice sectorului. |
9. Legăturile cu alte părți ale raportării de informații de către întreprinderi și informații corelate
118. |
Întreprinderea furnizează informații care să le permită utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă conexiunile dintre diferitele informații din declarație și conexiunile dintre informațiile din declarația privind durabilitatea și alte informații pe care întreprinderea le publică în alte părți ale raportării sale la nivel de întreprindere. |
9.1 Includerea de informații prin trimiteri
119. |
Sub rezerva îndeplinirii condițiilor de la punctul 120, informațiile prevăzute de o cerință de prezentare de informații dintr-un ESRS, inclusiv un punct de date specific prevăzut de o cerință de prezentare de informații, pot fi incluse în declarația privind durabilitatea prin trimitere la:
|
120. |
Întreprinderea poate include informații prin trimitere la documentele (sau la o parte a documentelor) enumerate la punctul 119, cu condiția ca informațiile prezentate incluse prin trimitere:
|
121. |
În cazul în care condițiile stabilite la punctul 120 sunt îndeplinite, informațiile prevăzute de o cerință de prezentare de informații dintr-un ESRS, inclusiv un punct de date specific prevăzut de o cerință de prezentare de informații, pot fi incluse în declarația privind durabilitatea prin trimitere la raportul întreprinderii elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1221/2009 privind sistemul UE de management de mediu și audit (EMAS) (12). În acest caz, întreprinderea se asigură că informațiile incluse prin trimitere sunt obținute utilizând aceeași bază pentru elaborarea informațiilor ESRS, inclusiv perimetrul de consolidare și tratarea informațiilor privind lanțul valoric. |
122. |
La elaborarea declarației privind durabilitatea cu utilizarea includerii prin trimiteri, întreprinderea ia în considerare coerența generală a informațiilor raportate și se asigură că includerea prin trimiteri nu afectează lizibilitatea declarației privind durabilitatea. Apendicele G Exemplu de includere de informații prin trimiteri la prezentul standard este un exemplu ilustrativ de includere de informații prin trimiteri (a se vedea ESRS 2 BP-2). |
9.2 Informații corelate și legătura cu situațiile financiare
123. |
Întreprinderea descrie relațiile dintre diferitele informații. Acest lucru ar putea necesita corelarea informațiilor descriptive privind guvernanța, strategia și gestionarea riscurilor cu indicatorii și țintele conexe. De exemplu, atunci când furnizează informații corelate, întreprinderea ar putea fi nevoită să explice efectul sau efectul probabil al strategiei sale asupra situațiilor sale financiare sau asupra planurilor sale financiare sau să explice modul în care strategia sa se raportează la indicatorii și țintele utilizate pentru a măsura progresele înregistrate în raport cu performanța. În plus, întreprinderea poate fi nevoită să explice modul în care utilizarea resurselor naturale și modificările din cadrul lanțului său de aprovizionare ar putea amplifica, modifica sau reduce impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. Ea ar putea fi nevoită să coreleze aceste informații cu informațiile privind efectele financiare actuale sau anticipate asupra costurilor sale de producție, asupra răspunsului său strategic în vederea atenuării acestor impacturi sau riscuri, precum și asupra investițiilor sale conexe în active noi. De asemenea, întreprinderea poate fi nevoită să coreleze informațiile descriptive cu indicatorii și țintele aferente și cu informațiile din situațiile financiare. Informațiile care descriu corelațiile trebuie să fie clare și concise. |
124. |
Atunci când declarația privind durabilitatea include valori monetare sau alte puncte de date cantitative care depășesc un prag de semnificație și sunt prezentate în situațiile financiare (conectivitate directă între informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea și informațiile prezentate în situațiile financiare), întreprinderea include o trimitere la punctul relevant din situațiile sale financiare în care pot fi găsite informațiile corespunzătoare. |
125. |
Declarația privind durabilitatea poate include valori monetare sau alte puncte de date cantitative care depășesc un prag de semnificație și care reprezintă fie o agregare, fie o parte a valorilor monetare sau a datelor cantitative prezentate în situațiile financiare ale întreprinderii (conectivitate indirectă între informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea și informațiile prezentate în situațiile financiare). În acest caz, întreprinderea explică modul în care aceste valori sau puncte de date din declarația privind durabilitatea se raportează la valorile cele mai relevante prezentate în situațiile financiare. Informații includ o trimitere la elementul-rând și/sau la punctele relevante din situațiile sale financiare în care pot fi găsite informațiile corespunzătoare. După caz, se poate furniza o reconciliere, care poate fi prezentată sub formă de tabel. |
126. |
În cazul informațiilor care nu intră sub incidența punctelor 124 și 125, întreprinderea precizează, pe baza unui prag de semnificație, coerența datelor, a ipotezelor și a informațiilor calitative semnificative incluse în declarația privind durabilitatea cu datele, ipotezele și informațiile calitative corespunzătoare incluse în situațiile financiare. Acest lucru se poate întâmpla atunci când declarația privind durabilitatea include:
|
127. |
Coerența, astfel cum se prevede la punctul 126, trebuie să fie la nivelul unui singur punct de date și trebuie să includă o trimitere la elementul-rând sau punctul relevant din notele explicative la situațiile financiare. În cazul în care datele, ipotezele și informațiile calitative semnificative nu sunt coerente, întreprinderea precizează acest lucru și explică motivul. |
128. |
Câteva exemple de elemente pentru care este necesară explicația de la punctul 126:
|
129. |
ESRS tematic și sectorial poate cuprinde cerințe de a include reconcilieri sau de a ilustra coerența datelor și a ipotezelor pentru cerințele specifice de prezentare de informații. În astfel de cazuri, prevalează cerințele din ESRS respective. |
10 Dispoziții tranzitorii
10.1 Dispoziție tranzitorie referitoare la prezentarea de informații specifice entității
130. |
Se preconizează că măsura în care aspectele de durabilitate sunt acoperite de ESRS va evolua pe măsură ce sunt elaborate cerințe suplimentare de prezentare de informații. Prin urmare, este probabil ca nevoia de a prezenta informații specifice entității să scadă în timp, în special ca urmare a adoptării viitoare a unor standarde sectoriale. |
131. |
Atunci când își definește prezentările de informații specifice entității, întreprinderea poate adopta măsuri tranzitorii pentru elaborarea acestora în primele trei declarații anuale privind durabilitatea în temeiul cărora poate întreprinde următoarele acțiuni prioritare:
|
10.2 Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 5 Lanțul valoric
132. |
În primii trei ani în care întreprinderea raportează cu privire la durabilitate în temeiul ESRS, în cazul în care nu sunt disponibile toate informațiile necesare privind lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii, aceasta explică eforturile depuse pentru a obține informațiile necesare privind lanțul său valoric din amonte și din aval, motivele pentru care nu au putut fi obținute toate informațiile necesare și planurile sale pentru obținerea informațiile necesare în viitor. |
133. |
Pentru primii trei ani de raportare privind durabilitatea în temeiul ESRS, pentru a ține seama de dificultățile cu care se pot confrunta întreprinderile în ceea ce privește colectarea de informații de la actorii din întregul lor lanț valoric și pentru a limita sarcina pentru IMM-urile care fac parte din lanțul valoric:
|
134. |
Punctele 132 și 133 se aplică indiferent dacă actorul din lanțul valoric este un IMM sau nu. |
135. |
Începând cu al patrulea an de raportare în temeiul ESRS, întreprinderea include informații privind lanțul valoric din amonte și din aval în conformitate cu punctul 63. În acest context, informațiile impuse de ESRS care trebuie obținute de la IMM-urile din lanțul valoric din amonte și/sau din aval al întreprinderii nu vor depăși conținutul viitorului standard ESRS pentru IMM-urile cotate. |
10.3 Dispoziție tranzitorie referitoare la secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative
136. |
Pentru a facilita aplicarea pentru prima dată a prezentului standard, întreprinderea nu este obligată să prezinte informațiile comparative prevăzute în secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS. Pentru cerințele de prezentare de informații enumerate în apendicele C Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat, această dispoziție tranzitorie se aplică în ceea ce privește primul an de aplicare obligatorie a cerinței de prezentare de informații care este introdusă treptat. |
10.4 Dispoziție tranzitorie: Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat
137. |
Apendicele C Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat din prezentul standard stabilește dispoziții de introducere treptată pentru cerințele de prezentare de informații sau punctele de date din cerințele de prezentare de informații din ESRS care pot fi omise sau care nu sunt aplicabile în primul an (primii ani) de elaborare a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS. |
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
Prezentarea de informații specifice entității
AR 1. |
Prezentarea de informații specifice entității permite utilizatorilor să înțeleagă impacturile, riscurile și oportunitățile întreprinderii în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale sau de guvernanță. |
AR 2. |
Atunci când elaborează prezentări de informații specifice entității, întreprinderea se asigură că:
|
AR 3. |
Atunci când stabilește utilitatea indicatorilor în vederea includerii acestora în prezentarea de informații specifice entității, întreprinderea ia în considerare dacă:
|
AR 4. |
Atunci când elaborează prezentări de informații specifice entității, întreprinderea analizează cu atenție:
|
AR 5. |
Orientări suplimentare pentru elaborarea prezentărilor de informații specifice entității pot fi găsite luând în considerare informațiile solicitate în cadrul ESRS tematic care abordează aspecte de durabilitate similare. |
Dubla semnificație
Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației
AR 6. |
Pe lângă categoriile de părți interesate enumerate la punctul 22, categoriile comune de părți interesate includ: angajații și alți lucrători, furnizorii, consumatorii, clienții, utilizatorii finali, comunitățile locale și persoanele aflate în situații vulnerabile, precum și autoritățile publice, inclusiv autoritățile de reglementare, autoritățile de supraveghere și băncile centrale. |
AR 7. |
Natura poate fi considerată o parte interesată silențioasă. În acest caz, datele ecologice și datele privind conservarea speciilor pot sprijini evaluarea semnificației efectuată de întreprindere. |
AR 8. |
Evaluarea semnificației se bazează pe dialogul cu părțile interesate afectate. Întreprinderea poate colabora cu părțile interesate afectate sau cu reprezentanții acestora (cum ar fi angajații sau sindicatele), împreună cu utilizatorii raportării privind durabilitatea și cu alți experți, pentru a furniza contribuții sau feedback cu privire la concluziile sale privind impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. |
Evaluarea semnificației impactului
AR 9. |
La evaluarea semnificației impactului și la stabilirea aspectelor semnificative care trebuie raportate, întreprinderea ia în considerare următoarele trei etape:
|
Caracteristicile gravității
AR 10. |
Gravitatea este determinată de următorii factori:
|
AR 11. |
Oricare dintre cele trei caracteristici (amploarea, domeniul de aplicare și caracterul iremediabil) poate avea un impact negativ grav. În cazul unui impact negativ potențial asupra drepturilor omului, gravitatea impactului prevalează asupra probabilității acestuia. |
Impacturi care au legătură cu întreprinderea
AR 12. |
De exemplu:
|
Evaluarea semnificației financiare
AR 13. |
Următoarele sunt exemple ale modului în care impacturile și dependențele sunt surse de riscuri sau de oportunități:
|
AR 14. |
Identificarea riscurilor și a oportunităților care afectează sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta poziția financiară, performanța financiară, fluxurile de trezorerie, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung reprezintă punctul de plecare pentru evaluarea semnificației financiare. În acest context, întreprinderea ia în considerare:
|
AR 15. |
După ce și-a identificat riscurile și oportunitățile, întreprinderea stabilește care dintre acestea sunt semnificative pentru raportare. Aceasta se bazează pe o combinație între (i) probabilitatea apariției și (ii) magnitudinea potențială a efectelor financiare determinate pe baza unor praguri adecvate. În această etapă, întreprinderea ia în considerare contribuția riscurilor și a oportunităților respective la efectele financiare pe termen scurt, mediu și lung, pe baza:
|
Aspecte de durabilitate care trebuie incluse în evaluarea semnificației
AR 16. |
Atunci când efectuează evaluarea semnificației, întreprinderea ia în considerare următoarea listă de aspecte de durabilitate care fac obiectul ESRS tematic. Atunci când, ca urmare a evaluării semnificației efectuate de întreprindere (a se vedea ESRS 2 IRO-1), un anumit aspect de durabilitate din această listă este evaluat ca fiind semnificativ, întreprinderea raportează în conformitate cu cerințele de prezentare de informații corespunzătoare din ESRS tematic relevant. Utilizarea acestei liste nu înlocuiește procesul de determinare a aspectelor semnificative. Această listă este un instrument care sprijină evaluarea semnificației efectuată de întreprindere. Întreprinderea trebuie să țină seama în continuare de circumstanțele sale specifice atunci când determină aspectele sale semnificative. De asemenea, dacă este necesar, întreprinderea elaborează prezentări de informații specifice entității cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care nu sunt acoperite de ESRS, astfel cum se descrie la punctul 11 din prezentul standard.
|
Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului
AR 17. |
În cazul în care întreprinderea nu poate colecta informații privind lanțul valoric din amonte și din aval astfel cum se prevede la punctul 63 după ce a depus eforturi rezonabile în acest sens, aceasta estimează informațiile care trebuie raportate utilizând toate informațiile rezonabile și justificabile de care dispune la data raportării, fără costuri sau eforturi nejustificate. Acestea includ, dar nu se limitează la informații interne și externe, cum ar fi date din surse indirecte, date medii sectoriale, analize ale eșantioanelor, date privind piața și grupurile similare, alți indicatori sau date bazate pe cheltuieli. |
Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea
AR 18. |
Ca exemplu pentru punctul 115 din secțiunea 8.2 Conținutul și structura declarației privind durabilitatea în prezentul standard, întreprinderea care acoperă aspecte de mediu și sociale în cadrul aceleiași politici poate face trimiteri încrucișate. Acest lucru înseamnă că întreprinderea poate raporta cu privire la politică în prezentările sale de informații privind mediul și poate face trimiteri încrucișate la aceasta în prezentările de informații sociale relevante sau viceversa. Este permisă o prezentare consolidată a politicilor pe mai multe teme. |
Apendicele B
Caracteristici calitative ale informațiilor
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului. Prezentul apendice definește caracteristicile calitative pe care trebuie să le îndeplinească informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea întocmită în conformitate cu ESRS.
Relevanța
QC 1. |
Informațiile privind durabilitatea sunt relevante atunci când pot avea un impact asupra deciziilor utilizatorilor în cadrul unei abordări a dublei semnificații (a se vedea capitolul 3 din prezentul [proiect de] standard). |
QC 2. |
Informațiile pot avea un impact asupra unei decizii, chiar dacă unii utilizatori aleg să nu profite de ele sau au deja cunoștință de ele din alte surse. Informațiile privind durabilitatea pot avea un impact asupra deciziilor utilizatorilor dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele. Informațiile au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca date de intrare pentru procesele folosite de utilizatori pentru a anticipa rezultatele viitoare. Pentru a avea o valoare predictivă, nu este necesar ca informațiile privind durabilitatea să fie o predicție sau o previziune, ci, mai degrabă, au valoare predictivă dacă sunt folosite de utilizatori pentru a-și face propriile previziuni. |
QC 3. |
Informațiile au valoare de confirmare dacă oferă feedback cu privire la (confirmă sau modifică) evaluările anterioare. |
QC 4. |
Semnificația este un aspect relevant specific entității care depinde de natura sau amploarea, sau ambele, a elementelor la care se referă informațiile, astfel cum a fost evaluată în contextul raportării întreprinderii privind durabilitatea (a se vedea capitolul 3 din prezentul standard). |
Reprezentarea exactă
QC 5. |
Pentru a fi utile, informațiile trebuie nu numai să reprezinte fenomene relevante, ci și să reprezinte exact esența fenomenelor pe care intenționează să le reprezinte. Pentru o reprezentare exactă, informațiile trebuie să fie (i) complete, (ii) neutre și (iii) corecte. |
QC 6. |
O descriere completă a unui impact, a unui risc sau a unei oportunități include toate informațiile semnificative necesare utilizatorilor pentru a înțelege impactul, riscul sau oportunitatea respectiv(ă). Aceasta include modul în care întreprinderea și-a adaptat strategia, gestionarea riscurilor și guvernanța ca răspuns la impactul, riscul sau oportunitatea respectiv(ă), precum și indicatorii identificați pentru a stabili ținte și pentru a măsura performanța. |
QC 7. |
O descriere neutră este nepărtinitoare în ceea ce privește selectarea sau prezentarea informațiilor. Informațiile sunt neutre dacă nu sunt denaturate, ponderate, evidențiate, minimalizate sau manipulate în alt mod pentru a crește probabilitatea ca ele să fie recepționate favorabil sau nefavorabil de utilizatori. Acestea trebuie să fie echilibrate, astfel încât să acopere aspectele favorabile/pozitive și pe cele nefavorabile/negative. Impacturile semnificative – atât cele negative, cât și cele pozitive – din perspectiva semnificației impactului, precum și riscurile și oportunitățile semnificative din perspectiva semnificației financiare beneficiază de aceeași atenție. Pentru a obține o descriere neutră, orice informații privind durabilitatea care exprimă o aspirație, de exemplu țintele sau planurile, trebuie să acopere atât aspirațiile, cât și factorii care ar putea împiedica întreprinderea să atingă aceste aspirații. |
QC 8. |
Neutralitatea este susținută de exercitarea prudenței, care este un exercițiu de precauție atunci când se fac raționamente în condiții de incertitudine. Pentru a fi neutre, informațiile nu trebuie să fie compensate. Exercitarea prudenței înseamnă că oportunitățile nu sunt supraestimate, iar riscurile nu sunt subestimate. De asemenea, exercitarea prudenței nu permite subestimarea oportunităților sau supraestimarea riscurilor. Întreprinderea poate prezenta informații compensate, în plus față de valorile brute, dacă această prezentare nu maschează informații relevante și include o explicație clară cu privire la efectele compensării și la motivele acesteia. |
QC 9. |
Informațiile pot fi exacte fără a fi perfect precise din toate punctele de vedere. Informațiile exacte implică faptul că întreprinderea a pus în aplicare procese și controale interne adecvate pentru evitarea erorilor semnificative sau a prezentărilor eronate semnificative. Ca atare, estimările trebuie prezentate cu un accent clar pe posibilele limitări și incertitudinile asociate acestora (a se vedea secțiunea 7.2 din prezentul standard). Gradul de precizie necesar și realizabil, precum și factorii care fac ca informațiile să fie exacte depind de natura informațiilor și de natura aspectelor pe care le abordează. De exemplu, acuratețea impune ca:
|
Comparabilitatea
QC 10. |
Informațiile privind durabilitatea sunt comparabile atunci când pot fi comparate cu informațiile furnizate de întreprindere în perioadele anterioare și pot fi comparate cu informațiile furnizate de alte întreprinderi, în special de cele cu activități similare sau care își desfășoară activitatea în cadrul aceluiași sector. Un punct de referință pentru comparație poate fi o țintă, un nivel de referință, o valoare de referință pentru sector, informații comparabile fie de la alte întreprinderi, fie de la o organizație recunoscută la nivel internațional etc. |
QC 11. |
Coerența este legată de comparabilitate, dar nu înseamnă același lucru. Coerența se referă la utilizarea de către întreprindere și de către alte întreprinderi a acelorași abordări sau metode pentru același aspect de durabilitate, de la o perioadă la alta. Coerența contribuie la atingerea obiectivului de comparabilitate. |
QC 12. |
Comparabilitatea nu înseamnă uniformitate. Pentru ca informațiile să fie comparabile, componentele similare trebuie să arate similar, iar componentele diferite să arate diferit. Comparabilitatea informațiilor privind durabilitatea nu este îmbunătățită dacă lucrurile diferite sunt făcute să arate similar, la fel cum nu este îmbunătățită dacă lucrurile similare sunt făcute să arate diferit. |
Caracterul verificabil
QC 13. |
Caracterul verificabil ajută la construirea încrederii din partea utilizatorilor că informațiile sunt complete, neutre și exacte. Informațiile privind durabilitatea sunt verificabile dacă este posibil să se coroboreze aceste informații în sine sau datele de intrare utilizate pentru a le obține. |
QC 14. |
Caracterul verificabil înseamnă că diverși observatori bine informați și independenți ar putea ajunge la un consens, deși nu neapărat la un acord total, cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă. Informațiile privind durabilitatea sunt furnizate într-un mod care sporește caracterul verificabil al acestora, de exemplu:
|
QC 15. |
Unele informații privind durabilitatea vor fi sub formă de explicații sau de informații prospective. Aceste informații pot fi justificate prin reprezentarea exactă, bazată pe fapte, de exemplu a strategiilor, a planurilor și a analizelor de risc ale întreprinderii. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă să utilizeze astfel de informații, întreprinderea descrie ipotezele și metodele de obținere a informațiilor, precum și alți factori care furnizează dovezi dacă acestea reflectă planurile sau deciziile efective luate de întreprindere. |
Inteligibilitatea
QC 16. |
Informațiile privind durabilitatea sunt inteligibile atunci când sunt clare și concise. Informațiile inteligibile permit oricărui utilizator bine informat să înțeleagă cu ușurință informațiile comunicate. |
QC 17. |
Pentru ca prezentările de informații privind durabilitatea să fie concise, acestea trebuie (a) să evite informațiile generice cu formulări standard, care nu sunt specifice întreprinderii; (b) să evite duplicarea inutilă a informațiilor, inclusiv a informațiilor care sunt furnizate și în situațiile financiare și (c) să utilizeze un limbaj clar și fraze și paragrafe bine structurate. Prezentările de informații concise includ numai informații semnificative. Informațiile suplimentare prezentate în conformitate cu punctul 113 trebuie furnizate astfel încât să se evite ascunderea unor informații semnificative. |
QC 18. |
Claritatea ar putea fi sporită prin diferențierea informațiilor privind evoluțiile din perioada de raportare de informațiile „permanente” care rămân relativ neschimbate de la o perioadă la alta. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin descrierea separată a caracteristicilor proceselor de guvernanță și de gestionare a riscurilor legate de durabilitate ale întreprinderii care s-au schimbat de la perioada de raportare anterioară în comparație cu cele care rămân neschimbate. |
QC 19. |
Exhaustivitatea, claritatea și comparabilitatea informațiilor privind durabilitatea se bazează pe prezentarea informațiilor ca un ansamblu coerent. Pentru ca informațiile privind durabilitatea să fie coerente, acestea trebuie prezentate într-un mod care să explice contextul și legăturile dintre informațiile conexe. Coerența impune, de asemenea, întreprinderii să furnizeze informații într-un mod care să permită utilizatorilor să coreleze informațiile cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile sale legate de durabilitate cu informațiile din situațiile financiare ale întreprinderii. |
QC 20. |
Dacă riscurile și oportunitățile legate de durabilitate discutate în situațiile financiare au implicații pentru raportarea privind durabilitatea, întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informațiile necesare pentru ca utilizatorii să evalueze aceste implicații și prezintă trimiteri adecvate către situațiile financiare (a se vedea capitolul 9 din prezentul standard). Nivelul de informare, granularitate și tehnicitate trebuie să fie aliniat la nevoile și așteptările utilizatorilor. Se evită abrevierile și se definesc și se prezintă unitățile de măsură. |
Apendicele C
Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
ESRS tematic |
Cerința de prezentare de informații |
Denumirea completă a cerinței de prezentare de informații |
Introducere treptată sau data intrării în vigoare (inclusiv primul an) |
ESRS 2 |
SBM-1 |
Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric |
Întreprinderea raportează informațiile prevăzute de ESRS 2 SBM-1 la punctul 40 litera (b) (defalcarea veniturilor totale pe sectoare semnificative ale ESRS) și la punctul 40 litera (c) (lista sectoarelor semnificative suplimentare din ESRS) începând de la data aplicării specificată în actul delegat al Comisiei care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 29b alineatul (1) al treilea paragraf punctul (ii) din Directiva (2013/34/UE). |
ESRS 2 |
SBM-3 |
Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (e) (efectele financiare anticipate) în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (e), raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea, dacă nu este posibil să elaboreze prezentări de informații cantitative. |
ESRS E1 |
E1-6 |
Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES |
Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite punctele de date privind emisiile de GES de categoria 3 și emisiile totale de GES în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS E1 |
E1-9 |
Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E1-9 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS E1-9 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea, dacă nu este posibil să elaboreze prezentări de informații cantitative. |
ESRS E2 |
E2-6 |
Efectele financiare anticipate ale efectelor, riscurilor și oportunităților legate de poluare |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E2-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Cu excepția informațiilor prevăzute la punctul 40 litera (b) cu privire la cheltuielile de funcționare și de capital efectuate în perioada de raportare în legătură cu incidentele majore și depozitele, întreprinderea poate respecta ESRS E2-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS E3 |
E3-5 |
Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de resursele de apă și de cele marine |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E3-5 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS E3-5, raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS E4 |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS E4 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS E4 |
E4-6 |
Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de biodiversitate și ecosisteme |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E4-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS E4-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS E5 |
E5-6 |
Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de utilizarea resurselor și de economie circulară |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E5-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS E5-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S1 |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S1 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S1 |
S1-7 |
Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii |
Întreprinderea poate omite raportarea tuturor punctelor de date din prezenta cerință de prezentare de informații în primul an de elaborare a declarației sale privind durabilitatea. |
ESRS S1 |
S1-8 |
Acoperirea negocierilor colective și dialogul social |
Întreprinderea poate omite această cerință de prezentare de informații în ceea ce privește angajații săi din țări din afara SEE în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S1 |
S1-11 |
Protecția socială |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-11 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S1 |
S1-12 |
Procentul angajaților cu dizabilități |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-12 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S1 |
S1-13 |
Formare și dezvoltarea competențelor |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-13 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S1 |
S1-14 |
Sănătatea și siguranța |
Întreprinderea poate omite punctele de date privind cazurile de boli legate de muncă și numărul de zile pierdute din cauza rănirilor, a accidentelor, a deceselor și a bolilor legate de muncă în primul an de pregătire a declarației de sustenabilitate. |
ESRS S1 |
S1-14 |
Sănătatea și siguranța |
Întreprinderea poate omite raportarea cu privire la lucrătorii nesalariați în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S1 |
S1-15 |
Echilibru între viața profesională și cea privată |
Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-15 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S2 |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S2 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S3 |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S3 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
ESRS S4 |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Toate cerințele de prezentare de informații |
Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S4 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea. |
Apendicele D
Structura declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului în ceea ce privește raportarea în patru părți, astfel cum se prevede la punctul 115.
Partea raportului de gestiune |
Codificarea din ESRS |
Titlul |
||
|
ESRS 2 |
Prezentări de informații cu caracter general, inclusiv informații furnizate în conformitate cu cerințele de aplicare ale ESRS tematic enumerate în ESRS 2 apendicele C. |
||
|
Nu se aplică. |
Prezentare de informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 (Regulamentul privind taxonomia) |
||
|
ESRS E1 |
Schimbările climatice |
||
|
ESRS E2 |
Poluare |
||
|
ESRS E3 |
Resursele de apă și cele marine |
||
|
ESRS E4 |
Biodiversitatea și ecosistemele |
||
|
ESRS E5 |
Utilizarea resurselor și economia circulară |
||
|
ESRS S1 |
Forța de muncă proprie |
||
|
ESRS S2 |
Lucrătorii din lanțul valoric |
||
|
ESRS S3 |
Comunitățile afectate |
||
|
ESRS S4 |
Consumatorii și utilizatorii finali |
||
|
ESRS G1 |
Conduita profesională |
Apendicele E
Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie prezentate în temeiul ESRS
Evaluarea semnificației reprezintă punctul de plecare pentru raportarea privind durabilitatea în cadrul ESRS. Prezentul apendice oferă un exemplu fără caracter obligatoriu al evaluării semnificației impactului și a semnificației financiare prezentate în capitolul 3. IRO-1 în secțiunea 4.1 din ESRS 2 cuprinde cerințe generale de prezentare de informații (PI) cu privire la procesul prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora. SBM-3 din ESRS 2 prevede cerințe generale privind prezentarea de informații cu privire la impactul, riscurile și oportunitățile semnificative care rezultă din evaluarea semnificației efectuată de întreprindere. Întreprinderea poate omite toate cerințele de prezentare de informații dintr-un standard tematic dacă apreciază că tema în cauză nu este semnificativă. În acest caz, ea poate prezenta o scurtă explicație a concluziilor evaluării semnificației pentru tema respectivă, dar trebuie să prezinte o explicație detaliată în cazul ESRS E1 Schimbările climatice (IRO-2 ESRS 2). ESRS stabilesc cerințe de prezentare de informații, nu cerințe de comportament. Cerințele de prezentare de informații în legătură cu planurile de acțiune , țintele, politicile, analiza pe bază de scenarii și planurile de tranziție sunt proporționale, deoarece sunt condiționate de existența acestora în cadrul întreprinderii, care poate depinde de dimensiunea, capacitatea, resursele și competențele întreprinderii. Notă: Diagrama de mai jos nu acoperă situația în care întreprinderea evaluează un aspect de durabilitate ca fiind semnificativ, dar nu este acoperit de un standard tematic, caz în care întreprinderea trebuie să prezinte informații suplimentare specifice entității [ESRS 1 punctul 30 litera (b)].
Apendicele F
Exemplu de structură a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS
Prezentul apendice completează ESRS 1. Acesta oferă un exemplu fără caracter obligatoriu ale structurii declarației privind durabilitatea prezentate în secțiunea 8.2 din prezentul standard. În acest exemplu, întreprinderea a concluzionat că biodiversitatea și ecosistemele, poluarea și comunitățile afectate nu sunt semnificative.
Apendicele G
Exemplu de includere de informații prin trimiteri
Prezentul apendice completează ESRS 1. Acesta oferă exemple fără caracter obligatoriu ale includerii de informații prin trimitere la o altă secțiune a raportului de gestiune în declarația privind durabilitatea, astfel cum se subliniază în secțiunea 9.1 din prezentul standard.
ESRS 2
PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL
CUPRINS
Obiectiv
1. |
Bazele întocmirii |
– |
Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza generală pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea |
– |
Cerința de prezentare de informații BP-2 – Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice |
2. |
Guvernanța |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Declarație privind procesul de diligență |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-5 – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea |
3. |
Strategia |
– |
Cerința de prezentare de informații SBM-1 – Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric |
– |
Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
4. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților |
4.1 |
Prezentări de informații privind procesul de evaluare a semnificației |
– |
Cerința de prezentare de informații IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative |
– |
Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii |
4.2 |
Cerința minimă de prezentare de informații privind politicile și acțiunile |
– |
Cerința minimă de prezentare de informații – Politici MDR-P – Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative |
– |
Cerința minimă de prezentare de informații – Acțiuni MDR-A – Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative |
5. |
Indicatori și ținte |
– |
Cerința minimă de prezentare de informații – MDR-M – Indicatori privind aspectele de durabilitate semnificative |
– |
Cerința minimă de prezentare de informații – Țintele MDR-T – urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
1. |
Bazele întocmirii |
– |
Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza generală pentru întocmirea declarației privind durabilitatea |
2. |
Guvernanța |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Declarație privind procesul de diligență |
– |
Cerința de prezentare de informații GOV-5 – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea |
3. |
Strategia |
– |
Cerința de prezentare de informații SBM-1 Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric |
– |
Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
4. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților |
– |
Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii |
– |
Cerința minimă de prezentare de informații – Politici MDR-P – Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative |
– |
Cerința minimă de prezentare de informații – Acțiuni MDR-A – Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative |
5. |
Indicatori și ținte |
– |
Cerința minimă de prezentare de informații – Țintele MDR-T – urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor |
Apendicele B: |
Lista punctelor de date din standardele transversale și standardele tematice care decurg din alte acte legislative ale UE |
Apendicele C: |
Cerințele de prezentare de informații/de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Obiectiv
1. |
Prezentul ESRS stabilește cerințele de prezentare de informații care se aplică tuturor întreprinderilor, indiferent de sectorul lor de activitate (generale) și care se aplică tuturor aspectelor legate de durabilitate (transversale). Prezentul ESRS acoperă domeniile de raportare definite în ESRS 1 Cerințe generale secțiunea 1.2 Standarde transversale și domenii de raportare. |
2. |
La elaborarea prezentărilor de informații în temeiul prezentului standard, întreprinderea aplică cerințele de prezentare de informații (inclusiv punctele de date ale acestora) stabilite în ESRS tematic, astfel cum sunt enumerate în apendicele C din prezentul standard Cerințe de prezentare de informații/de aplicare ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. Întreprinderea aplică cerințele enumerate în apendicele C:
|
1. Bazele întocmirii
Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza generală pentru întocmirea declarației privind durabilitatea
3. |
Întreprinderea prezintă baza generală pentru întocmirea declarației sale privind durabilitatea. |
4. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a modului în care întreprinderea își întocmește declarația privind durabilitatea, inclusiv perimetrul de consolidare, informațiile privind lanțul valoric din amonte și din aval și, după caz, măsura în care întreprinderea a utilizat oricare dintre opțiunile pentru omiterea informațiilor menționate la literele (d) și (e) de la următorul punct. |
5. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații:
|
Cerința de prezentare de informații BP-2 – Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice
6. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la circumstanțe specifice. |
7. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a efectului acestor circumstanțe specifice asupra întocmirii declarației privind durabilitatea. |
8. |
Întreprinderea poate raporta aceste informații împreună cu prezentările de informații la care se referă. |
Orizontul de timp
9. |
În cazul în care s-a abătut de la orizonturile de timp pe termen mediu sau lung definite în ESRS 1 secțiunea 6.4 Definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării, întreprinderea descrie:
|
Estimarea lanțului valoric
10. |
Atunci când indicatorii includ date privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval estimate utilizând surse indirecte, cum ar fi datele medii sectoriale sau alți substituenți, întreprinderea:
|
Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor
11. |
În conformitate cu ESRS 1 secțiunea 7.2 Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor, întreprinderea:
|
12. |
Atunci când prezintă informații prospective, întreprinderea poate indica faptul că consideră că aceste informații sunt incerte. |
Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea
13. |
Atunci când apar modificări în elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea în comparație cu perioada (perioadele) de raportare anterioară (anterioare) (a se vedea ESRS 1 secțiunea 7.4 Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea), întreprinderea:
|
Erori de raportare ale perioadelor anterioare
14. |
Atunci când identifică erori semnificative ale perioadelor anterioare (a se vedea ESRS 1 secțiunea 7.5 Erori de raportare ale perioadelor anterioare), întreprinderea prezintă:
|
Prezentarea de informații care decurge din alte acte legislative sau din hotărâri de raportare privind durabilitatea general acceptate
15. |
Atunci când include în declarația privind durabilitatea informații care decurg din alte acte legislative care impun întreprinderii să prezinte informații privind durabilitatea sau din standarde și cadre de raportare privind durabilitatea general acceptate (a se vedea ESRS 1 secțiunea 8.2 Conținutul și structura declarației privind durabilitatea), pe lângă informațiile prevăzute de ESRS, întreprinderea trebuie să prezinte acest fapt. În cazul aplicării parțiale a altor standarde sau cadre de raportare, întreprinderea furnizează o trimitere precisă la punctele din standardul sau cadrul aplicat. |
Includerea de informații prin trimiteri
16. |
În cazul în care include informații prin trimiteri (a se vedea ESRS 1 secțiunea 9.1 Includerea de informații prin trimiteri), întreprinderea prezintă o listă a cerințelor de prezentare de informații din ESRS – sau a punctelor de date specifice mandatate printr-o cerință de prezentare de informații – care au fost incluse prin trimitere. |
Utilizarea dispozițiilor tranzitorii în conformitate cu apendicele C la ESRS 1
17. |
În cazul în care o întreprindere sau un grup care nu depășește, la data bilanțului, numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar decide să omită informațiile necesare conform ESRS E4, ESRS S1, ESRS S2, ESRS S3 sau ESRS S4 în conformitate cu apendicele C la ESRS 1, întreprinderea sau grupul indică totuși dacă aspectele legate de durabilitate vizate de ESRS E4, ESRS S1, ESRS S2, ESRS S3 și, respectiv, ESRS S4 au fost evaluate ca fiind semnificative ca urmare a evaluării semnificației efectuată de întreprindere. În plus, în cazul în care una sau mai multe dintre aceste teme au fost evaluate ca fiind semnificative, pentru fiecare temă semnificativă întreprinderea:
|
2. Guvernanța
18. |
Obiectivul acestui capitol este de a stabili cerințe de prezentare de informații care să permită o înțelegere a proceselor de guvernanță, a controalelor și a procedurilor instituite pentru monitorizarea, gestionarea și supravegherea aspectelor de durabilitate. |
Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere
19. |
Întreprinderea prezintă componența organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, rolurile și responsabilitățile acestora, precum și accesul la expertiză și competențe în ceea ce privește aspectele de durabilitate. |
20. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:
|
21. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la componența și diversitatea membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii:
|
22. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la rolurile și responsabilitățile organelor de administrație, de conducere și de supraveghere:
|
23. |
Prezentarea de informații include o descriere a modului în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere stabilesc dacă expertiza și competențele adecvate sunt disponibile sau vor fi dezvoltate pentru a supraveghea aspectele de durabilitate, inclusiv:
|
Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea
24. |
Întreprinderea prezintă modul în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere sunt informate cu privire la aspectele de durabilitate și modul în care aceste aspecte au fost abordate în cursul perioadei de raportare. |
25. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a modului în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere sunt informate cu privire la aspectele de durabilitate, precum și cu privire la informațiile și aspectele abordate de acestea în perioada de raportare. Acest lucru permite, la rândul său, să se înțeleagă dacă membrii acestor organe au fost informați în mod corespunzător și dacă au fost în măsură să își îndeplinească rolurile. |
26. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații:
|
Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente
27. |
Întreprinderea prezintă informații cu privire la integrarea performanței sale legate de durabilitate în sistemele de stimulente. |
28. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a măsurii în care membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere li se oferă sau nu sisteme de stimulente legate de aspectele de durabilitate. |
29. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la sistemele de stimulente și la politicile de remunerare legate de aspectele de durabilitate instituite pentru membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii, în cazul în care acestea există:
|
Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Declarație privind procesul de diligență
30. |
Întreprinderea prezintă o cartografiere a informațiilor furnizate în declarația privind durabilitatea cu privire la procesul de diligență. |
31. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a facilita înțelegerea procesului de diligență al întreprinderii în ceea ce privește aspectele de durabilitate. |
32. |
Principalele aspecte și etape ale obligației de diligență menționate în ESRS 1 capitolul 4 Procesul de diligență sunt legate de o serie de cerințe de prezentare de informații transversale și tematice în temeiul ESRS. Întreprinderea furnizează o cartografiere care explică modul și locul în care aplicarea principalelor aspecte și etape ale procesului de diligență în materie de durabilitate sunt reflectate în raportarea sa privind durabilitatea, pentru a permite o descriere a practicilor efective ale întreprinderii în ceea ce privește diligența necesară (15). |
33. |
Această cerință de prezentare de informații nu impune nicio cerință comportamentală specifică în ceea ce privește acțiunile de diligență, nu se extinde la organele de administrație, de conducere și de supraveghere, astfel cum sunt mandatate prin alte acte legislative sau reglementări, și nu modifică rolul acestora. |
Cerința de prezentare de informații GOV–5 – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea
34. |
Întreprinderea prezintă principalele caracteristici ale sistemului său de gestionare a riscurilor și de control intern în ceea ce privește procesul de raportare privind durabilitatea. |
35. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a proceselor de gestionare a riscurilor și de control intern ale întreprinderii în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea. |
36. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații:
|
3. Strategia
37. |
Acest capitol stabilește cerințe de prezentare de informații care permit înțelegerea:
|
Cerința de prezentare de informații SBM-1 – Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric
38. |
Întreprinderea prezintă elementele strategiei sale care au legătură cu aspectele de durabilitate sau care au un impact asupra acestora, modelul său de afaceri și lanțul său valoric. |
39. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a descrie elementele-cheie ale strategiei generale a întreprinderii care au legătură cu aspectele de durabilitate sau care le afectează, precum și elementele-cheie ale modelului de afaceri și ale lanțului valoric ale întreprinderii, pentru a oferi o înțelegere a expunerii sale la impacturi, riscuri și oportunități și a locului din care provin acestea. |
40. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la elementele-cheie ale strategiei sale care au legătură cu aspectele de durabilitate sau care le afectează:
|
41. |
În cazul în care întreprinderea își are sediul într-un stat membru al UE care permite o derogare de la prezentarea informațiilor menționate la articolul 18 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2013/34/UE (22), iar întreprinderea a recurs la exceptarea respectivă, aceasta poate omite defalcarea veniturilor în funcție de sectorul semnificativ din ESRS prevăzută la alineatul (40) litera (b). În acest caz, întreprinderea prezintă totuși lista sectoarelor ESRS care sunt semnificative pentru întreprindere. |
42. |
Întreprinderea prezintă o descriere a modelului său de afaceri și a lanțului său valoric, inclusiv:
|
Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
43. |
Întreprinderea prezintă modul în care interesele și punctele de vedere ale părților interesate sunt luate în considerare de strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii. |
44. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a modului în care interesele și punctele de vedere ale părților interesate stau la baza strategiei și a modelului de afaceri al întreprinderii. |
45. |
Întreprinderea prezintă o descriere succintă:
|
Cerința de prezentare de informații SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
46. |
Întreprinderea își prezintă impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și modul în care acestea interacționează cu strategia și modelul său de afaceri. |
47. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, astfel cum rezultă din evaluarea semnificației efectuată de întreprindere, precum și a modului în care acestea decurg din strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii și declanșează adaptarea acestora, inclusiv alocarea de resurse. Informațiile care trebuie prezentate cu privire la gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii sunt prevăzute în ESRS tematic și în standardele sectoriale specifice, care trebuie aplicate împreună cu cerințele minime de prezentare de informații privind politicile, acțiunile și țintele stabilite în prezentul standard. |
48. |
Întreprinderea prezintă:
|
49. |
Întreprinderea poate prezenta informațiile descriptive prevăzute la punctul 46, împreună cu informațiile furnizate în cadrul ESRS tematic corespunzător, caz în care aceasta trebuie să prezinte în continuare o declarație cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative, alături de informațiile pe care le întocmește în temeiul prezentului capitol din ESRS 2. |
4. Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
4.1 Prezentări de informații privind procesul de evaluare a semnificației
50. |
Acest capitol stabilește cerințe de prezentare de informații care permit înțelegerea:
|
Cerința de prezentare de informații IRO-1 – Descrierea procesului de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative
51. |
Întreprinderea prezintă procesul său de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale și de evaluare a gradului de semnificație al acestora. |
52. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a procesului prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora, ca bază pentru stabilirea informațiilor din declarația sa privind durabilitatea (a se vedea ESRS 1 capitolul 3 și cerințele de aplicare aferente, care stabilesc cerințe și principii privind procesul de identificare și evaluare a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative pe baza principiului dublei semnificații). |
53. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații:
|
Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii
54. |
Întreprinderea raportează cu privire la cerințele de prezentare de informații care au fost respectate în declarațiile sale privind durabilitatea. |
55. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a cerințelor de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea a întreprinderii și a temelor care au fost omise ca nefiind semnificative, ca urmare a evaluării semnificației. |
56. |
Întreprinderea include o listă a cerințelor de prezentare de informații îndeplinite la întocmirea declarației privind durabilitatea, în urma rezultatului evaluării semnificației (a se vedea ESRS 1 capitolul 3), inclusiv numerele paginilor și/sau punctele în care sunt prezentate informațiile aferente în declarația privind durabilitatea. Acestea pot fi prezentate sub forma unui index al conținutului. Întreprinderea include, de asemenea, un tabel cu toate punctele de date care decurg din alte acte legislative ale UE enumerate în apendicele B la prezentul standard, indicând locul în care acestea pot fi găsite în declarația privind durabilitatea și incluzându-le pe cele pe care întreprinderea le-a evaluat ca fiind nesemnificative, caz în care întreprinderea indică „Nesemnificativ” în tabel în conformitate cu ESRS 1 punctul 35. |
57. |
În cazul în care întreprinderea concluzionează că schimbările climatice nu sunt semnificative și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații din ESRS E1 Schimbările climatice, aceasta trebuie să prezinte o explicație detaliată a concluziilor evaluării sale privind semnificația schimbărilor climatice (a se vedea ESRS 2 IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii), inclusiv o analiză prospectivă a condițiilor care ar putea determina întreprinderea să concluzioneze că schimbările climatice sunt semnificative în viitor. |
58. |
În cazul în care întreprinderea concluzionează că o temă, alta decât schimbările climatice, nu este semnificativă și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații dintr-un ESRS tematic, aceasta poate să furnizeze o scurtă explicație a concluziilor evaluării sale privind semnificația temei respective. |
59. |
Întreprinderea furnizează o explicație a modului în care a stabilit informațiile semnificative care trebuie prezentate în legătură cu impacturile, riscurile și oportunitățile pe care le-a evaluat ca fiind semnificative, inclusiv utilizarea pragurilor și/sau modul în care a pus în aplicare criteriile din ESRS 1 secțiunea 3.2 Aspecte semnificative și importanța semnificativă a informațiilor. |
4.2 Cerințele minime de prezentare de informații privind politicile și acțiunile
60. |
Această secțiune stabilește cerințele minime de prezentare de informații care trebuie incluse atunci când întreprinderea prezintă informații cu privire la politicile și acțiunile sale de prevenire, atenuare și remediere a impacturilor semnificative reale și potențiale, de abordare a riscurilor semnificative și/sau de urmărire a oportunităților semnificative (denumite în mod colectiv „gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative”). Acestea se aplică împreună cu cerințele de prezentare de informații, inclusiv cerințele de aplicare, prevăzute în ESRS tematic și sectorial relevant. Ele se aplică și atunci când întreprinderea întocmește prezentări de informații specifice entității. |
61. |
Informațiile corespunzătoare trebuie să fie amplasate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS relevant. Atunci când o singură politică sau aceleași acțiuni abordează mai multe aspecte de durabilitate interconectate, întreprinderea poate prezenta informațiile necesare în raportarea sa în temeiul unui singur ESRS tematic și poate face o trimitere încrucișată la acestea în raportarea sa în temeiul altor ESRS tematice. |
62. |
În cazul în care nu poate prezenta informațiile privind politicile și acțiunile necesare în temeiul ESRS relevant, deoarece nu a adoptat politici și/sau acțiuni cu privire la aspectul de durabilitate specific în cauză, întreprinderea precizează acest lucru și să prezinte motivele pentru care nu a adoptat politici și/sau acțiuni. Întreprinderea poate prezenta un interval de timp în care intenționează să le adopte. |
Cerința minimă de prezentare de informații – Politici MDR-P – Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative
63. |
Întreprinderea aplică cerințele minime de prezentare de informații definite în prezenta dispoziție atunci când prezintă politicile pe care le-a instituit cu privire la fiecare aspect de durabilitate identificat ca fiind semnificativ. |
64. |
Obiectivul acestei cerințe minime de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a politicilor instituite de întreprindere pentru a preveni, a atenua și a remedia impacturile reale și potențiale, pentru a aborda riscurile și pentru a urmări oportunitățile. |
65. |
Întreprinderea prezintă informații cu privire la politicile adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. Prezentarea cuprinde următoarele informații:
|
Cerința minimă de prezentare de informații – Acțiunile MDR-A – Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative
66. |
Întreprinderea aplică cerințele privind conținutul informațiilor din prezenta dispoziție atunci când descrie acțiunile prin care gestionează fiecare aspect de durabilitate semnificativ, inclusiv planurile de acțiune și resursele alocate și/sau planificate. |
67. |
Obiectivul acestei cerințe minime de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a acțiunilor-cheie întreprinse și/sau planificate pentru a preveni, a atenua și a remedia impacturile reale și potențiale și de a aborda riscurile și oportunitățile, precum și, după caz, pentru a atinge obiectivele și țintele politicilor conexe. |
68. |
În cazul în care punerea în aplicare a unei politici necesită acțiuni sau un plan de acțiune cuprinzător pentru atingerea obiectivelor sale, precum și atunci când acțiunile sunt puse în aplicare fără o politică specifică, întreprinderea prezintă următoarele informații:
|
69. |
În cazul în care punerea în aplicare a unui plan de acțiune necesită cheltuieli operaționale semnificative (Opex) și/sau cheltuieli de capital (Capex) semnificative, întreprinderea:
|
5. Indicatori și ținte
70. |
Acest capitol stabilește cerințele minime de prezentare de informații care trebuie incluse atunci când întreprinderea prezintă informații cu privire la indicatorii și țintele sale legate de fiecare aspect de durabilitate semnificativ. Acestea se aplică împreună cu cerințele de prezentare de informații, inclusiv cerințele de aplicare, prevăzute în ESRS tematic relevant. Ele se aplică și atunci când întreprinderea întocmește prezentări de informații specifice entității. |
71. |
Informațiile corespunzătoare trebuie să fie amplasate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS tematic. |
72. |
În cazul în care nu poate prezenta informațiile privind țintele necesare în cadrul ESRS tematic relevant, deoarece nu a stabilit ținte cu privire la aspectul de durabilitate specific în cauză, întreprinderea trebuie să precizeze acest lucru și să prezinte motivele pentru care nu a adoptat țintele. Întreprinderea poate prezenta un interval de timp în care intenționează să le adopte. |
Cerința minimă de prezentare de informații – MDR-M – Indicatori privind aspectele de durabilitate semnificative
73. |
Întreprinderea aplică cerințele privind conținutul informațiilor din prezenta dispoziție atunci când prezintă indicatorii pe care i-a instituit cu privire la fiecare aspect de durabilitate semnificativ. |
74. |
Obiectivul acestei cerințe minime de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a indicatorilor utilizați de întreprindere pentru a urmări eficacitatea acțiunilor sale de gestionare a aspectelor de durabilitate semnificative. |
75. |
Întreprinderea prezintă orice indicatori pe care îi utilizează pentru a evalua performanța și eficacitatea în ceea ce privește un impact, un risc sau o oportunitate semnificativ(ă). |
76. |
Indicatorii includ indicatorii definiți în ESRS tematic, precum și indicatorii specifici entității identificați, indiferent dacă sunt preluați din alte surse sau elaborați chiar de întreprindere. |
77. |
Pentru fiecare indicator, întreprinderea:
|
Cerința minimă de prezentare de informații – Țintele MDR-T – urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor
78. |
Întreprinderea aplică cerințele privind conținutul prezentării de informații din prezenta dispoziție atunci când prezintă informații privind țintele pe care le-a stabilit cu privire la fiecare aspect de durabilitate semnificativ. |
79. |
Obiectivul acestei cerințe minime de prezentare de informații este de a oferi, pentru fiecare aspect de durabilitate semnificativ, o înțelegere a următoarelor aspecte:
|
80. |
Întreprinderea prezintă țintele măsurabile, orientate spre rezultate și încadrate în timp în ceea ce privește aspectele de durabilitate semnificative pe care le-a stabilit pentru a evalua progresele înregistrate. Pentru fiecare țintă, prezentarea include următoarele informații:
|
81. |
În cazul în care nu a stabilit ținte măsurabile orientate spre rezultate, întreprinderea:
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 2 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
1. Bazele întocmirii
Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza generală pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea
AR 1. |
Atunci când descrie măsura în care declarația privind durabilitatea acoperă lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii (a se vedea ESRS 1 secțiunea 5.1 Întreprinderea care raportează și lanțul valoric), întreprinderea poate face distincție între:
|
Cerința de prezentare de informații BP-2 – Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice
AR 2. |
Întreprinderea poate menționa dacă se bazează pe standarde europene aprobate de sistemul european de standardizare (ISO/IEC sau standarde CEN/CENELEC), precum și măsura în care datele și procesele utilizate în scopul raportării privind durabilitatea au fost verificate de un furnizor extern al asigurării și au fost considerate conforme cu standardul ISO/IEC sau CEN/CENELEC corespunzător. |
2. Guvernanța
Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere
AR 3. |
În descrierea rolului și responsabilităților organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, în ceea ce privește aspectele de durabilitate, întreprinderea poate specifica:
|
AR 4. |
În descrierea organizării guvernanței întreprinderii în ceea ce privește aspectele de durabilitate, o descriere a structurii complexe de guvernanță poate fi completată cu prezentarea acesteia sub forma unei diagrame. |
AR 5. |
Descrierea nivelului de expertiză sau a accesului la expertiză al organelor de administrație, de conducere și de supraveghere poate fi fundamentată prin ilustrarea componenței organelor, inclusiv a membrilor pe care se bazează aceste organe în ceea ce privește expertiza pentru a supraveghea aspectele de durabilitate, precum și a modului în care acestea valorifică expertiza respectivă în calitate de organ. În descriere, întreprinderea ia în considerare modul în care expertiza și competențele sunt relevante pentru impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii și dacă organele și/sau membrii acestora au acces la alte surse de expertiză, cum ar fi experți și formare specifice și alte inițiative educaționale pentru actualizarea și dezvoltarea expertizei legate de durabilitate în cadrul acestor organisme. |
Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea
AR 6. |
În funcție de structura întreprinderii, organele de administrație, de conducere și de supraveghere se pot concentra pe ținte generale, în timp ce conducerea se concentrează asupra țintelor mai detaliate. În acest caz, întreprinderea poate prezenta modul în care organele de guvernanță se asigură că există un mecanism adecvat de monitorizare a performanței. |
Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente
AR 7. |
În cazul întreprinderilor cotate la bursă, această cerință de prezentare de informații ar trebui să fie în concordanță cu raportul de remunerare prevăzut la articolele 9a și 9b din Directiva 2007/36/CE privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă. Sub rezerva dispozițiilor ESRS 1 punctele 119, 120 și 122, o întreprindere cotată la bursă poate face trimitere la raportul său de remunerare. |
Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Declarație privind procesul de diligență
AR 8. |
Cartografierea prevăzută la punctul 30 poate fi prezentată sub forma unui tabel care corelează prin trimiteri elementele esențiale ale obligației de diligență în ceea ce privește impacturile asupra oamenilor și asupra mediului cu informațiile relevante din declarația privind durabilitatea a întreprinderii, astfel cum se prevede mai jos. |
AR 9. |
Întreprinderea poate include coloane suplimentare în tabelul de mai jos pentru a identifica în mod clar acele informații care se referă la impactul asupra oamenilor și/sau asupra mediului, având în vedere că, în unele cazuri, mai multe prezentări de informații pot furniza informații cu privire la aceeași etapă de diligență. |
AR 10. |
Principalele trimiteri din instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și din Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale la elementele principale ale procesului de diligență sunt enumerate în capitolul 4 din ESRS 1.
|
Cerința de prezentare de informații GOV-5 – Gestionarea riscurilor și controlele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea
AR 11. |
Această cerință de prezentare de informații se axează exclusiv pe procesele de control intern asupra procesului de raportare privind durabilitatea. Întreprinderea poate lua în considerare riscuri precum exhaustivitatea și integritatea datelor, acuratețea rezultatelor estimării, disponibilitatea datelor privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval și calendarul disponibilității informațiilor. |
3. Strategia
Cerința de prezentare de informații SBM-1 Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric
AR 12. |
Pentru a furniza informațiile privind sectoarele prevăzute la punctul 40, întreprinderea își cartografiază activitățile semnificative în conformitate cu sectoarele ESRS. În cazul în care nu există un cod pentru un subsector, se utilizează rubrica „altele”. |
AR 13. |
În sensul informațiilor prevăzute la punctul 40, un grup de produse și/sau servicii oferite, un grup de piețe și/sau grupuri de clienți deservite sau un sector ESRS este semnificativ pentru întreprindere dacă îndeplinește unul sau ambele dintre următoarele criterii:
|
AR 14. |
La elaborarea prezentărilor de informații privind modelul său de afaceri și la lanțul său valoric, întreprinderea ia în considerare:
|
AR 15. |
Informațiile contextuale pot fi deosebit de relevante pentru utilizatorii declarației privind durabilitatea a întreprinderii, pentru a înțelege în ce măsură informațiile includ informații privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval. Descrierea principalelor caracteristici ale lanțului valoric și, după caz, identificarea lanțurilor valorice din amonte și/sau din aval esențiale ar trebui să sprijine înțelegerea modului în care întreprinderea aplică cerințele ESRS 1 capitolul 5 și evaluarea semnificației efectuată de întreprindere în conformitate cu ESRS 1 capitolul 3. Descrierea poate oferi o imagine de ansamblu de nivel înalt a principalelor caracteristici ale entităților din lanțul valoric din amonte și/sau din aval, indicând contribuția lor relativă la performanța și la poziția întreprinderii și explicând modul în care acestea contribuie la crearea de valoare a întreprinderii. |
Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
AR 16. |
Punctele de vedere și interesele părților interesate care sunt exprimate în cadrul colaborării întreprinderii cu părțile interesate prin intermediul procesului său de diligență pot fi relevante pentru unul sau mai multe aspecte ale strategiei sau ale modelului său de afaceri. Ca atare, acestea pot afecta deciziile întreprinderii cu privire la direcția viitoare a strategiei sau a modelului de afaceri. |
Cerința de prezentare de informații SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
AR 17. |
Atunci când descrie unde sunt concentrate impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative în lanțul său valoric din amonte și/sau din aval, întreprinderea ia în considerare: zone geografice, instalații sau tipuri de active, factori de producție, producție și canale de distribuție. |
AR 18. |
Această prezentare de informații poate fi exprimată sub forma unui singur impact, risc sau oportunitate sau prin agregarea grupurilor de impacturi, riscuri și oportunități semnificative, atunci când acest lucru oferă informații mai relevante și nu ascunde informații semnificative. |
4. Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii
AR 19. |
Fără a aduce atingere bazei de prezentare a informațiilor referitoare la aspectele de durabilitate incluse în ESRS 1 capitolul 8 Structura declarației privind durabilitatea, întreprinderea poate prezenta lista cerințelor de prezentare de informații respectate la întocmirea declarației privind durabilitatea (a se vedea punctul 54) în partea cu informații generale sau în alte părți ale declarației privind durabilitatea, după cum consideră necesar. Întreprinderea poate utiliza un index al conținutului, adică o listă tabelară a cerințelor de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea, cu indicarea locului în care se află acestea (pagina/punctele). |
Cerința minimă de prezentare de informații – Politici MDR-P – Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative
AR 20. |
Din cauza interdependenței dintre impactul asupra oamenilor și mediului, riscuri și oportunități, o singură politică se poate aplica mai multor aspecte de durabilitate semnificative, inclusiv aspectelor abordate de mai multe ESRS tematice. De exemplu, dacă o singură politică reglementează atât un aspect de mediu, cât și un aspect social, întreprinderea poate raporta cu privire la politică în secțiunea de mediu a declarației privind durabilitatea. În acest caz, întreprinderea ar trebui să includă în secțiunea privind aspectele sociale o trimitere la secțiunea privind mediul în care este raportată politica. De asemenea, o politică poate fi raportată în secțiunea privind aspectele sociale cu o trimitere încrucișată la aceasta în secțiunea privind mediul. |
AR 21. |
Descrierea domeniului de aplicare al politicii poate să explice care sunt activitățile și/sau segmentele din operațiunile proprii ale întreprinderii sau din lanțul valoric din amonte și din aval la care se referă. De asemenea, descrierea poate explica limite suplimentare relevante pentru tema specifică sau pentru circumstanțele întreprinderii, care pot include zonele geografice, ciclurile de viață etc. În anumite cazuri, cum ar fi în cazul în care politica nu acoperă întregul lanț valoric, întreprinderea poate furniza informații clare cu privire la amploarea lanțului valoric vizat de politică. |
Cerința minimă de prezentare de informații – Acțiunile MDR-A – Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative
AR 22. |
Acțiunile principale în contextul acestei cerințe minime de prezentare de informații sunt acele acțiuni care contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor întreprinderii în ceea ce privește abordarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative. Din motive de inteligibilitate, acțiunile principale pot fi agregate, după caz. |
AR 23. |
Informațiile privind alocarea resurselor pot fi prezentate sub forma unui tabel și defalcate pe cheltuieli de capital și cheltuieli de funcționare, precum și pe orizonturi de timp relevante, precum și pe resursele aplicate în exercițiul de raportare curent și alocarea planificată a resurselor în anumite orizonturi de timp. |
5. Indicatori și ținte
Cerința minimă de prezentare de informații – Țintele MDR-T – urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor
AR 24. |
Atunci când prezintă ținte legate de prevenirea sau atenuarea impactului asupra mediului, întreprinderea acordă prioritate țintelor legate de reducerea impactului în termeni absoluți, nu în termeni relativi. Atunci când țintele vizează prevenirea sau atenuarea impactului social, acestea pot fi specificate din punctul de vedere al efectelor asupra drepturilor omului, al bunăstării sau al rezultatelor pozitive pentru părțile interesate afectate. |
AR 25. |
Informațiile privind progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor pot fi prezentate într-un tabel cuprinzător, incluzând informații privind valoarea de referință și valoarea-țintă, obiectivele de etapă și performanța realizată în perioadele anterioare. |
AR 26. |
În cazul în care întreprinderea descrie progresele înregistrate în atingerea obiectivelor unei politici în absența unei ținte măsurabile, aceasta poate specifica un nivel de referință în raport cu care sunt luate în considerare progresele. De exemplu, întreprinderea poate evalua o creștere a salariilor cu un anumit procent pentru salariile aflate sub nivelul unui salariu echitabil sau poate evalua calitatea relațiilor sale cu comunitățile locale în funcție de proporția problemelor ridicate de comunități care au fost soluționate într-un mod satisfăcător pentru acestea. Nivelul de referință și evaluarea progreselor înregistrate sunt legate de impacturile, riscurile și oportunitățile pe care se bazează importanța semnificativă a aspectului abordat de politică. |
Apendicele B
Lista punctelor de date din standardele transversale și standardele tematice care decurg din alte acte legislative ale UE
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 2. Tabelul de mai jos ilustrează punctele de date din ESRS 2 și ESRS tematic care provin din alte acte legislative ale UE.
Cerința de prezentare de informații și punctul de date aferent |
Referința din SFDR (23) |
Referința din pilonul 3 (24) |
Referința din Regulamentul privind indicii de referință (25) |
UE Referința din Legea climei (26) |
ESRS 2 GOV-1 Diversitatea de gen în cadrul organelor de conducere punctul 21 litera (d) |
Indicatorul nr. 13 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei (27), Anexa II |
|
ESRS 2 GOV-1 Procentul membrilor din cadrul organelor de conducere care sunt independenți punctul 21 litera (e) |
|
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II |
|
ESRS 2 GOV-4 Declarația privind procesul de diligență punctul 30 |
Indicatorul nr. 10 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS 2 SBM-1 Implicarea în activități în legătură cu combustibilii fosili punctul 40 litera (d) subpunctul (i) |
Indicatorul nr. 4 din tabelul 1 din anexa 1 |
Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei (28) Tabelul 1: Informații calitative privind riscul de mediu și tabelul 2: Informații calitative privind riscul social |
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II |
|
ESRS 2 SBM-1 Implicarea în activități în legătură cu fabricarea de produse chimice punctul 40 litera (d) subpunctul (ii) |
Indicatorul nr. 9 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II |
|
ESRS 2 SBM-1 Implicarea în activități în legătură cu arme controversate punctul 40 litera (d) subpunctul (iii) |
Indicatorul nr. 14 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 (29), articolul 12 alineatul (1) Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II |
|
ESRS 2 SBM-1 Implicarea în activități în legătură cu cultivarea și producția detutun punctul 40 litera (d) subpunctul (iv) |
|
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II |
|
ESRS E1-1 Planul de tranziție pentru realizarea neutralității climatice până în 2050 alineatul (14) |
|
|
|
Regulamentul (UE) 2021/1119, articolul 2 alineatul (1) |
ESRS E1-1 Întreprinderi excluse de la aplicarea indicilor de referință aliniați la Acordul de la Paris punctul 16 litera (g) |
|
articolul 449a Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 1: Portofoliul bancar – Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală |
Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) literele (d)-(g) și articolul 12 alineatul (2) |
|
ESRS E1-4 Țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră punctul 34; |
Indicatorul nr. 4 din tabelul 2 din anexa 1 |
articolul 449a Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 3: Portofoliul bancar - Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: indicatori de aliniere |
Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 6 |
|
ESRS E1-5 Consumul de energie fosilă din surse dezagregate în funcție de sursă (numai sectoarele cu un impact ridicat asupra climei) punctul 38 |
Indicatorul nr. 5 din tabelul 1 și indicatorul nr. 5 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E1-5 consumul de energie și mixul energetic punctul 37 |
Indicatorul nr. 5 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E1-5 Intensitatea energetică asociată cu activitățile din sectoare cu un impact ridicat asupra climei Alineatele (40)-(43) |
Indicatorul nr. 6 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E1-6 Valorile brute din 1, 2, 3 și emisiile totale de GES punctul 44 |
Indicatorii nr. 1 și nr. 2 din tabelul 1 din anexa 1 |
articolul 449a Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 1: Portofoliul bancar - Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală |
Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 5 alineatul (1), articolul 6 și articolul 8 alineatul (1) |
|
ESRS E1-6 Intensitatea emisiilor brute de GES Alineatele (53)-(55) |
Indicatorul nr. 3 din tabelul 1 din anexa 1 |
Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 3: Portofoliul bancar - Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: indicatori de aliniere |
Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 8 alineatul (1) |
|
ESRS E1-7 Absorbțiile de GES și creditele de carbon punctul 56 |
|
|
|
Regulamentul (UE) 2021/1119, articolul 2 alineatul (1) |
ESRS E1-9 Expunerea portofoliului indicelui de referință la riscurile fizice legate de climă punctul 66 |
|
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, anexa II Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II |
|
ESRS E1-9 Dezagregarea valorilor monetare în funcție de riscul fizic acut și cronic punctul 66 litera (a) ESRS E1-9 Amplasarea activelor semnificative care sunt supuse unui risc fizic semnificativ punctul 66 litera (c). |
|
Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei, punctele 46 și 47; Modelul 5: Portofoliul bancar – Riscul fizic aferent schimbărilor climatice: expuneri supuse unui risc fizic. |
|
|
ESRS E1-9 Defalcarea valorii contabile a activelor imobiliare în funcție de clasele de eficiență energetică punctul 67 litera (c). |
|
Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei punctul 34; Formularul 2: Portofoliul bancar – Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: Împrumuturi garantate cu bunuri imobile – Eficiența energetică a garanției reale. |
|
|
ESRS E1-9 Gradul de expunere a portofoliului la oportunitățile legate de climă punctul 69 |
|
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, Anexa II |
|
ESRS E2-4 Cantitatea din fiecare poluant enumerat în anexa II la Regulamentul E-PRTR (Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați) emisă în aer, apă și sol, punctul 28 |
Indicatorul nr. 8 din tabelul 1 din anexa 1 Indicatorul nr. 2 din tabelul 2 din anexa 1 Indicatorul nr. 1 din tabelul 2 din anexa 1 Indicatorul nr. 3 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E3-1 Resursele de apă și cele marine punctul 9 |
Indicatorul nr. 7 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E3-1 Politica specifică punctul 13 |
Indicatorul nr. 8 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E3-1 Oceane și mări durabile alineatul (14) |
Indicatorul nr. 12 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E3-4 Total apă reciclată și reutilizată punctul 28 litera (c) |
Indicatorul nr. 6.2 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E3-4 Consumul total de apă consumată în m3 per venit net din operațiunile proprii punctul 29 |
Indicatorul nr. 6.1 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS 2- IRO 1 - E4 punctul 16 litera (a) punctul (i) |
Indicatorul nr. 7 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS 2- IRO 1 - E4 punctul 16 litera (b) |
Indicatorul nr. 10 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS 2- IRO 1 - E4 punctul 16 litera (c) |
Indicatorul nr. 14 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E4-2 Practici sau politici durabile privind terenurile/agricultura punctul 24 litera (b) |
Indicatorul nr. 11 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E4-2 Practici sau politici durabile privind oceanele/mările punctul 24 litera (c) |
Indicatorul nr. 12 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E4-2 Politicile de combatere a despăduririi punctul 24 litera (d) |
Indicatorul nr. 15 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E5-5 Deșeuri nereciclate punctul 37 litera (d) |
Indicatorul nr. 13 din tabelul 2 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS E5-5 Deșeuri periculoase și deșeuri radioactive punctul 39 |
Indicatorul nr. 9 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS 2- SBM3 - S1 Riscul de incidente de muncă forțată punctul 14 litera (f) |
Indicatorul nr. 13 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS 2- SBM3 - S1 Riscul de incidente de muncă a copiilor punctul 14 litera (g) |
Indicatorul nr. 12 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS S1-1 Angajamente privind politica în domeniul drepturilor omului alineatul (20) |
Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I |
|
|
|
ESRS S1-1 Politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii alineatul (21) |
|
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II |
|
ESRS S1-1 Procese și măsuri de prevenire a traficului de persoane punctul 22 |
Indicatorul nr. 11 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS S1-1 Politica de prevenire a accidentelor la locul de muncă sau sistemul de gestionare a acestora punctul 23 |
Indicatorul nr. 1 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS S1-3 mecanisme de soluționare a reclamațiilor/plângerilor punctul 32 litera (c) |
Indicatorul nr. 5 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS S1-14 Numărul de decese și numărul și rata accidentelor legate de muncă punctul 88 literele (b) și (c) |
Indicatorul nr. 2 din tabelul 3 din anexa I |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II |
|
ESRS S1-14 Numărul de zile pierdute ca urmare a vătămărilor, accidentelor, deceselor sau bolilor punctul 88 litera (e) |
Indicatorul nr. 3 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS S1-16 Disparitatea salarială de gen în formă neajustată punctul 97 litera (a) |
Indicatorul nr. 12 din tabelul 1 din anexa I |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II |
|
ESRS S1-16 Un nivel excesiv al raportului dintre remunerația directorului general și cea a lucrătorilor punctul 97 litera (b) |
Indicatorul nr. 8 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS S1-17 Incidente de discriminare punctul 103 litera (a) |
Indicatorul nr. 7 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS S1-17 Nerespectarea Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și a orientărilor OCDE punctul 104 litera (a) |
Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 și indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) |
|
ESRS 2- SBM3 – S2 Risc semnificativ de muncă a copiilor sau de muncă forțată în lanțul valoric punctul 11 litera (b) |
Indicatorii nr. 12 și nr. 13 din tabelul 3 din anexa I |
|
|
|
ESRS S2-1 Angajamente privind politica în domeniul drepturilor omului punctul 17 |
Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric punctul 18 |
Indicatorii nr. 11 și nr. 4 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS S2-1 Nerespectarea Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și a orientărilor OCDE punctul 19 |
Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) |
|
ESRS S2-1 Politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii punctul 19 |
|
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II |
|
ESRS S2-4 Aspecte legate de drepturile omului și incidente legate de lanțul său valoric din amonte și din aval punctul 36 |
Indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS S3-1 Angajamente privind politica în domeniul drepturilor omului, punctul 16 |
Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 din anexa 1 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS S3-1 Nerespectarea principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a principiilor OIM și/sau a orientărilor OCDE punctul 17 |
Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) |
|
ESRS S3-4 Aspecte și incidente privind drepturile omului punctul 36 |
Indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS S4-1 Politici privind consumatorii și utilizatorii finali punctul 16. |
Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS S4-1 Nerespectarea principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și a orientărilor OCDE punctul 17 |
Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa 1 |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) |
|
ESRS S4-4 Aspecte și incidente privind drepturile omului punctul 35 |
Indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS G1-1 Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției punctul 10 litera (b) |
Indicatorul nr. 15 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS G1-1 Protecția avertizorilor punctul 10 litera (d) |
Indicatorul nr. 6 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
|
|
ESRS G1-4 Amenzi pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită punctul 24 litera (a) |
Indicatorul nr. 17 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II |
|
ESRS G1-4 Standarde de combatere a corupției și a dării și luării de mită punctul 24 litera (b) |
Indicatorul nr. 16 din tabelul 3 din anexa 1 |
|
|
|
Apendicele C
Cerințele de prezentare de informații și de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 2 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului. Tabelul următor prezintă cerințele din ESRS tematic care trebuie luate în considerare atunci când se raportează cu privire la cerințele de prezentare de informații din ESRS 2.
ESRS 2 Cerință de prezentare de informații |
Punctul din ESRS aferent |
GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere |
ESRS G1 Conduita profesională (punctul 5) |
GOV–3 Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente |
ESRS E1 Schimbările climatice (punctul 13) |
SBM–2 Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
ESRS S1 Forța de muncă proprie (punctul 12) ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric (punctul 9) ESRS S3 Comunitățile afectate (punctul 7) ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali (punctul 8) |
SBM–3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
ESRS E1 Schimbările climatice (punctele 18-19) ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele (punctul 16) ESRS S1 Forța de muncă proprie (punctele 13-16) ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric (punctele 10-13) ESRS S3 Comunitățile afectate (punctele 8-11) ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali (punctele 9-12) |
IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative |
ESRS E1 Schimbările climatice (punctele 20-21) ESRS E2 Poluarea (punctul 11) ESRS E3 Resursele de apă și cele marine (punctul 8) ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele (punctele 17-19) ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară (punctul 11) ESRS G1 Conduita profesională (punctul 6) |
ESRS E1
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Guvernanța
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 GOV-3 Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de climă |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-2 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-3 – Acțiuni și resurse legate de politicile privind schimbările climatice |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E1-4 – Ținte legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-5 – Consumul de energie și mixul energetic |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-6 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-7 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-8 – Stabilirea prețului intern al carbonului |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-9 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații E1-2 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea |
– |
Cerințe de prezentare de informații E1-3 – Acțiuni și resurse legate de politicile privind schimbările climatice |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E1-4 – Ținte legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-5 – Consumul de energie și mixul energetic |
– |
Cerințe de prezentare de informații E1-6 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-7 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-8 – Stabilirea prețului intern al carbonului |
– |
Cerința de prezentare de informații E1-9 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului [proiect de] standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea să înțeleagă:
|
2. |
Cerințele de prezentare de informații ale prezentului standard țin seama de cerințele legislației și reglementărilor conexe ale UE [și anume Legea europeană a climei (30), Regulamentul privind standardele de referință în domeniul climei (31), Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă (SFDR) (32), taxonomia UE (33) și cerințele de prezentare de informații ale ABE în cadrul pilonului 3 (34)]. |
3. |
Prezentul de standard vizează cerințele de prezentare de informații referitoare la următoarele aspecte de durabilitate: „atenuarea schimbărilor climatice” și „adaptarea la schimbările climatice”. Sunt acoperite și aspecte legate de energie, în măsura în care acestea sunt relevante pentru schimbările climatice. |
4. |
Atenuarea schimbărilor climatice se referă la eforturile întreprinderii în vederea procesului general de a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, în conformitate cu Acordul de la Paris. Prezentul standard vizează cerințele de prezentare de informații referitoare la cele șapte gaze cu efect de seră (GES), dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC), hexafluorura de sulf (SF6) și trifluorura de azot (NF3), însă fără a se limita la acestea. De asemenea, acesta vizează cerințele de prezentare de informații cu privire la modul în care întreprinderea abordează emisiile proprii de GES, precum și riscurile de tranziție asociate. |
5. |
Adaptarea la schimbările climatice se referă la procesul întreprinderii de ajustare la schimbările climatice reale și preconizate. |
6. |
Prezentul standard vizează cerințele de prezentare de informații privind pericolele legate de climă care pot conduce la riscuri climatice fizice pentru întreprindere și soluțiile sale de adaptare în vederea reducerii acestor riscuri. Acesta vizează, de asemenea, riscurile de tranziție care decurg din adaptarea necesară la pericolele legate de climă. |
7. |
Cerințele de prezentare de informații referitoare la „energie” vizează toate tipurile de producție și de consum de energie. |
Interacțiuni cu alte ESRS
8. |
Substanțele care diminuează stratul de ozon (ODS), oxizii de azot (NOX) și oxizii de sulf (SOX), printre alte emisii atmosferice, au legătură cu schimbările climatice, dar fac obiectul cerințelor de raportare din ESRS E2. |
9. |
Impactul asupra persoanelor care ar putea apărea în urma tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic este acoperit de ESRS S1 Forța de muncă proprie, de ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, de ESRS S3 Comunitățile afectate și de ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali. |
10. |
Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea sunt strâns legate de temele abordate în special în ESRS E3 Resursele de apă și cele marine și ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele. În ceea ce privește apa și astfel cum se ilustrează în tabelul pericolelor legate de climă din AR 11, acest standard abordează riscurile fizice acute și cronice care decurg din pericolele legate de apă și de oceane. Declinul biodiversității și degradarea ecosistemelor care pot fi cauzate de schimbările climatice sunt abordate în ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele. |
11. |
Prezentul standard ar trebui interpretat și aplicat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
12. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate și aplicate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind capitolul 2 Guvernanța, capitolul 3 Strategia și capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților. Informațiile rezultate trebuie prezentate în declarația privind durabilitatea împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția ESRS 2 SBM-3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri, pentru care întreprinderea poate, în conformitate cu ESRS 2 punctul 46, să prezinte informațiile împreună cu celelalte informații prevăzute în prezentul standard tematic. |
Guvernanța
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 GOV-3 Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente
13. |
Întreprinderea prezintă dacă și în ce mod considerațiile legate de climă sunt luate în considerare în remunerarea membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, inclusiv dacă performanța acestora a fost evaluată în raport cu țintele de reducere a emisiilor de GES raportate în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-4 și procentul din remunerație recunoscut în perioada curentă care este legat de considerații de climă, explicând care sunt considerațiile legate de climă. |
Strategia
Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice
14. |
Întreprinderea își prezintă planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice (35) . |
15. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea eforturilor de atenuare din trecut, din prezent și din viitor ale întreprinderii, pentru a se asigura că strategia și modelul său de afaceri sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050 și, după caz, cu expunerea întreprinderii la activitățile legate de cărbune, petrol și gaze. |
16. |
Informațiile prevăzute la punctul 14 includ:
|
17. |
În cazul în care întreprinderea nu dispune de un plan de tranziție, aceasta indică dacă și, în caz afirmativ, când va adopta un plan de tranziție. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
18. |
Întreprinderea explică, pentru fiecare risc semnificativ legat de climă pe care l-a identificat, dacă entitatea consideră că riscul este un risc fizic legat de climă sau un risc de tranziție legat de climă. |
19. |
Întreprinderea descrie reziliența strategiei și a modelului său de afaceri în ceea ce privește schimbările climatice. Această descriere include:
|
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de climă
20. |
Întreprinderea descrie procesul de identificare și de evaluare a impactului, a riscurilor și a oportunităților legate de climă. Această descriere include procesul său în ceea ce privește:
|
21. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 20 literele (b) și (c), întreprinderea explică modul în care a utilizat analiza pe bază de scenarii legate de climă, inclusiv o serie de scenarii legate de climă, pentru a contribui la identificarea și evaluarea riscurilor fizice și a riscurilor de tranziție, precum și a oportunităților pe termen scurt, mediu și lung. |
Cerința de prezentare de informații E1-2 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
22. |
Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea. |
23. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților sale semnificative de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. |
24. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 22 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. |
25. |
Întreprinderea indică dacă și în ce mod politicile sale abordează următoarele domenii:
|
Cerința de prezentare de informații E1-3 – Acțiuni și resurse legate de politicile privind schimbările climatice
26. |
Întreprinderea prezintă acțiunile sale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare. |
27. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate pentru a atinge obiectivele și țintele de politică legate de climă. |
28. |
Descrierea acțiunilor și a resurselor legate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea trebuie să respecte principiile enunțate în ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. |
29. |
Pe lângă ESRS 2 MDR-A, întreprinderea:
|
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E1-4 – Ținte legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
30. |
Întreprinderea prezintă țintele legate de climă pe care le-a stabilit. |
31. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a țintelor pe care întreprinderea le-a stabilit pentru a sprijini politicile sale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de climă. |
32. |
Prezentarea țintelor prevăzute la punctul 30 conține informațiile prevăzute în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor. |
33. |
În vederea prezentării de informații prevăzute la punctul 30, întreprinderea precizează dacă și în ce mod a stabilit ținte de reducere a emisiilor de GES și/sau orice alte ținte pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de climă, de exemplu utilizarea energiei din surse regenerabile, eficiența energetică, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea riscurilor fizice sau de tranziție. |
34. |
Dacă întreprinderea a stabilit ținte de reducere a emisiilor de GES (39), se aplică ESRS 2 MDR-T și următoarele cerințe:
|
Cerința de prezentare de informații E1-5 – Consumul de energie și mixul energetic
35. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la consumul său de energie și la mixul său energetic. |
36. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a consumului total de energie al întreprinderii în valoare absolută, a îmbunătățirii eficienței energetice, a expunerii la activitățile legate de cărbune, petrol și gaze, precum și a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul său energetic global. |
37. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 35 include consumul total de energie în MWh legat de operațiunile proprii, dezagregat în funcție de:
|
38. |
Întreprinderea care desfășoară activități în sectoare climatice cu impact ridicat (42) dezagregă și mai mult consumul total de energie din surse fosile prin:
|
39. |
În plus, dacă este cazul, întreprinderea dezagregă și prezintă separat producția sa de energie din surse neregenerabile și producția de energie din surse regenerabile în MWh (43). |
Intensitatea energetică pe baza veniturilor nete (44)
40. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la intensitatea energetică (consumul total de energie per venit net) asociată cu activitățile din sectoarele climatice cu impact ridicat. |
41. |
Informațiile privind intensitatea energetică prevăzute la punctul 40 se obțin numai din consumul total de energie și din veniturile nete din activitățile din sectoarele climatice cu impact ridicat. |
42. |
Întreprinderea specifică sectoarele climatice cu impact ridicat care sunt utilizate pentru a determina intensitatea energetică prevăzută la punctul 40. |
43. |
Întreprinderea prezintă reconcilierea cu elementul-rând relevant sau cu notele din situațiile financiare a cuantumului veniturilor nete din activități în sectoarele climatice cu impact ridicat (numitorul în calculul intensității energetice prevăzute la punctul 40). |
Cerința de prezentare de informații E1-6 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES
44. |
Întreprinderea prezintă în tone metrice de CO2 echivalent (45)
:
|
45. |
Obiectivul cerinței de prezentare de informații de la punctul 44 în ceea ce privește:
Informațiile din prezenta cerință de prezentare de informații sunt, de asemenea, necesare pentru a înțelege riscurile de tranziție legate de climă ale întreprinderii. |
46. |
Atunci când prezintă informațiile privind emisiile de GES prevăzute la punctul 44, întreprinderea face trimitere la punctele 67-62 din ESRS 1. În principiu, datele privind emisiile de GES ale entităților asociate sau ale asocierile în participație care fac parte din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii (ESRS 1 punctul 67) nu se limitează la cota de capital propriu deținută. Pentru entitățile sale asociate, asocierile în participație, filialele neconsolidate (entități de investiții) și acordurile contractuale care sunt acorduri comune nestructurate prin intermediul unei entități (și anume operațiunile și activele controlate în comun), întreprinderea include emisiile de GES în conformitate cu gradul de control operațional al întreprinderii asupra acestora. |
47. |
În cazul unor modificări semnificative în definiția întreprinderii care raportează și a lanțului său valoric sin amonte și din aval, întreprinderea prezintă aceste modificări și explică efectul lor asupra comparabilității de la an la an a emisiilor sale de GES raportate (adică efectul asupra comparabilității emisiilor de GES din perioada de raportare curentă cu cele din perioada de raportare anterioară). |
48. |
Prezentările de informații privind emisiile brute de GES de categoria 1 prevăzute la punctul 44 litera (a) includ:
|
49. |
Prezentările de informații privind emisiile brute de GES de categoria 2 prevăzute la punctul 44 litera (b) includ:
|
50. |
În ceea ce privește emisiile de categoriile 1 și 2 prezentate în conformitate cu punctul 44 literele (a) și (b), întreprinderea dezagregă informațiile, prezentând separat emisiile provenite de la:
|
51. |
Prezentarea de informații privind emisiile brute de GES de categoria 3 prevăzute la punctul 44 litera (c) include emisiile de GES în tone metrice de CO2 echivalent din fiecare clasă din categoria 3 semnificativă (adică fiecare clasă din categoria 3 care reprezintă o prioritate pentru întreprindere). |
52. |
Prezentarea de informații privind emisiile de GES totale prevăzute la punctul 44 litera (d) reprezintă suma emisiilor de GES de categoriile 1, 2 și 3 prevăzute la punctul 44 literele (a)-(c). Emisiile totale de GES trebuie să fie prezentate cu o dezagregare care face distincție între:
|
Intensitatea GES pe baza veniturilor nete (46)
53. |
Întreprinderea își prezintă intensitatea emisiilor de GES (emisiile totale de GES per venit net). |
54. |
Prezentarea de informații privind intensitatea GES prevăzute la punctul 53 furnizează emisiile totale de GES în tone metrice de CO2 echivalent [prevăzute la punctul 44 litera (d)] per venit net. |
55. |
Întreprinderea prezintă reconcilierea cu elementul-rând relevant sau cu notele din situațiile financiare a cuantumurilor veniturilor nete (numitorul în calculul intensității emisiilor de GES prevăzute la punctul 53). |
Cerința de prezentare de informații E1-7 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon
56. |
Întreprinderea prezintă:
|
57. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este:
|
58. |
Prezentarea de informații privind absorbțiile și stocarea GES prevăzută la punctul 56 litera (a) include, dacă este cazul:
|
59. |
Prezentarea de informații privind creditele de carbon prevăzută la punctul 56 litera (b) include, dacă este cazul:
|
60. |
În cazul în care întreprinderea prezintă o țintă de zero emisii nete în plus față de țintele privind reducerea emisiilor brute de GES în conformitate cu cerința de prezentare de informații E1-4 punctul 30, aceasta explică domeniul de aplicare, metodologiile și cadrele aplicate și modul în care se intenționează neutralizarea emisiilor reziduale de GES (după aproximativ 90-95 % din reducerea emisiilor de GES, cu posibilitatea unor variații sectoriale justificate în conformitate cu o traiectorie de decarbonizare sectorială recunoscută), de exemplu prin absorbții de GES în operațiunile sale proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval. |
61. |
În eventualitatea în care a făcut publice afirmații privind neutralitatea GES care implică utilizarea de credite de carbon, întreprinderea trebuie să explice:
|
Cerința de prezentare de informații E1-8 – Stabilirea prețului intern al carbonului
62. |
Întreprinderea precizează dacă aplică sisteme interne de stabilire a prețului carbonului și, în caz afirmativ, modul în care acestea sprijină procesul său decizional și stimulează punerea în aplicare a politicilor și țintelor legate de climă. |
63. |
Informațiile prevăzute la punctul 62 includ:
|
Cerința de prezentare de informații E1-9 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă
64. |
Întreprinderea prezintă:
|
65. |
Informațiile prevăzute la punctul 64 se adaugă la informațiile privind efectele financiare actuale solicitate în temeiul ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d). Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații privind:
|
66. |
Prezentarea de informații privind efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice semnificative prevăzute la punctul 64 litera (a) include (48):
|
67. |
Prezentarea de informații privind efectele financiare anticipate ale riscurilor de tranziție semnificative prevăzute la punctul 64 litera (b) include:
|
68. |
Întreprinderea prezintă reconcilieri cu elementele-rânduri sau notele explicative relevante din situațiile financiare ale următoarelor elemente:
|
69. |
Pentru prezentarea de informații privind potențialul de a urmări oportunitățile legate de climă prevăzute la punctul 64 litera (c), întreprinderea ia în considerare (52):
|
70. |
Nu este necesară o cuantificare a efectelor financiare care decurg din oportunități în cazul în care o astfel de prezentare de informații nu îndeplinește caracteristicile calitative ale informațiilor utile incluse în ESRS 1 apendicele B Caracteristicile calitative ale informațiilor. |
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E1. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
Strategia
Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice
AR 1. |
Un plan de tranziție se referă la eforturile întreprinderii de atenuare a schimbărilor climatice. Atunci când își prezintă planul de tranziție, se preconizează că întreprinderea va oferi o explicație de nivel înalt a modului în care își va ajusta strategia și modelul de afaceri pentru a asigura compatibilitatea cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C în conformitate cu Acordul de la Paris (sau cu un acord internațional actualizat privind schimbările climatice) și cu obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050, fără nicio depășire sau cu o depășire redusă, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei) și, după caz, cum își va ajusta expunerea la activitățile legate de cărbune și petrol și gaze. |
AR 2. |
Parcursurile sectoriale nu au fost încă definite de politicile publice pentru toate sectoarele. Prin urmare, prezentarea de informații prevăzută la punctul 16 litera (a) privind compatibilitatea planului de tranziție cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C ar trebui înțeleasă ca o prezentare a țintei întreprinderii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prezentarea de informații prevăzută la punctul 16 litera (a) trebuie să fie comparativă în raport cu o evoluție a încălzirii globale limitată la 1,5 °C. Acest criteriu de referință trebuie să se bazeze fie pe o traiectorie de decarbonizare sectorială, dacă este disponibilă pentru sectorul întreprinderii, fie pe un scenariu la nivelul întregii economii, ținând seama de limitările sale (adică este o simplă transpunere a obiectivelor de reducere a emisiilor de la nivel de stat la nivel de întreprindere). Acest AR ar trebui interpretat, de asemenea, în coroborare cu AR 26 și AR 27 și traiectoriile de decarbonizare sectorială la care se referă acestea. |
AR 3. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 16 litera (d), întreprinderea poate lua în considerare:
|
AR 4. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 16 litera (e), întreprinderea explică modul în care se preconizează că alinierea activităților sale economice la dispozițiile Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei va evolua în timp pentru a sprijini tranziția sa către o economie durabilă. În acest sens, întreprinderea ține seama de indicatorii-cheie de performanță care trebuie prezentați în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 (în special veniturile și CapEx și, dacă este cazul, planurile CapEx aliniate la taxonomie). |
AR 5. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 16 litera (f), întreprinderea precizează dacă este sau nu exclusă de la aplicarea indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris în conformitate cu criteriile de excludere prevăzute la articolul 12 alineatul (1) literele (d)-(g) (53) și la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul Delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind standardele de referință în domeniul climei) (54). |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
AR 6. |
Atunci când prezintă informațiile privind domeniul de aplicare al analizei rezilienței, astfel cum se prevede la punctul 19 litera (a), întreprinderea explică partea din operațiunile proprii și din lanțul său valoric din amonte și din aval, precum și riscurile fizice și riscurile de tranziție semnificative care ar fi putut fi excluse din analiză. |
AR 7. |
Atunci când prezintă informațiile cu privire la modul în care a fost efectuată analiza rezilienței, astfel cum se prevede la punctul 19 litera (b), întreprinderea explică:
|
AR 8. |
Atunci când prezintă informațiile privind rezultatele analizei rezilienței, astfel cum se prevede la punctul 19 litera (c), întreprinderea explică:
|
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de climă
AR 9. |
Atunci când prezintă informațiile privind procesele de identificare și de evaluare a impactului asupra climei, astfel cum se prevede la punctul 20 litera (a), întreprinderea explică modul în care:
|
AR 10. |
Întreprinderea poate corela informațiile prezentate în temeiul punctului 20 litera (a) și al AR 9 cu informațiile prezentate în conformitate cu următoarele cerințe de prezentare de informații: Cerința de prezentare de informații E1-1, punctul 16 litera (d) privind emisiile de GES blocate; Cerința de prezentare de informații E1-4 și cerința de prezentare de informații E1-6. |
AR 11. |
Atunci când prezintă informațiile privind procesele de identificare și de evaluare a riscurilor fizice, astfel cum se prevede la punctul 20 litera (b), întreprinderea explică dacă și modul în care:
|
AR 12. |
Atunci când prezintă informațiile privind procesele de identificare și de evaluare a riscurilor de tranziție și a oportunităților, astfel cum se prevede la punctul 20 litera (c), întreprinderea explică dacă și modul în care:
|
Analiza pe bază de scenarii legate de climă
AR 13. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctele 19, 20, 21, AR 10 și AR 11, întreprinderea explică modul în care a utilizat o analiză pe bază de scenarii legate de climă care este proporțională cu circumstanțele sale pentru a contribui la identificarea și evaluarea riscurilor fizice și de tranziție și a oportunităților pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv:
|
AR 14. |
Atunci când efectuează analiza bazată pe scenarii, întreprinderea poate lua în considerare următoarele orientări: Suplimentul tehnic al TCFD „The Use of Scenario Analysis in Disclosure of Climate-Related Risks and Opportunities” (Utilizarea analizei bazate pe scenarii în prezentarea de informații privind riscurile și oportunitățile legate de climă) (2017); TCFD, „Guidance on Scenario Analysis for Non-Financial Companies” (Orientări privind analiza bazată pe scenarii pentru societățile nefinanciare) (2020); ISO 14091:2021 „Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul și evaluarea riscurilor”; orice alte standarde industriale recunoscute, cum ar fi cele ale NGFS (Rețeaua pentru înverzirea sistemului financiar) și reglementările UE, naționale, regionale și locale. |
AR 15. |
Întreprinderea explică pe scurt compatibilitatea scenariilor climatice utilizate cu ipotezele principale legate de climă formulate în situațiile financiare. |
Cerința de prezentare de informații E1-2 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
AR 16. |
Politicile legate fie de atenuarea schimbărilor climatice, fie de adaptarea la acestea pot fi prezentate separat, deoarece obiectivele acestora, persoanele implicate, acțiunile și resursele necesare pentru punerea lor în aplicare sunt diferite. |
AR 17. |
Politicile legate de atenuarea schimbărilor climatice abordează gestionarea emisiilor de GES, a absorbțiilor de GES și a riscurilor de tranziție ale întreprinderii în diferite orizonturi de timp, în operațiunile proprii și/sau în lanțul său valoric din amonte și din aval. Cerința prevăzută la punctul 14 se poate referi la politici de sine stătătoare de atenuare a schimbărilor climatice, precum și la politici relevante privind alte aspecte care sprijină indirect atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv politici de formare, politici de achiziții publice sau privind lanțul de aprovizionare, politici de investiții sau politici de dezvoltare de produse. |
AR 18. |
Politicile legate de adaptarea la schimbările climatice abordează gestionarea riscurilor climatice fizice ale întreprinderii și a riscurilor de tranziție legate de adaptarea la schimbările climatice. Cerința prevăzută la punctele 22 și 25 se poate referi la politici de sine stătătoare de adaptare la schimbările climatice, precum și la politici relevante privind alte aspecte care sprijină indirect adaptarea la schimbările climatice, inclusiv politici de formare, precum și politici de urgență sau privind sănătatea și siguranța. |
Cerințe de prezentare de informații E1-3 – Acțiuni și resurse legate de politicile privind schimbările climatice
AR 19. |
Atunci când prezintă informații privind acțiunile prevăzute la punctul 29 literele (a) și (b), întreprinderea poate:
|
AR 20. |
Atunci când prezintă informațiile privind resursele, astfel cum se prevede la punctul 29 litera (c), întreprinderea prezintă numai valorile semnificative OpEx și CapEx necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor, deoarece scopul acestor informații este de a demonstra credibilitatea acțiunilor sale, mai degrabă decât de a reconcilia sumele prezentate cu situațiile financiare. Valorile CapEx și OpEx prezentate reprezintă adaosurile aduse activelor corporale și necorporale în exercițiul financiar în curs, precum și majorările planificate pentru perioadele viitoare de punere în aplicare a acțiunilor. Cuantumurile prezentate reprezintă numai investițiile financiare marginale care contribuie în mod direct la atingerea țintelor întreprinderii. |
AR 21. |
În conformitate cu cerințele ESRS 2 MDR-A, întreprinderea explică dacă și în ce măsură capacitatea sa de a pune în aplicare acțiunile depinde de disponibilitatea și de alocarea resurselor. Accesul continuu la finanțare la un cost accesibil al capitalului poate fi esențial pentru punerea în aplicare a acțiunilor întreprinderii, care includ ajustări la modificările cererii/ofertei sau ale achizițiilor sale conexe și investiții semnificative în cercetare și dezvoltare (C&D). |
AR 22. |
Cuantumurile OpEx și CapEx necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în temeiul punctului 29 litera (c) trebuie să fie în concordanță cu indicatorii-cheie de performanță (indicatorii-cheie de performanță CapEx și OpEx) și, dacă este cazul, cu planul CapEx prevăzut în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei. Întreprinderea explică orice diferențe potențiale între valorile semnificative OpEx și CapEx prezentate în temeiul prezentului standard și indicatorii-cheie de performanță prezentați în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei, datorate, de exemplu, prezentării activităților economice neeligibile, astfel cum sunt definite în respectivul regulament delegat. Întreprinderea își poate structura acțiunile în funcție de activitatea economică pentru a-și compara planurile OpEx și CapEx și, dacă este cazul, planurile OpEx și/sau CapEx cu indicatorii-cheie de performanță aliniați la taxonomie. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E1-4 – Ținte legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea
AR 23. |
În temeiul punctului 34 litera (a), întreprinderea poate să prezinte ținte de reducere a emisiilor de GES ca valoare a intensității. Țintele de intensitate sunt formulate ca rapoarte între emisiile de GES și o unitate de activitate fizică sau de producție economică. Unitățile de activitate sau de producție relevante sunt menționate în standardele ESRS sectoriale. În cazurile în care întreprinderea a stabilit doar o țintă de reducere a intensității GES, aceasta prezintă totuși valorile absolute asociate pentru anul-țintă și pentru anul (anii)-țintă intermediar(i). Acest lucru poate duce la situația în care o întreprinderea să aibă obligația de a prezenta o creștere a emisiilor de GES în valoare absolută pentru anul-țintă și anul (anii)-țintă intermediar(i), de exemplu deoarece anticipează o creștere organică a activității sale. |
AR 24. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 34 litera (b), întreprinderea specifică cota din țintă aferentă fiecărei categorii de emisii de GES (1, 2 sau 3). Întreprinderea precizează metoda utilizată pentru a calcula emisiile de GES de categoria 2 incluse în țintă (adică fie metoda bazată pe amplasament, fie metoda bazată pe piață). În cazul în care limita țintei de reducere a emisiilor de GES diferă de cea a emisiilor de GES raportate în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-6, întreprinderea prezintă gazele vizate, procentul respectiv al emisiilor de GES de categoria 1, 2, 3 și totalul emisiilor de GES vizate de ținta respectivă. Pentru țintele de reducere a emisiilor de GES ale filialelor sale, întreprinderea aplică aceste cerințe prin analogie la nivelul filialei. |
AR 25. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 34 litera (c) privind anul de referință și valoarea de referință:
|
AR 26. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 34 literele (d) și (e), întreprinderea prezintă informațiile pentru perioada-țintă cu referire la o traiectorie a emisiilor specifică sectorului, dacă este disponibilă, sau la o traiectorie a emisiilor transsectoriale compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C. În acest scop, întreprinderea calculează o valoare-țintă de referință aliniată la 1,5 °C pentru emisiile de categoriile 1 și 2 (și, dacă este cazul, o valoare separată pentru cele de categoria 3) cu care pot fi comparate propriile sale ținte de reducere a emisiilor de GES sau ținte intermediare privind emisiile din categoriile respective. |
AR 27. |
Valoarea țintă de referință poate fi calculată prin înmulțirea emisiilor de GES din anul de referință cu un factor de reducere a emisiilor sectorial (metodologia de decarbonizare sectorială) sau transsectorial (metodologia bazată pe contracție). Acești factori de reducere a emisiilor pot fi obținuți din surse diferite. Întreprinderea trebuie să se asigure că sursa utilizată se bazează pe o traiectorie de reducere a emisiilor compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C. |
AR 28. |
Factorii de reducere a emisiilor fac obiectul unor evoluții ulterioare. În consecință, întreprinderile sunt încurajate să utilizeze doar informații publice actualizate.
|
AR 29. |
Valoarea-țintă de referință depinde de anul de referință și de emisiile de referință ale țintei întreprinderii de reducere a emisiilor de GES. Prin urmare, valoarea-țintă de referință pentru întreprinderile cu un an de referință recent sau cu emisii de referință mai mari poate fi mai puțin dificilă decât în cazul întreprinderilor care au întreprins deja acțiuni ambițioase în trecut pentru a reduce emisiile de GES. Prin urmare, întreprinderile care au realizat în trecut reduceri ale emisiilor de GES în conformitate cu o traiectorie transsectorială sau sectorială compatibilă cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C își pot ajusta emisiile de referință în consecință pentru a determina valoarea-țintă de referință. În consecință, în cazul în care întreprinderea ajustează emisiile de referință pentru a determina valoarea-țintă de referință, aceasta nu ia în considerare reducerile de emisii de GES care precedă anul 2020 și furnizează dovezi adecvate cu privire la reducerea realizată în trecut a emisiilor de GES. |
AR 30. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 34 litera (f), întreprinderea explică:
|
AR 31. |
Întreprinderea își poate prezenta țintele de reducere a emisiilor de GES împreună cu acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice (a se vedea punctul AR 19) sub forma unui tabel sau a unei traiectorii grafice care prezintă evoluțiile în timp. Figura și tabelul de mai jos oferă exemple care combină ținte și pârghii de decarbonizare:
|
Cerința de prezentare de informații E1-5 – Consumul de energie și mixul energetic
Orientări privind calculul
AR 32. |
Atunci când elaborează informațiile privind consumul de energie prevăzute la punctul 35, întreprinderea:
|
AR 33. |
Informațiile solicitate în temeiul punctului 37 litera (a) sunt aplicabile în cazul în care întreprinderea își desfășoară activitatea în cel puțin un sector climatic cu impact ridicat. Informațiile solicitate în temeiul punctului 38 literele (a)-(e) includ, de asemenea, energia din surse fosile consumată în operațiuni care nu sunt în sectoare climatice cu impact ridicat. |
AR 34. |
Informațiile privind consumul de energie și mixul energetic pot fi prezentate utilizând următorul format tabelar pentru sectoarele climatice cu impact ridicat, iar pentru toate celelalte sectoare prin omiterea rândurilor (1)-(5).
|
AR 35. |
Consumul total de energie, cu o distincție între consumul de energie fosilă, nucleară și din surse regenerabile, poate fi prezentat grafic în declarația privind durabilitatea, indicând evoluțiile în timp (de exemplu, prin intermediul unei diagrame circulare sau al unui grafic cu bare). |
Intensitatea energetică pe baza veniturilor nete
AR 36. |
Atunci când elaborează informațiile privind intensitatea energetică prevăzute la punctul 40, întreprinderea:
|
AR 37. |
Informațiile cantitative pot fi prezentate în tabelul următor.
|
AR 38. |
Reconcilierea venitului net din activitățile din sectoarele climatice cu impact ridicat cu elementul-rând relevant sau cu prezentarea de informații relevantă din situațiile financiare (astfel cum se prevede la punctul 43) poate fi prezentată fie:
|
Cerințe de prezentare de informații E1-6 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES
Orientări privind calculul
AR 39. |
Atunci când elaborează informațiile pentru raportarea emisiilor de GES, astfel cum se prevede la punctul 44, întreprinderea:
|
AR 40. |
Atunci când elaborează informațiile pentru raportarea emisiilor de GES provenite de la entitățile asociate, asocierile în participație, filialele neconsolidate (entități de investiții) și acordurile contractuale, astfel cum se prevede la punctul 50, întreprinderea consolidează 100 % din emisiile de GES ale entităților pe care le controlează din punct de vedere operațional. În practică, acest lucru se întâmplă atunci când întreprinderile dețin licența – sau autorizația – de exploatare a activelor acestor entități asociate, asocieri în participație, filiale neconsolidate (entități de investiții) și acorduri contractuale. În cazul în care întreprinderea deține un control operațional fracționat definit prin contract, aceasta consolidează 100 % din GES emise pe durata controlului său operațional. |
AR 41. |
În conformitate cu capitolul 3.7 din ESRS 1, întreprinderea dezagregă informațiile privind emisiile sale de GES, după caz. De exemplu, întreprinderea își poate dezagrega emisiile totale de GES de categoriile 1, 2, 3 sau totale pe țări, segmente de activitate, activități economice, filiale, categorii de GES (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6, NF3 și alte GES luate în considerare de întreprindere) sau tipuri de surse (ardere staționară, ardere mobilă, emisii de proces și emisii fugitive). |
AR 42. |
O întreprindere ar putea avea o perioadă de raportare diferită de cea a unora sau a tuturor entităților din lanțul său valoric. În astfel de circumstanțe, întreprinderii i se permite să își măsoare emisiile de GES în conformitate cu punctul 44 utilizând informații pentru perioade de raportare care sunt diferite de propria sa perioadă de raportare, dacă informațiile respective sunt obținute de la entități din lanțul său valoric cu perioade de raportare diferite de perioada de raportare a întreprinderii, cu condiția ca:
|
AR 43. |
Atunci când elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 1 prevăzute la punctul 48 litera (a), întreprinderea:
|
AR 44. |
Atunci când elaborează informațiile privind procentul de emisii de GES de categoria 1 provenite din sistemele reglementate de comercializare a certificatelor de emisii, prevăzute la punctul 48 litera (b), întreprinderea:
|
AR 45. |
Atunci când elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 2 prevăzute la punctul 49, întreprinderea:
|
AR 46. |
Atunci când elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 3 prevăzute la punctul 51, întreprinderea:
|
AR 47. |
Atunci când elaborează informațiile privind emisiile totale de GES prevăzute la punctul 52, întreprinderea:
|
AR 48. |
Întreprinderea își prezintă emisiile totale de GES dezagregate în funcție de categoriile 1 și 2 și de categoria 3 semnificativă în conformitate cu tabelul de mai jos.
|
AR 49. |
Pentru a evidenția potențialele riscuri de tranziție, întreprinderea poate prezenta emisiile sale totale de GES dezagregate pe țări majore și, dacă este cazul, pe segmente de activitate (aplicând aceleași segmente pentru situațiile financiare, astfel cum se prevede în standardele de contabilitate, și anume IFRS 8 Segmente de activitate sau GAAP locale). Emisiile de GES de categoria 3 pot fi excluse din aceste defalcări pe țări dacă datele aferente nu sunt ușor accesibile. |
AR 50. |
Emisiile de GES din categoria 3 pot fi, de asemenea, prezentate în funcție de categoriile de emisii indirecte definite în EN ISO 14064-1:2018. |
AR 51. |
În cazul în care acest lucru este semnificativ pentru emisiile de categoria 3 ale întreprinderii, aceasta prezintă emisiile de GES generate de serviciile de cloud computing și de centre de date achiziționate ca subset al clasei generale din categoria 3„bunuri și servicii achiziționate în amonte”. |
AR 52. |
Emisiile totale de GES dezagregate în funcție de categoriile 1, 2 și 3 pot fi prezentate grafic în declarația privind durabilitatea (de exemplu, sub forma unei diagrame circulare sau a unui grafic cu bare), indicând defalcarea emisiilor de GES de-a lungul lanțului valoric (în amonte, operațiuni proprii, transport, în aval). |
Intensitatea GES pe baza veniturilor nete
AR 53. |
Atunci când prezintă informațiile privind intensitatea GES pe baza veniturilor nete prevăzute la punctul 53, întreprinderea:
|
AR 54. |
Informațiile cantitative pot fi prezentate în următorul format tabelar.
|
AR 55. |
Reconcilierea veniturilor nete utilizate pentru calcularea intensității GES cu elementul-rând sau notele relevant(e) din situațiile financiare (astfel cum se prevede la punctul 55) poate fi efectuată:
|
Cerința de prezentare de informații E1-7 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon
Absorbțiile de GES și stocarea GES în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului valoric din amonte și din aval
AR 56. |
Pe lângă inventarele emisiilor de GES, întreprinderile oferă transparență cu privire la modul și măsura în care fie îmbunătățesc absorbanții naturali, fie aplică soluții tehnice pentru absorbția GES din atmosferă în operațiunile proprii și în lanțul valoric propriu din amonte și din aval. Deși nu există concepte și metodologii general acceptate pentru contabilizarea absorbțiilor de GES, prezentul standard urmărește să sporească transparența în ceea ce privește eforturile întreprinderii de absorbție a GES din atmosferă [punctul 56 litera (a) și punctul 58]. Absorbțiile de GES din afara lanțului valoric pe care întreprinderea le sprijină prin achiziționarea de credite de carbon trebuie să fie prezentate separat, astfel cum se prevede la punctul 56 litera (b) și la punctul 59. |
AR 57. |
Atunci când prezintă informații privind absorbțiile și stocarea de GES din operațiunile proprii ale întreprinderii și din lanțul său valoric din amonte și din aval prevăzute la punctul 56 litera (a) și la punctul 58, pentru fiecare activitate de absorbție și stocare, întreprinderea descrie:
|
AR 58. |
Atunci când elaborează informații privind absorbțiile și stocarea de GES din operațiunile proprii ale întreprinderii și din lanțul său valoric din amonte și din aval prevăzute la punctul 56 litera (a) și la punctul 58, întreprinderea:
|
AR 59. |
Întreprinderea dezagregă și prezintă separat absorbțiile de GES care au loc în operațiunile proprii și cele care au loc în lanțul său valoric din amonte și din aval. Activitățile de absorbție a GES din lanțul valoric din amonte și din aval le includ pe cele pe care întreprinderea le sprijină în mod activ, de exemplu, prin intermediul unui proiect de cooperare cu un furnizor. Nu se așteaptă ca întreprinderea să includă absorbțiile de GES care ar putea apărea în lanțul său valoric din amonte și din aval și de care nu are cunoștință. |
AR 60. |
Informațiile cantitative privind absorbțiile de GES pot fi prezentate utilizând următorul format tabelar.
|
Proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon
AR 61. |
Finanțarea proiectelor de reducere a emisiilor de GES în afara lanțului valoric al întreprinderii prin achiziționarea de credite de carbon care îndeplinesc standarde de înaltă calitate poate reprezenta o contribuție utilă la atenuarea schimbărilor climatice. Prezentul standard impune întreprinderii să precizeze dacă utilizează credite de carbon separat de emisiile de GES [punctul 56 litera (b) și punctul 59] și de țintele de reducere a emisiilor de GES (cerința de prezentare de informații E1-4). De asemenea, acesta impune întreprinderii să demonstreze gradul de utilizare și criteriile de calitate pe care le utilizează pentru aceste credite de carbon. |
AR 62. |
Atunci când prezintă informațiile privind creditele de carbon prevăzute la punctul 56 litera (b) și la punctul 59, întreprinderea prezintă următoarea defalcare, după caz:
|
AR 63. |
Atunci când elaborează informațiile privind creditele de carbon prevăzute la punctul 56 litera (b) și la punctul 59, întreprinderea:
|
AR 64. |
Informațiile privind creditele de carbon anulate în anul de raportare și a căror anulare este planificată în viitor pot fi prezentate utilizând următoarele formate tabelare.
|
Cerința de prezentare de informații E1-8 – Stabilirea prețului intern al carbonului
AR 65. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctele 62 și 63, dacă este cazul, entitatea explică pe scurt dacă și în ce mod prețurile carbonului utilizate în sistemele interne de stabilire a prețului carbonului sunt coerente cu cele utilizate în situațiile financiare. Acest lucru se realizează în ceea ce privește prețurile interne ale carbonului utilizate pentru:
|
AR 66. |
Informațiile pot fi prezentate utilizând următorul tabel:
|
Cerința de prezentare de informații E1-9 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă
Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative
AR 67. |
Riscurile fizice și riscurile de tranziție semnificative legate de climă pot afecta poziția financiară a întreprinderii (de exemplu, activele deținute, activele închiriate controlate financiar și pasivele), performanța (de exemplu, creșterea/scăderea potențială viitoare a veniturilor nete și a costurilor ca urmare a întreruperilor activității, creșterea prețurilor de furnizare care conduc la posibile erodări ale marjelor) și fluxurile de trezorerie. Probabilitatea scăzută, gravitatea ridicată și orizonturile de timp pe termen lung ale unor expuneri la riscul fizic legate de climă și incertitudinea care rezultă din tranziția către o economie durabilă înseamnă că vor exista efecte financiare anticipate semnificative asociate care nu intră în domeniul de aplicare al cerințelor standardelor de contabilitate aplicabile. |
AR 68. |
În prezent, nu există o metodologie general acceptată pentru evaluarea sau măsurarea modului în care riscurile fizice și riscurile de tranziție semnificative pot afecta poziția financiară viitoare, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale întreprinderii. Prin urmare, prezentarea efectelor financiare (astfel cum se prevede la punctele 64, 66 și 67) va depinde de metodologia internă a întreprinderii și de exercitarea unui raționament semnificativ în determinarea datelor de intrare și a ipotezelor necesare pentru cuantificarea efectelor financiare anticipate ale acestora. |
AR 69. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 64 litera (a) și la punctul 66, întreprinderea explică dacă și în ce mod:
|
AR 70. |
Atunci când elaborează informațiile privind activele expuse unui risc fizic semnificativ care trebuie prezentate în conformitate cu punctul 66 litera (a), întreprinderea:
|
AR 71. |
Atunci când elaborează informațiile solicitate în temeiul punctului 64 litera (a) și al punctului 66 litera (d), întreprinderea poate evalua și prezenta cota din veniturile nete din activitățile comerciale expuse unui risc fizic. Această prezentare de informații
|
AR 72. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 64 litera (b) și la punctul 67 litera (a), întreprinderea explică dacă și în ce mod:
|
AR 73. |
Atunci când prezintă informațiile privind activele expuse unui risc de tranziție semnificativ, astfel cum se prevede la punctul 67 literele (a) și (b):
|
AR 74. |
Atunci când prezintă informațiile privind datoriile potențiale rezultate din riscuri de tranziție semnificative prevăzute la punctul 67 litera (d):
|
AR 75. |
Alte abordări și metodologii pot fi aplicate pentru a evalua modul în care riscurile de tranziție pot afecta poziția financiară viitoare a întreprinderii. În orice caz, prezentarea efectelor financiare anticipate include o descriere a metodologiilor și a definițiilor utilizate de întreprindere. |
AR 76. |
Atunci când elaborează informațiile solicitate în temeiul punctului 67 litera (e), întreprinderea poate evalua și prezenta cota din veniturile nete din activitățile comerciale expuse riscurilor de tranziție. Această prezentare de informații:
|
AR 77. |
Reconcilierea valorii semnificative a activelor, a datoriilor și a veniturilor nete (vulnerabile la riscuri fizice sau riscuri de tranziție semnificative) cu elementul-rând sau cu prezentarea de informații relevant(ă) (de exemplu, în raportarea pe segmente) din situațiile financiare (astfel cum se prevede la punctul 68) poate fi prezentată de întreprindere după cum urmează:
|
AR 78. |
Întreprinderea asigură coerența datelor și a ipotezelor pentru evaluarea și raportarea efectelor financiare anticipate – ale riscurilor fizice și ale riscurilor de tranziție semnificative în declarația privind durabilitatea cu datele și ipotezele corespunzătoare utilizate pentru situațiile financiare (de exemplu, prețurile carbonului utilizate pentru evaluarea deprecierii activelor, durata de viață utilă a activelor, estimări și provizioane). Entitatea explică motivele oricărei neconcordanțe (de exemplu, dacă toate implicațiile financiare ale riscurilor legate de climă sunt încă în curs de evaluare sau nu sunt considerate semnificative în situațiile financiare). |
AR 79. |
Pentru efectele viitoare potențiale asupra datoriilor [astfel cum se prevede la punctul 67 litera (d)], dacă este cazul, entitatea face trimiteri încrucișate la descrierea sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii din situațiile financiare. |
Oportunități legate de climă
AR 80. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 69 litera (a), întreprinderea explică natura economiilor de costuri (de exemplu, din reducerea consumului de energie), orizonturile de timp și metodologia utilizată, inclusiv domeniul de aplicare al evaluării, ipotezele principale și limitările, precum și dacă și cum a fost aplicată analiza pe bază de scenarii. |
AR 81. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 69 litera (b), întreprinderea explică modul în care a evaluat dimensiunea pieței sau orice modificări preconizate ale veniturilor nete din produse și servicii cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau soluțiile de adaptare, inclusiv domeniul de aplicare al evaluării, orizontul de timp, ipotezele principale și limitările, precum și măsura în care această piață este accesibilă întreprinderii. Informațiile privind dimensiunea pieței pot fi puse în perspectiva veniturilor actuale aliniate la taxonomie prezentate în temeiul dispozițiilor Regulamentului (UE) 2020/852. Entitatea poate explica, de asemenea, modul în care își va urmări oportunitățile legate de climă și, dacă este posibil, acest lucru ar trebui să fie corelat cu prezentarea de informații privind politicile, obiectivele și acțiunile prevăzute în cerințele de prezentare de informații E1-2, E1-3 și E1-4. |
ESRS E2
POLUAREA
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de poluare |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-6 – Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de poluare |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită |
– |
Cerința de prezentare de informații E2-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de poluare |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă:
|
2. |
Prezentul standard stabilește cerințele de prezentare de informații referitoare la următoarele aspecte de durabilitate: poluarea aerului, a apei, a solului, substanțele care prezintă motive de îngrijorare, inclusiv substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită. |
3. |
„ Poluarea aerului” se referă la emisiile în aer ale întreprinderii (atât în interior, cât și în exterior) și la prevenirea, controlul și reducerea acestor emisii. |
4. |
„ Poluarea apei” se referă la emisiile în apă ale întreprinderii și la prevenirea, controlul și reducerea acestor emisii. |
5. |
„ Poluarea solului” se referă la emisiile în sol ale întreprinderii și la prevenirea, controlul și reducerea acestor emisii. |
6. |
În ceea ce privește „substanțele care prezintă motive de îngrijorare”, acest standard acoperă producția, utilizarea și/sau distribuția și comercializarea de către întreprindere a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare, inclusiv a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită. Cerințele de prezentare de informații privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare au scopul de a oferi utilizatorilor o înțelegere a impacturilor reale sau potențiale legate de astfel de substanțe, ținând seama și de posibilele restricții privind utilizarea și/sau distribuția și comercializarea acestora. |
Interacțiuni cu alte ESRS
7. |
Tema poluării este strâns legată de alte subteme de mediu, cum ar fi schimbările climatice, resursele de apă și cele marine, biodiversitatea și economia circulară. Astfel, pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare a ceea ce ar putea fi semnificativ din punctul de vedere al poluării, cerințele relevante de prezentare de informații sunt reglementate în alte standarde de mediu, după cum urmează:
|
8. |
Impacturile legate de poluare ale întreprinderii pot afecta oamenii și comunitățile. Efectele negative semnificative asupra comunităților afectate cauzate de impacturile legate de poluare care pot fi atribuite întreprinderii sunt incluse în ESRS S3 Comunitățile afectate. |
9. |
Prezentul standard ar trebui interpretat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
10. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și raportate împreună cu acestea. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de poluare
11. |
Întreprinderea descrie procesul de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și furnizează informații cu privire la:
|
Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare
12. |
Întreprinderea descrie politicile sale adoptate pentru a-și gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de prevenirea și controlul poluării. |
13. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative legate de poluare. |
14. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 12 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de poluare în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. |
15. |
Întreprinderea indică, în ceea ce privește propriile sale operațiuni și lanțul valoric propriu din amonte și din aval, dacă și în ce mod politicile sale abordează următoarele aspecte, în cazul în care acestea sunt semnificative:
|
Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare
16. |
Întreprinderea prezintă acțiunile sale legate de poluare, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare. |
17. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate pentru a atinge obiectivele și țintele de politică legate de poluare. |
18. |
Descrierea planurilor de acțiune și a resurselor legate de poluare trebuie să conțină informațiile prevăzute în ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. |
19. |
Pe lângă ESRS 2 MDR-A, întreprinderea poate să precizeze nivelul din următoarea ierarhie a măsurilor de atenuare la care se pot aloca o acțiune și resurse:
|
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare
20. |
Întreprinderea prezintă țintele legate de poluare pe care le-a stabilit. |
21. |
Obiectivul acestei cerințe privind prezentarea de informații este de a permite o înțelegere a țintelor pe care întreprinderea le-a stabilit pentru a sprijini politicile sale legate de poluare și pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de poluare. |
22. |
Descrierea țintelor conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor. |
23. |
Informațiile prevăzute la punctul 20 indică dacă și în ce mod țintele sale sunt legate de prevenirea și controlul:
|
24. |
Pe lângă ESRS 2 MDR-T, întreprinderea poate specifica dacă la stabilirea țintelor au fost luate în considerare pragurile ecologice (de exemplu, integritatea biosferei, epuizarea stratului de ozon stratosferic, încărcarea atmosferică cu aerosoli, epuizarea solului, acidifierea oceanelor) și alocările specifice entității. În acest caz, întreprinderea poate preciza:
|
25. |
Întreprinderea specifică, în cadrul informațiilor contextuale, dacă țintele pe care le-a stabilit și prezentat sunt obligatorii (prin legislație) sau voluntare. |
Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului
26. |
Întreprinderea prezintă poluanții pe care îi emite prin operațiunile proprii, precum și microplasticele pe care le generează sau le utilizează. |
27. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a emisiilor pe care întreprinderea le generează în aer, apă și sol în operațiunile poprii, precum și a generării și utilizării microplasticelor. |
28. |
Întreprinderea prezintă valorile următoarelor emisii:
|
29. |
Valorile menționate la punctul 28 sunt valori consolidate, inclusiv emisiile provenite de la instalațiile asupra cărora întreprinderea are control financiar și cele asupra cărora are control operațional. Consolidarea include numai emisiile provenite de la instalațiile pentru care este depășită valoarea pragului aplicabilă specificată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006. |
30. |
Întreprinderea pune informațiile în context și descrie:
|
31. |
Atunci când se alege o metodologie inferioară în comparație cu măsurarea directă a emisiilor pentru cuantificarea emisiilor, întreprinderea prezintă motivele pentru alegerea acestei metodologii inferioare. În cazul în care utilizează estimări, întreprinderea prezintă standardul, studiul sectorial sau sursele care stau la baza estimărilor sale, precum și gradul posibil de incertitudine și intervalul de estimări care reflectă incertitudinea de măsurare. |
Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită
32. |
Întreprinderea prezintă informații privind producerea, utilizarea, distribuția, comercializarea și importul/exportul de substanțe care prezintă motive de îngrijorare și de substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită ca atare, în amestecuri sau în articole. |
33. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea impactului întreprinderii asupra sănătății și a mediului prin intermediul substanțelor care prezintă motive de îngrijorare și al substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită ca atare. Aceasta trebuie, de asemenea, să permită înțelegerea riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii, inclusiv a expunerii la aceste substanțe și a riscurilor care decurg din modificările reglementărilor. |
34. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 32 include cantitățile totale de substanțe care prezintă motive de îngrijorare care sunt generate sau utilizate în timpul producției sau care sunt achiziționate, precum și cantităților totale de substanțe care prezintă motive de îngrijorare care părăsesc instalațiile sale sub formă de emisii, de produse sau ca parte a unor produse sau servicii, împărțite în clase principale de pericol ale substanțelor care prezintă motive de îngrijorare. |
35. |
Întreprinderea prezintă separat informațiile privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită. |
Cerința de prezentare de informații E2-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de poluare
36. |
Întreprinderea prezintă efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de poluare. |
37. |
Informațiile prevăzute la punctul 36 se adaugă la informațiile privind efectele financiare curente asupra poziției financiare a întreprinderii, a performanței sale financiare și a fluxurilor sale de trezorerie pentru perioada de raportare prevăzute în ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d). |
38. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:
|
39. |
Prezentarea cuprinde:
|
40. |
Informațiile furnizate în temeiul punctului 38 litera (a) includ:
|
41. |
Întreprinderea prezintă orice informații contextuale relevante, inclusiv o descriere a incidentelor și a depozitelor semnificative în care poluarea a avut impacturi negative asupra mediului și/sau se preconizează că va avea efecte negative asupra fluxurilor financiare de trezorerie, a poziției financiare și a performanței financiare a întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung. |
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E2. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
ESRS 2 PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de poluare
AR 1. |
Atunci când efectuează o evaluare a semnificației subtemelor de mediu, întreprinderea evaluează semnificația poluării în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și poate lua în considerare cele patru etape de mai jos, cunoscute și sub denumirea de abordarea LEAP:
|
AR 2. |
Evaluarea semnificației pentru ESRS E2 corespunde primelor trei etape ale acestei abordări LEAP. A patra etapă abordează rezultatul procesului. |
AR 3. |
Procesul de evaluare a semnificației impacturilor, a dependențelor, a riscurilor și a oportunităților ia în considerare dispozițiile din ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și din IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii. |
AR 4. |
Subtemele vizate de evaluarea semnificației în cadrul ESRS E2 includ:
|
AR 5. |
În etapa 1, pentru a identifica locul din cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval în care se manifestă interfața cu natura, întreprinderea poate lua în considerare:
|
AR 6. |
Etapa 2 se referă la evaluarea impacturilor și a dependențelor întreprinderii pentru fiecare amplasament sau sector/unitate operațională semnificativ(ă), inclusiv prin evaluarea gravității și a probabilității impacturilor asupra mediului și a sănătății populației. |
AR 7. |
În etapa 3, pentru a evalua riscurile și oportunitățile sale semnificative pe baza rezultatelor etapelor 1 și 2, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:
|
AR 8. |
Pentru a evalua semnificația, întreprinderea poate lua în considerare Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor. |
AR 9. |
Atunci când furnizează informații cu privire la rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea ia în considerare:
|
Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare
AR 10. |
Politicile descrise în cadrul acestei cerințe de prezentare de informații pot fi integrate în politici mai ample în materie de mediu sau de durabilitate, care acoperă diferite subteme. |
AR 11. |
Descrierea politicilor include informații privind poluantul (poluanții) sau substanța (substanțele) vizată (vizate). |
AR 12. |
Atunci când prezintă informații în temeiul punctului 11, întreprinderea poate include informații contextuale privind relațiile dintre politicile sale puse în aplicare și modul în care acestea pot contribui la Planul de acțiune al UE „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, de exemplu, cu elemente privind:
|
Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare
AR 13. |
În cazul în care acțiunile se extind la angajamentele din amonte sau din aval din lanțul valoric, întreprinderea furnizează informații cu privire la tipurile de acțiuni care reflectă aceste angajamente. |
AR 14. |
Atunci când se analizează resursele, exemple de cheltuieli operaționale ar putea fi investițiile în cercetare și dezvoltare pentru a inova și a dezvolta alternative sigure și durabile la utilizarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare sau pentru a reduce emisiile într-un proces de producție. |
AR 15. |
În cazul în care acest lucru este relevant pentru atingerea obiectivelor și țintelor sale de politică în materie de poluare, întreprinderea poate furniza informații cu privire la planurile de acțiune la nivel de amplasament. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare
AR 16. |
În cazul în care face trimitere la praguri ecologice atunci când stabilește ținte, întreprinderea poate consulta orientările furnizate de Inițiativa privind țintele bazate pe știință pentru natură (SBTN) în orientările sale intermediare (Orientări inițiale pentru întreprinderi, septembrie 2020) sau la orice alte orientări cu o metodologie recunoscută științific care permit stabilirea unor ținte bazate pe știință prin identificarea pragurilor ecologice și, dacă este cazul, a alocărilor specifice fiecărei entități. Pragurile ecologice pot fi locale, naționale și/sau mondiale. |
AR 17. |
Întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de criteriile privind „contribuția substanțială” pentru prevenirea și controlul poluării, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) pentru prevenirea și controlul poluării, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de respectivele criterii DNSH. |
AR 18. |
În cazul în care acest lucru este relevant pentru sprijinirea politicilor pe care le-a adoptat, întreprinderea poate furniza informații cu privire la țintele stabilite la nivel de amplasament. |
AR 19. |
Țintele pot acoperi operațiunile proprii ale întreprinderii și/sau lanțul valoric. |
Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului
AR 20. |
Informațiile care trebuie furnizate cu privire la microplastice în temeiul punctului 28 litera (b) includ microplasticele care au fost generate sau utilizate în timpul proceselor de producție sau care sunt achiziționate și care părăsesc instalațiile întreprinderii sub formă de emisii, de produse sau ca parte a unor produse sau servicii. Microplasticele pot fi produse în mod neintenționat atunci când bucăți mai mari de plastic, cum ar fi anvelopele de automobile sau textilele sintetice, sunt afectate de uzură fizică sau pot fi fabricate și adăugate în mod deliberat la produse în scopuri specifice (de exemplu, perle exfoliante din produsele de curățare pentru față sau corp). |
AR 21. |
Volumul poluanților se prezintă în unități de masă corespunzătoare, de exemplu tone sau kilograme. |
AR 22. |
Informațiile solicitate în temeiul acestei cerințe de prezentare de informații sunt furnizate la nivelul întreprinderii raportoare. Cu toate acestea, întreprinderea poate să prezinte o defalcare suplimentară, inclusiv informații la nivel de amplasament sau o defalcare a emisiilor sale pe tip de sursă, sector sau zonă geografică. |
AR 23. |
Atunci când furnizează informații contextuale privind emisiile, întreprinderea poate lua în considerare:
|
AR 24. |
Informațiile furnizate în temeiul acestei cerințe de prezentare de informații pot face trimitere la informațiile pe care întreprinderea are deja obligația să le raporteze în temeiul altor acte legislative existente (și anume DEI, E-PRTR etc.). |
AR 25. |
În cazul în care activitățile întreprinderii fac obiectul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (DEI) (67) și al documentelor de referință relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), indiferent dacă activitatea se desfășoară sau nu în Uniunea Europeană, întreprinderea poate prezenta următoarele informații suplimentare:
|
Metodologii
AR 26. |
Atunci când furnizează informații privind poluanții, întreprinderea ia în considerare abordări de cuantificare în următoarea ordine de prioritate:
|
AR 27. |
În ceea ce privește prezentarea metodologiilor prevăzute la punctul 30, întreprinderea ia în considerare:
|
Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită
Lista substanțelor care trebuie luate în considerare
AR 28. |
Pentru ca informațiile să fie complete, trebuie incluse substanțele din operațiunile proprii ale întreprinderii și cele achiziționate (de exemplu, încorporate în ingrediente, în produse semifinite sau în produsul final). |
AR 29. |
Volumul poluanților se prezintă în unități de masă, de exemplu tone sau kilograme sau alte unități de masă corespunzătoare volumelor și tipului de poluanți eliberați. |
Informații contextuale
AR 30. |
Informațiile furnizate în temeiul acestei cerințe de prezentare de informații pot face trimitere la informațiile pe care întreprinderea trebuie deja să le raporteze în temeiul altor acte legislative existente [și anume Directiva 2010/75/UE, Regulamentul (CE) nr. 166/2006 „EPRTR” etc.]. |
Cerința de prezentare de informații E2-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de poluare
AR 31. |
Cheltuielile de funcționare și de capital legate de incidente și depozite pot include, de exemplu:
|
AR 32. |
Incidentele pot include, de exemplu, întreruperi ale producției, rezultate din lanțul de aprovizionare și/sau din operațiunile proprii, care au dus la poluare. |
AR 33. |
Întreprinderea poate include o evaluare a produselor și serviciilor sale conexe expuse riscurilor pe termen scurt, mediu și lung, explicând modul în care sunt definite acestea, modul în care sunt estimate valorile financiare și ipotezele principale care sunt formulate. |
AR 34. |
Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari în conformitate cu punctul 38 litera (a) poate fi o sumă unică sau un interval. |
ESRS E3
RESURSELE DE APĂ ȘI CELE MARINE
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și cele marine |
– |
Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă și cele marine |
– |
Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate de resursele de apă și cele marine |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate de resursele de apă și cele marine |
– |
Cerința de prezentare de informații E3-4 – Consumul de apă |
– |
Cerința de prezentare de informații E3-5 – Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de resursele de apă și de cele marine |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și cele marine |
– |
Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă și cele marine |
– |
Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate de resursele de apă și cele marine |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate de resursele de apă și cele marine |
– |
Cerința de prezentare de informații E3-4 – Consumul de apă |
– |
Cerința de prezentare de informații E3-5 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de resursele de apă și de cele marine |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă:
|
2. |
Prezentul standard stabilește cerințele de prezentare de informații referitoare la resursele de apă și la resursele marine. În ceea ce privește „apa”, acest standard acoperă apele de suprafață și apele subterane. Standardul include cerințe de prezentare de informații privind consumul de apă în activitățile, produsele și serviciile întreprinderii, precum și informații conexe privind prelevările de apă și evacuările de apă. |
3. |
În ceea ce privește „resursele marine”, acest standard reglementează extracția și utilizarea acestor resurse, precum și activitățile economice conexe. |
Interacțiuni cu alte ESRS
4. |
Tema resurselor de apă și al celor marine este strâns legat de alte subteme de mediu, cum ar fi schimbările climatice, poluarea, biodiversitatea și economia circulară. Astfel, pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare a ceea ce ar putea fi semnificativ din punctul de vedere al resurselor de apă și al celor marine, cerințele relevante de prezentare de informații sunt reglementate în alte ESRS de mediu, după cum urmează:
|
5. |
Impacturile întreprinderii asupra resurselor de apă și a resurselor marine afectează oamenii și comunitățile. Efectele negative semnificative asupra comunităților afectate cauzate de impacturile legate de resursele de apă și de resursele marine care pot fi atribuite întreprinderii sunt incluse în ESRS S3 Comunitățile afectate. |
6. |
Prezentul standard ar trebui interpretat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
7. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și raportate împreună cu acestea. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și cele marine
8. |
Întreprinderea descrie procesul de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și furnizează informații cu privire la:
|
Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă și cele marine
9. |
Întreprinderea descrie politicile sale adoptate pentru a-și gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de resursele de apă și cele marine (72). |
10. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de resursele marine. |
11. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 9 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de resursele de apă și de resursele marine în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. |
12. |
Întreprinderea indică dacă și în ce mod politicile sale abordează următoarele domenii, în cazul în care sunt semnificative:
|
Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate de resursele de apă și cele marine
15. |
Întreprinderea prezintă acțiunile sale legate de resursele de apă și de cele marine, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare. |
16. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate pentru a atinge obiectivele și țintele de politică legate de resursele de apă și de resursele marine. |
17. |
Descrierea acțiunilor și a resurselor respectă principiile definite în ESRS 2 MDRC-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. Pe lângă ESRS 2 MDR-A, întreprinderea poate să precizeze nivelul din ierarhia măsurilor de atenuare la care se pot aloca o acțiune |
18. |
și resurse pentru:
|
19. |
Întreprinderea specifică acțiunile și resursele legate de zonele cu risc hidric, inclusiv zonele cu stres hidric ridicat. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate de resursele de apă și cele marine
20. |
Întreprinderea prezintă țintele legate de resursele de apă și cele marine pe care le-a stabilit. |
21. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea țintelor pe care întreprinderea le-a adoptat pentru a sprijini politicile sale legate de resursele de apă și de resursele marine și pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de resursele de apă și de cele marine. |
22. |
Descrierea țintelor conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor. |
23. |
Informațiile prevăzute la punctul 20 indică dacă și în ce mod țintele sale sunt legate de:
|
24. |
În plus față de ESRS 2 MDR-T, întreprinderea poate să specifice dacă pragurile ecologice și alocările specifice entității au fost luate în considerare la stabilirea țintelor. În acest caz, întreprinderea poate preciza:
|
25. |
Întreprinderea specifică, în cadrul informațiilor contextuale, dacă țintele pe care le-a stabilit și prezentat sunt obligatorii (prin legislație) sau voluntare. |
Cerința de prezentare de informații E3-4 – Consumul de apă
26. |
Întreprinderea prezintă informații cu privire la performanța sa în ceea ce privește consumul de apă în legătură cu impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. |
27. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a consumului de apă al întreprinderii și a oricăror progrese înregistrate de întreprindere în raport cu țintele sale. |
28. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 26 se referă la operațiunile proprii și include:
|
29. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la intensitatea consumului său de apă: consumul de apă total în operațiunile proprii, în m3 per venit net în milioane EUR (76). |
Cerința de prezentare de informații E3-5 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de cele marine
30. |
Întreprinderea prezintă efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de cele marine. |
31. |
Informațiile prevăzute la punctul 30 se adaugă la informațiile privind efectele financiare curente asupra poziției financiare a entității, a performanței sale financiare și a fluxurilor sale de trezorerie pentru perioada de raportare prevăzute în ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d). |
32. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:
|
33. |
Prezentarea cuprinde:
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E3. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
ESRS 2 PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și cele marine
AR 1. |
Atunci când efectuează o evaluare a semnificației subtemelor de mediu, întreprinderea evaluează semnificația resurselor de apă și a celor marine în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și poate lua în considerare cele patru etape de mai jos, cunoscute și sub denumirea de abordarea LEAP:
|
AR 2. |
Evaluarea semnificației pentru ESRS E3 corespunde primelor trei etape ale acestei abordări LEAP, iar a patra etapă abordează rezultatul procesului. |
AR 3. |
Procesul de evaluare a semnificației impacturilor, a riscurilor și a oportunităților ia în considerare dispozițiile din ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și din IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii. |
AR 4. |
Subtemele legate de resursele de apă și de cele marine care fac obiectul evaluării semnificației includ:
|
AR 5. |
În etapa 1, pentru localizarea zonelor cu risc hidric și a zonelor în care există o interfață cu resursele marine care ar putea duce la impacturi și dependențe semnificative în cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte și din aval, întreprinderea poate lua în considerare:
|
AR 6. |
Întreprinderea consideră bazinele hidrografice ca fiind nivelul relevant pentru evaluarea amplasamentelor și combină această abordare cu o evaluare a riscurilor operaționale ale instalațiilor sale și ale instalațiilor furnizorilor cu impacturi și riscuri semnificative. |
AR 7. |
Întreprinderea ia în considerare criteriile de definire a stării corpurilor de apă în conformitate cu anexele relevante la Directiva 2000/60/CE (Directiva-cadru privind apa), precum și cu documentele de orientare prevăzute pentru punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Lista documentelor de orientare poate fi accesată pe pagina principală Mediu a Comisiei Europene. |
AR 8. |
În etapa 2, pentru evaluarea impacturilor și a dependențelor sale pentru fiecare loc prioritar identificat în temeiul AR 5, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:
|
AR 9. |
Pentru identificarea dependențelor legate de resursele de apă și de resursele marine, întreprinderea se poate baza pe clasificări internaționale cum ar fi Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice (CICES). |
AR 10. |
Atunci când identifică dependențele sale legate de resursele marine, întreprinderea ia în considerare dacă depinde de principalele produse de bază legate de resursele marine, inclusiv, dar fără a se limita la pietriș și produse din pește și fructe de mare. |
AR 11. |
Resursele marine sunt definite în funcție de utilizarea lor de către societățile umane și trebuie luate în considerare în raport cu presiunea la care sunt supuse. Unii dintre indicatorii de presiune sunt prezentați în alte ESRS, și anume microplasticele și emisiile în apă în ESRS E2 și deșeurile de plastic în ESRS E5. |
AR 12. |
Exemple de dependențe de resurse marine care pot fi luate în considerare de întreprindere sunt:
|
AR 13. |
În etapa 3, pentru a evalua riscurile și oportunitățile sale semnificative pe baza rezultatelor etapelor 1 și 2, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:
|
AR 14. |
Întreprinderea se poate baza pe colectarea de date primare, secundare sau modelate sau pe alte abordări relevante pentru a evalua impacturile, dependențele, riscurile și oportunitățile semnificative, inclusiv pe Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (anexa I – amprenta de mediu a produselor; Anexa III – Amprenta de mediu a organizațiilor); |
AR 15. |
Atunci când furnizează informații cu privire la rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea ia în considerare:
|
Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă și cele marine
AR 16. |
Politicile descrise în cadrul acestei cerințe de prezentare de informații pot fi integrate în politici mai ample în materie de mediu sau de durabilitate, care acoperă diferite subteme. |
AR 17. |
Atunci când prezintă informații în temeiul punctului 9, întreprinderea poate preciza dacă politicile sale:
|
AR 18. |
Întreprinderea poate, de asemenea, să prezinte informații cu privire la politicile care:
|
Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate de resursele de apă și cele marine
AR 19. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 15, întreprinderea ia în considerare acțiunile sau planurile de acțiune care contribuie la abordarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative identificate. Orientări utile sunt furnizate de Alianța pentru gestionarea apei (Alliance for Water Stewardship – AWS). |
AR 20. |
Având în vedere că resursele de apă și cele marine sunt resurse comune care pot necesita acțiuni colective sau planuri de acțiune care implică alte părți interesate, întreprinderea poate furniza informații cu privire la aceste acțiuni colective specifice, inclusiv informații privind alte părți (concurenți, furnizori, comercianți cu amănuntul, clienți, alți parteneri de afaceri, comunități și autorități locale, agenții guvernamentale...) și informații specifice privind proiectul, contribuția sa specifică, sponsorii săi și alți participanți. |
AR 21. |
Atunci când furnizează informații privind cheltuielile de capital, întreprinderea poate lua în considerare cheltuielile legate, de exemplu, de reabilitarea canalizării apelor pluviale, conductele sau utilajele utilizate pentru fabricarea de produse noi, cu consum redus de apă. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate de resursele de apă și cele marine
AR 22. |
În cazul în care face trimitere la praguri ecologice atunci când stabilește ținte, întreprinderea poate consulta orientările furnizate de Inițiativa privind țintele bazate pe știință pentru natură (SBTN) în orientările sale intermediare (Orientări inițiale pentru întreprinderi, septembrie 2020). Aceasta poate consulta, de asemenea, alte orientări cu o metodologie recunoscută științific care permite stabilirea unor ținte bazate pe știință prin identificarea pragurilor ecologice și, dacă este cazul, a alocărilor specifice organizației. Pragurile ecologice pot fi locale, naționale și/sau mondiale. |
AR 23. |
Întreprinderea poate prevedea ținte legate de:
|
AR 24. |
În cazul în care întreprinderea prevede ținte privind prelevările, aceasta poate include prelevarea de apă din solurile și acviferele poluate, precum și apa retrasă și tratată în scopul remedierii. |
AR 25. |
În cazul în care întreprinderea prevede ținte privind evacuările, aceasta poate include evacuări de apă în apele subterane, cum ar fi reinjectarea în acvifere sau revenirea apei la o sursă de apă subterană prin intermediul unei fose sau al unei ravene. |
AR 26. |
Țintele pot acoperi operațiunile proprii și/sau lanțul său valoric din amonte și din aval. |
AR 27. |
Întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de criteriile privind „contribuția substanțială” pentru resursele de apă și cele marine, astfel cum sunt definite în actele delegate ale Comisiei adoptate în temeiul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) pentru resursele de apă și cele marine, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de respectivele criterii DNSH. |
Cerința de prezentare de informații E3-4 – Consumul de apă
AR 28. |
Întreprinderea își poate desfășura activitatea în diferite zone cu risc hidric. Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 28 litera (b), întreprinderea include astfel de informații numai pentru acele zone care au fost identificate ca fiind semnificative în conformitate cu ESRS2 IRO-1 și cu ESRS2 SBM-3. |
AR 29. |
Atunci când prezintă informații contextuale privind performanța în materie de consum al apei prevăzute la punctul 26, întreprinderea explică metodologiile de calcul și, mai precis, partea din măsură obținută din măsurarea directă, din eșantionare și extrapolare sau din cele mai bune estimări. |
AR 30. |
Întreprinderea poate furniza informații cu privire la alte defalcări (și anume pe sectoare sau segmente). |
AR 31. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 29, întreprinderea poate furniza rate de intensitate suplimentare pe baza altor numitori. |
AR 32. |
Întreprinderea poate furniza, de asemenea, informații cu privire la prelevările de apă și la evacuările sale de apă. |
Cerința de prezentare de informații E3-5 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de cele marine
AR 33. |
Întreprinderea poate include o evaluare a produselor și serviciilor sale conexe expuse riscurilor pe termen scurt, mediu și lung, explicând modul în care sunt definite acestea, modul în care sunt estimate valorile financiare și ipotezele principale care sunt formulate. |
AR 34. |
Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari în temeiul punctului 39 litera (a) poate fi o sumă unică sau un interval. |
ESRS E4
BIODIVERSITATEA ȘI ECOSISTEMELE
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme |
– |
Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme |
– |
Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme |
– |
Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori de impact legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor |
– |
Cerința de prezentare de informații E4-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de biodiversitate și ecosisteme |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme |
– |
Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme |
– |
Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme |
– |
Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori de impact legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor |
– |
Cerința de prezentare de informații E4-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de biodiversitate și ecosisteme |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă:
|
2. |
Prezentul standard stabilește cerințele de prezentare de informații referitoare la relația întreprinderii cu habitatele terestre, de apă dulce și marine, ecosistemele și populațiile de specii de faună și floră aferente, inclusiv diversitatea în cadrul speciilor, între specii și ecosisteme și relația acestora cu populațiile indigene și cu alte comunități afectate. |
3. |
Termenii „biodiversitate” și „diversitate biologică” se referă la diversitatea organismelor vii de orice origine, inclusiv, printre altele, ecosistemele terestre, de apă dulce, marine și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice din care fac parte acestea. |
Interacțiuni cu alte ESRS
4. |
„Biodiversitatea și ecosistemele” sunt strâns legate de alte aspecte de mediu. Principalii factori determinanți direcți ai schimbărilor de la nivelul biodiversității și ecosistemelor sunt schimbările climatice, poluarea, schimbarea destinației terenurilor, schimbarea destinației apei dulci și schimbarea destinației mării, exploatarea directă a organismelor și speciile alogene invazive. Acești factori sunt acoperiți de prezentul standard, cu excepția schimbărilor climatice (care fac obiectul ESRS E1) și a poluării (care face obiectul ESRS E2). |
5. |
Pentru a obține o înțelegere cuprinzătoare a impacturilor semnificative asupra biodiversității și ecosistemelor și a dependențelor de acestea, cerințele de prezentare de informații din alte ESRS de mediu ar trebui să fie citite și interpretate în coroborare cu cerințele specifice de prezentare de informații din prezentul standard. Cerințele de prezentare de informații relevante vizate de alte ESRS de mediu sunt:
|
6. |
Impacturile întreprinderii asupra biodiversității și ecosistemelor afectează oamenii și comunitățile. Atunci când raportează cu privire la impacturile negative semnificative asupra comunităților afectate de declinul biodiversității și de schimbările de la nivelul ecosistemelor în cadrul ESRS E4, întreprinderea ia în considerare cerințele ESRS S3 Comunitățile afectate. |
7. |
Prezentul standard ar trebui interpretat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
8. |
Cerințele din această secțiune se interpretează în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 capitolul 2 Guvernanța, capitolul 3 Strategia și capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților. |
9. |
Informațiile rezultate se prezintă împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția ESRS 2 SBM-3, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic. |
10. |
Pe lângă cerințele din ESRS 2, prezentul standard include și cerința de prezentare de informații specifică temei E4-1 Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri. |
Strategia
Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri
11. |
Întreprinderea prezintă modul în care impacturile, dependențele, riscurile și oportunitățile sale legate de biodiversitate și de ecosisteme provin din strategia și modelul său de afaceri și declanșează adaptarea acestora. |
12. |
Obiectivul acestei cerințe privind prezentarea de informații este de a permite înțelegerea rezilienței strategiei și a modelului de afaceri al întreprinderii în ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele, precum și a compatibilității strategiei și a modelului de afaceri al întreprinderii cu țintele relevante de politică publică locale, naționale și mondiale legate de biodiversitate și ecosisteme. |
13. |
Întreprinderea descrie reziliența strategiei și a modelului său de afaceri în ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele. Această descriere trebuie să includă:
|
14. |
În cazul în care informațiile specificate în prezenta cerință de prezentare de informații sunt prezentate de întreprindere ca parte a informațiilor solicitate în temeiul ESRS 2 SBM-3, întreprinderea poate face trimitere la informațiile pe care le-a prezentat în temeiul ESRS 2 SBM-3. |
15. |
Întreprinderea își poate prezenta planul de tranziție pentru îmbunătățirea și, în cele din urmă, pentru realizarea alinierii modelului său de afaceri și a strategiei sale la viziunea Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal și la obiectivele și țintele sale relevante, precum și la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, cu respectarea limitelor planetare legate de integritatea biosferei și de schimbarea sistemului terenurilor. |
Cerința de prezentare de informații SBM 3 – Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
16. |
Întreprinderea prezintă:
|
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor, a dependențelor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme
17. |
Întreprinderea descrie procesul său de identificare a impacturilor, a riscurilor, a dependențelor și a oportunităților semnificative. Descrierea procesului include dacă și în ce mod întreprinderea:
|
18. |
Întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod a utilizat analiza pe bază de scenarii legate de biodiversitate și ecosisteme pentru a contribui la identificarea și evaluarea riscurilor și oportunităților semnificative pe termen scurt, mediu și lung. În cazul în care a utilizat o astfel de analiză pe bază de scenarii, întreprinderea poate prezenta următoarele informații:
|
19. |
Întreprinderea prezintă în mod specific:
|
Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme
20. |
Întreprinderea descrie politicile sale adoptate pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor, a dependențelor și a oportunităților sale semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme. |
21. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, a dependențelor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme. |
22. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 20 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile, dependențele și oportunitățile sale semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. |
23. |
Pe lângă dispozițiile ESRS 2 MDR-P, întreprinderea descrie dacă și în ce mod politicile sale în materie de biodiversitate și ecosisteme:
|
24. |
Întreprinderea precizează, în mod specific, dacă a adoptat:
|
Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme
25. |
Întreprinderea prezintă acțiunile sale legate de biodiversitate și ecosisteme, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare. |
26. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate care contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor și țintelor de politică legate de biodiversitate și ecosisteme. |
27. |
Descrierea acțiunilor și a resurselor esențiale respectă conținutul obligatoriu definit în ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. |
28. |
În plus, întreprinderea:
|
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme
29. |
Întreprinderea prezintă țintele în materie de biodiversitate și ecosisteme pe care le-a stabilit. |
30. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a țintelor pe care întreprinderea le-a adoptat pentru a sprijini politicile sale legate de biodiversitate și ecosisteme și pentru a aborda impacturile, dependențele, riscurile și oportunitățile sale semnificative. |
31. |
Descrierea țintelor respectă conținutul obligatoriu definit în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor. |
32. |
Prezentarea prevăzută la punctul 29 include următoarele informații:
|
Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori de impact legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor
33. |
Întreprinderea raportează indicatori referitori la impacturile sale semnificative asupra biodiversității și ecosistemelor. |
34. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a performanței întreprinderii în raport cu impacturile identificate ca fiind semnificative în evaluarea semnificației privind biodiversitatea și schimbarea ecosistemelor. |
35. |
În cazul în care a identificat amplasamente situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora pe care le afectează [a se vedea punctul 19 litera (a)], întreprinderea precizează numărul și suprafața (în hectare) amplasamentelor deținute, închiriate sau gestionate în aceste zone protejate sau în principalele zone de biodiversitate sau în apropierea lor. |
36. |
În cazul în care întreprinderea a identificat impacturi semnificative în ceea ce privește schimbarea destinației terenurilor sau impacturi asupra întinderii și stării ecosistemelor, aceasta poate, de asemenea, să prezinte informații cu privire la utilizarea terenurilor pe baza unei evaluări a ciclului de viață. |
37. |
Pentru punctele de date specificate la punctele 38-41, întreprinderea ia în considerare operațiunile proprii. |
38. |
În cazul în care întreprinderea a ajuns la concluzia că are o contribuție directă la factorii de impact afectând schimbarea destinației terenurilor, ai schimbării destinației apei dulci și/sau al schimbării destinației mării, aceasta raportează indicatorii relevanți. Întreprinderea poate prezenta indicatori care măsoară:
|
39. |
În cazul în care întreprinderea concluzionează că are o contribuție directă la introducerea accidentală sau voluntară a speciilor alogene invazive, întreprinderea poate prezenta indicatorii pe care îi utilizează pentru a gestiona căile de introducere și de răspândire a speciilor alogene invazive și riscurile pe care le prezintă speciile alogene invazive. |
40. |
În cazul în care a identificat impacturi semnificative legate de starea speciilor, întreprinderea poate raporta indicatorii pe care îi consideră relevanți. Întreprinderea poate:
|
41. |
În cazul în care identifică impacturi semnificative legate de ecosisteme, întreprinderea poate prezenta:
|
Cerința de prezentare de informații E4-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme
42. |
Întreprinderea prezintă efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme. |
43. |
Informațiile prevăzute la punctul 42 se adaugă la informațiile privind efectele financiare curente asupra poziției financiare a entității, a performanței sale financiare și a fluxurilor sale de trezorerie pentru perioada de raportare prevăzute în ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d). |
44. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:
|
45. |
Prezentarea cuprinde:
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E4. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate ca și celelalte părți ale standardului.
ESRS 2 PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL
Strategia
Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri
AR 1. |
Dacă prezintă un plan de tranziție, întreprinderea poate:
|
AR 2. |
Dacă prezintă un plan de tranziție, întreprinderea poate face trimitere, de exemplu, la următoarele ținte din Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030:
|
AR 3. |
Dacă prezintă un plan de tranziție, întreprinderea poate face trimitere și la obiectivele de dezvoltare durabilă, în special:
|
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme
AR 4. |
Evaluarea semnificației în temeiul ESRS E4 include:
|
AR 5. |
Atunci când evaluează semnificația impacturilor, a dependențelor, a riscurilor și a oportunităților, întreprinderea ia în considerare dispozițiile din ESRS 2 IRO-1 și ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea și descrie considerațiile sale. |
AR 6. |
Întreprinderea evaluează semnificația biodiversității și a ecosistemelor în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și efectua evaluarea semnificației în conformitate cu primele trei etape ale abordării LEAP: localizare (punctul AR 7), evaluare (punctul AR 8) și estimare (punctul AR 9). |
AR 7. |
Etapa 1 se referă la localizarea amplasamentelor relevante în ceea ce privește interfața lor cu biodiversitatea și cu ecosistemele. Pentru a identifica aceste amplasamente relevante, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:
|
AR 8. |
În etapa 2, pentru evaluarea impacturilor reale sau potențiale asupra biodiversității și ecosistemelor și a dependențelor de acestea pentru amplasamentele relevante, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:
|
AR 9. |
În etapa 3, pentru a evalua riscurile și oportunitățile sale semnificative pe baza rezultatelor etapelor 1 și 2, întreprinderea poate lua în considerare următoarele categorii:
Prezentarea informațiilor: |
AR 10. |
Întreprinderea poate lua în considerare tabelele de mai jos pentru a facilita evaluarea semnificației amplasamentelor semnificative identificate la punctul AR 7:
În ceea ce privește punctul 7 litera (e), întreprinderea poate lua în considerare utilizarea tabelului de mai jos:
|
Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme
AR 11. |
Politicile descrise în cadrul acestei cerințe de prezentare de informații pot fi integrate în politici mai ample în materie de mediu sau de durabilitate, care acoperă diferite subteme. |
AR 12. |
Întreprinderea poate furniza, de asemenea, informații cu privire la modul în care politica se referă la producția, aprovizionarea sau consumul de materii prime și, în special, cu privire la modul în care aceasta:
|
AR 13. |
Întreprinderea poate prezenta legăturile și alinierea cu alte obiective și acorduri globale, cum ar fi ODD 2, 6, 14 și 15 sau orice altă convenție mondială consacrată referitoare la biodiversitate și ecosisteme. |
AR 14. |
Atunci când prezintă politicile legate de consecințele sociale ale dependențelor și impacturilor legate de biodiversitate și ecosisteme în temeiul punctului 23 litera (f), întreprinderea poate consulta în special Protocolul de la Nagoya și Convenția privind diversitatea biologică (CBD). |
AR 15. |
Atunci când prezintă informații cu privire la măsura și modul în care politicile sale abordează consecințele sociale ale impacturilor legate de biodiversitate și ecosisteme în temeiul punctului 23 litera (f), întreprinderea poate furniza informații cu privire la:
|
AR 16. |
Întreprinderea poate explica, de asemenea, modul în care politica sa îi permite:
|
AR 17. |
Atunci când își prezintă politicile, în cazul în care face trimitere la standarde de conduită ale unor părți terțe, întreprinderea poate preciza dacă standardul utilizat:
|
Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme
AR 18. |
Întreprinderea poate corela valorile monetare semnificative ale CapEx și OpEx necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor întreprinse sau planificate
|
AR 19. |
Întreprinderea poate comunica dacă are în vedere un plan de acțiune „de evitare”, care să prevină acțiunile dăunătoare înainte ca acestea să aibă loc. Evitarea implică adesea o decizie de abatere de la calea de dezvoltare a proiectului de tipul „business as usual”. Un exemplu de evitare este modificarea amprentei asupra biodiversității și a ecosistemului a unui proiect pentru a evita distrugerea habitatului natural din cadrul amplasamentului și/sau stabilirea de rezerve în care sunt prezente și vor fi conservate valori prioritare ale biodiversității. Evitarea ar trebui luată în considerare cel puțin în cazul în care există valori legate de biodiversitate și ecosisteme care se încadrează în una dintre următoarele categorii: deosebit de vulnerabilă și de neînlocuit, de interes deosebit pentru părțile interesate sau în cazul în care se justifică o abordare prudentă din cauza incertitudinii privind evaluarea impactului sau eficacitatea măsurilor de gestionare. Cele trei tipuri principale de evitare sunt definite mai jos:
|
AR 20. |
În ceea ce privește acțiunile principale, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 21. |
În contextul acestei cerințe de prezentare de informații, „cunoștințele tradiționale locale” se referă la înțelegerile, competențele și filosofiile dezvoltate de societăți cu istorie îndelungată de interacțiune cu mediul lor natural. Pentru populațiile indigene și rurale, cunoștințele tradiționale locale contribuie la luarea deciziilor cu privire la aspectele fundamentale ale vieții de zi cu zi. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme
AR 22. |
Întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de criteriile privind „contribuția substanțială” pentru biodiversitate, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) pentru biodiversitate, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2) și al articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de respectivele criterii DNSH. |
AR 23. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 29 în scopul stabilirii țintelor, întreprinderea ia în considerare necesitatea unui consimțământ în cunoștință de cauză și voluntar al populațiilor indigene și locale, necesitatea unor consultări adecvate și necesitatea de a respecta deciziile acestor comunități. |
AR 24. |
Țintele legate de impacturile semnificative pot fi prezentate într-un tabel, astfel cum este ilustrat mai jos:
|
AR 25. |
Țintele legate de aspectele de durabilitate potențial semnificative enumerate la punctul AR 4 din prezentul standard pot fi prezentate într-un tabel, astfel cum este ilustrat mai jos:
|
AR 26. |
Țintele măsurabile legate de biodiversitate și ecosisteme pot fi exprimate ca:
|
Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori de impact legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor
AR 27. |
Atunci când elaborează informațiile solicitate în temeiul acestei cerințe de prezentare de informații, întreprinderea ia în considerare și poate descrie:
|
AR 28. |
Întreprinderea prezintă indicatori care pot fi verificați și care sunt solizi din punct de vedere tehnic și științific, având în vedere intervalele de timp și zonele geografice adecvate, și poate prezenta modul în care indicatorii pe care i-a selectat corespund criteriilor respective. Pentru a se asigura că indicatorul este relevant, ar trebui să existe o relație clară între indicator și scopul măsurării. Incertitudinile ar trebui reduse pe cât posibil. Datele sau mecanismele utilizate ar trebui să fie sprijinite de organizații consacrate și actualizate în timp. Acolo unde există lacune în materie de date, se pot utiliza date modelate solide și raționamente calificate. Metodologia trebuie să fie suficient de detaliată pentru a permite o comparație semnificativă a impacturilor și a activităților de atenuare de-a lungul timpului. Procesele de colectare a informațiilor și definițiile trebuie aplicate în mod sistematic. Acest lucru permite o revizuire semnificativă a performanței întreprinderii în timp și ajută la compararea internă și inter pares. |
AR 29. |
În cazul în care un indicator corespunde unei ținte, se aliniază valoarea de referință pentru ambele. Situația de referință în materie de biodiversitate este o componentă esențială a unui proces mai amplu de gestionare a biodiversității și a ecosistemelor. Scenariul de referință este necesar pentru a fundamenta evaluarea impactului și planificarea gestionării, precum și pentru monitorizarea și gestionarea adaptivă. |
AR 30. |
Metodologiile disponibile pentru colectarea datelor și măsurarea impacturilor întreprinderilor asupra biodiversității și ecosistemelor pot fi împărțite în trei categorii, după cum urmează:
|
AR 31. |
În ceea ce privește evaluarea ciclului de viață pentru utilizarea terenurilor, întreprinderea poate consulta „Indicatorii de mediu legați de utilizarea terenurilor pentru evaluarea ciclului de viață” ai Centrului Comun de Cercetare. |
AR 32. |
În ceea ce privește introducerea speciilor alogene invazive, întreprinderea poate prezenta căile de introducere și numărul de specii alogene invazive, precum și suprafața acoperită de specii alogene invazive. |
AR 33. |
În ceea ce privește indicatorii referitori la întinderea și starea ecosistemelor, se pot găsi orientări utile în lucrările Sistemului de contabilitate economică de mediu și de contabilitate ecosistemică al Organizației Națiunilor Unite (UN SEEA EA). |
AR 34. |
Întreprinderea poate prezenta informații în unități de suprafață (de exemplu, m2 sau ha) privind utilizarea terenurilor, utilizând orientările furnizate de sistemul de management de mediu și audit (EMAS) (89):
|
AR 35. |
Întreprinderea poate prezenta, de exemplu, schimbarea acoperirii terenului, care este reprezentarea fizică a factorilor „modificarea habitatului” și „activități industriale și casnice”, adică schimbarea naturală sau provocată de om a proprietăților fizice ale suprafeței Pământului într-un anumit loc. |
AR 36. |
Acoperirea terenurilor este o variabilă tipică care poate fi evaluată cu ajutorul datelor de observare a Pământului. |
AR 37. |
Atunci când raportează cu privire la impacturile semnificative legate de ecosisteme, întreprinderea poate lua în considerare și funcționarea ecosistemelor pe lângă întinderea și starea ecosistemelor, utilizând:
|
AR 38. |
La nivel de ecosistem, se pot aplica straturile de date care reflectă schimbarea amplorii și a stării ecosistemelor, inclusiv nivelurile de fragmentare și de conectivitate a habitatelor; |
Cerința de prezentare de informații E4-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme
AR 39. |
Întreprinderea poate include o evaluare a produselor și serviciilor sale conexe expuse riscurilor pe termen scurt, mediu și lung, explicând modul în care sunt definite acestea, modul în care sunt estimate valorile financiare și ipotezele principale care sunt formulate. |
AR 40. |
Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari în temeiul punctului 45 litera (a) poate fi o sumă unică sau un interval. |
ESRS E5
UTILIZAREA RESURSELOR ȘI ECONOMIA CIRCULARĂ
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-6 – Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse |
– |
Cerința de prezentare de informații E5-6 – Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de utilizarea resurselor și economia circulară |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă:
|
2. |
Prezentul standard stabilește cerințele de prezentare de informații referitoare la „utilizarea resurselor” și „economia circulară”, în special cu privire la:
|
3. |
Economie circulară înseamnă un sistem economic în care valoarea produselor, a materialelor și a altor resurse în economie este menținută cât mai mult timp posibil, sporind eficiența utilizării lor în producție și consum, reducând astfel efectul asupra mediului al utilizării acestora, reducând la minimum deșeurile și eliberarea de substanțe periculoase în toate etapele ciclului lor de viață, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deșeurilor. Obiectivul este de a maximiza și de a menține valoarea resurselor tehnice și biologice, a produselor și a materialelor prin crearea unui sistem care să permită durabilitatea, utilizarea optimă sau reutilizarea, recondiționarea, refabricarea, reciclarea și ciclul nutrienților. |
4. |
Prezentul standard se bazează pe cadrele legislative și politicile relevante ale UE, inclusiv pe Planul de acțiune al UE privind economia circulară, pe Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (90) (Directiva-cadru privind deșeurile) și pe strategia industrială a UE. |
5. |
Pentru a evalua tranziția de la un scenariu de tipul „business as usual”, adică o economie în care se extrag resurse finite pentru a fabrica produse care sunt utilizate și apoi aruncate („take-make-waste”), la un sistem de economie circulară, prezentul standard se bazează pe identificarea fluxurilor fizice de resurse, materiale și produse utilizate și generate de întreprindere prin cerința de prezentare de informații E5-4 Intrări de resurse și cerința de prezentare de informații E5-5 Ieșiri de resurse. |
Interacțiuni cu alte ESRS
6. |
Utilizarea resurselor este un factor determinant major al altor efecte asupra mediului, cum ar fi schimbările climatice, poluarea, resursele de apă și resursele marine și biodiversitatea. O economie circulară este un sistem care tinde către utilizarea durabilă a resurselor în extracția, prelucrarea, producția, consumul și gestionarea deșeurilor. Un astfel de sistem aduce multiple beneficii pentru mediu, în special reducerea consumului de materiale și energie și a emisiilor în aer (emisii de gaze cu efect de seră sau alte tipuri de poluare), limitarea prelevărilor și a evacuărilor de apă și regenerarea naturii, limitând impactul asupra biodiversității. |
7. |
Pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare cu privire la alte aspecte de mediu care ar putea fi semnificative pentru utilizarea resurselor și economia circulară, cerințele relevante de prezentare de informații sunt vizate în alte ESRS de mediu, după cum urmează:
|
8. |
Impacturile întreprinderii în ceea ce privește utilizarea resurselor și economia circulară, în special impacturile legate de deșeuri, pot afecta oamenii și comunitățile. Efectele negative semnificative asupra comunităților afectate cauzate de utilizarea resurselor și economia circulară care pot fi atribuite întreprinderii sunt incluse în ESRS S3 Comunitățile afectate. Utilizarea eficientă și circulară a resurselor aduce beneficii și în ceea ce privește competitivitatea și bunăstare economică. |
9. |
Prezentul standard ar trebui interpretat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
10. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și raportate împreună cu acestea. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară
11. |
Întreprinderea descrie procesul de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative în legătură cu utilizarea resurselor și economia circulară, în special în ceea ce privește intrările de resurse, ieșirile de resurse și deșeurile, și furnizează informații cu privire la:
|
Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară
12. |
Întreprinderea descrie politicile sale adoptate pentru a-și gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară. |
13. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară. |
14. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 12 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. |
15. |
În rezumat, întreprinderea indică dacă și în ce mod politicile sale abordează următoarele domenii, în cazul în care sunt semnificative:
|
16. |
Politicile abordează impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative în cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte și din aval. |
Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară
17. |
Întreprinderea prezintă acțiunile sale legate de utilizarea resurselor și economia circulară, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare. |
18. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate pentru a atinge obiectivele și țintele de politică legate de utilizarea resurselor și economia circulară. |
19. |
Descrierea acțiunilor și a resurselor alocate privind utilizarea resurselor și economia circulară respectă principiile definite în ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. |
20. |
Pe lângă ESRS 2 MDR-A, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod o acțiune și resursele acoperă:
|
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară
21. |
Întreprinderea prezintă țintele privind utilizarea resurselor și economia circulară pe care le-a stabilit. |
22. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a țintelor pe care întreprinderea le-a adoptat pentru a sprijini politica sale legată de utilizarea resurselor și economia circulară și pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. |
23. |
Descrierea țintelor conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor. |
24. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 21 indică dacă și în ce mod țintele întreprinderii se raportează la intrările de resurse și la ieșirile de resurse, inclusiv la deșeuri și produse și materiale și, mai precis, la:
|
25. |
Întreprinderea precizează nivelul din ierarhia deșeurilor la care se referă ținta. |
26. |
În plus față de ESRS 2 MDR-T, întreprinderea poate să specifice dacă pragurile ecologice și alocările specifice entității au fost luate în considerare la stabilirea țintelor. În acest caz, întreprinderea poate preciza:
|
27. |
Întreprinderea specifică, în cadrul informațiilor contextuale, dacă țintele pe care le-a stabilit și prezentat sunt obligatorii (prin legislație) sau voluntare. |
Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse
28. |
Întreprinderea prezintă informații cu privire la intrările sale de resurse legate de impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. |
29. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a utilizării resurselor în operațiunile proprii ale întreprinderii și în lanțul său valoric din amonte. |
30. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 28 include o descriere a intrărilor de resurse, dacă acestea sunt semnificative: produse (inclusiv ambalaje) și materiale (cu specificarea materiilor prime critice și a pământurilor rare), apă și imobilizări corporale utilizate în operațiunile proprii ale întreprinderii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte. |
31. |
Atunci când o întreprindere evaluează că intrările de resurse reprezintă semnificativă un aspect de durabilitate semnificativ, aceasta prezintă următoarele informații cu privire la materialele utilizate pentru fabricarea produselor și serviciilor întreprinderii în cursul perioadei de raportare, în tone sau în kilograme:
|
32. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la metodologiile utilizate pentru calcularea datelor. Aceasta precizează dacă datele provin din măsurători directe sau estimări și prezintă ipotezele principale utilizate. |
Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse
33. |
Întreprinderea prezintă informații cu privire la ieșirile sale de resurse, inclusiv deșeuri, legate de impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. |
34. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:
|
Produse și materiale
35. |
Întreprinderea furnizează o descriere a principalelor produse și materiale care provin din procesul de producție al întreprinderii și care sunt concepute în conformitate cu principii circulare, inclusiv durabilitatea, posibilitatea de reutilizare, reparare, dezasamblare, refabricare, recondiționare, reciclare, recirculare prin ciclul biologic sau optimizare a utilizării produsului sau a materialului prin alte modele de afaceri circulare. |
36. |
Întreprinderile pentru care ieșirile sunt semnificative prezintă informații cu privire la:
|
Deșeurile
37. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații privind cantitatea totală de deșeuri provenite din operațiunile proprii, în tone sau în kilograme:
|
38. |
Atunci când prezintă compoziția deșeurilor, întreprinderea specifică:
|
39. |
Întreprinderea prezintă, de asemenea, cantitatea totală de deșeuri periculoase și radioactive generate de întreprindere, unde deșeurile radioactive sunt definite la articolul 3 punctul 7 din Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului (92). |
40. |
Întreprinderea furnizează informații contextuale privind metodologiile utilizate pentru calcularea datelor și, în special, criteriile și ipotezele utilizate pentru determinarea și clasificarea produselor concepute în conformitate cu principiile economiei circulare prevăzute la punctul 35. Aceasta precizează dacă datele provin din măsurători directe sau estimări și prezintă principalele ipoteze utilizate. |
Cerința de prezentare de informații E5-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară
41. |
Întreprinderea prezintă efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din utilizarea resurselor și impacturile legate de economia circulară. |
42. |
Informațiile prevăzute la punctul 41 se adaugă la informațiile privind efectele financiare curente asupra poziției financiare a entității, a performanței sale financiare și a fluxurilor sale de trezorerie pentru perioada de raportare prevăzute în ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d). Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:
|
43. |
Prezentarea cuprinde:
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E5. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
ESRS 2 PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară
AR 1. |
Atunci când efectuează o evaluare a semnificației subtemelor de mediu, întreprinderea evaluează semnificația utilizării resurselor și a economiei circulară în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și poate lua în considerare cele patru etape de mai jos, cunoscute și sub denumirea de abordarea LEAP:
|
AR 2. |
În ceea ce privește ESRS E5, etapele 1 și 2 se bazează în principal pe evaluările semnificației efectuate în temeiul ESRS E1 (inclusiv consumul de energie), ESRS E2 (poluare), ESRS E3 (resurse marine, consum de apă) și ESRS E4 (biodiversitate, ecosisteme, materii prime). În acest sens, economia circulară vizează, în cele din urmă, reducerea impactului asupra mediului al utilizării produselor, materialelor și a altor resurse, reducând la minimum deșeurile și emisiile de substanțe periculoase și, prin urmare, reducerea impactului asupra naturii. Această cerință de aplicare se axează în principal pe a treia etapă a acestei abordări LEAP, în timp ce a patra etapă abordează rezultatul procesului. |
AR 3. |
Procesul de evaluare a semnificației impacturilor, a dependențelor, a riscurilor și a oportunităților ia în considerare dispozițiile din ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și din IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii. |
AR 4. |
Subtemele legate de utilizarea resurselor și economia circulară care fac obiectul evaluării semnificației includ:
|
AR 5. |
În etapa 3, pentru a evalua riscurile și oportunitățile sale semnificative pe baza rezultatelor etapelor 1 și 2, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:
|
AR 6. |
Întreprinderea poate lua în considerare următoarele metodologii pentru a-și evalua impacturile, riscurile și oportunitățile asupra operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte și din aval:
|
AR 7. |
Atunci când furnizează informații cu privire la rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea ia în considerare:
|
Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară
AR 8. |
Politicile descrise în cadrul acestei cerințe de prezentare de informații pot fi integrate în politici mai ample în materie de mediu sau de durabilitate, care acoperă diferite subteme. |
AR 9. |
Atunci când furnizează informații cu privire la politicile sale, întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod politicile sale abordează:
|
AR 10. |
Atunci când își definește politicile, întreprinderea poate lua în considerare documentul privind „Sistemul de clasificare pentru economia circulară”, care descrie modelele de proiectare și producție circulară, modelele de utilizare circulară, modelele de valorificare circulară și sprijinul circular în conformitate cu principiile celor nouă strategii sau principii ale economiei circulare (cei 9 „R”): refuz, regândire, reducere, reutilizare, reparare, recondiționare, refabricare, reafectare și reciclare. |
Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară
AR 11. |
Atunci când furnizează informații în temeiul punctului 17 și având în vedere că resursele sunt partajate și că strategiile privind economia circulară pot necesita acțiuni colective, întreprinderea poate specifica acțiunile întreprinse pentru a colabora cu lanțul său valoric din amonte și din aval și/sau cu rețeaua sa locală în ceea ce privește dezvoltarea colaborărilor sau a inițiativelor de creștere a circularității produselor și materialelor. |
AR 12. |
În special, întreprinderea poate specifica următoarele:
|
AR 13. |
Acțiunile pot viza operațiunile proprii ale întreprinderii și/sau lanțul său valoric din amonte și din aval. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară
AR 14. |
În cazul în care face trimitere la praguri ecologice pentru a stabili ținte, întreprinderea poate consulta orientările furnizate de Inițiativa privind țintele bazate pe știință pentru natură (SBTN) în orientările sale intermediare (Orientări inițiale pentru întreprinderi, septembrie 2020) sau la orice alte orientări cu o metodologie recunoscută științific care permit stabilirea unor ținte bazate pe știință prin identificarea pragurilor ecologice și, dacă este cazul, a alocărilor specifice fiecărei organizații. Pragurile ecologice pot fi locale, naționale și/sau mondiale. |
AR 15. |
Atunci când furnizează informații cu privire la ținte, întreprinderea acordă prioritate țintelor în valoare absolută. |
AR 16. |
Atunci când furnizează informații cu privire la ținte în conformitate cu punctul 24, întreprinderea ia în considerare etapa de producție, etapa de utilizare și sfârșitul duratei de viață funcțională a produselor și materialelor. |
AR 17. |
Atunci când furnizează informații cu privire la țintele legate de materiile prime regenerabile virgine în temeiul punctului 24 litera (c), întreprinderea ia în considerare modul în care aceste ținte pot avea un impact asupra declinului biodiversității, având în vedere și ESRS E4. |
AR 18. |
Întreprinderea poate prezenta și alte ținte în temeiul punctului 24 litera (f), inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea durabilă. În acest caz, întreprinderea explică definiția aprovizionării durabile pe care a adoptat-o și modul în care aceasta se raportează la obiectivul prevăzut la punctul 22. |
AR 19. |
Țintele pot viza operațiunile proprii ale întreprinderii și/sau lanțul său valoric din amonte și din aval. |
AR 20. |
Întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de criteriile privind „contribuția substanțială” pentru economia circulară, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) pentru economia circulară, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de respectivele criterii DNSH. |
Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse
AR 21. |
Intrările de resurse pot acoperi următoarele categorii: echipamente informatice, textile, mobilier, clădiri, utilaje grele, utilaje de greutate medie, utilaje ușoare, echipamente grele, de greutate medie și ușoare de transport și echipamente de antrepozit. În ceea ce privește materialele, indicatorii intrărilor de resurse includ materiile prime, materialele de proces asociate și bunurile sau piesele semifabricate. |
AR 22. |
În cazul în care întreprinderea intră sub incidența punctului 31, aceasta poate oferi, de asemenea, transparență cu privire la materialele care provin din produse secundare/fluxuri de deșeuri (de exemplu, resturi ale unui material care nu s-a aflat anterior într-un produs). |
AR 23. |
Numitorul indicatorului procentual prevăzut la punctul 31 literele (b) și (c) este greutatea totală generală a materialelor utilizate în cursul perioadei de raportare. |
AR 24. |
Datele de utilizare raportate trebuie să reflecte materialul în starea sa inițială și să nu fie prezentate cu alte manipulări ale datelor, cum ar fi raportarea ca „masă uscată”. |
AR 25. |
În cazurile în care există o suprapunere între categoriile reutilizat și reciclat, întreprinderea specifică modul în care a fost evitată dubla contabilizare și alegerile care au fost făcute. |
Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse
AR 26. |
Informațiile privind produsele și materialele care trebuie furnizate în conformitate cu punctul 35 se referă la toate materialele și produsele care provin din procesul de producție al întreprinderii și pe care o societate le introduce pe piață (inclusiv ambalajele). |
AR 27. |
Atunci când calculează rata, întreprinderea utilizează ca numitor greutatea totală generală a materialelor utilizate în cursul perioadei de raportare. |
AR 28. |
Întreprinderea poate prezenta informații referitoare la angajamentul său legat de gestionarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață al produselor, de exemplu prin sisteme de răspundere extinsă a producătorilor sau sisteme de preluare. |
AR 29. |
Tipul de deșeuri trebuie înțeles ca însemnând deșeuri periculoase sau deșeuri nepericuloase. Unele deșeuri specifice, cum ar fi deșeurile radioactive, pot fi, de asemenea, prezentate ca un tip separat. |
AR 30. |
Atunci când analizează fluxurile de deșeuri relevante pentru sectoarele sau activitățile sale, întreprinderea poate lua în considerare lista descrierilor deșeurilor din Catalogul european al deșeurilor. |
AR 31. |
Exemple de alte tipuri de operațiuni de valorificare prevăzute la punctul 37 litera (b) subpunctul (iii) pot fi găsite în anexa II la Directiva 2008/98/CE (Directiva-cadru privind deșeurile). |
AR 32. |
Exemple de alte tipuri de operațiuni de eliminare prevăzute la punctul 37 litera (c) subpunctul (iii) pot fi găsite în anexa I la Directiva 2008/98/CE (Directiva-cadru privind deșeurile). |
AR 33. |
Atunci când furnizează informații contextuale în temeiul punctului 40, întreprinderea poate:
|
Cerința de prezentare de informații E5-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară
AR 34. |
Atunci când furnizează informații în temeiul punctului 42 litera (b), întreprinderea poate ilustra și descrie modul în care intenționează să consolideze menținerea valorii. |
AR 35. |
Întreprinderea poate include o evaluare a produselor și serviciilor sale conexe expuse riscurilor pe termen scurt, mediu și lung, explicând modul în care sunt definite acestea, modul în care sunt estimate valorile financiare și ipotezele principale care sunt formulate. |
AR 36. |
Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari în temeiul punctului 43 litera (a) poate fi un interval. |
ESRS S1
FORȚA DE MUNCĂ PROPRIE
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-2 – Procese pentru colaborarea cu lucrătorii proprii și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturi |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii proprii își pot exprima preocupările |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra forței de muncă proprii și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații S1-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile angajaților întreprinderii |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-7 – Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-8 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-9 – Indicatori privind diversitatea |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-10 – Salarii adecvate |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-11 – Protecția socială |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-12 – Persoane cu dizabilități |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori de sănătate și siguranță |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-15 – Indicatori privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-16 – Indicatori privind remunerația (diferența de remunerare și remunerația totală) |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-17 – Incidente, plângeri și probleme și incidente grave privind drepturile omului |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
Obiectiv |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-2 – Procese pentru colaborarea cu lucrătorii proprii și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturi |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii proprii își pot exprima preocupările |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni și abordări |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații S1-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor semnificative, de promovarea impacturilor pozitive, precum și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile angajaților întreprinderii |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-7 – Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-8 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-9 – Indicatori privind diversitatea |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-10 – Salarii adecvate |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-11 – Protecția socială |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-12 – Persoane cu dizabilități |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori de sănătate și siguranță |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-15 - Echilibrul dintre viața profesională și cea privată |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-16 – Indicatori privind remunerația (diferența de remunerare și remunerația totală) |
– |
Cerința de prezentare de informații S1-17 – Incidente, plângeri și probleme și incidente grave privind drepturile omului |
Apendicele A.1: |
Cerințe de aplicare pentru prezentarea de informații legate de ESRS 2 |
Apendicele A.2: |
Cerințe de aplicare pentru ESRS S1-1 Politici legate de forța de muncă proprie |
Apendicele A.3: |
Cerințe de aplicare pentru ESRS S1–4 Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra forței de muncă proprii și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni |
Apendicele A.4: |
Cerințe de aplicare pentru ESRS S1-5 Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, promovarea impacturilor pozitive și gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă impacturile semnificative ale întreprinderii asupra forței de muncă proprii, precum și riscurile și oportunitățile semnificative conexe, inclusiv:
|
2. |
Pentru a îndeplini obiectivul, prezentul standard impune, de asemenea, o explicație a abordării generale pe care întreprinderea o adoptă pentru a identifica și a gestiona orice impact semnificativ real și potențial asupra forței de muncă proprii în ceea ce privește următorii factori sau următoarele aspecte sociale, inclusiv drepturile omului:
|
3. |
Prezentul standard impune, de asemenea, o explicație a modului în care aceste impacturi, precum și dependențele întreprinderii de forța de muncă proprie, pot crea riscuri sau oportunități semnificative pentru întreprindere. De exemplu, în ceea ce privește egalitatea de șanse, discriminarea femeilor la angajare și promovare poate reduce accesul întreprinderii la forța de muncă calificată și poate dăuna reputației acesteia. În schimb, politicile de creștere a reprezentării femeilor în rândul forței de muncă și la nivelurile superioare de conducere pot avea efecte pozitive, cum ar fi creșterea numărului de lucrători calificați și îmbunătățirea reputației întreprinderii. |
4. |
Prezentul standard se referă la forța de muncă proprie a unei întreprinderi, înțeleasă ca incluzând atât persoanele care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea („angajați”), cât și lucrătorii nesalariați care sunt fie persoane care au contracte de furnizare de forță de muncă cu întreprinderea („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78). A se vedea cerința de aplicare 3 pentru exemple de persoane care se încadrează la forța de muncă proprie. Informațiile care trebuie prezentate cu privire la lucrătorii nesalariați nu afectează statutul acestora în temeiul dreptului muncii aplicabil. |
5. |
Prezentul standard nu vizează lucrătorii din lanțul valoric din amonte sau din aval al întreprinderii; aceste categorii de lucrători sunt incluse în ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric. |
6. |
Standardul impune întreprinderilor să își descrie forța de muncă proprie, inclusiv principalele caracteristici ale angajaților și ale lucrătorilor nesalariați care fac parte din aceasta. Această descriere oferă utilizatorilor o înțelegere a structurii forței de muncă proprii a întreprinderii și contribuie la contextualizarea informațiilor furnizate prin intermediul altor prezentări de informații. |
7. |
Obiectivul standardului este, de asemenea, de a permite utilizatorilor să înțeleagă măsura în care întreprinderea respectă sau se aliniază la instrumentele și convențiile internaționale și europene privind drepturile omului, inclusiv la Carta internațională a drepturilor omului, la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și la Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, la Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și la convențiile fundamentale ale OIM, la Convenția ONU privind persoanele cu handicap, la Convenția europeană a drepturilor omului, la Carta socială europeană revizuită, la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la prioritățile de politică ale UE prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale, precum și la legislația UE, inclusiv la acquis-ul UE în domeniul dreptului muncii. |
Interacțiuni cu alte ESRS
8. |
Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Principii generale și cu ESRS 2 Cerințe generale. |
9. |
Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, cu ESRS S3 Comunitățile afectate și cu ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali. |
10. |
Raportarea în temeiul prezentului standard trebuie să fie consecventă, coerentă și, după caz, legată în mod clar de raportarea privind forța de muncă proprie a întreprinderii în cadrul ESRS S2, pentru a asigura o raportare eficace. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
11. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind strategia (SBM). Informațiile rezultate se prezintă împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția ESRS 2 SBM-3, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic. |
Strategia
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
12. |
Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-2, întreprinderea prezintă modul în care interesele, punctele de vedere și drepturile persoanelor din cadrul forței de muncă proprii, inclusiv respectarea drepturilor omului, contribuie la strategia sa și la modelul său de afaceri. Forța de muncă proprie a întreprinderii reprezintă un grup principal de părți interesate afectate. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
13. |
Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea prezintă:
|
14. |
Atunci când îndeplinește cerințele de la punctul 48, întreprinderea indică dacă toate persoanele din cadrul forței de muncă proprii care ar putea fi afectate în mod semnificativ de întreprindere sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentării sale de informații în temeiul ESRS 2. Aceste impacturi semnificative includ impacturile care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. În plus, întreprinderea furnizează următoarele informații:
|
15. |
Atunci când descrie principalele tipuri de persoane din cadrul forței de muncă proprii care sunt sau ar putea fi afectate în mod negativ, pe baza evaluării semnificației prevăzute în ESRS 2 IRO 1, întreprinderea precizează dacă și modul în care a dezvoltat o înțelegere a modului în care persoanele cu caracteristici specifice, cele care lucrează în anumite contexte sau cele care desfășoară anumite activități pot fi expuse unui risc mai mare de prejudiciu. |
16. |
Întreprinderea precizează care dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturile și dependențele de persoanele din forța de muncă proprie, dacă există, se referă mai degrabă la grupuri specifice de persoane (de exemplu, anumite grupe de vârstă sau persoane care lucrează într-o anumită fabrică sau țară) decât la întreaga sa forță de muncă (de exemplu, o reducere generală a remunerațiilor sau formarea oferită tuturor persoanelor din forța de muncă proprie). |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie
17. |
Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative asupra forței de muncă proprii, precum și riscurile și oportunitățile semnificative asociate. |
18. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează în mod specific identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor semnificative asupra forței de muncă proprii a întreprinderii, precum și politici care vizează impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de forța de muncă proprie. |
19. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 17 conține informații cu privire la politicile întreprinderii de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de forța de muncă proprie, în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. În plus, întreprinderea specifică dacă aceste politici acoperă grupuri specifice din cadrul forței sale de muncă proprii sau al întregii forțe de muncă proprii. |
20. |
Întreprinderea își descrie angajamentele în materie de politici privind drepturile omului (96) care sunt relevante pentru forța de muncă proprie, inclusiv procesele și mecanismele de monitorizare a conformității cu Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, cu Declarația OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale (97). În prezentarea de informații, aceasta se concentrează asupra aspectelor semnificative în raport cu elementele de mai jos, precum și asupra abordării sale generale în ceea ce privește:
|
21. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod politicile sale cu privire la forța de muncă proprie sunt aliniate la instrumentele relevante recunoscute la nivel internațional, inclusiv la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (98). |
22. |
Întreprinderea precizează dacă politicile sale referitoare la forța de muncă proprie abordează în mod explicit traficul de persoane (99), munca forțată sau munca obligatorie și munca copiilor. |
23. |
Întreprinderea precizează dacă dispune de o politică de prevenire a accidentelor la locul de muncă sau de un sistem de gestionare a acestora (100). |
24. |
Întreprinderea prezintă:
|
Cerința de prezentare de informații S1-2 – Procese pentru colaborarea cu forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturi
25. |
Întreprinderea prezintă procesele sale generale de colaborare cu lucrătorii forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturile reale și potențiale asupra forței de muncă proprii. |
26. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea modului în care întreprinderea colaborează, în cadrul procesului său continuu de diligență, cu persoanele din forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor în ceea ce privește impacturile semnificative, reale și potențiale, pozitive și/sau negative care îi afectează sau sunt de natură să îi afecteze, precum și dacă și în ce mod perspectivele forței de muncă proprii sunt luate în considerare în procesele decizionale ale întreprinderii. |
27. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod perspectivele forței de muncă proprii contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile reale și potențiale asupra forței de muncă proprii. Aceasta include, după caz, o explicație cu privire la următoarele:
|
28. |
După caz, întreprinderea prezintă măsurile pe care le ia pentru a înțelege perspectivele persoanelor din forța de muncă proprie, care pot fi deosebit de vulnerabile la impact și/sau marginalizate (de exemplu femei, migranți, persoane cu dizabilități). |
29. |
În cazul în care nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un proces general de colaborare cu forța de muncă proprie, întreprinderea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de proces. |
Cerința de prezentare de informații S1-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care forța de muncă proprie își poate exprima preocupările
30. |
Întreprinderea descrie procesele pe care le-a instituit pentru a asigura remedierea impacturilor negative asupra persoanelor din forța de muncă proprie sau pentru a coopera în vederea remedierii acestor impacturi negative cu privire la care întreprinderea a contribuit, precum și canalele aflate la dispoziția forței de muncă proprii pentru a-și exprima preocupările și pentru ca acestea să fie abordate. |
31. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a mijloacelor formale prin care forța de muncă proprie a întreprinderii își poate face cunoscute preocupările și nevoile direct întreprinderii și/sau prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale (de exemplu, mecanisme de soluționare a reclamațiilor) la locul de muncă, precum și a modului de colaborare ulterioară cu persoanele în cauză în ceea ce privește aspectele semnalate și eficacitatea acestor canale. |
32. |
Întreprinderea descrie procesele existente pentru a acoperi aspectele definite la punctul 2 din secțiunea „Obiectiv” prin prezentarea următoarelor informații:
|
33. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod evaluează că persoanele din cadrul forței de muncă proprii cunosc și au încredere în aceste structuri sau procese, ca modalitate de a-și exprima preocupările sau nevoile și de soluționare a acestora. În plus, întreprinderea precizează dacă a instituit politici privind protecția persoanelor care le utilizează, inclusiv a reprezentanților lucrătorilor, împotriva represaliilor. În cazul în care aceste informații au fost prezentate în conformitate cu ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la informațiile respective. |
34. |
În cazul în care nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un canal de exprimare a preocupărilor și/sau nu sprijină disponibilitatea unui astfel de canal la locul de muncă pentru forța de muncă proprie, întreprinderea precizează acest lucru. Ea poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de canal. |
Cerința de prezentare de informații S1-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra forței de muncă proprii și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni
35. |
Întreprinderea prezintă modul în care ia măsuri pentru a aborda impacturile negative și pozitive semnificative și pentru a gestiona riscurile semnificative și a urmări oportunitățile semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acțiunilor respective. |
36. |
Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv. În primul rând, ea trebuie să permită înțelegerea tuturor acțiunilor și inițiativelor prin care întreprinderea urmărește:
În al doilea rând, ea trebuie să ofere o înțelegere a modului în care întreprinderea abordează riscurile semnificative și urmărește oportunitățile semnificative legate de forța de muncă proprie. |
37. |
Întreprinderea furnizează o descriere succintă a planurilor de acțiune și a resurselor pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative asupra forței de muncă proprii, în conformitate cu ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. |
38. |
În ceea ce privește impacturile semnificative legate de forța de muncă proprie, întreprinderea descrie:
|
39. |
În ceea ce privește punctul 36, întreprinderea descrie procesele prin care identifică acțiunile necesare și adecvate ca răspuns la un anumit impact negativ real sau potențial asupra forței de muncă proprii. |
40. |
În ceea ce privește riscurile și oportunitățile semnificative, întreprinderea descrie:
|
41. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod se asigură că practicile sale proprii nu produc sau nu contribuie la impacturi negative semnificative asupra forței de muncă proprii, inclusiv, dacă este cazul, practicile sale în ceea ce privește achizițiile, vânzările și utilizarea datelor. Aceasta poate include prezentarea abordării adoptate atunci când apar tensiuni între prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative și alte presiuni comerciale. |
42. |
Atunci când prezintă informațiile necesare în temeiul punctului 40, întreprinderea ia în considerare ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor dacă evaluează eficacitatea unei acțiuni prin stabilirea unei ținte. |
43. |
Întreprinderea prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative, cu informații care permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt gestionate impacturile semnificative. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații S1-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
44. |
Întreprinderea prezintă eventualele ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu:
|
45. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea utilizează ținte orientate spre rezultate pentru a stimula și a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește abordarea impacturilor sale negative semnificative și/sau promovarea impacturilor pozitive asupra forței de muncă proprii și/sau în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie. |
46. |
Descrierea succintă a țintelor stabilite pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii legate de forța de muncă proprie conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T. |
47. |
Întreprinderea prezintă procesul de stabilire a țintelor, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea a colaborat direct cu forța de muncă proprie sau cu reprezentanții lucrătorilor la:
|
Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile angajaților întreprinderii
48. |
Întreprinderea descrie caracteristicile principale ale angajaților din cadrul forței de muncă proprii. |
49. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o perspectivă asupra abordării întreprinderii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, inclusiv amploarea și natura impacturilor care decurg din practicile sale de ocupare a forței de muncă, de a furniza informații contextuale care ajută la înțelegerea informațiilor raportate în alte prezentări de informații și de a servi drept bază de calcul pentru indicatorii cantitativi care urmează să fie prezentați în temeiul altor cerințe de prezentare de informații din prezentul standard. |
50. |
Pe lângă informațiile prevăzute la punctul 40 litera (a) subpunctul (iii) din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, întreprinderea prezintă:
|
51. |
Pentru informațiile menționate la punctul 50 litera (b), întreprinderea poate prezenta, în plus, defalcarea pe regiuni. |
52. |
Întreprinderea poate prezenta, exprimate ca număr de persoane sau ca echivalent normă întreagă (ENI), următoarele informații:
|
Cerința de prezentare de informații S1-7 – Caracteristicile lucrătorilor nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii
53. |
Întreprinderea descrie caracteristicile principale ale lucrătorilor nesalariați din cadrul forței de muncă proprii. |
54. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o perspectivă asupra abordării întreprinderii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, inclusiv amploarea și natura impacturilor care decurg din practicile sale de ocupare a forței de muncă, de a furniza informații contextuale care ajută la înțelegerea informațiilor raportate în alte prezentări de informații și de a servi drept bază de calcul pentru indicatorii cantitativi care urmează să fie prezentați în temeiul altor cerințe de prezentare de informații din prezentul standard. Cerința permite, de asemenea, înțelegerea măsurii în care întreprinderea se bazează pe lucrători nesalariați în cadrul forței sale de muncă. |
55. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 53 include:
|
56. |
Pentru informațiile specificate la punctul 55 litera (a), întreprinderea poate dezvălui cele mai frecvente tipuri de lucrători nesalariați (de exemplu lucrători independenți, persoane furnizate de întreprinderi angajate în principal în activități de ocupare a forței muncă și alte tipuri relevante pentru întreprindere), relația lor cu întreprinderea și tipul de muncă pe care o desfășoară. |
57. |
În cazul în care nu sunt disponibile date, întreprinderea estimează numărul și precizează că a făcut acest lucru. Atunci când efectuează estimări, întreprinderea descrie baza de pregătire a acestei estimări. |
Cerința de prezentare de informații S1-8 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social
58. |
Întreprinderea prezintă informații privind măsura în care condițiile de muncă și condițiile de angajare ale angajaților săi sunt determinate sau influențate de contractele colective de muncă și măsura în care angajații săi sunt reprezentanți în cadrul dialogului social în Spațiul Economic European (SEE) la nivel de sediu și la nivel european. |
59. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea acoperirii contractelor colective de muncă și a dialogului social pentru angajații proprii ai întreprinderii. |
60. |
Întreprinderea prezintă:
|
61. |
Pentru angajații care nu fac obiectul unor contracte colective de muncă, întreprinderea poate comunica dacă stabilește condițiile de muncă și condițiile de angajare a acestora pe baza contractelor colective de muncă care îi vizează pe ceilalți angajați ai săi sau pe baza contractelor colective de muncă încheiate de alte întreprinderi. |
62. |
Întreprinderea poate prezenta măsura în care condițiile de muncă și condițiile de angajare ale lucrătorilor nesalariați din cadrul forței de muncă proprii sunt determinate sau influențate de contractele colective de muncă, inclusiv o estimare a ratei de acoperire. |
63. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații în legătură cu dialogul social:
|
Cerința de prezentare de informații S1-9 – Indicatori privind diversitatea
64. |
Întreprinderea prezintă distribuția pe genuri la nivelul conducerii superioare și distribuția pe grupe de vârstă în rândul angajaților săi. |
65. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a diversității de gen la nivelul conducerii superioare și a distribuției pe grupe de vârstă a angajaților săi. |
66. |
Întreprinderea prezintă:
|
Cerința de prezentare de informații S1-10 – Salarii adecvate
67. |
Întreprinderea indică dacă angajații săi primesc sau nu un salariu adecvat, iar dacă nu li se plătește tuturor un salariu adecvat, țările și procentul angajaților în cauză. |
68. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă toți angajații întreprinderii primesc sau nu un salariu adecvat, în conformitate cu criteriile de referință aplicabile. |
69. |
Întreprinderea indică dacă toți angajații săi primesc un salariu adecvat, în conformitate cu criteriile de referință aplicabile. În caz afirmativ, precizarea acestui lucru va fi suficientă pentru a îndeplini această cerință de prezentare de informații și nu sunt necesare informații suplimentare. |
70. |
În cazul în care nu toți angajații săi primesc un salariu adecvat în conformitate cu criteriile de referință aplicabile, întreprinderea prezintă țările în care angajații câștigă sub nivelul de referință al salariului adecvat aplicabil și procentul angajaților care câștigă sub nivelul de referință al salariului adecvat aplicabil pentru fiecare dintre aceste țări. |
71. |
Întreprinderea poate să prezinte informațiile specificate în prezenta cerință de prezentare de informații și cu privire la lucrătorii nesalariați din cadrul forței sale de muncă. |
Cerința de prezentare de informații S1-11 – Protecția socială
72. |
Întreprinderea indică dacă angajații săi beneficiază de protecție socială împotriva pierderilor de venit cauzate de evenimente majore de viață și, în caz contrar, țările în care acest lucru nu este valabil. |
73. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă angajații întreprinderii beneficiază de protecție socială împotriva pierderilor de venit cauzate de evenimente majore de viață și, în caz contrar, țările în care acest lucru nu este valabil. |
74. |
Întreprinderea indică dacă toți angajații săi beneficiază de protecție socială, prin programe publice sau prin beneficii oferite de întreprindere, împotriva pierderilor de venit cauzate de oricare dintre următoarele evenimente majore de viață:
În caz afirmativ, precizarea acestui lucru este suficientă pentru a îndeplini această cerință de prezentare de informații și nu sunt necesare informații suplimentare. |
75. |
În cazul în care nu toți angajații beneficiază de protecție socială în conformitate cu punctul 72, întreprinderea prezintă, de asemenea, țările în care angajații nu beneficiază de protecție socială în ceea ce privește unul sau mai multe dintre tipurile de evenimente enumerate la punctul 72 și, pentru fiecare dintre aceste țări, tipurile de angajați care nu beneficiază de protecție socială cu privire la fiecare eveniment major de viață aplicabil. |
76. |
Întreprinderea poate să prezinte informațiile specificate în prezenta cerință de prezentare de informații și cu privire la lucrătorii nesalariați din cadrul forței sale de muncă. |
Cerința de prezentare de informații S1-12 – Persoane cu dizabilități
77. |
Întreprinderea prezintă procentul angajaților săi cu dizabilități. |
78. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care persoanele cu dizabilități sunt incluse în rândul angajaților întreprinderii. |
79. |
Întreprinderea prezintă procentul de persoane cu dizabilități din rândul angajaților săi care fac obiectul unor restricții legale privind colectarea datelor. |
80. |
Întreprinderea poate prezenta procentul de angajați cu dizabilități, defalcat în funcție de gen. |
Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor
81. |
Întreprinderea prezintă în ce măsură angajaților săi li se furnizează activități de formare și dezvoltare a competențelor. |
82. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea activităților de formare și de dezvoltare a competențelor care au fost oferite angajaților, în contextul creșterii profesionale continue, pentru a îmbunătăți competențele angajaților și pentru a facilita o capacitate continuă de inserție profesională. |
83. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 81 include:
|
84. |
Întreprinderea poate prezenta defalcări pe categorii de angajați pentru procentul de angajați care au participat la evaluări periodice ale performanței și ale evoluției carierei și pentru numărul mediu de ore de formare pe angajat. |
85. |
Întreprinderea poate să prezinte informațiile specificate în prezenta cerință de prezentare de informații și cu privire la lucrătorii nesalariați din cadrul forței sale de muncă. |
Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori de sănătate și siguranță
86. |
Întreprinderea prezintă informații cu privire la măsura în care forța de muncă proprie este acoperită de sistemul său de management al sănătății și siguranței și cu privire la numărul de incidente asociate cu vătămări, boli și decese legate de muncă ale forței de muncă proprii. În plus, aceasta prezintă numărul de decese cauzate de vătămări legate de muncă și de boli legate de muncă ale altor lucrători care lucrează pe amplasamentele întreprinderii. |
87. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea acoperirii, a calității și a performanței sistemului de management al sănătății și siguranței instituit pentru a preveni vătămările legate de muncă. |
88. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 86 include următoarele informații, defalcate după caz pe angajați și lucrători nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii:
Informațiile de la litera (b) se raportează și pentru alți lucrători care lucrează la amplasamentele întreprinderii, cum ar fi lucrătorii din lanțul valoric, în cazul în care aceștia lucrează la amplasamentele întreprinderii. |
89. |
Întreprinderea poate să prezinte informațiile menționate la punctul 88 literele (d) și (e) și cu privire la lucrătorii nesalariați. |
90. |
În plus, întreprinderea poate include următoarele informații suplimentare privind acoperirea în materie de sănătate și siguranță: procentul lucrătorilor proprii acoperiți de un sistem de management al sănătății și siguranței care se bazează pe cerințe legale și/sau pe standarde sau orientări recunoscute și care a fost auditat intern și/sau auditat sau certificat de către o parte externă. |
Cerința de prezentare de informații S1-15 – Indicatori privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată
91. |
Întreprinderea precizează în ce măsură angajații au dreptul la concedii din motive familiale și le utilizează. |
92. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a drepturilor și a practicilor efective ale angajaților de a-și lua concediu din motive familiale într-un mod echitabil din perspectiva genului, deoarece aceasta este una dintre dimensiunile echilibrului dintre viața profesională și cea privată. |
93. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 91 include:
|
94. |
În cazul în care toți angajații întreprinderii au dreptul la concediu din motive familiale prin intermediul politicii sociale și/sau al contractelor colective de muncă, este suficient ca acest lucru să fie indicat pentru a îndeplini cerința de la punctul 93 litera (a). |
Cerința de prezentare de informații S1-16 – Indicatori privind remunerația (diferența de remunerare și remunerația totală)
95. |
Întreprinderea prezintă diferența procentuală de remunerare dintre angajații săi de sex feminin și cei de sex masculin și raportul dintre remunerația persoanei cu cea mai mare remunerație plătită și remunerația mediană a angajaților săi. |
96. |
Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv: să permită înțelegerea amplorii diferențelor de remunerare între femei și bărbați în rândul angajaților întreprinderii și să ofere informații cu privire la nivelul inegalității de remunerare din cadrul întreprinderii și la existența unor diferențe mari de remunerare. |
97. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 95 include:
|
98. |
Întreprinderea poate prezenta o defalcare a diferenței de remunerare între femei și bărbați, astfel cum este definită la punctul 97 litera (a), pe categorii de angajați și/sau pe țări/segmente. Întreprinderea poate prezenta informații privind diferența de remunerare între angajații femei și bărbați inclusiv pe categorii de angajați, defalcată în funcție de salariul de bază obișnuit și de alte componentele complementare sau variabile. |
99. |
În ceea ce privește punctul 97 litera (b), întreprinderea poate raporta această cifră ajustată în funcție de diferențele de putere de cumpărare dintre țări, caz în care raportează metodologia utilizată pentru calcul. |
Cerința de prezentare de informații S1-17 – Incidente, plângeri și probleme și incidente grave privind drepturile omului
100. |
Întreprinderea prezintă numărul de incidente și/sau plângeri legate de muncă și numărul de impacturi grave asupra drepturilor omului din cadrul forței de muncă proprii, precum și orice amenzi, sancțiuni sau compensații semnificative aferente perioadei de raportare. |
101. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care incidentele legate de muncă și cazurile grave de impacturi asupra drepturilor omului îi afectează forța de muncă proprie. |
102. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 100 include, sub rezerva reglementărilor relevante privind confidențialitatea, incidente de discriminare legate de muncă pe motive de gen, rasă sau origine etnică, naționalitate, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală sau alte forme relevante de discriminare care implică părți interesate interne și/sau externe din cadrul tuturor operațiunilor din perioada de raportare. Printre acestea se numără incidentele de hărțuire ca formă specifică de discriminare. |
103. |
Întreprinderea prezintă:
|
104. |
Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la cazurile identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului (de exemplu munca forțată, traficul de persoane sau munca copiilor):
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
Obiectiv
AR 1. |
Pe lângă aspectele enumerate la punctul 2, întreprinderea poate lua în considerare și prezentarea de informații cu privire la alte aspecte relevante pentru un impact semnificativ pentru o perioadă mai scurtă, de exemplu inițiative privind sănătatea și siguranța forței de muncă poprii în timpul unei pandemii. |
AR 2. |
Prezentarea generală a aspectelor sociale prevăzută la punctul 2 nu este menită să sugereze că toate aceste aspecte ar trebui raportate în fiecare cerință de prezentare de informații din prezentul standard. Mai degrabă, acestea indică o listă de aspecte derivate din cerințele de raportare privind durabilitatea prevăzute în Directiva 2013/34/UE pe care întreprinderea trebuie să le ia în considerare pentru evaluarea semnificației prevăzută în ESRS 2 în ceea ce privește forța de muncă proprie și, după caz, să le raporteze ca impacturi, riscuri și oportunități semnificative în cadrul domeniului de aplicare al prezentului standard. |
AR 3. |
Exemple de persoane care intră în domeniul de aplicare al „forței de muncă proprii”:
|
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
Strategia
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
AR 4. |
ESRS 2 SBM-2 impune întreprinderii să ofere o înțelegere a măsurii și a modului în care consideră că strategia și modelul său de afaceri pot juca un rol în crearea, exacerbarea sau atenuarea impacturilor semnificative asupra forței de muncă proprii și dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia sunt adaptate pentru a aborda astfel de impacturi semnificative. |
AR 5. |
Deși este posibil ca forța de muncă proprie a întreprinderii să nu colaboreze cu întreprinderea la nivelul strategiei sau al modelului său de afaceri, opiniile sale pot sta la baza evaluării de către întreprindere a strategiei și a modelului său de afaceri. Întreprinderea ia în considerare punctele de vedere ale reprezentanților lucrătorilor, dacă este cazul, pentru a realiza această prezentare de informații. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
AR 6. |
Impacturile asupra forței de muncă proprii a întreprinderii pot proveni din strategia sau modelul său de afaceri în diferite moduri. De exemplu, impacturile pot fi legate de propunerea de valoare a întreprinderii (cum ar fi furnizarea de produse sau servicii cu cel mai mic cost sau livrarea foarte rapidă, în moduri care pun presiune asupra drepturilor lucrătorilor în cadrul operațiunilor proprii) sau de structura costurilor și modelul de venituri (cum ar fi transferul riscului de inventar către furnizori, cu efecte de domino asupra drepturilor persoanelor care lucrează pentru ei). |
AR 7. |
Impacturile asupra forței de muncă proprii a întreprinderii care provin din strategie sau din modelul de afaceri pot genera, de asemenea, riscuri semnificative pentru întreprindere. De exemplu, apar riscuri în cazul în care unele persoane din cadrul forței de muncă sunt expuse riscului de muncă forțată, iar întreprinderea importă produse în țări în care legea permite confiscarea bunurilor importate asupra cărora există suspiciunea că sunt fabricate prin muncă forțată. Un exemplu de oportunități pentru întreprindere poate rezulta din oferirea de oportunități pentru forța de muncă, cum ar fi crearea de locuri de muncă și perfecționarea competențelor în contextul unei „tranziții juste”. Un alt exemplu, în contextul unei pandemii sau al unei alte crize sanitare grave, se referă la faptul că întreprinderea s-ar putea baza pe forță de muncă condiționată, cu un acces redus sau inexistent la asistență medicală și la prestații de sănătate, care se poate confrunta cu riscuri grave de continuitate operațională și a activității, deoarece lucrătorii nu au altă opțiune decât să continue să lucreze atunci când sunt bolnavi, exacerbând și mai mult răspândirea bolii și cauzând întreruperi majore ale lanțului de aprovizionare. Riscurile privind reputația și oportunitățile de afaceri legate de exploatarea lucrătorilor slab calificați și slab remunerați proveniți din zone geografice cu un nivel minim de protecție pentru aceștia sunt, de asemenea, din ce în ce mai mari, odată cu reacția ostilă puternică a mass-mediei și cu preferințele consumatorilor care se îndreaptă către bunuri mai sustenabile și din punct de vedere etic. |
AR 8. |
Exemple de caracteristici specifice ale persoanelor din forța de muncă proprie a întreprinderii care pot fi luate în considerare de către întreprindere atunci când răspunde la punctul 15 sunt tinerii, care pot fi mai susceptibili de a suferi un impact asupra dezvoltării lor fizice și mintale, femeile într-un context în care femeile sunt discriminate în mod obișnuit în ceea ce privește condițiile de muncă sau migranții într-un context în care piața furnizării de forță de muncă este slab reglementată, iar lucrătorilor li se percep în mod curent taxe de recrutare. Pentru unele persoane din forța de muncă, natura inerentă a activității pe care trebuie să o desfășoare le poate pune în pericol (de exemplu, persoanele care trebuie să manipuleze substanțe chimice sau să exploateze anumite echipamente sau angajații cu salarii mici care au contracte cu „zero ore”). |
AR 9. |
În ceea ce privește punctul 16, ar putea apărea riscuri semnificative și din cauza dependenței întreprinderii de forța de muncă proprie, în cazul în care evenimente cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact puternic, pot declanșa efecte financiare; de exemplu, în cazul în care o pandemie mondială are un impact grav asupra sănătății forței de muncă a întreprinderii, ceea ce duce la perturbări majore ale producției și distribuției. Alte exemple de riscuri legate de dependența întreprinderii de forța sa de muncă sunt deficitul de lucrători calificați sau deciziile politice sau legislația care afectează operațiunile sale proprii și forța de muncă proprie. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie
AR 10. |
Întreprinderea ia în considerare dacă explicațiile privind modificările semnificative aduse politicilor adoptate în cursul anului de raportare (de exemplu, noi așteptări pentru filialele străine, abordări noi sau suplimentare privind diligența necesară și măsurile reparatorii) oferă informații contextuale pentru utilizatori și dacă poate prezenta astfel de explicații. Se includ aici politicile și angajamentele întreprinderii de a preveni sau de a atenua riscurile și efectele negative asupra persoanelor din forța de muncă proprie ale reducerii emisiilor de dioxid de carbon și ale tranziției către operațiuni mai verzi și neutre din punct de vedere climatic, precum și de a oferi oportunități pentru forța de muncă, cum ar fi crearea de locuri de muncă și perfecționarea, inclusiv angajamente explicite pentru o „tranziție justă”. |
AR 11. |
Politica poate lua forma unei politici de sine stătătoare privind forța de muncă proprie a întreprinderii sau poate fi inclusă într-un document mai amplu, cum ar fi un cod de etică sau o politică generală de durabilitate care a fost deja prezentată de întreprindere ca parte a unui alt ESRS. În aceste cazuri, întreprinderea furnizează o referință încrucișată exactă pentru a identifica aspectele politicii care îndeplinesc cerințele din această Cerință de prezentare de informații. |
AR 12. |
Atunci când prezintă informații cu privire la alinierea politicilor sale la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea ia în considerare faptul că principiile directoare se referă la Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația universală a drepturilor omului și cele două convenții care o pun în aplicare, precum și la Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la drepturile și principiile fundamentale la locul de muncă și la convențiile de bază care stau la baza acesteia și poate raporta cu privire la alinierea la aceste instrumente. |
AR 13. |
Atunci când explică modul în care sunt integrate politicile externe, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare politicile interne de aprovizionare responsabilă și alinierea la alte politici relevante pentru lucrătorii proprii, de exemplu în ceea ce privește munca forțată. În ceea ce privește codurile de conduită ale furnizorilor pe care îi poate avea, întreprinderea indică dacă acestea includ dispoziții care abordează siguranța lucrătorilor, munca precară (de exemplu, utilizarea lucrătorilor cu contracte pe termen scurt sau cu program limitat, a lucrătorilor angajați prin intermediul unor părți terțe, subcontractarea către părți terțe sau utilizarea lucrătorilor informali), traficul de persoane, utilizarea muncii forțate sau a muncii copiilor și dacă aceste dispoziții sunt în deplină conformitate cu standardele aplicabile ale OIM. |
AR 14. |
Întreprinderea poate oferi o ilustrare a tipurilor de comunicare a politicilor sale către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, persoanele din cadrul forței de muncă proprii, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, reprezentanți ai lucrătorilor), cu scopul de a se asigura că politica este accesibilă și că diferitele categorii de public înțeleg implicațiile acesteia. De asemenea, întreprinderea poate explica modul în care identifică și elimină potențialele obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice. |
AR 15. |
Discriminarea în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă apare atunci când o persoană este tratată în mod diferit sau mai puțin favorabil din cauza unor caracteristici care nu au legătură cu meritul sau cu cerințele inerente locului de muncă. Aceste caracteristici sunt definite în mod obișnuit în legislațiile naționale. Pe lângă motivele menționate în cerința de prezentare de informații, întreprinderea ia în considerare și alte motive de discriminare interzise în temeiul legislației naționale. |
AR 16. |
Discriminarea poate apărea într-o varietate de activități legate de muncă. Printre acestea se numără accesul la muncă, ocupații speciale, formare și orientare profesională și securitate socială. În plus, discriminarea poate apărea în ceea ce privește condițiile de muncă și de încadrare în muncă, cum ar fi: recrutarea, remunerarea, programul de lucru și de odihnă, concediile plătite, protecția maternității, securitatea mandatului, sarcinile profesionale, evaluarea performanței și avansarea, oportunitățile de formare, perspectivele de promovare, securitatea și sănătatea în muncă, încetarea contractului de muncă. Întreprinderea poate aborda aceste domenii în mod specific atunci când își prezintă politicile și procedurile de bază pentru îndeplinirea cerinței de prezentare de informații. |
AR 17. |
Întreprinderea poate preciza dacă a efectuat următoarele acțiuni:
|
Cerința de prezentare de informații S1-2 – Procese pentru colaborarea cu forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturi
AR 18. |
Atunci când descrie funcția sau rolul care are responsabilitatea operațională pentru o astfel de colaborare și/sau responsabilitatea finală, întreprinderea poate indica dacă este vorba despre un rol sau o funcție specifică sau care face parte dintr-un rol sau o funcție mai amplă și dacă au fost oferite activități de consolidare a capacităților pentru a ajuta personalul să se implice în colaborare. În cazul în care nu poate identifica o astfel de poziție sau funcție, întreprinderea poate preciza acest lucru. Această prezentare de informații ar putea fi realizată și prin trimitere la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS 2 GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere. |
AR 19. |
La elaborarea prezentărilor de informații descrise la punctul 27 literele (b) și (c), pot fi luate în considerare următoarele exemple:
|
AR 20. |
Acordurile-cadru globale (GFA) servesc la stabilirea unei relații continue între o întreprindere multinațională și o federație sindicală globală pentru a se asigura că întreprinderea respectă aceleași standarde în fiecare țară în care își desfășoară activitatea. |
AR 21. |
Pentru a ilustra modul în care perspectivele forței de muncă proprii au stat la baza unor decizii sau activități specifice, întreprinderea poate oferi exemple din perioada de raportare actuală. |
AR 22. |
În cazul în care întreprinderea are acorduri cu sindicate sau comitete de întreprindere naționale, europene sau internaționale referitoare la drepturile persoanelor din forța sa de muncă proprie, acest lucru poate fi prezentat pentru a ilustra modul în care acordul permite întreprinderii să obțină informații cu privire la perspectivele acestor persoane. |
AR 23. |
Atunci când este posibil, întreprinderea poate furniza exemple din perioada de raportare pentru a ilustra modul în care perspectivele forței de muncă proprii și ale reprezentanților lucrătorilor au stat la baza unor decizii sau activități specifice ale întreprinderii. |
AR 24. |
Întreprinderea ia în considerare următoarele aspecte atunci când îndeplinește această cerință de prezentare de informații:
|
AR 25. |
De asemenea, întreprinderea poate să prezinte următoarele informații în legătură cu punctul 24 privind diversitatea:
|
AR 26. |
De asemenea, întreprinderea poate raporta informații cu privire la eficacitatea proceselor de colaborare cu forța de muncă proprie din perioadele de raportare anterioare. Acest lucru se aplică în cazurile în care întreprinderea a evaluat eficacitatea acestor procese sau a desprins învățăminte în cursul perioadei de raportare actuale. Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă. |
Cerința de prezentare de informații S1-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii proprii își pot exprima preocupările
AR 27. |
În îndeplinirea cerințelor stabilite de criteriile de prezentare de informații prevăzute de cerința de prezentare de informații ESRS S1-3, întreprinderea se poate orienta după conținutul Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și al Orientărilor OCDE privind procesul de diligență pentru o conduită responsabilă în afaceri, axate pe mecanismele de remediere și de soluționare a reclamațiilor. |
AR 28. |
Printre canalele de semnalare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor, liniile telefonice de urgență, sindicatele (în care persoanele din cadrul forței de muncă au sindicat), comitetele de întreprindere, procesele de dialog sau alte mijloace prin care forța de muncă proprie a întreprinderii sau reprezentanții lucrătorilor pot exprima preocupări cu privire la impacturi sau pot explica nevoile pe care ar dori să le abordeze întreprinderea. Aceasta ar putea include atât canalele puse la dispoziție direct de întreprindere, cât și canalele puse la dispoziție de entitățile în care își desfășoară activitatea forța de muncă proprie, pe lângă orice alte mecanisme pe care o întreprindere le poate utiliza pentru a obține informații cu privire la gestionarea impactului asupra forței de muncă proprii, cum ar fi auditurile de conformitate. În cazul în care întreprinderea se bazează exclusiv pe informații cu privire la existența unor astfel de canale furnizate de relațiile sale de afaceri pentru a răspunde acestei cerințe, ea poate preciza acest lucru. |
AR 29. |
Mecanismele părților terțe ar putea include mecanismele gestionate de guvern, ONG-uri, asociații sectoriale și alte inițiative de colaborare. Întreprinderea poate preciza dacă acestea sunt accesibile întregii sale forțe de muncă (sau reprezentanților lucrătorilor sau, în absența acestora, persoanelor sau organizațiilor care acționează în numele lor sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impacturile negative). |
AR 30. |
Întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod persoanele din forța sa de muncă proprie care pot fi afectate și reprezentanții lucrătorilor pot avea acces la canale la nivelul întreprinderii la care sunt angajați sau pentru care sunt contractați să lucreze în legătură cu fiecare impact semnificativ. Canalele relevante pot include linii telefonice de urgență, sindicate (în cazul în care persoanele din cadrul forței de muncă au sindicat) sau comitete de întreprindere sau alte mecanisme de soluționare a reclamațiilor operate de întreprinderea relevantă sau de o parte terță. |
AR 31. |
Pentru a explica dacă și în ce mod întreprinderea știe că persoanele din cadrul forței de muncă proprii cunosc și au încredere în oricare dintre aceste canale, întreprinderea poate furniza date relevante și fiabile cu privire la eficacitatea acestor canale din perspectiva persoanelor vizate. Printre exemplele de surse de informații se numără sondajele în rândul forței de muncă a întreprinderii care au utilizat aceste canale și nivelurile lor de satisfacție față de proces și rezultate. |
AR 32. |
Atunci când descrie eficacitatea canalelor prin care forța de muncă proprie și reprezentanții lucrătorilor își pot exprima preocupările, întreprinderea se poate orienta după următoarele întrebări, pe baza „criteriilor de eficacitate pentru mecanismele nejudiciare de soluționare a reclamațiilor”, astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în special în principiul nr. 31. Considerațiile de mai jos pot fi aplicate canalelor individuale sau unui sistem colectiv de canale:
|
Cerința de prezentare de informații S1-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni și abordări
AR 33. |
Poate fi nevoie de timp pentru a înțelege impacturile negative și modul în care întreprinderea poate fi implicată în acestea prin intermediul forței de muncă proprii, precum și pentru a identifica răspunsurile adecvate și pentru a le pune în practică). Prin urmare, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 34. |
Măsurile adecvate pot varia în funcție de următoarele aspecte: dacă întreprinderea produce sau contribuie la un impact semnificativ sau dacă este implicată deoarece impactul este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile sale printr-o relație de afaceri. |
AR 35. |
Având în vedere că impacturile negative semnificative care afectează forța de muncă proprie și care au avut loc în perioada de raportare pot avea legătură și cu alte entități sau operațiuni aflate în afara controlului său direct, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod încearcă să își utilizeze efectul de levier în cadrul relațiilor sale de afaceri pentru a gestiona impacturile respective. Aceasta poate include utilizarea efectului de levier comercial (de exemplu, asigurarea respectării cerințelor contractuale cu relațiile de afaceri sau punerea în aplicare a stimulentelor), alte forme de pârghie în cadrul relației (cum ar fi furnizarea de formare sau de consolidare a capacităților cu privire la drepturile lucrătorilor în beneficiul entităților cu care întreprinderea are o relație de afaceri) sau efectul de pârghie colaborativ cu omologii sau cu alți actori (cum ar fi inițiativele care vizează recrutarea responsabilă sau asigurarea faptului că lucrătorii primesc un salariu adecvat). |
AR 36. |
Atunci când întreprinderea își dezvăluie participarea la o inițiativă industrială sau multipartită în cadrul acțiunilor sale de abordare a impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate prezenta modul în care inițiativa și implicarea sa vizează abordarea impactului semnificativ în cauză. Aceasta poate raporta în cadrul ESRS S1-5 țintele relevante stabilite de inițiativă și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora. |
AR 37. |
Întreprinderea poate include exemple atunci când precizează dacă și modul în care ia în considerare impacturile reale și potențiale asupra forței de muncă proprii în deciziile de încetare a relațiilor de afaceri și dacă și modul în care încearcă să abordeze orice impact negativ care ar putea rezulta în urma acestei încetări. |
AR 38. |
Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității măsurilor pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, procedurile judiciare și/sau hotărârile judecătorești aferente, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă. |
AR 39. |
Raportarea cu privire la eficacitate urmărește să permită înțelegerea legăturilor dintre acțiunile întreprinse de o întreprindere și gestionarea eficace a impacturilor. Printre informațiile suplimentare pe care întreprinderea le poate furniza se numără date care indică o scădere a numărului de incidente identificate. |
AR 40. |
În ceea ce privește inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru persoanele din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii, care se bazează pe nevoile acestora, precum și în ceea ce privește progresele înregistrate în punerea în aplicare a unor astfel de inițiative sau procese, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 41. |
Întreprinderea poate explica dacă aceste inițiative sunt concepute și pentru a sprijini realizarea unuia sau mai multor obiective de dezvoltare durabilă. De exemplu, o întreprindere care își asumă un angajament față de ODD 8 „Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți” poate fi activă în direcția eliminării muncii forțate sau obligatorii sau a sprijinirii unor niveluri mai ridicate de productivitate a activităților din țările în curs de dezvoltare prin modernizări tehnologice și formare a forței de muncă locale, ceea ce poate aduce beneficii atât persoanelor din cadrul forței de muncă proprii vizate de acțiuni, cât și comunităților locale ale acestora. |
AR 42. |
Atunci când se prezintă rezultatele pozitive preconizate sau obținute în urma acțiunilor sale pentru forța de muncă proprie a întreprinderii, trebuie să se facă distincție între dovezile că anumite activități au avut loc (de exemplu, faptul că un număr x de persoane au beneficiat de formare privind alfabetizarea financiară) și dovezile privind rezultatele reale pentru persoanele în cauză (de exemplu, faptul că x persoane raportează că sunt capabile să își gestioneze mai bine remunerația și bugetul gospodăriei). |
AR 43. |
În cazul în care întreprinderea a luat măsuri de atenuare a impacturilor negative asupra forței de muncă proprii care rezultă din tranziția către o economie mai verde și neutră din punct de vedere climatic, cum ar fi formarea și recalificarea, garanțiile de angajare și, în cazul reducerii dimensiunii sau al concedierii în masă, măsuri precum consilierea profesională, îndrumarea, plasamentele în cadrul întreprinderii și planurile de pensionare anticipată, întreprinderea prezintă aceste măsuri. Aceasta include măsuri de respectare a reglementărilor în vigoare. Întreprinderea poate evidenția evoluțiile externe actuale și/sau preconizate care influențează transformarea dependențelor în riscuri. Aceasta include luarea în considerare a impacturilor care pot apărea în urma tranziției către operațiuni mai verzi și neutre din punct de vedere climatic. |
AR 44. |
Atunci când prezintă riscurile și oportunitățile semnificative legate de impactul său asupra forței de muncă proprii sau de dependențele sale de aceasta, întreprinderea poate lua în considerare următoarele:
|
AR 45. |
Atunci când explică dacă dependențele se transformă în riscuri, întreprinderea ia în considerare evoluțiile externe. |
AR 46. |
Atunci când prezintă politici, acțiuni, resurse și ținte legate de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative, în cazurile în care riscurile și oportunitățile decurg dintr-un impact semnificativ, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la prezentările sale de informații privind politicile, acțiunile și resursele și țintele în legătură cu impactul respectiv. |
AR 47. |
Întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod procesul (procesele) său (sale) de gestionare a riscurilor semnificative legate de forța de muncă proprie este (sunt) integrat(e) în procesul (procesele) său (sale) existent(e) de gestionare a riscurilor. |
AR 48. |
Atunci când prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor semnificative, întreprinderea poate explica ce funcții interne sunt implicate în gestionarea impacturilor și ce tipuri de măsuri întreprinde pentru a aborda impacturile negative și a promova impacturile pozitive. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații S1-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor semnificative, de promovarea impacturilor pozitive, precum și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
AR 49. |
Atunci când prezintă informații cu privire la ținte în conformitate cu punctul 46, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 50. |
Țintele legate de riscuri și oportunități pot fi identice sau diferite de țintele legate de impacturi. De exemplu, o țintă de atingere a unor salarii adecvate pentru lucrătorii nesalariați ar putea, pe de o parte, să reducă impactul asupra persoanelor respective și, pe de altă parte, să reducă riscurile asociate în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea realizărilor acestora. |
AR 51. |
De asemenea, întreprinderea poate face distincție între țintele pe termen scurt, mediu și lung care acoperă același angajament de politică. De exemplu, întreprinderea poate avea o țintă pe termen lung de a realiza o reducere cu 80 % a incidentelor în materie de sănătate și siguranță care îi afectează pe conducătorii auto care efectuează livrări până în 2030 și o țintă pe termen scurt de reducere a orelor suplimentare ale conducătorilor auto care efectuează livrări cu x%, menținând în același timp venitul acestora până în 2024. |
AR 52. |
Atunci când modifică sau înlocuiește o țintă în perioada de raportare, întreprinderea poate explica modificarea prin trimiteri încrucișate la modificări semnificative ale modelului de afaceri sau la modificări mai ample ale standardului sau legislației acceptat(e) din care este derivată ținta pentru a furniza informații contextuale conform ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice. |
Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile angajaților întreprinderii
AR 53. |
Această cerință de prezentare de informații acoperă toți angajații care desfășoară activități pentru oricare dintre entitățile întreprinderii incluse în raportarea sa privind durabilitatea. |
AR 54. |
Furnizarea unei defalcări a angajaților pe țări oferă informații cu privire la distribuția activității între țări. Numărul de angajați din fiecare țară este, de asemenea, un factor declanșator esențial pentru multe drepturi de informare, consultare și participare ale lucrătorilor și ale reprezentanților lucrătorilor, atât în acquis-ul Uniunii în domeniul dreptului muncii (de exemplu, Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (108) – „Directiva privind comitetele europene de întreprindere” și Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului (109) – „Directiva privind informarea și consultarea”), cât și în dreptul intern (de exemplu, dreptul de a înființa un comitet de întreprindere sau de a avea o reprezentare a angajaților la nivelul consiliului de administrație). Furnizarea unei defalcări a angajaților în funcție de gen și de tipul raportului de muncă oferă o imagine de ansamblu asupra reprezentării de gen în cadrul întreprinderii. În plus, furnizarea unei defalcări a angajaților pe regiuni oferă o perspectivă asupra variațiilor regionale. O regiune se poate referi la o țară sau la alte zone geografice, cum ar fi o regiune dintr-o țară sau o regiune mondială. |
AR 55. |
Întreprinderea prezintă informațiile solicitate în următoarele formate tabelare:
Tabelul 1 Model pentru prezentarea informațiilor privind numărul de angajați în funcție de gen
În unele state membre, este posibil ca persoanele să se înregistreze legal ca având un al treilea gen, adesea neutru, care este clasificat ca „altul” în tabelul de mai sus. Dacă însă întreprinderea prezintă date referitoare la angajați din locuri unde acest lucru nu este posibil, ea poate explica acest lucru și poate indica faptul că categoria „altul” nu este aplicabilă. Tabelul 2 Model pentru prezentarea numărului de angajați în țările în care întreprinderea are cel puțin 50 de angajați, care reprezintă cel puțin 10 % din numărul său total de angajați.
Tabelul 3 Model pentru prezentarea informațiilor privind angajații în funcție de tipul de contract, defalcat în funcție de gen (numărul de angajați sau ENI) (raportarea privind angajații cu normă întreagă și cu fracțiune de normă este voluntară)
Tabelul 4 Model pentru prezentarea informațiilor privind angajații în funcție de tipul de contract, defalcat pe regiuni (numărul de angajați sau ENI) (raportarea privind angajații cu normă întreagă și cu fracțiune de normă este voluntară)
|
AR 56. |
Definițiile lucrătorilor cu program permanent, temporar, negarantat, cu normă întreagă și cu fracțiune de normă diferă de la o țară la alta. În cazul în care întreprinderea are angajați în mai multe țări, aceasta utilizează definițiile din legislația națională a țărilor în care se situează angajații pentru a calcula datele la nivel de țară. Datele la nivel de țară se adună apoi pentru a calcula numărul total, fără a ține seama de diferențele dintre definițiile juridice naționale. Angajații cu program de lucru negarantat sunt angajați de întreprindere fără a li se garanta un număr minim sau un număr fix de ore de lucru. Poate fi necesar ca angajatul să își exprime disponibilitatea pentru muncă în funcție de necesități, dar întreprinderea nu are obligația contractuală de a oferi angajatului un număr minim sau fix de ore de lucru pe zi, pe săptămână sau pe lună. În această categorie se încadrează, de exemplu, angajații ocazionali, angajații cu contracte de muncă cu zero ore și angajații pe bază de solicitare. |
AR 57. |
Precizarea numărului de angajați la sfârșitul perioadei de raportare furnizează informații pentru momentul respectiv, fără a reflecta fluctuațiile din cursul perioadei de raportare. Prezentarea acestor cifre ca medii pe parcursul perioadei de raportare ia în considerare fluctuațiile din cursul perioadei de raportare. |
AR 58. |
Este puțin probabil ca datele cantitative, cum ar fi numărul de angajați temporari sau cu fracțiune de normă, să fie suficiente în sine. De exemplu, o proporție ridicată de angajați temporari sau cu fracțiune de normă ar putea indica o lipsă de siguranță a locului de muncă pentru angajați, dar ar putea, de asemenea, semnala flexibilitatea locului de muncă atunci când este oferită ca opțiune voluntară. Din acest motiv, întreprinderea este obligată să prezinte informații contextuale pentru a ajuta utilizatorii să interpreteze datele. Întreprinderea poate explica motivele angajării temporare. Un astfel de motiv este, de exemplu, recrutarea de angajați pentru a desfășura activități în cadrul unui proiect sau eveniment temporar sau sezonier. Un alt exemplu este practica standard de a oferi un contract temporar (de exemplu, șase luni) noilor angajați înainte de a face o ofertă de angajare pe durată nedeterminată. De asemenea, întreprinderea poate explica motivele pentru care nu se garantează programul de lucru. |
AR 59. |
Pentru calcularea rotației angajaților, întreprinderea calculează totalul numărului de angajați care părăsesc locul de muncă voluntar sau ca urmare a concedierii, a pensionării sau a decesului în serviciu. Întreprinderea utilizează acest număr ca numărătorul vitezei de rotație a angajaților și poate determina numitorul utilizat pentru a calcula această viteză și își poate descrie metodologia. |
AR 60. |
În cazul în care nu sunt disponibile date pentru informații detaliate, întreprinderea utilizează o estimare a numărului sau a ratelor angajaților, în conformitate cu ESRS 1, și identifică în mod clar unde s-au utilizat estimări. |
Cerința de prezentare de informații S1-7 – Caracteristicile lucrătorilor nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii
AR 61. |
Această cerință de prezentare de informații oferă informații cu privire la abordarea întreprinderii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, precum și cu privire la amploarea și natura impacturilor care rezultă din practicile sale de ocupare a forței de muncă. Acesta furnizează, de asemenea, informații contextuale care ajută la înțelegerea informațiilor raportate în alte prezentări de informații. Această prezentare de informații se referă atât la contractanții individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii („lucrători independenți”), cât și la lucrătorii puși la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78). În cazul în care toate persoanele care lucrează pentru întreprindere sunt angajați, iar întreprinderea nu are în cadrul forței de muncă persoane care să nu fie salariate, această cerință privind prezentarea de informații nu este relevantă pentru întreprindere; totuși, întreprinderea poate declara acest lucru atunci când prezintă informațiile solicitate prin cerința de prezentare de informații Cerința de prezentare de informații S1-6 ca informații contextuale, deoarece aceste informații pot fi relevante pentru utilizatorii declarației privind durabilitatea. |
AR 62. |
Printre exemplele de contractanți (lucrători independenți) din forța de muncă proprie a întreprinderii se numără: contractanți angajați de întreprindere pentru a efectua activități care altfel ar fi fost executate de un angajat; contractanți angajați de întreprindere pentru a efectua lucrări într-o zonă publică (de exemplu, pe un drum, pe stradă) și contractanții angajați de întreprindere pentru a livra lucrarea/serviciul direct la locul de muncă al unui client al organizației. Printre exemplele de persoane angajate de o parte terță care desfășoară „activități de ocupare a forței de muncă” a căror activitate se află sub conducerea întreprinderii se numără: persoanele care efectuează aceeași muncă pe care o desfășoară angajații, cum ar fi persoanele care înlocuiesc angajații absenți temporar (din motive de boală, concediu, concediu pentru creșterea copilului etc.); persoanele care lucrează în mod obișnuit la același amplasament ca angajații și lucrătorii care sunt detașați temporar dintr-un alt stat membru al UE pentru a lucra pentru întreprindere („lucrători străini detașați”). Printre exemplele de lucrători din lanțul valoric (și, deci, lucrători care nu fac parte din forța de muncă proprie a întreprinderii și care sunt raportați în cadrul domeniului de aplicare al ESRS S2) se numără: lucrători pentru un furnizor contractat de întreprindere care lucrează la sediul furnizorului utilizând metodele de lucru ale furnizorului; lucrători pentru o entitate „din aval” care achiziționează bunuri sau servicii de la întreprindere și lucrătorii unui furnizor de echipamente al întreprinderii care efectuează, la unul sau mai multe dintre locurile de muncă ale întreprinderii, întreținerea periodică a echipamentelor furnizorului (de exemplu, fotocopiator), astfel cum se prevede în contractul dintre furnizorul de echipamente și întreprindere. |
AR 63. |
În cazul în care întreprinderea nu poate raporta cifre exacte, aceasta utilizează estimări în conformitate cu dispozițiile ESRS 1 pentru a prezenta numărul de persoane din cadrul forței de muncă proprii care nu sunt angajate, rotunjit la cea mai apropiată cifră a zecilor sau, dacă numărul de persoane din cadrul forței de muncă proprii care nu sunt angajate este mai mare de 1 000, rotunjit la cea mai apropiată cifră a sutelor și explică acest lucru. În plus, acesta identifică în mod clar informațiile care rezultă din datele reale și din estimări. |
AR 64. |
Prezentarea numărului de persoane din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii care nu sunt angajate la sfârșitul perioadei de raportare furnizează informații pentru momentul respectiv, fără a reflecta fluctuațiile din cursul perioadei de raportare. Prezentarea acestui număr ca medie pe parcursul perioadei de raportare ia în considerare fluctuațiile din cursul perioadei de raportare și poate oferi informații mai clare și mai relevante pentru utilizatori. |
AR 65. |
Informațiile prezentate de întreprindere permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care numărul de lucrători nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii variază în cursul perioadei de raportare sau în comparație cu perioada de raportare anterioară (adică dacă numărul acestora a crescut sau a scăzut). Întreprinderea poate să prezinte și motivele fluctuațiilor. De exemplu, o creștere a numărului de lucrători nesalariați în perioada de raportare ar putea fi cauzată de un eveniment sezonier. În schimb, o scădere a numărului de lucrători nesalariați în comparație cu perioada de raportare anterioară s-ar putea datora finalizării unui proiect temporar. În cazul în care prezintă informații cu privire la fluctuații, întreprinderea explică și criteriile utilizate pentru a determina fluctuațiile pe care le prezintă. În cazul în care nu există fluctuații semnificative ale numărului de lucrători nesalariați în cursul perioadei de raportare sau între perioada de raportare curentă și perioada de raportare precedentă, întreprinderea poate prezenta această informație. |
Cerința de prezentare de informații S1-8 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social
Acoperirea negocierilor colective
AR 66. |
Procentul angajaților care fac obiectul contractelor colective de muncă se calculează utilizând următoarea formulă:
|
AR 67. |
Angajații din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii care fac obiectul unor contracte colective de muncă sunt persoanele în cazul cărora întreprinderea este obligată să aplice contractul. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care niciunul dintre angajați nu face obiectul unui contract colectiv de muncă, procentul raportat este zero. Un angajat din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii care face obiectul mai multor contracte colective de muncă trebuie să fie luat în calcul o singură dată. |
AR 68. |
Această cerință nu vizează obținerea procentului de lucrători reprezentat de un comitet de întreprindere sau care face parte din sindicat, care poate fi diferit. Procentul de angajați care fac obiectul contractelor colective de muncă poate fi mai mare decât procentul de angajați membri de sindicat atunci când contractele colective de muncă se aplică atât membrilor sindicali, cât și celor care nu sunt membri de sindicat. Alternativ, procentul de angajați care fac obiectul contractelor colective de muncă poate fi mai mic decât procentul de angajați membri de sindicat. Acest lucru se poate întâmpla atunci când nu sunt disponibile contracte colective de muncă sau atunci când contractele colective de muncă nu acoperă toți angajații membri de sindicat. |
Dialogul social
AR 69. |
Pentru calcularea informațiilor prevăzute la punctul 63 litera (a), întreprinderea identifică țările din Spațiul Economic European (SEE) în care are un număr semnificativ de angajați (adică cel puțin 50 de angajați, care reprezintă cel puțin 10 % din numărul total al angajaților săi). Pentru aceste țări, întreprinderea raportează procentul de angajați din țara respectivă care sunt angajați în sedii în care angajații sunt reprezentați de reprezentanți ai lucrătorilor. Termenul „sediu” este definit drept un loc de derulare de operațiuni unde întreprinderea exercită în mod netranzitoriu o activitate economică cu mijloace umane și bunuri. Câteva exemple sunt: o fabrică, o sucursală a unui lanț de vânzare cu amănuntul sau sediul central al unei întreprinderi. Pentru țările în care există un singur sediu, procentul raportat este fie de 100 %, fie de 0 %.
|
AR 70. |
Informațiile prevăzute de această cerință de prezentare de informații se raportează astfel:
Tabelul 1 Model de raportare pentru acoperirea negocierilor colective și dialogul social
|
Cerința de prezentare de informații S1-9 – Indicatori privind diversitatea
AR 71. |
La elaborarea prezentării de informații privind genul la nivelul personalului de conducere de nivel superior, întreprinderea utilizează definiția personalului de conducere de nivel superior ca situându-se cu unul și două niveluri sub nivelul organelor de administrație și de supraveghere, cu excepția cazului în care acest concept a fost deja definit odată cu operațiunile întreprinderii și diferă de descrierea anterioară. În acest caz, întreprinderea poate utiliza propria definiție pentru personalul de conducere de nivel superior și poate prezenta acest fapt și propria definiție. |
Cerința de prezentare de informații S1-10 – Salarii adecvate
AR 72. |
Salariul cel mai mic se calculează pentru categoria de remunerație cea mai scăzută, cu excepția stagiarilor și a ucenicilor. Acesta trebuie să se bazeze pe salariul de bază plus orice plăți suplimentare fixe care sunt garantate tuturor angajaților. Salariul cel mai mic este luat în considerare separat pentru fiecare țară în care își desfășoară activitatea întreprinderea, cu excepția țărilor din afara SEE în cazul în care salariul adecvat sau salariul minim relevant este definit la nivel subnațional. |
AR 73. |
Valoarea de referință a salariului adecvat utilizată pentru comparația cu salariul cel mai mic nu trebuie să fie mai mică de:
|
AR 74. |
Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană face referire la valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut și/sau la valori de referință orientative utilizate la nivel național. Datele pentru valorile orientative de 60 % din salariul median brut la nivel național sau de 50 % din salariul mediu brut la nivel național pot fi obținute din Ancheta europeană asupra forței de muncă. |
Cerința de prezentare de informații S1-11 – Protecția socială
AR 75. |
Protecția socială se referă la toate măsurile care asigură accesul la asistență medicală și sprijin pentru venit în cazul unor evenimente dificile în viață, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, îmbolnăvirea și nevoia de asistență medicală, nașterea și creșterea unui copil sau pensionarea și nevoia unei pensii. |
Cerința de prezentare de informații S1-12 – Persoane cu dizabilități
AR 76. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 77 cu privire la persoanele cu dizabilități, întreprinderea furnizează toate informațiile contextuale necesare pentru a înțelege datele și modul în care au fost compilate datele (metodologia). De exemplu, informații privind impactul diferitelor definiții juridice ale persoanelor cu dizabilități în diferitele țări în care își desfășoară activitatea întreprinderea. |
Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor
AR 77. |
O evaluare periodică a performanței este definită ca o revizuire bazată pe criterii cunoscute de angajat și de superiorul său ierarhic, efectuată cu informarea angajatului cel puțin o dată pe an. Aceasta poate include o evaluare efectuată de superiorul ierarhic direct al lucrătorului, de colegii săi sau de o gamă mai largă de angajați. Evaluarea poate implica și departamentul de resurse umane. Pentru a prezenta informațiile prevăzute la punctul 83 litera (a), întreprinderea utilizează la numitor cifrele privind numărul de angajați furnizate în temeiul cerința de prezentare de informații ESRS S1-6 pentru a calcula:
|
AR 78. |
Pentru a prezenta media prevăzută la punctul 83 litera (b), întreprinderea efectuează următorul calcul: numărul total de ore de formare oferite angajaților și finalizate de aceștia pe categorie de gen împărțit la numărul total de angajați pentru fiecare categorie de gen. Pentru media de formare totală și media în funcție de gen, se utilizează cifrele privind numărul total de angajați și numărul de angajați în funcție de gen raportate în conformitate cu cerința de prezentare de informații ESRS S1-6. |
AR 79. |
Categoriile de angajați reprezintă o defalcare a angajaților în funcție de nivel (cum ar fi personalul de conducere de nivel superior, personalul de conducere de nivel mediu) sau funcție (cum ar fi tehnică, administrativă, de producție). Aceste informații provin din sistemul de resurse umane al întreprinderii. La clasificarea forței de muncă, întreprinderea definește categorii de angajați rezonabile și semnificative care permit utilizatorilor informațiilor să înțeleagă diferitele măsurători ale performanței între categorii. Întreprinderea poate prezenta o categorie pentru angajații care sunt cadre de conducere și pentru cei care nu sunt cadre de conducere. |
Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori de sănătate și siguranță
AR 80. |
În ceea ce privește punctul 88 litera (a), procentul persoanelor din forța de muncă proprie care sunt acoperite de sistemul de management al sănătății și siguranței întreprinderii se comunică pe baza numărului de persoane și nu pe baza echivalentului normă întreagă. |
AR 81. |
În ceea ce privește punctul 90, în cazul în care sistemul de management al sănătății și siguranței întreprinderii sau anumite părți ale acestuia au făcut obiectul unui audit intern sau al unei certificări externe, întreprinderea poate menționa acest fapt sau absența acestuia, precum și standardele care stau la baza acestor audituri/certificări, după caz. |
AR 82. |
Decesele pot fi raportate separat pentru cele care rezultă din vătămări legate de muncă și cele care rezultă din boli legate de muncă. |
Orientări privind utilizarea termenului „legat de muncă”
AR 83. |
Vătămările legate de muncă și bolile legate de muncă sunt cauzate de expunerea la pericole la locul de muncă. Cu toate acestea, pot apărea și alte tipuri de incidente care nu au legătură cu activitatea profesională în sine. De exemplu, în general se consideră că următoarele incidente nu sunt legate de muncă, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația națională aplicabilă:
|
AR 84. |
În ceea ce privește deplasarea în interes de serviciu, vătămările și problemele de sănătate care apar în timpul deplasării unei persoane sunt legate de muncă dacă, la momentul vătămării sau al stării de sănătate precare, persoana desfășura activități profesionale „în interesul angajatorului”. Printre aceste activități se numără deplasarea către și de la persoanele de contact cu clienții; îndeplinirea sarcinilor de serviciu și vizite în vederea realizării de tranzacții, pentru a discuta sau a promova afaceri (la instrucțiunile angajatorului). În cazul în care întreprinderea este responsabilă de navetă, incidentele care au avut loc în timpul navetei sunt considerate a fi legate de muncă. Cu toate acestea, incidentele care apar în timpul deplasării, în afara responsabilității întreprinderii (adică naveta regulată către și de la locul de muncă), pot fi raportate separat, cu condiția ca întreprinderea să dispună de astfel de date la nivelul întregii întreprinderi. |
AR 85. |
În ceea ce privește munca de la domiciliu, vătămările și bolile care apar atunci când se lucrează de la domiciliu sunt legate de muncă dacă vătămarea sau boala survine în timp ce persoana își desfășoară activitatea profesională de la domiciliu, iar vătămarea sau boala este direct legată mai degrabă de desfășurarea muncii decât de mediul sau cadrul general de la domiciliu. |
AR 86. |
În ceea ce privește bolile psihice, se consideră că acestea sunt legate de muncă dacă au fost notificate în mod voluntar de către persoana în cauză și sunt susținute de un aviz din partea unui cadru medical autorizat, cu formare și experiență corespunzătoare, iar în avizul respectiv se precizează că boala este legată de muncă. |
AR 87. |
Problemele de sănătate care rezultă, de exemplu, din fumat, abuzul de droguri și de alcool, lipsa de activitate fizică, alimentația nesănătoasă și factorii psihosociali care nu au legătură cu locul de muncă nu sunt considerate legate de muncă. |
AR 88. |
Bolile profesionale nu sunt considerate vătămări legate de muncă, dar sunt incluse în categoria bolilor legate de muncă. |
Orientări privind calcularea ratei vătămărilor legate de muncă
AR 89. |
La calcularea ratei vătămărilor legate de muncă, întreprinderea împarte numărul respectiv de cazuri la numărul total de ore lucrate de persoanele din cadrul forței de muncă proprii și înmulțit cu 1 000 000. Prin urmare, aceste rate reprezintă numărul de cazuri respective la un milion de ore lucrate. O rată bazată pe 1 000 000 de ore lucrate indică numărul de vătămări legate de muncă la 500 de persoane din forța de muncă cu normă întreagă pe o perioadă de un an. În scopul comparabilității, se utilizează o rată bazată pe 1 000 000 de ore lucrate și pentru întreprinderile cu mai puțin de 500 de persoane în cadrul forței de muncă. |
AR 90. |
În cazul în care întreprinderea nu poate calcula în mod direct numărul de ore lucrate, aceasta îl poate estima pe baza orelor de lucru normale sau standard, luând în considerare drepturile la perioade de concediu plătit de la locul de muncă (de exemplu, concedii plătite, concedii medicale plătite, sărbători legale) și poate explica acest lucru în informațiile prezentate. |
AR 91. |
O întreprindere include decesele cauzate de vătămări legate de muncă în calculul numărului și al ratei vătămărilor legate de muncă care pot fi înregistrate. |
Orientări privind bolile legate de muncă care pot fi înregistrate
AR 92. |
Printre bolile legate de muncă se pot număra probleme de sănătate acute, recurente și cronice cauzate sau agravate de condițiile sau practicile de muncă. Printre acestea se numără afecțiunile musculoscheletice, bolile pielii și respiratorii, cancerele maligne, bolile cauzate de agenți fizici (de exemplu, pierderea auzului cauzată de zgomot, bolile cauzate de vibrații) și bolile mintale (de exemplu, anxietate, tulburări de stres posttraumatic). În scopul prezentării de informații obligatorii, întreprinderea include în prezentările sale cel puțin cazurile prezentate în lista OIM a bolilor profesionale. |
AR 93. |
În contextul prezentului standard, afecțiunile musculoscheletice legate de muncă sunt incluse în categoria bolilor legate de muncă (iar nu în categoria vătămărilor). |
AR 94. |
Cazurile care trebuie prezentate la punctul 88 litera (d) se referă la cazuri de boli legate de muncă notificate întreprinderii sau identificate de întreprindere prin supraveghere medicală, în cursul perioadei de raportare. Întreprinderea ar putea fi informată cu privire la cazurile de boli legate de muncă prin rapoarte din partea persoanelor afectate, a agențiilor de compensare sau a cadrelor medicale. Prezentarea de informații poate include cazuri de boli legate de muncă care au fost detectate în perioada de raportare în rândul persoanelor care au fost încadrate anterior în forța de muncă a întreprinderii. |
Orientări privind numărul de zile pierdute
AR 95. |
Întreprinderea ia în calcul numărul de zile pierdute astfel încât să fie incluse prima zi completă și ultima zi de absență. Pentru calcul ar trebui luate în considerare zilele calendaristice, prin urmare zilele în care persoana afectată nu este programată să lucreze (de exemplu, la sfârșit de săptămână, sărbători legale) vor fi considerate zile pierdute. |
Cerința de prezentare de informații S1-15 - Echilibrul dintre viața profesională și cea privată
AR 96. |
Concediul din motive familiale include concediul de maternitate, concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul de îngrijire care este disponibil în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă. În sensul prezentului standard, aceste concepte sunt definite după cum urmează:
|
AR 97. |
În ceea ce privește punctul 93 litera (a), angajații care au dreptul la concediu din motive familiale sunt cei care fac obiectul unor reglementări, politici organizaționale, acorduri, contracte sau contracte colective de muncă care conțin drepturi la concediu din motive familiale și care au raportat acest drept întreprinderii sau întreprinderii are cunoștință de acest drept. |
Cerința de prezentare de informații S1-16 – Indicatori privind remunerația (diferența de remunerare și remunerația totală)
Diferența de remunerare
AR 98. |
La compilarea informațiilor solicitate în temeiul punctului 97 litera (a) pentru diferența de remunerare între angajații de sex feminin și cei de sex masculin (cunoscută și sub denumirea de „diferență de remunerare între femei și bărbați”), întreprinderea utilizează următoarea metodologie:
|
AR 99. |
Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 97 litera (a), întreprinderea furnizează toate informațiile contextuale necesare pentru a înțelege datele și modul în care au fost compilate datele (metodologia). Pot fi raportate informații privind modul în care factori obiectivi, cum ar fi tipul de muncă și țara de angajare, influențează diferența de remunerare între femei și bărbați. |
AR 100. |
Măsura diferenței de remunerare între femei și bărbați la nivelul întreprinderii se raportează pentru perioada de raportare curentă și, dacă a fost raportată în rapoartele anterioare privind durabilitatea, pentru cele două perioade de raportare anterioare. |
Raportul remunerației totale
AR 101. |
Atunci când compilează informațiile prevăzute la punctul 97 litera (b), întreprinderea:
|
AR 102. |
Pentru a ilustra informațiile contextuale, întreprinderea poate oferi o explicație pentru a înțelege datele și modul în care au fost compilate (metodologia). Este posibil ca datele cantitative, cum ar fi raportul remunerației totale anuale, să nu fie suficiente în sine pentru a înțelege diferența de remunerare și factorii determinanți ai acesteia. De exemplu, ratele plăților pot fi influențate de dimensiunea întreprinderii (de exemplu, veniturile, numărul de angajați), de sectorul acesteia, de strategia sa de ocupare a forței de muncă (de exemplu, recurgerea la lucrători externalizați sau angajați cu fracțiune de normă, un grad ridicat de automatizare) sau de volatilitatea monetară. |
Cerința de prezentare de informații S1-17 – Incidente, plângeri și probleme și incidente grave privind drepturile omului
AR 103. |
În plus față de informațiile prevăzute la punctele 103 și 104, întreprinderea poate prezenta situația incidentelor și/sau a plângerilor și măsurile luate cu privire la următoarele:
|
AR 104. |
În cazul în care compilează informațiile descrise în AR 105, întreprinderea ia în considerare următoarele:
|
AR 105. |
Printre incidentele grave privind drepturile omului se numără cazuri de procese, plângeri oficiale prin intermediul mecanismelor întreprinderii sau ale terților de soluționare a plângerilor, acuzații grave în rapoarte publice sau în mass-media, în cazul în care acestea sunt legate de forța de muncă proprie a întreprinderii, iar incidentele nu sunt contestate de întreprindere, precum și orice alt impacturi grave de care întreprinderea are cunoștință. |
AR 106. |
În plus față de informațiile solicitate la punctul 104 de mai sus, întreprinderea poate prezent numărul de incidente grave privind drepturile omului în care întreprinderea a jucat un rol în asigurarea măsurilor reparatorii pentru persoanele afectate în cursul perioadei de raportare. |
Apendicele A.1
Cerințe de aplicare pentru prezentarea de informații legate de ESRS 2
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații din ESRS 2 prevăzute în prezentul standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale prezentului standard. Acesta oferă o listă neexhaustivă a factorilor care trebuie luați în considerare de întreprindere atunci când respectă ESRS 2 SBM-2 și ESRS 2 SBM-3. Prezentul apendice nu oferă definiții ale termenilor menționați mai jos. Toți termenii definiți pot fi găsiți în anexa II: Acronime și glosar de termeni.
Aspecte sociale și privind drepturile omului |
Lista neexhaustivă a factorilor care trebuie luați în considerare în evaluarea semnificației |
Locuri de muncă sigure |
% din angajații cu contracte temporare, raportul dintre lucrătorii nesalariați și angajații, protecția socială |
Timpul de lucru |
% de angajați cu contracte cu fracțiune de normă sau cu zero ore, nivelul de satisfacție a angajaților față de timpul de lucru |
Salarii adecvate |
Definiții juridice ale UE, naționale sau locale ale salariilor adecvate, ale salariilor echitabile și ale salariilor minime |
Dialogul social/existența comitetelor de întreprindere/drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor |
Gradul de reprezentare la locul de muncă, la nivel transfrontalier și la nivelul consiliilor de administrație prin intermediul sindicatelor și/sau al comitetelor de întreprindere |
Libertatea de asociere/negociere colectivă, inclusiv rata forței de muncă acoperite de contractele colective de muncă |
% din forța de muncă proprie acoperit de contractele colective de muncă, întreruperile activității |
Echilibru între viața profesională și cea privată |
Concediu din motive familiale, program de lucru flexibil, acces la servicii de îngrijire a copiilor |
Sănătatea și siguranța |
Acoperire de către sistemul de sănătate și siguranță, rata deceselor, a accidentelor care nu sunt mortale, a bolilor legate de muncă, a zilelor de lucru pierdute |
Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală |
% de femei în posturi de conducere de nivel superior și în forța de muncă, diferența de remunerare între femei și bărbați |
Formare și dezvoltarea competențelor |
Valoarea și distribuția formării, % de angajați cu evaluări periodice ale performanței și dezvoltării |
Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități |
% măsurilor de ocupare a forței de muncă și de accesibilitate pentru angajații cu dizabilități |
Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă |
Prevalența violenței și a hărțuirii |
Diversitatea |
Reprezentarea femeilor și/sau a grupurilor etnice sau a minorităților în forța de muncă proprie. Distribuția pe grupe de vârstă a forței de muncă proprii. Procentul persoanelor cu dizabilități în cadrul forței de muncă proprii. |
Munca copiilor |
Tipul de operațiuni și zonele geografice expuse riscului de muncă a copiilor |
Muncă forțată |
Tipul de operațiuni și zonele geografice expuse riscului de muncă forțată |
Apendicele A.2
Cerințe de aplicare pentru ESRS S1-1 Politici legate de forța de muncă proprie
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale prezentului standard. Acesta sprijină aplicarea cerințelor din cadrul cerinței de prezentare de informații ESRS S1-1 pentru aspecte sociale și aspecte privind drepturile omului, cu exemple de prezentări de informații.
Aspecte sociale și privind drepturile omului |
Exemple de politici: |
Locuri de muncă sigure |
Politică fără disponibilizări, limite privind reînnoirea contractelor temporare, furnizarea de către angajatori a protecției sociale în cazul în care aceasta nu este furnizată de către stat |
Timpul de lucru |
Limitări privind orele suplimentare, schimburile lungi și fracționate și munca de noapte și de sfârșit de săptămână, programarea adecvată a timpului de repaos |
Salarii adecvate |
Politică menită să asigure că toate persoanele din cadrul forței de muncă proprii primesc un salariu adecvat |
Dialogul social/existența comitetelor de întreprindere/drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor |
Politica de încurajare a instituțiilor pentru dialog social, informare și consultare periodică cu reprezentanții lucrătorilor, consultare înainte de luarea deciziilor finale privind aspectele legate de ocuparea forței de muncă |
Libertatea de asociere/negocierea colectivă, inclusiv rata lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă |
Neamestecul în formarea și recrutarea sindicală (inclusiv accesul sindical la întreprinderi), negocierea cu bună-credință, timp liber adecvat pentru ca reprezentanții lucrătorilor să își îndeplinească sarcinile, facilitățile și protecția împotriva concedierii reprezentanților lucrătorilor, nediscriminarea membrilor sindicatelor și a reprezentanților lucrătorilor |
Echilibru între viața profesională și cea privată |
Asigurarea concediului din motive familiale, a programului de lucru flexibil, a accesului la facilități de îngrijire de zi pentru toți angajații |
Sănătatea și siguranța |
Acoperirea întregii forțe de muncă proprii în sistemul de management al sănătății și siguranței |
Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală |
Politica privind egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală |
Formare și dezvoltarea competențelor |
Politica de îmbunătățire a competențelor și a perspectivelor de carieră ale angajaților |
Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități |
Politica de asigurare a accesibilității locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități |
Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă |
Politica de toleranță zero față de violență și hărțuire la locul de muncă |
Diversitatea |
Politică de incluziune (adică diversitatea etnică sau grupurile minoritare) și acțiuni pozitive |
Munca copiilor |
Politica de identificare a locurilor în care se utilizează munca copiilor, de identificare a locurilor în care lucrătorii tineri sunt expuși la activități periculoase și de prevenire a riscului de expunere |
Muncă forțată |
Politica de identificare a locurilor în care se utilizează munca forțată și de reducere a riscului de muncă forțată |
Apendicele A.3
Cerințe de aplicare pentru ESRS S1–4 Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra forței de muncă proprii și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale prezentului standard. Acesta sprijină aplicarea cerințelor din cadrul cerinței de prezentare de informații ESRS S1-4 pentru aspecte sociale și aspecte privind drepturile omului, cu exemple de prezentări de informații:
Aspecte sociale și privind drepturile omului |
Exemple de acțiuni: |
Locuri de muncă sigure |
Oferirea de contracte de muncă pe durată nedeterminată angajaților cu contracte temporare, punerea în aplicare a planurilor de protecție socială în cazul în care aceasta nu este furnizată de către stat |
Timpul de lucru |
Rotația muncii în schimburi, prelungirea notificării prealabile a programării, reducerea orelor suplimentare excesive |
Salarii adecvate |
Negocierea unor salarii echitabile în contractele colective de muncă, verificarea faptului că agențiile de ocupare a forței de muncă plătesc un salariu echitabil |
Dialogul social/existența comitetelor de întreprindere/drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor |
Extinderea aspectelor legate de durabilitate abordate în cadrul dialogului social, creșterea numărului de reuniuni, creșterea resurselor pentru comitetele de întreprindere |
Libertatea de asociere/negocierea colectivă, inclusiv rata lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă |
Extinderea aspectelor legate de durabilitate abordate în cadrul negocierilor colective, creșterea resurselor pentru reprezentanții lucrătorilor |
Echilibru între viața profesională și cea privată |
Extinderea eligibilității concediului din motive familiale și a programelor de lucru flexibile, creșterea ofertei de îngrijire pe timp de zi |
Sănătatea și siguranța |
Creșterea nivelului de formare în materie de sănătate și siguranță, investiții în echipamente mai sigure |
Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală |
Recrutarea și promovarea specifică a femeilor, reducerea diferențelor de remunerare prin negocierea contractelor colective de muncă |
Formare și dezvoltarea competențelor |
Audituri ale competențelor, formare pentru a acoperi lacunele în materie de competențe |
Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități |
Măsuri de îmbunătățire a accesibilității |
Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă |
Îmbunătățirea mecanismelor de depunere a plângerilor, creșterea sancțiunilor împotriva violenței și a hărțuirii, oferirea de cursuri de formare pentru gestionare în materie de prevenire |
Diversitatea |
Formare privind diversitatea și incluziunea (inclusiv considerații legate de etnie), recrutarea țintită a grupurilor subreprezentate |
Munca copiilor |
Măsuri de verificare a vârstei, parteneriate cu organizații pentru eliminarea muncii copiilor, măsuri împotriva celor mai grave forme de muncă a copiilor |
Muncă forțată |
Măsuri care să asigure consimțământul liber pentru angajare fără amenințarea cu sancțiuni, contracte într-un limbaj ușor de înțeles, libertatea de a rezilia contractul de muncă fără sancțiuni, măsurile disciplinare nu ar trebui să oblige la muncă, consimțământul liber pentru ore suplimentare, libertatea de circulație (inclusiv pentru a ieși de la locul de muncă), tratamentul echitabil al lucrătorilor migranți, monitorizarea agențiilor de ocupare a forței de muncă. |
Apendicele A.4
Cerințe de aplicare pentru ESRS S1-5 Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, promovarea impacturilor pozitive și gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale prezentului standard. Acesta sprijină aplicarea cerințelor din cadrul cerinței de prezentare de informații ESRS S1-5 pentru aspecte sociale și aspecte privind drepturile omului, cu exemple de prezentări de informații:
Aspecte sociale și privind drepturile omului |
Exemple de ținte: |
Locuri de muncă sigure |
Creșterea procentului de forță de muncă cu contracte de muncă (în special contracte pe durată nedeterminată) și protecție socială |
Timpul de lucru |
Creșterea procentului de forță de muncă cu program de lucru flexibil |
Salarii adecvate |
Asigurarea faptului că toate persoanele din cadrul forței de muncă proprii primesc un salariu adecvat |
Dialogul social/existența comitetelor de întreprindere/drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor |
Extinderea dialogului social la mai multe sedii și/sau țări |
Libertatea de asociere/negocierea colectivă, inclusiv rata lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă |
Creșterea procentului de forță de muncă proprie care face obiectul negocierilor colective, negocierea contractelor colective de muncă în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate |
Echilibru între viața profesională și cea privată |
Extinderea măsurilor privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată la un procent mai mare din forța de muncă proprie |
Sănătatea și siguranța |
Reducerea ratei de vătămări și a timpului de lucru pierdut din cauza vătămărilor |
Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală |
Creșterea procentului de femei din rândul forței de muncă și al personalului de conducere de nivel superior, reducând diferența de remunerare între femei și bărbați |
Formare și dezvoltarea competențelor |
Creșterea procentului de angajați care beneficiază de formare și de evaluări periodice ale dezvoltării competențelor |
Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități |
Creșterea procentului de persoane cu dizabilități din forța de muncă proprie |
Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă |
Extinderea măsurilor la toate locurile de muncă |
Diversitatea |
Creșterea procentului de grupuri subreprezentate în forța de muncă proprie și personalul de conducere de nivel superior |
Munca copiilor |
Extinderea măsurilor de prevenire a expunerii tinerilor la activități periculoase la un procent mai mare de operațiuni |
Muncă forțată |
Extinderea măsurilor de prevenire a muncii forțate la un număr mai mare de operațiuni |
ESRS S2
LUCRĂTORII DIN LANȚUL VALORIC
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric |
– |
Cerința de prezentare de informații S2-2 – Procese de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric cu privire la impacturi |
– |
Cerința de prezentare de informații S2-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările |
– |
Cerința de prezentare de informații S2-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acestor acțiuni |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații S2-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
Obiectiv |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric |
– |
Cerința de prezentare de informații S2-2 – Procese de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric cu privire la impacturi |
– |
Cerința de prezentare de informații S2-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările |
– |
Cerința de prezentare de informații S2-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acestor acțiuni și abordări |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații S2-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, precum și riscurile și oportunitățile semnificative aferente, inclusiv:
|
2. |
Pentru a îndeplini obiectivul, prezentul standard impune o explicație a abordării generale pe care întreprinderea o adoptă pentru a identifica și a gestiona orice impact semnificativ real și potențial asupra lucrătorilor din lanțul valoric în ceea ce privește:
|
3. |
Prezentul standard impune, de asemenea, o explicație a modului în care aceste impacturi, precum și dependențele întreprinderii de lucrătorii din lanțul valoric, pot crea riscuri sau oportunități semnificative pentru întreprindere. De exemplu, impactul negativ asupra lucrătorilor din lanțul valoric poate perturba operațiunile întreprinderii (prin refuzul clienților de a-i cumpăra produsele sau prin confiscarea bunurilor de către agențiile de stat) și poate aduce atingere reputației acesteia. În schimb, respectarea drepturilor lucrătorilor și programele de sprijin activ (de exemplu, prin inițiative de alfabetizare financiară) pot oferi oportunități de afaceri, cum ar fi o ofertă mai fiabilă sau extinderea viitoarei baze de consumatori. |
4. |
Prezentul standard acoperă toți lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii care sunt sau pot fi afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv impacturile care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Acesta include toți lucrătorii care nu sunt incluși în domeniul de aplicare al „forței de muncă proprii” („forța de muncă proprie” include angajații, contractanții individuali, adică lucrătorii independenți, și lucrătorii puși la dispoziție de întreprinderi terțe care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă”). Forța de muncă proprie face obiectul ESRS S1 Forța de muncă proprie. A se vedea AR 3 pentru exemple de aspecte incluse în domeniul de aplicare al prezentului standard. |
Interacțiuni cu alte ESRS
5. |
Prezentul standard se aplică atunci când impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și/sau riscurile și oportunitățile semnificative legate de aceștia au fost identificate prin procesul de evaluare a semnificației prevăzută în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
6. |
Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2, precum și cu ESRS S1, ESRS S3 Comunitățile afectate și cu ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali. |
7. |
Raportarea în temeiul prezentului standard trebuie să fie consecventă, coerentă și, după caz, legată în mod clar de raportarea privind forța de muncă proprie a întreprinderii în cadrul ESRS S1, pentru a asigura o raportare eficace. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
8. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind strategia (SBM). Informațiile rezultate sunt prezentate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția SBM-3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic. |
Strategia
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
9. |
Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-2 punctul 43, întreprinderea prezintă modul în care interesele, opiniile și drepturile lucrătorilor din lanțul său valoric ar putea fi afectate în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv respectarea drepturilor omului, și contribuie la strategia sa și la modelul său de afaceri. Lucrătorii din lanțul valoric reprezintă un grup principal de părți interesate afectate. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
10. |
Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea prezintă:
|
11. |
Atunci când îndeplinește cerințele din ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea precizează dacă toți lucrătorii din lanțul valoric care riscă să fie afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv de impacturi care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, sunt incluși în domeniul de aplicare al prezentării sale de informații în temeiul ESRS 2. În plus, întreprinderea furnizează următoarele informații:
|
12. |
Atunci când descrie principalele tipuri de lucrători din lanțul valoric care sunt sau ar putea fi afectați în mod negativ, pe baza evaluării semnificației prevăzute în ESRS 2 IRO-1, întreprinderea prezintă dacă și cum a dezvoltat o înțelegere a modului în care lucrătorii cu caracteristici specifice, cei care lucrează în anumite contexte sau cei care desfășoară anumite activități pot fi expuși unui risc mai mare de prejudiciu. |
13. |
Întreprinderea precizează care dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturile și dependențele de lucrătorii din lanțul valoric, dacă există, sunt legate mai degrabă de grupuri specifice de lucrători din lanțul valoric (de exemplu, anumite grupe de vârstă, lucrători dintr-o anumită fabrică sau țară) decât de toți lucrătorii din lanțul valoric. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric
14. |
Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric, precum și riscurile și oportunitățile semnificative asociate. |
15. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează în mod specific identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric, precum și politici care vizează riscurile sau oportunitățile semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric. |
16. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 14 conține informații cu privire la politicile întreprinderii de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. În plus, întreprinderea precizează dacă aceste politici vizează grupuri specifice de lucrători din lanțul valoric sau toți lucrătorii din lanțul valoric. |
17. |
Întreprinderea își descrie angajamentele în materie de politici privind drepturile omului (112) care sunt relevante pentru lucrătorii din lanțul valoric, inclusiv procesele și mecanismele de monitorizare a conformității cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, cu Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale (113). În prezentarea de informații, aceasta se concentrează asupra aspectelor semnificative în raport cu elementele de mai jos, precum și asupra abordării sale generale în ceea ce privește:
|
18. |
Întreprinderea precizează dacă politicile sale în ceea ce privește lucrătorii din lanțul valoric abordează în mod explicit traficul de persoane (114), munca forțată sau munca obligatorie și munca copiilor. Aceasta precizează, de asemenea, dacă întreprinderea are un cod de conduită al furnizorilor (115). |
19. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod politicile sale cu privire la lucrătorii din lanțul valoric sunt aliniate la instrumentele recunoscute la nivel internațional relevante pentru lucrătorii din lanțul valoric, inclusiv la Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind afacerile și drepturile omului (116). Întreprinderea prezintă, de asemenea, măsura în care au fost raportate în lanțul său valoric din amonte și din aval cazurile de nerespectare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a Declarației OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale care implică lucrători din lanțul valoric și, dacă este cazul, precizează natura acestor cazuri (117). |
Cerința de prezentare de informații S2-2 – Procese de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric cu privire la impacturi
20. |
Întreprinderea prezintă procesele sale generale de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturile reale și potențiale asupra acestora. |
21. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă și modul în care întreprinderea colaborează, în cadrul procesului său continuu de diligență, cu lucrătorii din lanțul valoric și cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatari credibili în ceea ce privește impacturile semnificative, reale și potențiale, pozitive și/sau negative care îi afectează sau sunt de natură să îi afecteze, precum și dacă și în ce mod perspectivele lucrătorilor din lanțul valoric sunt luate în considerare în procesele decizionale ale întreprinderii. |
22. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod perspectivele lucrătorilor din lanțul valoric contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile reale și potențiale asupra lucrătorilor din lanțul valoric. Aceasta include, după caz, o explicație cu privire la următoarele:
|
23. |
După caz, întreprinderea prezintă măsurile pe care le ia pentru a înțelege perspectivele lucrătorilor care pot fi deosebit de vulnerabili la impact și/sau marginalizați (de exemplu, lucrătoarele, lucrătorii migranți, lucrătorii cu dizabilități). |
24. |
În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un proces general de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de proces. |
Cerința de prezentare de informații S2-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările
25. |
Întreprinderea descrie procesele pe care le-a instituit pentru a asigura remedierea impacturilor negative asupra lucrătorilor din lanțul valoric sau pentru a coopera în vederea remedierii acestor impacturi negative cu privire la care întreprinderea a contribuit, precum și canalele aflate la dispoziția lucrătorilor din lanțul valoric pentru a-și exprima preocupările și pentru ca acestea să fie abordate. |
26. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a mijloacelor formale prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot face cunoscute preocupările și nevoile direct întreprinderii și/sau prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale (de exemplu, mecanisme de soluționare a reclamațiilor) la locul de muncă al lucrătorilor din lanțul valoric, a modului de colaborare ulterioară cu acești lucrători în ceea ce privește aspectele semnalate și eficacitatea acestor canale. |
27. |
Întreprinderea descrie:
|
28. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod evaluează că lucrătorii din lanțul valoric cunosc și au încredere în aceste structuri sau procese, ca modalitate de a-și exprima preocupările sau nevoile și de soluționare a acestora. În plus, întreprinderea precizează dacă a instituit politici privind protecția persoanelor care le utilizează împotriva represaliilor. În cazul în care aceste informații au fost prezentate în conformitate cu ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la informațiile respective. |
29. |
În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un canal de exprimare a preocupărilor și/sau nu sprijină disponibilitatea mecanismelor la locul de muncă pentru lucrătorii din lanțul valoric, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de canal sau proces. |
Cerința de prezentare de informații S2-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acestor acțiuni
30. |
Întreprinderea prezintă modul în care ia măsuri pentru a aborda impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și pentru a gestiona riscurile semnificative și a urmări oportunitățile semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acțiunilor respective. |
31. |
Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv. În primul rând, ea trebuie să permită înțelegerea oricăror acțiuni sau inițiative prin care întreprinderea urmărește:
În al doilea rând, ea trebuie să ofere o înțelegere a modului în care întreprinderea abordează riscurile semnificative și urmărește oportunitățile semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric. Întreprinderea furnizează o descriere succintă a planurilor de acțiune și a resurselor pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric, în conformitate cu ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. |
32. |
În ceea ce privește impacturile semnificative, întreprinderea descrie:
|
33. |
În ceea ce privește punctul 30, întreprinderea descrie:
|
34. |
În ceea ce privește riscurile și oportunitățile semnificative, întreprinderea descrie:
|
35. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod ia măsuri pentru a evita producerea sau contribuirea la un impact negativ semnificativ asupra lucrătorilor din lanțul valoric prin practicile proprii, inclusiv, după caz, în ceea ce privește achizițiile, vânzările și utilizarea datelor. Aceasta poate include prezentarea abordării adoptate atunci când apar tensiuni între prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative și alte presiuni comerciale. |
36. |
Întreprinderea precizează, de asemenea, dacă au fost raportate probleme și incidente grave privind drepturile omului în legătură cu lanțul său valoric din amonte și din aval și, dacă este cazul, le prezintă (118). |
37. |
Atunci când prezintă informațiile necesare în temeiul punctului 32 litera (c), întreprinderea ia în considerare ESRS 2 (a se vedea MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor) dacă evaluează eficacitatea unei acțiuni prin stabilirea unei ținte. |
38. |
Întreprinderea prezintă resursele alocate pentru gestionarea impactului său semnificativ, cu informații care permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt gestionate impacturile semnificative. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații S2-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
39. |
Întreprinderea prezintă eventualele ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu:
|
40. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea utilizează ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pentru a stimula și a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative și/sau promovarea impacturilor pozitive asupra lucrătorilor din lanțul valoric și/sau în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric. |
41. |
Descrierea succintă a țintelor de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii asupra lucrătorilor din lanțul valoric conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T. |
42. |
Întreprinderea prezintă procesul de stabilire a țintelor, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea a colaborat direct cu lucrătorii din lanțul valoric, cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili care au informații despre situația lor în:
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale ESRS S2.
Obiectiv
AR 1. |
Pe lângă aspectele enumerate la punctul 2, întreprinderea poate lua în considerare și prezentarea de informații cu privire la alte aspecte relevante pentru un impact semnificativ pentru o perioadă mai scurtă, de exemplu inițiative privind sănătatea și siguranța lucrătorilor din lanțul valoric în timpul unei pandemii. |
AR 2. |
Prezentarea generală a aspectelor sociale și a celor privind drepturile omului prevăzută la punctul 2 nu este menită să implice faptul că toate aceste aspecte ar trebui prezentate în fiecare cerință de prezentare de informații din prezentul standard. Mai degrabă, acesta oferă o listă de aspecte pe care întreprinderea trebuie să le ia în considerare în evaluarea semnificației (cf. ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea și ESRS 2 IRO-1) legate de lucrătorii din lanțul valoric și, după caz, le prezintă drept impacturi, riscuri și oportunități semnificative care intră în domeniul de aplicare al prezentului standard. |
AR 3. |
Exemple de lucrători care intră în domeniul de aplicare al prezentului standard sunt:
|
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
Strategia
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
AR 4. |
Cerința de prezentare de informații ESRS 2 SBM-2 impune întreprinderii să ofere o înțelegere a măsurii și a modului în care consideră că strategia și modelul său de afaceri pot juca un rol în crearea, exacerbarea sau atenuarea impacturilor semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia sunt adaptate pentru a aborda astfel de impacturi semnificative. |
AR 5. |
Deși este posibil ca lucrătorii din lanțul valoric să nu colaboreze cu întreprinderea la nivelul strategiei sau al modelului său de afaceri, opiniile lor pot sta la baza evaluării de către întreprindere a strategiei și a modelului său de afaceri. Întreprinderea poate prezenta punctele de vedere ale lucrătorilor din lanțul valoric și ale reprezentanților lucrătorilor din lanțul valoric. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
AR 6. |
Impactul asupra lucrătorilor din lanțul valoric poate proveni din strategia sau din modelul de afaceri al întreprinderii în diferite moduri. De exemplu, impacturile pot fi legate de propunerea de valoare a întreprinderii (cum ar fi furnizarea de produse sau servicii cu cel mai mic cost sau livrarea foarte rapidă, în moduri care pun presiune asupra drepturilor lucrătorilor din lanțul valoric din amonte și din aval), de lanțul său valoric (cum ar fi faptul de a se baza pe mărfuri cu proveniență neclară, fără vizibilitate asupra impactului asupra lucrătorilor) sau de structura costurilor și modelul de venituri (de exemplu, transferul riscului de inventar către furnizori, cu efecte de domino asupra drepturilor lucrătorilor acestora). |
AR 7. |
Impacturile asupra lucrătorilor din lanțul valoric care provin din strategie sau din modelul de afaceri pot genera, de asemenea, riscuri semnificative pentru întreprindere. De exemplu, în contextul unei pandemii sau al unei alte crize sanitare grave, întreprinderile care se bazează pe forță de muncă condiționată, cu un acces redus sau inexistent la asistență medicală și la prestații de sănătate se pot confrunta cu riscuri grave de continuitate operațională și a activității, deoarece lucrătorii nu au altă opțiune decât să continue să lucreze atunci când sunt bolnavi, exacerbând și mai mult răspândirea bolii și cauzând întreruperi majore ale lanțului de aprovizionare. Un alt exemplu este cazul în care vânzarea de bunuri bazate pe cele mai mici prețuri pentru clienți creează riscuri operaționale, deoarece furnizorii care se confruntă cu o presiune extremă asupra prețurilor pot subcontracta producția, ceea ce conduce la o calitate mai scăzută și la un lanț de aprovizionare mai lung, mai puțin transparent și mai puțin controlabil. Riscurile privind reputația și oportunitățile de afaceri legate de exploatarea lucrătorilor slab calificați și slab remunerați proveniți din zone geografice cu un nivel minim de protecție pentru aceștia sunt, de asemenea, din ce în ce mai mari, odată cu reacția ostilă puternică a mass-mediei și cu preferințele consumatorilor care se îndreaptă către bunuri mai sustenabile și din punct de vedere etic. |
AR 8. |
Exemplele de caracteristici specifice ale lucrătorilor din lanțul valoric care pot fi luate în considerare de către întreprindere atunci când răspunde la punctul 12 se referă la lucrătorii tineri care pot fi mai susceptibili de a suferi un impact asupra dezvoltării lor fizice și mintale sau la lucrătoare într-un context în care femeile sunt discriminate în mod obișnuit în ceea ce privește condițiile de muncă, sau la lucrătorii migranți într-un context în care piața furnizării de forță de muncă este slab reglementată, iar lucrătorilor li se percep taxe de recrutare în mod obișnuit. Pentru unii lucrători, natura inerentă a activității pe care trebuie să o desfășoare îi poate pune în pericol (de exemplu, lucrătorii care trebuie să manipuleze substanțe chimice sau să exploateze anumite echipamente sau lucrătorii cu salarii mici care au contracte cu „zero ore”). |
AR 9. |
În ceea ce privește punctul 13, riscurile semnificative ar putea apărea și din cauza dependenței întreprinderii de lucrătorii din lanțul valoric, în cazul în care evenimente cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact puternic pot declanșa efecte financiare; de exemplu, în cazul în care o pandemie mondială are efecte grave asupra sănătății lucrătorilor în toate etapele lanțului valoric, ceea ce duce la perturbări majore ale producției și distribuției. Alte exemple de riscuri legate de dependența întreprinderii de lucrătorii din lanțul valoric includ deficitul de lucrători calificați sau decizii politice sau legislație care afectează lucrătorii din lanțul valoric care lucrează pentru furnizorii de servicii logistice. De exemplu, dacă unii dintre lucrătorii din lanțul valoric al întreprinderii sunt expuși riscului de muncă forțată, iar întreprinderea importă produse în țări în care legea permite confiscarea bunurilor importate asupra cărora există suspiciunea că sunt fabricate prin muncă forțată. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric
AR 10. |
În cazul în care politicile se limitează la forța de muncă proprie a întreprinderii și nu vizează lucrătorii din entitățile și relațiile din amonte și din aval, acestea trebuie prezentate în ESRS S1 și nu în legătură cu această cerință. |
AR 11. |
În cazul în care informațiile prezentate în cadrul ESRS S1 includ informații relevante pentru lucrătorii din lanțul valoric, se poate face o trimitere la acestea; informațiile prezentate cu privire la celelalte elemente sunt apoi îndeplinite în conformitate cu prezenta cerință de prezentare de informații. |
AR 12. |
Întreprinderea poate prezenta explicații privind modificările semnificative aduse politicilor adoptate în cursul anului de raportare (de exemplu, noi așteptări pentru furnizori, abordări noi sau suplimentare privind diligența necesară și măsuri reparatorii). |
AR 13. |
Politica poate lua forma unei politici de sine stătătoare privind lucrătorii din lanțul valoric sau poate fi inclusă într-un document mai amplu, cum ar fi un cod de etică sau o politică generală de durabilitate care a fost deja prezentată de întreprindere ca parte a unui alt ESRS. În aceste cazuri, întreprinderea furnizează o referință încrucișată exactă pentru a identifica aspectele politicii care îndeplinesc cerințele din această Cerință de prezentare de informații. |
AR 14. |
Atunci când raportează cu privire la alinierea politicilor sale la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea ia în considerare faptul că principiile directoare se referă la Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația universală a drepturilor omului și cele două convenții care o pun în aplicare, precum și la Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la drepturile și principiile fundamentale la locul de muncă și la convențiile de bază care stau la baza acesteia și poate prezenta alinierea sa la aceste instrumente. |
AR 15. |
Atunci când prezintă modul în care sunt integrate politicile externe, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare politicile interne de aprovizionare responsabilă și alinierea la alte politici relevante pentru lucrătorii din lanțul valoric, de exemplu în ceea ce privește munca forțată. În ceea ce privește codurile de conduită ale furnizorilor pe care întreprinderea le poate avea, rezumatul indică dacă acestea includ dispoziții care abordează siguranța lucrătorilor, inclusiv munca precară (de exemplu, utilizarea lucrătorilor cu contracte pe termen scurt sau cu program limitat, a lucrătorilor angajați prin intermediul unor părți terțe, subcontractarea către părți terțe sau utilizarea lucrătorilor informali), traficul de persoane, utilizarea muncii forțate sau a muncii copiilor și dacă aceste dispoziții sunt în deplină conformitate cu standardele aplicabile ale OIM. |
AR 16. |
Întreprinderea poate oferi o ilustrare a tipurilor de comunicare a politicilor sale către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, lucrătorii proprii, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, reprezentanți ai lucrătorilor), cu scopul de a se asigura că politica este accesibilă și că diferitele categorii de public înțeleg implicațiile acesteia. De asemenea, întreprinderea poate explica modul în care identifică și elimină potențialele obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice. |
Cerința de prezentare de informații S2-2 – Procese de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric cu privire la impacturi
AR 17. |
Atunci când descrie funcția sau rolul care are responsabilitatea operațională pentru o astfel de colaborare și/sau responsabilitatea finală, întreprinderea poate indica dacă este vorba despre un rol sau o funcție specifică sau care face parte dintr-un rol sau o funcție mai amplă și dacă au fost oferite activități de consolidare a capacităților pentru a ajuta personalul să se implice în colaborare. În cazul în care nu poate identifica o astfel de poziție sau funcție, poate preciza acest lucru. Această prezentare de informații ar putea fi realizată și prin trimitere la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS 2 GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere. |
AR 18. |
La elaborarea prezentărilor de informații descrise la punctul 22 literele (b) și (c), pot fi luate în considerare următoarele exemple:
|
AR 19. |
Acordurile-cadru globale (GFA) servesc la stabilirea unei relații continue între o întreprindere multinațională și o federație sindicală globală pentru a se asigura că întreprinderea respectă aceleași standarde în fiecare țară în care își desfășoară activitatea. |
AR 20. |
Pentru a ilustra modul în care perspectivele lucrătorilor din lanțul valoric au stat la baza unor decizii sau activități specifice ale întreprinderii, întreprinderea poate oferi exemple din perioada de raportare actuală. |
Cerința de prezentare de informații S2-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările
AR 21. |
În îndeplinirea cerințelor stabilite de cerința de prezentare de informații ESRS S2-3, întreprinderea se poate orienta după conținutul Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și al Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale axate pe mecanismele de remediere și de soluționare a reclamațiilor. |
AR 22. |
Printre canalele de semnalare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor, liniile telefonice de urgență, sindicatele (în cazul în care lucrătorii au sindicat), procesele de dialog sau alte mijloace prin care lucrătorii din lanțul valoric sau reprezentanții lor legitimi pot exprima preocupări cu privire la impacturi sau pot explica nevoile pe care ar dori să le abordeze întreprinderea. Acestea ar putea include atât canalele puse la dispoziție direct de întreprindere, cât și canalele puse la dispoziție de entitățile în care își desfășoară activitatea lucrătorii din lanțul valoric și care trebuie prezentate în plus față de orice alte mecanisme pe care întreprinderea le poate utiliza pentru a obține informații cu privire la gestionarea impactului asupra lucrătorilor, cum ar fi auditurile de conformitate. În cazul în care întreprinderea se bazează exclusiv pe informații cu privire la existența unor astfel de canale furnizate de relațiile sale de afaceri pentru a răspunde acestei cerințe, ea poate preciza acest lucru. |
AR 23. |
Pentru a oferi o mai bună înțelegere a informațiilor cuprinse în cerința de prezentare de informații ESRS S2-3, întreprinderea poate explica dacă și în ce mod lucrătorii din lanțul valoric care pot fi afectați pot avea acces la canale la nivelul întreprinderii la care sunt angajați sau pentru care sunt contractați să lucreze în legătură cu fiecare impact semnificativ. |
AR 24. |
Mecanismele părților terțe ar putea include mecanismele gestionate de guvern, ONG-uri, asociații sectoriale și alte inițiative de colaborare. Întreprinderea poate preciza dacă acestea sunt accesibile tuturor lucrătorilor care ar putea fi afectați semnificativ în mod potențial sau real de întreprindere sau persoanelor sau organizațiilor care acționează în numele acestora sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impacturile negative. |
AR 25. |
În ceea ce privește protecția persoanelor care utilizează mecanismele împotriva represaliilor, întreprinderea poate descrie dacă tratează plângerile în mod confidențial și cu respectarea drepturilor la confidențialitate și la protecția datelor și dacă mecanismele permit lucrătorilor să le utilizeze în mod anonim (de exemplu, prin reprezentarea de către o parte terță). |
AR 26. |
Pentru a preciza dacă și în ce mod întreprinderea știe că lucrătorii din lanțul valoric cunosc și au încredere în oricare dintre aceste canale, întreprinderea poate furniza date relevante și fiabile cu privire la eficacitatea acestor canale din perspectiva lucrătorilor din lanțul valoric. Printre exemplele de surse de informații se numără sondajele în rândul lucrătorilor care au utilizat aceste canale și nivelurile lor de satisfacție față de proces și rezultate. |
AR 27. |
Atunci când descrie eficacitatea canalelor prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările, întreprinderea se poate orienta după următoarele întrebări, pe baza „criteriilor de eficacitate pentru mecanismele nejudiciare de soluționare a reclamațiilor”, astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în special în principiul nr. 31. Considerațiile de mai jos pot fi aplicate canalelor individuale sau unui sistem colectiv de canale:
|
Cerința de prezentare de informații S2-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acestor acțiuni
AR 28. |
Poate fi nevoie de timp pentru a înțelege impacturile negative și modul în care întreprinderea poate fi implicată în acestea prin intermediul lucrătorilor din lanțul valoric, precum și pentru a identifica răspunsurile adecvate și pentru a le pune în practică). Prin urmare, întreprinderea ia în considerare:
|
AR 29. |
Măsurile adecvate pot varia în funcție de următoarele aspecte: dacă întreprinderea produce sau contribuie la un impact semnificativ sau dacă impactul semnificativ este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile proprii printr-o relație de afaceri. |
AR 30. |
Având în vedere că impacturile negative semnificative care afectează lucrătorii din lanțul valoric și care au avut loc în perioada de raportare pot avea legătură și cu alte entități sau operațiuni aflate în afara controlului său direct, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod încearcă să își utilizeze efectul de levier în cadrul relațiilor sale de afaceri pentru a gestiona impacturile respective. Aceasta poate include utilizarea efectului de levier comercial (de exemplu, asigurarea respectării cerințelor contractuale cu relațiile de afaceri sau punerea în aplicare a stimulentelor), alte forme de pârghie în cadrul relației (cum ar fi furnizarea de formare sau de consolidare a capacităților cu privire la drepturile lucrătorilor în beneficiul entităților cu care întreprinderea are o relație de afaceri) sau efectul de pârghie colaborativ cu omologii sau cu alți actori (cum ar fi inițiativele care vizează recrutarea responsabilă sau asigurarea faptului că lucrătorii primesc un salariu adecvat). |
AR 31. |
Atunci când întreprinderea își dezvăluie participarea la o inițiativă industrială sau multipartită în cadrul acțiunilor sale de abordare a impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate prezenta modul în care inițiativa și implicarea sa vizează abordarea impactului semnificativ în cauză. Aceasta poate prezenta în cadrul ESRS S2-5 țintele relevante stabilite de inițiativă și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora. |
AR 32. |
Întreprinderea poate include exemple atunci când precizează dacă și modul în care ia în considerare impactul real și potențial asupra lucrătorilor din lanțul valoric în deciziile de încetare a relațiilor de afaceri și dacă și modul în care încearcă să abordeze orice impact negativ care ar putea rezulta în urma acestei încetări. |
AR 33. |
Atunci când prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor sale de gestionare a impacturilor semnificative în cursul perioadei de raportare, întreprinderea poate prezenta orice învățăminte desprinse din perioadele de raportare anterioare și actuale. |
AR 34. |
Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității măsurilor pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, procedurile judiciare și/sau hotărârile judecătorești aferente, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă. |
AR 35. |
Raportarea cu privire la eficacitate urmărește să permită înțelegerea legăturilor dintre acțiunile întreprinse de întreprindere și gestionarea eficace a impacturilor. De exemplu, pentru a demonstra eficacitatea acțiunilor sale de sprijinire a furnizorilor săi în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor lor de muncă, întreprinderea poate prezenta feedbackul primit cadrul sondajelor din partea lucrătorilor furnizorilor, potrivit căruia condițiile de muncă s-au îmbunătățit din momentul în care întreprinderea a început să lucreze cu furnizorii respectivi. Printre informațiile suplimentare pe care întreprinderea le poate furniza se numără date care indică o scădere a numărului de incidente identificate, de exemplu, prin audituri independente. |
AR 36. |
În ceea ce privește inițiativele sau procesele pe care întreprinderea le-a instituit și care se bazează pe nevoile lucrătorilor afectați și în ceea ce privește progresele înregistrate în punerea în aplicare a unor astfel de inițiative sau procese, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 37. |
Întreprinderea poate preciza dacă inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru lucrătorii din lanțul valoric sunt concepute și pentru a sprijini realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. De exemplu, prin angajamentul de a promova ODD 8 al ONU pentru „promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți”, întreprinderea poate asigura consolidarea capacităților micilor agricultori din lanțul său de aprovizionare, ceea ce duce la creșterea veniturilor acestora; sau poate sprijini formarea pentru a crește proporția femeilor capabile să ocupe locuri de muncă de livrare în lanțul său valoric din aval. |
AR 38. |
Atunci când prezintă rezultatele pozitive preconizate sau obținute în urma acțiunilor sale pentru lucrătorii din lanțul valoric, trebuie să se facă o distincție între dovezile că anumite activități au avut loc (de exemplu, faptul că un număr x de lucrători au beneficiat de formare privind alfabetizarea financiară) și dovezile privind rezultatele reale pentru lucrători (de exemplu, că x lucrători raportează că sunt capabili să își gestioneze mai bine bugetul gospodăriei astfel încât să își îndeplinească obiectivele în materie de economii). |
AR 39. |
Atunci când precizează dacă inițiativele sau procesele joacă, de asemenea, un rol în atenuarea impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare programe care vizează promovarea alfabetizării financiare a lucrătoarelor care au condus la promovarea unui număr mai mare de femei, precum și rapoarte privind reducerea hărțuirii sexuale la locul de muncă. |
AR 40. |
Atunci când prezintă riscurile și oportunitățile semnificative legate de impactul întreprinderii asupra lucrătorilor din lanțul valoric sau de dependențele sale de aceștia, întreprinderea poate lua în considerare următoarele:
|
AR 41. |
Atunci când precizează dacă dependențele se transformă în riscuri, întreprinderea ia în considerare evoluțiile externe. |
AR 42. |
Atunci când prezintă politici, acțiuni, resurse și ținte legate de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative, în cazurile în care riscurile și oportunitățile decurg dintr-un impact semnificativ, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la prezentările sale de informații privind politicile, acțiunile și resursele și țintele în legătură cu impactul respectiv. |
AR 43. |
Întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod procesul (procesele) său (sale) de gestionare a riscurilor semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric este (sunt) integrat(e) în procesul (procesele) său (sale) existent(e) de gestionare a riscurilor. |
AR 44. |
Atunci când prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor semnificative, întreprinderea poate prezenta ce funcții interne sunt implicate în gestionarea impacturilor și ce tipuri de măsuri întreprinde pentru a aborda impacturile negative și a promova impacturile pozitive. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații S2-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
AR 45. |
Atunci când prezintă informații cu privire la ținte în conformitate cu punctul 39, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 46. |
Țintele legate de riscurile și oportunitățile semnificative pot fi identice sau diferite de țintele legate de impacturile semnificative. De exemplu, o țintă de atingere a unui venit de subzistență pentru lucrătorii din lanțul de aprovizionare ar putea, pe de o parte, să reducă impactul asupra lucrătorilor respectivi și, pe de altă parte, să reducă riscurile asociate în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea furnizării. |
AR 47. |
De asemenea, întreprinderea poate face distincție între țintele pe termen scurt, mediu și lung care acoperă același angajament de politică. De exemplu, întreprinderea poate avea o țintă pe termen lung de a realiza o reducere cu 80 % a incidentelor de sănătate și siguranță care afectează lucrătorii unui anumit furnizor până în 2030 și o țintă pe termen scurt de reducere cu x % a orelor suplimentare ale conducătorilor auto care efectuează livrări, menținând în același timp venitul acestora până în 2024. |
AR 48. |
Atunci când modifică sau înlocuiește o țintă în perioada de raportare, întreprinderea poate explica modificarea prin trimiteri încrucișate la modificări semnificative ale modelului de afaceri sau la modificări mai ample ale standardului sau legislației acceptat(e) din care este derivată ținta pentru a furniza informații contextuale conform ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice. |
ESRS S3
COMUNITĂȚILE AFECTATE
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate |
– |
Cerința de prezentare de informații S3-2 – Procese de colaborare cu comunitățile afectate cu privire la impacturi |
– |
Cerința de prezentare de informații S3-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările |
– |
Cerința de prezentare de informații S3-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra comunităților afectate și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acestor acțiuni |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații S3-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
Obiectiv |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate |
– |
Cerința de prezentare de informații S3-2 – Procese de colaborare cu comunitățile afectate cu privire la impacturi |
– |
Cerința de prezentare de informații S3-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările |
– |
Cerința de prezentare de informații S3-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acestor măsuri și abordări |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații S3-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă impacturile semnificative asupra comunităților afectate care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, precum și riscurile și oportunitățile semnificative aferente, inclusiv:
|
2. |
Pentru a îndeplini obiectivul, prezentul standard impune o explicație a abordării generale pe care întreprinderea o adoptă pentru a identifica și a gestiona orice impact semnificativ real și potențial asupra comunităților afectate în ceea ce privește:
|
3. |
Prezentul standard impune, de asemenea, o explicație a modului în care aceste impacturi, precum și dependențele întreprinderii de comunitățile afectate, pot crea riscuri sau oportunități semnificative pentru întreprindere. De exemplu, relațiile negative cu comunitățile afectate pot perturba operațiunile proprii ale întreprinderii sau pot dăuna reputației acesteia, în timp ce relațiile constructive pot aduce beneficii de afaceri, cum ar fi operațiuni stabile și fără conflicte și o mai mare ușurință în recrutarea la nivel local. |
Interacțiuni cu alte ESRS
4. |
Prezentul standard se aplică atunci când impacturile semnificative asupra comunităților afectate și/sau riscurile și oportunitățile semnificative legate de acestea au fost identificate prin procesul de evaluare a semnificației prevăzut în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
5. |
Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2, precum și cu ESRS S1 Forța de muncă proprie, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric și cu ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
6. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind strategia (SBM). Informațiile rezultate sunt prezentate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția SBM-3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic. |
Strategia
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
7. |
Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-2 punctul 43, întreprinderea prezintă modul în care punctele de vedere, interesele și drepturile comunităților afectate, inclusiv respectarea drepturilor omului (și a drepturilor lor în calitate de populații indigene, dacă este cazul) contribuie la strategia sa și la modelul său de afaceri. Comunitățile afectate reprezintă un grup principal de părți interesate afectate. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
8. |
Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea prezintă:
|
9. |
Atunci când îndeplinește cerințele de la punctul 48, întreprinderea precizează dacă toate comunitățile afectate care riscă să fie afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv de impacturi care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentării sale de informații în temeiul ESRS 2. În plus, întreprinderea furnizează următoarele informații:
|
10. |
Atunci când descrie principalele tipuri de comunități care sunt sau ar putea fi afectate în mod negativ, pe baza evaluării semnificației prevăzute în cerința de prezentare de informații ESRS 2 IRO-1, întreprinderea precizează dacă și cum a dezvoltat o înțelegere a modului în care comunitățile afectate cu caracteristici specifice sau cele care trăiesc în anumite contexte sau care desfășoară anumite activități pot fi expuse unui risc mai mare de prejudiciu. |
11. |
Întreprinderea prezintă, dacă este cazul, care dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturile asupra comunităților afectate și din și dependențele de acestea au legătură cu grupuri specifice de comunități afectate, mai degrabă decât cu toate comunitățile afectate. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate
12. |
Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative asupra comunităților afectate, precum și riscurile și oportunitățile semnificative asociate. |
13. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează în mod specific identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor semnificative asupra comunităților afectate, precum și politici care vizează riscurile sau oportunitățile semnificative legate de comunitățile afectate. |
14. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 12 conține informații cu privire la politicile întreprinderii de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de comunitățile afectate, în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. În plus, întreprinderea precizează dacă astfel de politici vizează anumite comunități afectate sau toate comunitățile afectate. |
15. |
Întreprinderea prezintă orice dispoziții specifice de politică pentru prevenirea și abordarea impacturilor asupra populațiilor indigene. |
16. |
Întreprinderea își descrie angajamentele în materie de politici privind drepturile omului (119) care sunt relevante pentru comunitățile afectate, inclusiv procesele și mecanismele de monitorizare a conformității cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, cu Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. În prezentarea de informații, aceasta se concentrează asupra aspectelor semnificative în raport cu elementele de mai jos (120), precum și asupra abordării sale generale în ceea ce privește:
|
17. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod politicile sale cu privire la comunitățile afectate sunt aliniate la standardele recunoscute la nivel internațional relevante pentru comunități și, în special, pentru populațiile indigene, inclusiv la Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind afacerile și drepturile omului. Întreprinderea prezintă, de asemenea, măsura în care au fost raportate în cadrul operațiunilor sale sau în lanțul său valoric din amonte și din aval cazurile de nerespectare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a Declarației OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale care implică comunități afectate și, dacă este cazul, precizează natura acestor cazuri (121). |
18. |
Politica poate lua forma unei politici de sine stătătoare privind comunitățile afectate sau poate fi inclusă într-un document mai amplu, cum ar fi un cod de etică sau o politică generală de durabilitate care a fost deja prezentată de întreprindere ca parte a unui alt ESRS. În aceste cazuri, întreprinderea furnizează o referință încrucișată exactă pentru a identifica aspectele politicii care îndeplinesc cerințele din această Cerință de prezentare de informații. |
Cerința de prezentare de informații S3-2 – Procese de colaborare cu comunitățile afectate cu privire la impacturi
19. |
Întreprinderea prezintă procesele sale generale de colaborare cu comunitățile afectate și cu reprezentanții acestora cu privire la impacturile reale și potențiale asupra acestora. |
20. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă și modul în care întreprinderea colaborează, în cadrul procesului său continuu de diligență, cu comunitățile afectate și cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatari credibili în ceea ce privește impacturile semnificative, reale și potențiale, pozitive și/sau negative care le afectează sau sunt de natură să le afecteze, precum și dacă și în ce mod perspectivele comunităților afectate sunt luate în considerare în procesele decizionale ale întreprinderii. |
21. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod perspectivele comunităților afectate contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile reale și potențiale asupra comunităților. Aceasta include, după caz, o explicație cu privire la următoarele:
|
22. |
După caz, întreprinderea prezintă măsurile pe care le ia pentru a înțelege perspectivele comunităților afectate care pot fi deosebit de vulnerabile la impact și/sau marginalizate, precum și perspectiva unor grupuri specifice din cadrul comunităților afectate, cum ar fi femeile și fetele. |
23. |
În cazul în care comunitățile afectate sunt populații indigene, întreprinderea prezintă, de asemenea, modul în care ia în considerare și asigură respectarea drepturilor lor specifice în abordarea colaborării cu părțile interesate, inclusiv dreptul lor la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză cu privire la: (i) proprietatea lor culturală, intelectuală, religioasă și spirituală; (ii) activitățile care le afectează terenurile și teritoriile și (iii) măsurile legislative sau administrative care le afectează. În special, în cazul în care are loc o colaborare cu populațiile indigene, întreprinderea prezintă, de asemenea, dacă și în ce mod au fost consultate populațiile indigene cu privire la modul și parametrii colaborării (de exemplu, în elaborarea agendei, a naturii și a actualității colaborării). |
24. |
În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un proces general de colaborare cu comunitățile afectate, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de proces. |
Cerința de prezentare de informații S3-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările
25. |
Întreprinderea descrie procesele pe care le-a instituit pentru a asigura sau a coopera în vederea remedierii impactului negativ asupra comunităților afectate cu care întreprinderea are legătură, precum și canalele aflate la dispoziția comunităților afectate pentru a-și exprima preocupările și pentru ca acestea să fie abordate. |
26. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a mijloacelor formale prin care comunitățile afectate își pot face cunoscute preocupările și nevoile direct întreprinderii și/sau prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale (de exemplu, mecanisme de soluționare a reclamațiilor) prin relațiile sale de afaceri, modului de colaborare ulterioară cu aceste comunități afectate în ceea ce privește aspectele semnalate și eficacitatea acestor canale. |
27. |
Întreprinderea descrie:
|
28. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod evaluează că respectivele comunități afectate cunosc și au încredere în aceste structuri sau procese, ca modalitate de a-și exprima preocupările sau nevoile și de soluționare a acestora. În plus, întreprinderea precizează dacă a instituit politici privind protecția persoanelor care le utilizează împotriva represaliilor. În cazul în care aceste informații au fost prezentate în conformitate cu ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la informațiile respective. |
29. |
În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un canal de exprimare a preocupărilor și/sau nu sprijină disponibilitatea unui astfel de canal prin relațiile sale de afaceri, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de canal sau proces. |
Cerința de prezentare de informații S3-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra comunităților afectate și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acestor acțiuni
30. |
Întreprinderea prezintă modul în care ia măsuri pentru a aborda impacturile semnificative asupra comunităților afectate și pentru a gestiona riscurile semnificative și a urmări oportunitățile semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acțiunilor respective. |
31. |
Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv. În primul rând, ea trebuie să permită înțelegerea tuturor acțiunilor și inițiativelor prin care întreprinderea urmărește:
În al doilea rând, ea trebuie să ofere o înțelegere a modului în care întreprinderea abordează riscurile semnificative și urmărește oportunitățile semnificative legate de comunitățile afectate. Întreprinderea furnizează o descriere succintă a planurilor de acțiune și a resurselor pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative asupra comunităților afectate, în conformitate cu ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. |
32. |
În ceea ce privește impacturile semnificative, întreprinderea descrie:
|
33. |
În ceea ce privește punctul 29, întreprinderea descrie:
|
34. |
În ceea ce privește riscurile și oportunitățile semnificative, întreprinderea descrie:
|
35. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod ia măsuri pentru a evita producerea sau contribuirea la un impact negativ semnificativ asupra comunităților afectate prin practicile proprii, inclusiv, după caz, în ceea ce privește planificarea, achiziționarea și exploatarea terenurilor, finanțarea, extracția sau producția de materii prime, utilizarea resurselor naturale și gestionarea impactului asupra mediului. Aceasta poate include prezentarea abordării adoptate atunci când apar tensiuni între prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative și alte presiuni comerciale. |
36. |
Întreprinderea prezintă, de asemenea, dacă au fost raportate probleme și incidente grave privind drepturile omului în legătură cu comunitățile afectate și, dacă este cazul, le prezintă (122). |
37. |
Atunci când prezintă informațiile necesare în temeiul punctului 31 litera (c), întreprinderea ia în considerare ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor dacă evaluează eficacitatea unei acțiuni prin stabilirea unei ținte. |
38. |
Întreprinderea prezintă resursele alocate pentru gestionarea impactului său semnificativ, cu informații care permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt gestionate impacturile semnificative. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații S3-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
39. |
Întreprinderea prezintă eventualele ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu:
|
40. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea utilizează ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pentru a stimula și a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative și/sau promovarea impacturilor pozitive asupra comunităților afectate și/sau în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate. |
41. |
Descrierea succintă a țintelor de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative asupra comunităților afectate conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T. |
42. |
Întreprinderea prezintă procesul de stabilire a țintelor, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea a colaborat direct cu comunitățile afectate, cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili care au informații despre situația lor în:
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S3 Comunitățile afectate. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
Obiectiv
AR 1. |
Prezentarea generală a aspectelor sociale și a celor privind drepturile omului prevăzută la punctul 2 nu este menită să implice faptul că toate aceste aspecte ar trebui prezentate în fiecare cerință de prezentare de informații din prezentul standard. Mai degrabă, acesta oferă o listă de aspecte pe care întreprinderea trebuie să le ia în considerare în evaluarea semnificației (cf. ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea și ESRS 2 IRO-1) legate de comunitățile afectate și, după caz, le prezintă drept impacturi, riscuri și oportunități semnificative care intră în domeniul de aplicare al prezentului standard. |
AR 2. |
Pe lângă aspectele enumerate la punctul 2, întreprinderea poate lua în considerare și prezentarea de informații cu privire la alte aspecte relevante pentru un impact semnificativ pentru o perioadă mai scurtă, de exemplu inițiative privind impactul asupra comunităților legat de operațiunile întreprinderii din cauza condițiilor meteorologice extreme și bruște. |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
Strategia
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
AR 3. |
Cerința de prezentare de informații ESRS 2 SBM-2 impune întreprinderii să ofere o înțelegere a măsurii și a modului în care consideră că strategia și modelul său de afaceri pot juca un rol în crearea, exacerbarea sau atenuarea impacturilor semnificative asupra comunităților afectate și dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia sunt adaptate pentru a aborda astfel de impacturi semnificative. |
AR 4. |
Deși este posibil ca respectivele comunități afectate să nu colaboreze cu întreprinderea la nivelul strategiei sau al modelului său de afaceri, opiniile lor pot sta la baza evaluării de către întreprindere a strategiei și a modelului său de afaceri. Întreprinderea poate prezenta punctele de vedere ale comunităților afectate și ale reprezentanților comunităților afectate. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
AR 5. |
Impactul asupra comunităților afectate poate proveni din strategia sau din modelul de afaceri al întreprinderii în diferite moduri. De exemplu, impacturile pot fi legate de propunerea de valoare a întreprinderii (cum ar fi construirea sau începerea de proiecte cu termene care nu permit suficient timp pentru consultarea grupurilor afectate de proiecte), de lanțul său valoric (de exemplu, utilizarea terenurilor în țări în care proprietatea este adesea contestată sau evidențele nu sunt fiabile sau în care nu sunt recunoscuți utilizatorii terenurilor, cum ar fi populațiile indigene) sau de structura costurilor și de modelul de venituri (cum ar fi strategii agresive de reducere la minimum a impozitării, în special în ceea ce privește operațiunile din țările în curs de dezvoltare). |
AR 6. |
Impacturile asupra comunităților afectate care provin din strategie sau din modelul de afaceri pot genera, de asemenea, riscuri semnificative pentru întreprindere. De exemplu, în cazul în care strategia întreprinderii implică trecerea la zone geografice cu risc mai ridicat în urmărirea anumitor mărfuri, iar comunitățile afectate se opun prezenței sale sau se opun practicilor sale locale, acest lucru poate genera întârzieri considerabile și costisitoare și poate afecta capacitatea întreprinderii de a obține concesiuni de terenuri sau autorizații viitoare. În mod similar, în cazul în care modelul de afaceri al întreprinderii se bazează pe extracția intensivă a apei în fabricile sale, în măsura în care afectează accesul la apă pentru consumul, igiena și mijloacele de subzistență ale comunităților, acest lucru poate duce la boicoturi, plângeri și procese dăunătoare reputației. |
AR 7. |
Exemple de caracteristici specifice ale comunităților afectate care pot fi luate în considerare de către întreprindere atunci când răspunde la punctul 10 pot fi o comunitate afectată care este izolată fizic sau economic și este deosebit de sensibilă la bolile introduse sau care are acces limitat la servicii sociale și, prin urmare, se bazează pe infrastructura creată de întreprindere. Acest lucru se poate datora faptului că, în cazul în care terenurile lucrate de femei sunt achiziționate de întreprindere, iar plățile ajung la șefi de familie bărbați, femeile devin și mai private de drepturile lor în comunitate. De asemenea, acest lucru se poate datora faptului că comunitatea este indigenă, iar membrii săi încearcă să exercite drepturi culturale sau economice asupra terenurilor deținute sau utilizate de întreprindere – sau de una dintre entitățile cu care aceasta are o relație de afaceri – într-un context în care drepturile lor nu sunt protejate de stat. În plus, întreprinderea ia în considerare dacă diferite caracteristici se suprapun. De exemplu, caracteristici precum etnia, statutul socioeconomic, statutul de migrant și genul pot crea riscuri de prejudiciu care se suprapun pentru anumite comunități afectate sau pentru părți distincte ale comunităților afectate, deoarece comunitățile afectate au adesea un caracter eterogen. |
AR 8. |
În ceea ce privește punctul 11, riscurile semnificative ar putea apărea și din cauza dependenței întreprinderii de comunitățile afectate, în cazul în care evenimente cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact puternic pot declanșa efecte financiare; de exemplu, în cazul în care o catastrofă naturală duce la un accident industrial catastrofal care implică operațiunile întreprinderii, provocând daune grave comunităților afectate. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate
AR 9. |
Descrierea include informațiile-cheie necesare pentru a asigura o reprezentare exactă a politicilor în raport cu comunitățile afectate și, prin urmare, întreprinderea ia în considerare explicații cu privire la modificările semnificative aduse politicilor adoptate în cursul anului de raportare (de exemplu, abordări noi sau suplimentare în ceea ce privește colaborarea, procesul de diligență și măsurile corective). |
AR 10. |
Atunci când prezintă informații cu privire la alinierea politicilor sale la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea ia în considerare faptul că principiile directoare se referă la Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația Universală a Drepturilor Omului și cele două convenții care o pun în aplicare, precum și la Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, la Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind populațiile indigene și tribale (OIM nr. 169) și la convențiile de bază care stau la baza acesteia și poate prezenta informații cu privire la alinierea la aceste instrumente. |
AR 11. |
Întreprinderea poate oferi o ilustrare a tipurilor de comunicare a politicilor sale către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, lucrătorii proprii, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, reprezentanți ai lucrătorilor), cu scopul de a se asigura că politica este accesibilă și că diferitele categorii de public înțeleg implicațiile acesteia. De asemenea, întreprinderea poate explica modul în care identifică și elimină potențialele obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice. |
AR 12. |
Atunci când prezintă probleme și incidente grave privind drepturile omului în legătură cu comunitățile afectate, întreprinderea ia în considerare orice litigiu legat de drepturile funciare și consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al populațiilor indigene. |
Cerința de prezentare de informații S3-2 – Procese de colaborare cu comunitățile afectate cu privire la impacturi
AR 13. |
Explicațiile privind modul în care întreprinderea ia în considerare și asigură respectarea dreptului populațiilor indigene la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză pot include informații cu privire la procesele de consultare cu populațiile indigene pentru a obține acest consimțământ. Întreprinderea ia în considerare modul în care consultarea include o negociere de bună credință cu populațiile indigene afectate pentru a obține consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al acestora în cazul în care întreprinderea afectează terenurile, teritoriile sau resursele pe care populațiile indigene le dețin, le ocupă în mod obișnuit sau le utilizează în alt mod; sau le relochează de pe terenuri sau teritorii aflate în proprietate tradițională sau sub uz sau ocupație cutumiară; sau afectează sau exploatează proprietatea culturală, intelectuală, religioasă și spirituală a acestora. |
AR 14. |
Atunci când descrie funcția sau rolul care are responsabilitatea operațională pentru o astfel de colaborare și/sau responsabilitatea finală, întreprinderea poate indica dacă este vorba despre un rol sau o funcție specifică sau care face parte dintr-un rol sau o funcție mai amplă și dacă au fost oferite activități de consolidare a capacităților pentru a ajuta personalul să se implice în colaborare. În cazul în care nu poate identifica o astfel de poziție sau funcție, poate preciza acest lucru. Această prezentare de informații ar putea fi realizată și prin trimitere la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS 2 GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere. |
AR 15. |
La elaborarea prezentărilor de informații descrise la punctul 20 literele (b) și (c), pot fi luate în considerare următoarele exemple:
|
AR 16. |
Pentru a ilustra modul în care perspectivele comunităților afectate au stat la baza unor decizii sau activități specifice ale întreprinderii, întreprinderea poate oferi exemple din perioada de raportare actuală. |
Cerința de prezentare de informații S3-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările
AR 17. |
În îndeplinirea cerințelor stabilite de cerința de prezentare de informații ESRS S3-3, întreprinderea se poate orienta după conținutul Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și al Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale axate pe mecanismele de remediere și de soluționare a reclamațiilor. |
AR 18. |
Printre canalele de semnalare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor, liniile telefonice de urgență, procesele de dialog sau alte mijloace prin care comunitățile afectate sau reprezentanții lor legitimi pot exprima preocupări cu privire la impacturi sau pot explica nevoile pe care ar dori să le abordeze întreprinderea. Acestea ar putea include canalele furnizate direct de întreprindere, în plus față de orice alte mecanisme pe care întreprinderea le poate utiliza pentru a obține informații cu privire la gestionarea impactului asupra comunităților afectate, cum ar fi auditurile de conformitate. În cazul în care întreprinderea se bazează exclusiv pe informații cu privire la existența unor astfel de canale furnizate de relațiile sale de afaceri pentru a răspunde acestei cerințe, ea poate preciza acest lucru. |
AR 19. |
Pentru a oferi o mai bună înțelegere a informațiilor cuprinse în ESRS S3-3, întreprinderea poate explica dacă și în ce mod comunitățile care pot fi afectate pot avea acces la canale la nivelul întreprinderii de care sunt afectate în legătură cu fiecare impact semnificativ. Printre informațiile relevante se numără informații din care să reiasă dacă comunitățile afectate pot accesa canale într-o limbă pe care o înțeleg și dacă au fost consultate în conceperea acestor canale. |
AR 20. |
Mecanismele părților terțe ar putea include mecanismele gestionate de guvern, ONG-uri, asociații sectoriale și alte inițiative de colaborare. Întreprinderea poate preciza dacă acestea sunt accesibile tuturor comunităților afectate care ar putea fi afectate semnificativ în mod potențial sau real de întreprindere sau persoanelor sau organizațiilor care acționează în numele acestora sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impacturile negative. |
AR 21. |
În ceea ce privește protecția persoanelor care utilizează mecanismele împotriva represaliilor, întreprinderea poate descrie dacă tratează plângerile în mod confidențial și cu respectarea drepturilor la confidențialitate și la protecția datelor și dacă mecanismele pot fi utilizate în mod anonim (de exemplu, prin reprezentarea de către o parte terță). |
AR 22. |
Atunci când prezintă procese legate de furnizarea de măsuri reparatorii pentru populațiile indigene și de facilitarea acestora, informațiile relevante includ dacă și în ce mod întreprinderea a luat în considerare obiceiurile, tradițiile, normele și sistemele lor juridice. |
AR 23. |
Pentru a arăta dacă și în ce mod întreprinderea știe că respectivele comunități afectate cunosc și au încredere în oricare dintre aceste canale, întreprinderea poate furniza date relevante și fiabile cu privire la eficacitatea acestor canale din perspectiva comunităților afectate. Printre exemplele de surse de informații se numără sondajele în rândul comunităților afectate care au utilizat aceste canale și nivelurile lor de satisfacție față de proces și rezultate. |
AR 24. |
Atunci când descrie eficacitatea canalelor prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările, întreprinderea se poate orienta după următoarele întrebări, pe baza „criteriilor de eficacitate pentru mecanismele nejudiciare de soluționare a reclamațiilor”, astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în special în principiul nr. 31. Considerațiile de mai jos pot fi aplicate pentru fiecare canal în parte sau pentru sistemul colectiv de canale:
|
Cerința de prezentare de informații S3-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra comunităților afectate și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acestor acțiuni
AR 25. |
Poate fi nevoie de timp pentru a înțelege impacturile negative și modul în care întreprinderea poate fi implicată în acestea prin intermediul lucrătorilor din lanțul valoric, precum și pentru a identifica răspunsurile adecvate și pentru a le pune în practică). Prin urmare, întreprinderea ia în considerare:
|
AR 26. |
Măsurile adecvate pot varia în funcție de următoarele aspecte: dacă întreprinderea produce sau contribuie la un impact semnificativ sau dacă impactul semnificativ este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile proprii printr-o relație de afaceri. |
AR 27. |
Având în vedere că impacturile negative semnificative care afectează comunitățile și care au avut loc în perioada de raportare pot avea legătură și cu alte entități sau operațiuni aflate în afara controlului său direct, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod încearcă să își utilizeze efectul de levier în cadrul relațiilor sale de afaceri pentru a gestiona impacturile respective. Aceasta poate include utilizarea efectului de levier comercial (de exemplu, asigurarea respectării cerințelor contractuale în cadrul relațiilor de afaceri sau punerea în aplicare a stimulentelor), alte forme de pârghie în cadrul relației (cum ar fi furnizarea de formare sau consolidarea capacităților cu privire la drepturile populațiilor indigene în beneficiul entităților cu care întreprinderea are relații de afaceri) sau efectul de pârghie colaborativ cu omologii sau cu alți actori (cum ar fi inițiativele care vizează reducerea la minimum a impactului legat de securitate asupra comunităților sau participarea la parteneriate între întreprinderi și comunități). |
AR 28. |
Impacturile asupra comunităților pot rezulta din problemele de mediu care sunt prezentate de întreprindere în cadrul ESRS E1-E5. Câteva exemple sunt:
În cazul în care legătura dintre impactul asupra mediului și comunitățile locale este abordată în informațiile prezentate în cadrul cerințelor de prezentare de informații ESRS E1-E5, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la acestea și poate identifica în mod clar aceste informații. |
AR 29. |
Atunci când întreprinderea își dezvăluie participarea la o inițiativă industrială sau multipartită în cadrul acțiunilor sale de abordare a impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate prezenta modul în care inițiativa și implicarea sa vizează abordarea impactului semnificativ în cauză. Aceasta poate prezenta în cadrul ESRS S3-5 țintele relevante stabilite de inițiativă și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora. |
AR 30. |
Întreprinderea poate include exemple atunci când precizează dacă și modul în care ia în considerare impactul real și potențial asupra comunităților afectate în deciziile de încetare a relațiilor de afaceri și dacă și modul în care încearcă să abordeze orice impact negativ care ar putea rezulta în urma acestei încetări. |
AR 31. |
Atunci când prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor de gestionare a impacturilor semnificative în cursul perioadei de raportare, întreprinderea poate prezenta orice învățăminte desprinse din perioadele de raportare anterioare și actuale. |
AR 32. |
Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității măsurilor pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, procedurile judiciare și/sau hotărârile judecătorești aferente, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă. |
AR 33. |
Raportarea cu privire la eficacitate urmărește să permită înțelegerea legăturilor dintre acțiunile întreprinse de o întreprindere și gestionarea eficace a impacturilor. |
AR 34. |
În ceea ce privește inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru comunitățile afectate și care se bazează pe nevoile comunităților afectate, precum și în ceea ce privește progresele înregistrate în punerea în aplicare a unor astfel de inițiative sau procese, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 35. |
Întreprinderea poate preciza dacă inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru comunitățile afectate sunt concepute și pentru a sprijini realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. De exemplu, printr-un angajament de a promova ODD 5 al ONU pentru „realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor”, întreprinderea poate lua măsuri judicioase pentru a include femeile în procesul de consultare cu o comunitate afectată, pentru a îndeplini standardele de implicare efectivă a părților interesate, ceea ce poate contribui la capacitarea femeilor în cadrul procesului, dar și în viața lor de zi cu zi. |
AR 36. |
Atunci când prezintă rezultatele pozitive preconizate sau obținute în urma acțiunilor sale pentru comunitățile afectate, trebuie să se facă o distincție între dovada că anumite activități au avut loc (de exemplu, că un număr x de femei membre ale comunității au beneficiat de formare cu privire la modul în care să devină furnizori locali ai întreprinderii) și dovezi ale rezultatelor reale pentru comunitățile afectate (de exemplu, că x femei membre ale comunității au înființat întreprinderi mici și contratele lor cu întreprinderea se reînnoiesc în fiecare an). |
AR 37. |
Atunci când precizează dacă inițiativele sau procesele joacă, de asemenea, un rol în atenuarea impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare programe care vizează îmbunătățirea infrastructurii locale din jurul operațiunilor unei întreprinderi, cum ar fi îmbunătățirea drumurilor, ceea ce conduce la o reducere a numărului de accidente rutiere grave în care sunt implicați membri ai comunității. |
AR 38. |
Atunci când prezintă riscurile și oportunitățile semnificative legate de impactul întreprinderii asupra comunităților afectate sau de dependențele sale de acestea, întreprinderea poate lua în considerare următoarele:
|
AR 39. |
Atunci când prezintă informațiile din AR 41, întreprinderea poate lua în considerare explicații privind riscurile și oportunitățile care decurg din impactul asupra mediului sau din dependențe (a se vedea AR 31 pentru detalii suplimentare), inclusiv impacturile conexe asupra drepturilor omului (sau sociale). Printre exemple se numără riscurile reputaționale care decurg din impactul deversărilor poluante negestionate asupra sănătății comunităților; sau efectele financiare ale protestelor care pot perturba sau întrerupe activitățile unei întreprinderi, de exemplu, ca răspuns la operațiunile din zonele cu stres hidric care pot afecta viețile comunităților afectate. |
AR 40. |
Atunci când precizează dacă dependențele se transformă în riscuri, întreprinderea ia în considerare evoluțiile externe. |
AR 41. |
Atunci când prezintă politici, acțiuni, resurse și ținte legate de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative, în cazurile în care riscurile și oportunitățile decurg dintr-un impact semnificativ, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la prezentările sale de informații privind politicile, acțiunile și resursele și țintele în legătură cu impactul respectiv. |
AR 42. |
Întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod procesele sale de gestionare a riscurilor semnificative legate de comunitățile afectate sunt integrate în procesele sale existente de gestionare a riscurilor. |
AR 43. |
Atunci când prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor semnificative, întreprinderea poate prezenta ce funcții interne sunt implicate în gestionarea impacturilor și ce tipuri de măsuri întreprinde pentru a aborda impacturile negative și a promova impacturile pozitive. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații S3-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
AR 44. |
Atunci când prezintă informații cu privire la ținte în conformitate cu punctul 38, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 45. |
Țintele legate de riscurile și oportunitățile semnificative pot fi identice sau diferite de țintele legate de impacturile semnificative. De exemplu, o țintă de restabilire deplină a mijloacelor de subzistență ale comunităților afectate în urma relocării ar putea, pe de o parte, să reducă impactul asupra comunităților respective și, pe de altă parte, să reducă riscurile asociate, cum ar fi protestele din partea comunităților. |
AR 46. |
De asemenea, întreprinderea poate face distincție între țintele pe termen scurt, mediu și lung care acoperă același angajament de politică. De exemplu, întreprinderea poate avea ca obiectiv principal angajarea membrilor comunității într-o mină locală, obiectivul pe termen lung fiind de a asigura personal de la nivel local în proporție de 100 % până în 2025, iar obiectivul pe termen lung fiind de a adăuga x % din angajații locali în fiecare an și până în 2025. |
AR 47. |
Atunci când modifică sau înlocuiește o țintă în perioada de raportare, întreprinderea poate explica modificarea prin corelarea acesteia cu modificări semnificative ale modelului de afaceri sau cu modificări mai ample ale standardului sau legislației acceptat(e) din care este derivată ținta pentru a furniza informații contextuale conform ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice. |
ESRS S4
CONSUMATORII ȘI UTILIZATORII FINALI
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali |
– |
Cerința de prezentare de informații S4-2 – Procese de colaborare cu consumatorii și utilizatorii finali cu privire la impacturi |
– |
Cerința de prezentare de informații S4-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canale prin care consumatorii și utilizatorii finali își pot exprima preocupările |
– |
Cerința de prezentare de informații S4-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali, precum și eficacitatea acestor măsuri |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații S4-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
– |
Obiectiv |
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Strategia
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali |
– |
Cerința de prezentare de informații S4-2 – Procese de colaborare cu consumatorii și utilizatorii finali cu privire la impacturi |
– |
Cerința de prezentare de informații S4-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canale prin care consumatorii și utilizatorii finali își pot exprima preocupările |
– |
Cerința de prezentare de informații S4-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali, precum și eficacitatea acestor măsuri și abordări |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații S4-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă impacturile semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, precum și riscurile și oportunitățile semnificative aferente, inclusiv:
|
2. |
Pentru a îndeplini obiectivul, prezentul [proiect de] standard impune o explicație a abordării generale pe care întreprinderea o adoptă pentru a identifica și a gestiona orice impact semnificativ real și potențial asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali în legătură cu produsele și/sau serviciile sale în ceea ce privește:
|
3. |
Prezentul [proiect de] standard impune, de asemenea, o explicație a modului în care aceste impacturi, precum și dependențele întreprinderii de consumatori și/sau de utilizatorii finali, pot crea riscuri sau oportunități semnificative pentru întreprindere. De exemplu, impacturile negative asupra reputației produselor și/sau serviciilor întreprinderii pot fi nocive pentru performanța comercială a acesteia, în timp ce încrederea în produse și/sau servicii poate aduce beneficii comerciale, cum ar fi creșterea vânzărilor sau extinderea bazei viitoare de consumatori. |
4. |
Utilizarea ilegală sau abuzivă a produselor și serviciilor întreprinderii de către consumatori și utilizatorii finali nu intră în domeniul de aplicare al prezentului standard. |
Interacțiuni cu alte ESRS
5. |
Prezentul standard se aplică atunci când impacturile semnificative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și/sau riscurile și oportunitățile semnificative legate de aceștia au fost identificate prin procesul de evaluare a semnificației prevăzut în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. |
6. |
Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2, precum și cu ESRS S1 Forța de muncă proprie, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric și cu ESRS S3 Comunitățile afectate. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
7. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind strategia (SBM). Informațiile rezultate sunt prezentate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția SBM-3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic. |
Strategia
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
8. |
Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-2 punctul 43, întreprinderea prezintă modul în care interesele, punctele de vedere și drepturile consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali, inclusiv respectarea drepturilor omului, contribuie la strategia sa și la modelul său de afaceri. Consumatorii și/sau utilizatorii finali reprezintă un grup principal de părți interesate afectate. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
9. |
Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea prezintă:
|
10. |
Atunci când îndeplinește cerințele de la punctul 48, întreprinderea precizează dacă toți consumatorii și/sau utilizatorii finali care riscă să fie afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv de impacturi care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentării sale de informații în temeiul ESRS 2. În plus, întreprinderea prezintă următoarele informații:
|
11. |
Atunci când descrie principalele tipuri de consumatori și/sau utilizatori finali care sunt sau ar putea fi afectați negativ, pe baza evaluării semnificației prevăzute în ESRS 2 IRO-1, întreprinderea prezintă dacă și în ce mod a dezvoltat o înțelegere a modului în care consumatorii și/sau utilizatorii finali cu caracteristici specifice sau cei care utilizează anumite produse sau servicii pot fi expuși unui risc mai mare de prejudiciu. |
12. |
Întreprinderea precizează care dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturile și dependențele de consumatori și/sau de utilizatorii finali, dacă există, se referă mai degrabă la grupuri specifice de consumatori și/sau utilizatori finali (de exemplu, anumite grupe de vârstă) decât la toți consumatorii și/sau utilizatorii finali. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali
13. |
Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru gestionarea impacturilor semnificative ale produselor și/sau serviciilor sale asupra consumatorilor și utilizatorilor finali, precum și riscurile și oportunitățile semnificative asociate. |
14. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează în mod specific identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor semnificative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali, precum și politici care vizează riscurile sau oportunitățile semnificative legate de consumatorii și/sau utilizatorii finali. |
15. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 13 conține informații cu privire la politicile întreprinderii de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de consumatori și/sau utilizatori finali, în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. În plus, întreprinderea precizează dacă aceste politici vizează grupuri specifice sau toți consumatorii și/sau utilizatorii finali. |
16. |
Întreprinderea își descrie angajamentele în materie de politici privind drepturile omului (123) care sunt relevante pentru consumatori și/sau utilizatorii finali, inclusiv procesele și mecanismele de monitorizare a conformității cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, cu Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. În prezentarea de informații, aceasta se concentrează asupra aspectelor semnificative în raport cu elementele de mai jos, precum și asupra abordării sale generale în ceea ce privește (124):
|
17. |
Întreprinderea prezintă dacă și în ce mod politicile sale cu privire la consumatori și/sau utilizatorii finali sunt aliniate la instrumentele recunoscute la nivel internațional relevante pentru consumatori și/sau utilizatorii finali, inclusiv la Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind afacerile și drepturile omului. Întreprinderea prezintă, de asemenea, măsura în care au fost raportate în lanțul său valoric din amonte și din aval cazurile de nerespectare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a Declarației OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale care implică consumatori și/sau utilizatori finali și, dacă este cazul, precizează natura acestor cazuri (125). |
Cerința de prezentare de informații S4-2 – Procese de colaborare cu consumatorii și utilizatorii finali cu privire la impacturi
18. |
Întreprinderea prezintă procesele sale generale de colaborare cu consumatorii, utilizatorii finali și reprezentanții acestora cu privire la impacturile reale și potențiale asupra acestora. |
19. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă și modul în care întreprinderea colaborează, în cadrul procesului său continuu de diligență, cu consumatorii și/sau utilizatorii finali, cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatari credibili în ceea ce privește impacturile semnificative, reale și potențiale, pozitive și/sau negative care îi afectează sau sunt de natură să îi afecteze, precum și dacă și în ce mod perspectivele consumatorilor și ale utilizatorilor finali sunt luate în considerare în procesele decizionale ale întreprinderii. |
20. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod perspectivele consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile semnificative reale și potențiale asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali. Aceasta include, după caz, o explicație cu privire la următoarele:
|
21. |
După caz, întreprinderea prezintă măsurile pe care le ia pentru a înțelege perspectivele consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali care pot fi deosebit de vulnerabili la impact și/sau marginalizați (de exemplu, persoanele cu dizabilități, copiii etc.). |
22. |
În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un proces general de colaborare cu consumatorii și/sau cu utilizatorii finali, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de proces. |
Cerința de prezentare de informații S4-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canale prin care consumatorii și utilizatorii finali își pot exprima preocupările
23. |
Întreprinderea descrie procesele pe care le-a instituit pentru a asigura sau a coopera în vederea remedierii efectelor negative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali cu care întreprinderea are legătură, precum și canalele aflate la dispoziția consumatorilor și a utilizatorilor finali pentru a-și exprima preocupările și pentru ca acestea să fie abordate. |
24. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a mijloacelor formale prin care consumatorii și/sau utilizatorii finali își pot face cunoscute preocupările și nevoile direct întreprinderii și/sau prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale (de exemplu, mecanisme de soluționare a reclamațiilor) prin relațiile sale de afaceri, a modului de colaborare ulterioară cu acești consumatori și/sau utilizatori finali în ceea ce privește aspectele semnalate și eficacitatea acestor canale. |
25. |
Întreprinderea descrie:
|
26. |
Întreprinderea precizează dacă și în ce mod evaluează că respectivii consumatori și/sau utilizatori finali cunosc și au încredere în aceste structuri sau procese, ca modalitate de a-și exprima preocupările sau nevoile și de soluționare a acestora. În plus, întreprinderea precizează dacă a instituit politici pentru a proteja persoanele împotriva represaliilor atunci când utilizează astfel de structuri sau procese. În cazul în care aceste informații au fost prezentate în conformitate cu ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la informațiile respective. |
27. |
În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un canal de exprimare a preocupărilor și/sau nu sprijină disponibilitatea mecanismelor prin relațiile sale de afaceri, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de canal sau proces. |
Cerința de prezentare de informații S4-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali, precum și eficacitatea acestor măsuri
28. |
Întreprinderea prezintă modul în care ia măsuri pentru a aborda impacturile semnificative asupra consumatorilor și a utilizatorilor finali, pentru a gestiona riscurile semnificative și pentru a urmări oportunități semnificative legate de consumatori și de utilizatorii finali, precum și eficacitatea acțiunilor respective. |
29. |
Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv. În primul rând, ea trebuie să permită înțelegerea tuturor acțiunilor și inițiativelor prin care întreprinderea urmărește:
În al doilea rând, ea trebuie să ofere o înțelegere a modului în care întreprinderea abordează riscurile semnificative și urmărește oportunitățile semnificative legate de consumatori și/sau de utilizatorii finali. |
30. |
Întreprinderea furnizează o descriere succintă a planurilor de acțiune și a resurselor pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatorii finali, în conformitate cu ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. |
31. |
În ceea ce privește impacturile semnificative, întreprinderea descrie:
|
32. |
În ceea ce privește punctul 28, întreprinderea descrie:
|
33. |
În ceea ce privește riscurile și oportunitățile semnificative, întreprinderea descrie:
|
34. |
Întreprinderea precizează și în ce mod ia măsuri pentru a evita producerea sau contribuirea la un impact negativ semnificativ asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali prin practicile proprii, inclusiv, după caz, în ceea ce privește comercializarea, vânzările și utilizarea datelor. Aceasta poate include prezentarea abordării adoptate atunci când apar tensiuni între prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative și alte presiuni comerciale. |
35. |
Atunci când elaborează această prezentare de informații, întreprinderea ia în considerare dacă au fost raportate probleme și incidente grave privind drepturile omului în legătură cu consumatorii săi și/sau utilizatorii săi finali și, dacă este cazul, le prezintă (126). |
36. |
Atunci când evaluează eficacitatea unei acțiuni prin stabilirea unei ținte, în contextul prezentării informațiilor necesare în temeiul punctului 32 litera (c), întreprinderea ia în considerare ESRS 2 Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor. |
37. |
Întreprinderea prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative, cu informații care permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt gestionate impacturile semnificative. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații S4-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
38. |
Întreprinderea prezintă eventualele ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu:
|
39. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea utilizează ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pentru a stimula și a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative și/sau promovarea impacturilor pozitive asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și/sau în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de consumatori și/sau utilizatorii finali. |
40. |
Descrierea succintă a țintelor de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de consumatori și/sau utilizatorii finali conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T. |
41. |
Întreprinderea prezintă procesul de stabilire a țintelor, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea a colaborat direct cu consumatorii și/sau utilizatorii finali, cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili care au informații despre situația lor în:
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali. Acesta sprijină aplicarea cerințelor prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
Obiectiv
AR 1. |
Întreprinderea poate evidenția aspecte speciale relevante pentru un impact semnificativ pentru o perioadă mai scurtă de timp, de exemplu inițiative privind sănătatea și siguranța consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali în ceea ce privește contaminarea unui produs sau încălcarea gravă a confidențialității din cauza unei scurgeri masive de date. |
AR 2. |
Prezentarea generală a aspectelor sociale și a celor privind drepturile omului prevăzută la punctul 2 nu este menită să implice faptul că toate aceste aspecte ar trebui prezentate în fiecare cerință de prezentare de informații din prezentul standard. Mai degrabă, acesta oferă o listă de aspecte pe care întreprinderea trebuie să le ia în considerare în evaluarea semnificației (cf. ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea și ESRS 2 IRO-1) legate de consumatori și de utilizatorii finali și, ulterior, să le prezinte drept impacturi, riscuri și oportunități semnificative care intră în domeniul de aplicare al prezentului standard. |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
Strategia
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate
AR 3. |
ESRS 2 SBM-2 impune întreprinderii să ofere o înțelegere a măsurii și a modului în care consideră dacă strategia și modelul său de afaceri joacă un rol în crearea, exacerbarea sau (din contră) atenuarea impacturilor semnificative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia sunt adaptate pentru a aborda aceste impacturi semnificative. |
AR 4. |
Deși este posibil ca respectivii consumatori și/sau utilizatori finali să nu colaboreze cu întreprinderea la nivelul strategiei sau al modelului său de afaceri, opiniile lor pot sta la baza evaluării de către întreprindere a strategiei și a modelului său de afaceri. Întreprinderea poate să ia în considerare prezentarea de informații cu privire la opiniile reprezentanților legitimi (reali sau potențiali) sau la opiniile mandatarilor credibili ai consumatorilor și/sau ai utilizatorilor finali afectați în mod semnificativ care au cunoștințe cu privire la situația lor. |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri
AR 5. |
Impacturile asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali pot proveni din strategia sau din modelul de afaceri al întreprinderii în diferite moduri. De exemplu, impacturile se pot referi la propunerea de valoare a întreprinderii (de exemplu, furnizarea de platforme online cu potențial de prejudicii online și offline), la lanțul său valoric (de exemplu, rapiditatea dezvoltării de produse sau servicii sau furnizarea de proiecte, cu riscuri pentru sănătate și siguranță) sau la structura costurilor și modelul de venituri (de exemplu, stimulente de maximizare a vânzărilor care pun în pericol consumatorii). |
AR 6. |
Impacturile asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali care provin din strategie sau din modelul de afaceri pot genera, de asemenea, riscuri semnificative pentru întreprindere. De exemplu, în cazul în care modelul de afaceri al întreprinderii se bazează pe stimularea forței sale de vânzări să vândă rapid volume mari de produs sau serviciu (de exemplu, carduri de credit sau medicamente pentru durere), iar acest lucru duce la prejudicii pe scară largă pentru consumatori, întreprinderea se poate confrunta cu procese și cu prejudicierea reputației, ceea ce îi afectează activitatea și credibilitatea în viitor. |
AR 7. |
Exemplele de caracteristici specifice ale consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali care pot fi luate în considerare de întreprindere atunci când răspunde la punctul 11 includ consumatorii și/sau utilizatorii finali tineri care ar putea fi mai susceptibili de suferi impacturi asupra dezvoltării lor fizice și mintale sau care nu dispun de cunoștințe financiare și pot fi mai predispuși la vânzări sau practici de comercializare abuzive. Tot aici se pot regăsi femeile într-un context în care femeile sunt discriminate în mod sistematic în ceea ce privește accesul lor la anumite servicii sau comercializarea anumitor produse. |
AR 8. |
În ceea ce privește punctul 12, riscurile ar putea apărea din cauza dependenței întreprinderii de consumatori și/sau utilizatorii finali, în cazul în care evenimente cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact puternic pot declanșa efecte financiare; de exemplu, în cazul în care o pandemie globală are efecte grave asupra mijloacelor de subzistență ale unor consumatori, ceea ce duce la schimbări majore ale modelelor de consum. |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali
AR 9. |
Descrierea include informațiile-cheie necesare pentru a asigura o reprezentare exactă a politicilor în raport cu consumatorii și utilizatorii finali și, prin urmare, întreprinderea ia în considerare explicații cu privire la modificările semnificative aduse politicilor adoptate în cursul anului de raportare (de exemplu, așteptări noi pentru clienții corporativi, abordări noi sau suplimentare în ceea ce procesul de diligență și măsurile reparatorii). |
AR 10. |
Politica poate lua forma unei politici de sine stătătoare privind consumatorii și/sau utilizatorii finali sau poate fi inclusă într-un document mai amplu, cum ar fi un cod de etică sau o politică generală de durabilitate care a fost deja prezentată de întreprindere ca parte a unui alt ESRS. În aceste cazuri, întreprinderea furnizează o referință încrucișată exactă pentru a identifica aspectele politicii care îndeplinesc cerințele din această Cerință de prezentare de informații. |
AR 11. |
Atunci când prezintă informații cu privire la alinierea politicilor sale la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea ia în considerare faptul că principiile directoare se referă la Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația Universală a Drepturilor Omului și cele două convenții care o pun în aplicare și poate prezenta informații cu privire la alinierea la aceste instrumente. |
AR 12. |
Atunci când prezintă modul în care sunt integrate politicile externe, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare politicile interne privind vânzările și distribuția și alinierea la alte politici relevante pentru consumatori și/sau utilizatorii finali. Întreprinderea ia în considerare, de asemenea, politicile sale de protejare a veridicității și utilității informațiilor furnizate consumatorilor și/sau utilizatorilor finali potențiali și reali, atât înainte, cât și după vânzare. |
AR 13. |
Întreprinderea poate oferi o ilustrare a tipurilor de comunicare a politicilor sale către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, lucrătorii proprii, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, reprezentanți ai lucrătorilor), cu scopul de a se asigura că politica este accesibilă și că diferitele categorii de public înțeleg implicațiile acesteia. De asemenea, întreprinderea poate explica modul în care identifică și elimină potențialele obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice. |
Cerința de prezentare de informații S4-2 – Procese de colaborare cu consumatorii și utilizatorii finali cu privire la impacturi
AR 14. |
Printre mandatarii credibili care cunosc interesele, experiențele sau perspectivele consumatorilor și utilizatorilor finali s-ar putea număra organismele de protecție a consumatorilor pentru anumiți consumatori. |
AR 15. |
Atunci când descrie funcția sau rolul care are responsabilitatea operațională pentru o astfel de colaborare și/sau responsabilitatea finală, întreprinderea poate indica dacă este vorba despre un rol sau o funcție specifică sau care face parte dintr-un rol sau o funcție mai amplă și dacă au fost oferite activități de consolidare a capacităților pentru a ajuta personalul să se implice în colaborare. În cazul în care nu poate identifica o astfel de poziție sau funcție, poate preciza acest lucru. Această prezentare de informații ar putea fi realizată și prin trimitere la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS 2 GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere. |
AR 16. |
La elaborarea prezentărilor de informații descrise la punctul 20 literele (b) și (c), pot fi luate în considerare următoarele exemple:
|
AR 17. |
Pentru a ilustra modul în care perspectivele consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali u stat la baza unor decizii sau activități specifice ale întreprinderii, întreprinderea poate oferi exemple din perioada de raportare actuală. |
Cerința de prezentare de informații S4-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canale prin care consumatorii și utilizatorii finali își pot exprima preocupările
AR 18. |
În îndeplinirea cerințelor stabilite de criteriile de prezentare de informații din ESRS S4-3, întreprinderea se poate orienta după conținutul Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și al Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale axate pe mecanismele de remediere și de soluționare a reclamațiilor. |
AR 19. |
Printre canalele de semnalare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor, liniile telefonice de urgență, procesele de dialog sau alte mijloace prin care consumatorii și/sau utilizatorii finali sau reprezentanții lor legitimi pot exprima preocupări cu privire la impacturi sau pot explica nevoile pe care ar dori să le abordeze întreprinderea. Acestea ar putea include canalele furnizate direct de întreprindere și trebuie să fie prezentate în plus față de orice alte mecanisme pe care întreprinderea le poate utiliza pentru a obține informații cu privire la gestionarea impactului asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali, cum ar fi auditurile de conformitate. În cazul în care întreprinderea se bazează exclusiv pe informații cu privire la existența unor astfel de canale furnizate de relațiile sale de afaceri pentru a răspunde acestei cerințe, ea poate preciza acest lucru. |
AR 20. |
Pentru a oferi o mai bună înțelegere a informațiilor cuprinse în ESRS S4-3, întreprinderea poate furniza informații dacă și în ce mod consumatorii și/sau utilizatorii finali care pot fi afectați pot avea acces la canale la nivelul întreprinderii de care sunt afectați în legătură cu fiecare impact semnificativ. |
AR 21. |
Mecanismele părților terțe ar putea include mecanismele gestionate de guvern, ONG-uri, asociații sectoriale și alte inițiative de colaborare. În ceea ce privește domeniul de aplicare al acestor mecanisme, întreprinderea poate preciza dacă acestea sunt accesibile tuturor consumatorilor și/sau utilizatorilor finali care ar putea fi afectați în mod semnificativ potențial sau efectiv de întreprindere sau persoanelor sau organizațiilor care acționează în numele lor sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impacturile negative și prin intermediul cărora consumatorii și/sau utilizatorii finali (sau persoanele sau organizațiile care acționează în numele lor sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impactul negativ) pot formula plângeri sau preocupări legate de activitățile proprii ale întreprinderii. |
AR 22. |
În ceea ce privește protecția persoanelor care utilizează mecanismele împotriva represaliilor, întreprinderea poate descrie dacă tratează plângerile în mod confidențial și cu respectarea drepturilor la confidențialitate și la protecția datelor și dacă permit consumatorilor și/sau utilizatorilor finali să le utilizeze în mod anonim (de exemplu, prin reprezentarea de către o parte terță). |
AR 23. |
Pentru preciza dacă și în ce mod întreprinderea știe că respectivii consumatori și/sau utilizatori finali cunosc și au încredere în oricare dintre aceste canale, întreprinderea poate furniza date relevante și fiabile cu privire la eficacitatea acestor canale din perspectiva consumatorilor și/sau utilizatorilor finali. Printre exemplele de surse de informații se numără sondajele în rândul consumatorilor și/sau utilizatorilor finali care au utilizat aceste canale și nivelurile lor de satisfacție față de proces și rezultate. Pentru a ilustra nivelul de utilizare a acestor canale, întreprinderea poate prezenta numărul de plângeri primite de la consumatori și/sau de la utilizatorii finali în cursul perioadei de raportare. |
AR 24. |
Atunci când descrie eficacitatea canalelor prin care consumatorii și/sau utilizatorii finali își pot exprima preocupările, întreprinderea se poate orienta după următoarele întrebări, pe baza „criteriilor de eficacitate pentru mecanismele nejudiciare de soluționare a reclamațiilor”, astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului. Considerațiile de mai jos pot fi aplicate pentru fiecare canal în parte sau pentru sistemul colectiv de canale:
Pentru mai multe informații, a se vedea principiul nr. 31 din Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului. |
Cerința de prezentare de informații S4-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali, precum și eficacitatea acestor măsuri
AR 25. |
Poate fi nevoie de timp pentru a înțelege impacturile negative și modul în care întreprinderea poate fi implicată în acestea prin intermediul lucrătorilor din lanțul valoric din aval, precum și pentru a identifica răspunsurile adecvate și pentru a le pune în practică). Prin urmare, întreprinderea ia în considerare:
|
AR 26. |
Măsurile adecvate pot varia în funcție de următoarele aspecte: dacă întreprinderea produce sau contribuie la un impact semnificativ sau dacă impactul semnificativ este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile proprii printr-o relație de afaceri. |
AR 27. |
Având în vedere că impacturile negative semnificative care afectează consumatorii și/sau utilizatorii finali și care au avut loc în perioada de raportare pot avea legătură și cu alte entități sau operațiuni aflate în afara controlului său direct, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod încearcă să utilizeze efectul de levier în contextul relațiilor de afaceri relevante pentru a gestiona impacturile respective. Aceasta poate include utilizarea efectului de levier comercial (de exemplu, asigurarea respectării cerințelor contractuale în cadrul relațiilor de afaceri sau punerea în aplicare a stimulentelor), alte forme de pârghie în cadrul relației (cum ar fi furnizarea de formare sau consolidarea capacităților cu privire la utilizarea corespunzătoare a produselor sau practicile de vânzare în cadrul relațiilor de afaceri) sau efectul de pârghie colaborativ cu omologii sau cu alți actori (cum ar fi inițiativele care vizează marketingul responsabil sau siguranța produselor). |
AR 28. |
Atunci când întreprinderea își dezvăluie participarea la o inițiativă industrială sau multipartită în cadrul acțiunilor sale de abordare a impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate prezenta modul în care inițiativa și implicarea sa vizează abordarea impactului semnificativ în cauză. Aceasta poate prezenta în cadrul ESRS S4-5 țintele relevante stabilite de inițiativă și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora. |
AR 29. |
Întreprinderea poate include exemple atunci când precizează dacă și modul în care ia în considerare impactul real și potențial asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali în deciziile de încetare a relațiilor de afaceri și dacă și modul în care încearcă să abordeze orice impact negativ care ar putea rezulta în urma acestei încetări. |
AR 30. |
Atunci când prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor de gestionare a impacturilor semnificative în cursul perioadei de raportare, întreprinderea poate prezenta orice învățăminte desprinse din perioadele de raportare anterioare și actuale. |
AR 31. |
Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității măsurilor pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, procedurile judiciare și/sau hotărârile judecătorești aferente, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă. |
AR 32. |
Raportarea cu privire la eficacitate urmărește să permită înțelegerea legăturilor dintre acțiunile întreprinse de întreprindere și gestionarea eficace a impacturilor. |
AR 33. |
În ceea ce privește inițiativele sau procesele instituite de întreprindere, care se bazează pe nevoile consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali și pe nivelul de punere în aplicare a acestora, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 34. |
Întreprinderea poate preciza dacă inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru consumatori și/sau utilizatorii finali sunt concepute și pentru a sprijini realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. De exemplu, prin angajamentul de a promova ODD 3 al ONU pentru „asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă”, întreprinderea poate depune eforturi active pentru ca produsele sale să creeze mai puțină dependență și să devină mai puțin dăunătoare pentru sănătatea fizică și psihologică. |
AR 35. |
Atunci când prezintă rezultatele pozitive preconizate ale acțiunilor sale pentru consumatori și/sau utilizatorii finali, trebuie să se facă o distincție între dovada faptului că au avut loc anumite activități (de exemplu, faptul că un număr x de consumatori au primit informații cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase) și dovezile privind rezultatele reale pentru consumatori și/sau utilizatorii finali (de exemplu, faptul că un număr x de consumatori au adoptat obiceiuri alimentare mai sănătoase). |
AR 36. |
Atunci când precizează dacă inițiativele sau procesele joacă, de asemenea, un rol în atenuarea impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare programe care urmăresc să sprijine creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscul de înșelăciune online, ducând la o reducere a numărului de cazuri de utilizatori finali care se confruntă cu încălcări ale confidențialității datelor. |
AR 37. |
Atunci când prezintă riscurile și oportunitățile semnificative legate de impactul întreprinderii asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali sau de dependențele sale de aceștia, întreprinderea poate lua în considerare următoarele:
|
AR 38. |
Atunci când precizează dacă dependențele se transformă în riscuri, întreprinderea ia în considerare evoluțiile externe. |
AR 39. |
Atunci când prezintă politici, acțiuni, resurse și ținte legate de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative, în cazurile în care riscurile și oportunitățile decurg dintr-un impact semnificativ, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la prezentările sale de informații privind politicile, acțiunile și resursele și țintele în legătură cu impactul respectiv. |
AR 40. |
Întreprinderea ia în considerare măsura în care procesele sale de gestionare a riscurilor semnificative legate de consumatori și/sau utilizatori finali sunt integrate în procesele sale de gestionare a riscurilor existente și în ce mod. |
AR 41. |
Atunci când prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor semnificative, întreprinderea poate prezenta ce funcții interne sunt implicate în gestionarea impacturilor și ce tipuri de măsuri întreprinde pentru a aborda impacturile negative și a promova impacturile pozitive. |
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații S4-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative
AR 42. |
Atunci când prezintă țintele în ceea ce privește consumatorii și/sau utilizatorii finali, întreprinderea poate prezenta:
|
AR 43. |
Țintele legate de riscuri și oportunități semnificative pot fi identice sau diferite de țintele legate de impacturile semnificative. De exemplu, o țintă de asigurare a accesului egal la finanțare pentru consumatorii insuficient deserviți ar putea, pe de o parte, să reducă impactul discriminării asupra acestor consumatori și, pe de altă parte, să extindă grupul de clienți ai întreprinderii. |
AR 44. |
De asemenea, întreprinderea poate face distincție între țintele pe termen scurt, mediu și lung care acoperă același angajament de politică. De exemplu, obiectivul principal al întreprinderii poate fi ca serviciile sale online să devină accesibile persoanelor cu dizabilități, obiectivul pe termen lung fiind de a adapta 100 % din serviciile sale online până în 2025 și obiectivul pe termen scurt fiind de a adăuga un număr x de caracteristici accesibile în fiecare an și până în 2025. |
AR 45. |
Atunci când modifică sau înlocuiește o țintă în perioada de raportare, întreprinderea poate explica modificarea prin trimiteri încrucișate la modificări semnificative ale modelului de afaceri sau la modificări mai ample ale standardului sau legislației acceptat(e) din care este derivată ținta pentru a furniza informații contextuale conform ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice. |
ESRS G1
CONDUITA PROFESIONALĂ
CUPRINS
Obiectiv
Interacțiuni cu alte ESRS
Cerințe de prezentare de informații
– |
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general |
Guvernanța
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de supraveghere și de conducere |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative |
– |
Cerința de prezentare de informații G1-1 – Cultura corporativă și politicile privind conduita profesională și cultura corporativă |
– |
Cerința de prezentare de informații G1-2 – Gestionarea relațiilor cu furnizorii |
– |
Cerința de prezentare de informații G1-3 – Prevenirea și depistarea corupției și a dării sau luării de mită |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații G1-4 – Cazuri confirmate de corupție sau dare sau luare de mită |
– |
Cerința de prezentare de informații G1-5 – Exercitarea influenței politice și activitățile de lobby |
– |
Cerința de prezentare de informații G1-6 – Practici de plată |
Apendicele A: |
Cerințe de aplicare |
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
– |
Cerința de prezentare de informații G1-1 – Cultura corporativă și politicile privind conduita profesională |
– |
Cerința de prezentare de informații G1-2 – Gestionarea relațiilor cu furnizorii |
– |
Cerința de prezentare de informații G1-3 – Prevenirea și depistarea corupției și a dării sau luării de mită |
Indicatori și ținte
– |
Cerința de prezentare de informații G1-5 – Exercitarea influenței politice și activitățile de lobby |
– |
Cerința de prezentare de informații G1-6 – Practici de plată |
Obiectiv
1. |
Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea ale întreprinderii să înțeleagă strategia și abordarea, procesele și procedurile întreprinderii, precum și performanța sa în ceea ce privește conduita profesională. |
2. |
Prezentul standard se axează pe următoarele aspecte, denumite în mod colectiv în prezentul standard „conduita profesională sau aspecte legate de conduita profesională”:
|
Interacțiuni cu alte ESRS
3. |
Conținutul prezentului standard privind prezentările de informații cu caracter general, precum și privind gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și indicatorii și țintele se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Principii generale și, respectiv, ESRS 2 Cerințe generale. |
Cerințe de prezentare de informații
ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general
4. |
Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind guvernanța (GOV), strategia (SBM) și gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților (IRO) și raportate împreună cu acestea. |
Guvernanța
Cerința de prezentare de informații referitoare la ESRS 2 GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere
5. |
Atunci când prezintă informații cu privire la rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, întreprinderea acoperă următoarele aspecte:
|
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative
6. |
Atunci când descrie procesul de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative în ceea ce privește aspectele legate de conduita profesională, întreprinderea prezintă toate criteriile relevante utilizate în cadrul procesului, inclusiv locul, activitatea, sectorul și structura tranzacției. |
Cerința de prezentare de informații G1-1 – Politicile privind conduita profesională și cultura corporativă
7. |
Întreprinderea își prezintă politicile în ceea ce privește aspectele legate de conduita profesională și modul în care promovează cultura sa corporativă. |
8. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative în ceea ce privește aspectele legate de conduita profesională. Cerința urmărește, de asemenea, să ofere o înțelegere a abordării întreprinderii în ceea ce privește cultura corporativă. |
9. |
Informațiile prezentate în temeiul punctului 7 includ modul în care întreprinderea stabilește, dezvoltă, promovează și evaluează cultura sa corporativă. |
10. |
Prezentările de informații prevăzute la punctul 7 acoperă următoarele aspecte legate de politicile întreprinderii privind aspectele legate de conduita profesională:
|
11. |
Întreprinderile care fac obiectul unor cerințe legale în temeiul legislației naționale de transpunere a Directivei (UE) 2019/1937 sau al unor cerințe legale echivalente în ceea ce privește protecția avertizorilor pot îndeplini cerința de prezentare de informații menționată la punctul 10 litera (d), precizând că fac obiectul acestor cerințe legale. |
Cerința de prezentare de informații G1-2 – Gestionarea relațiilor cu furnizorii
12. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la gestionarea relațiilor sale cu furnizorii săi și la impactul acestora asupra lanțului său de aprovizionare. |
13. |
Obiectivul acestei cerințe e prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a modului în care întreprinderea își gestionează procesul de achiziții, inclusiv a unui comportament echitabil față de furnizori. |
14. |
Întreprinderea furnizează o descriere a politicii sale de prevenire a întârzierilor în efectuarea plăților, în special către IMM-uri. |
15. |
Prezentarea prevăzută la punctul 12 include următoarele informații:
|
Cerința de prezentare de informații G1-3 – Prevenirea și depistarea corupției și a dării sau luării de mită
16. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la sistemul său de prevenire și detectare, investigare și răspuns la acuzațiile sau incidentele legate de corupție și dare sau luare de mită, inclusiv formarea aferentă. |
17. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi transparență cu privire la principalele proceduri ale întreprinderii de prevenire, depistare și soluționare a acuzațiilor de corupție și de dare sau luare de mită. Aceasta include formarea oferită lucrătorilor proprii și/sau informațiile furnizate la nivel intern sau furnizorilor. |
18. |
Prezentarea prevăzută la punctul 16 include următoarele informații:
|
19. |
În cazul în care nu dispune de astfel de proceduri, întreprinderea prezintă acest fapt și, după caz, planurile sale de a le adopta. |
20. |
Prezentările de informații prevăzute la punctul 16 includ informații cu privire la modul în care întreprinderea își comunică politicile către cei pentru care sunt relevante, pentru a se asigura că politica este accesibilă și că aceștia înțeleg implicațiile sale. |
21. |
Prezentarea prevăzută la punctul 16 include informații cu privire la următoarele aspecte în ceea ce privește formarea:
|
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații G1-4 – Incidente de corupție sau dare sau luare de mită
22. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la incidentele de corupție sau dare sau luare de mită din cursul perioadei de raportare. |
23. |
Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi transparență cu privire la incidentele legate de corupție sau de dare sau luare de mită din cursul perioadei de raportare și cu privire la rezultatele acestora. |
24. |
Întreprinderea prezintă:
|
25. |
Întreprinderea prezintă:
|
26. |
Prezentările de informații solicitate includ incidentele care implică actori din lanțul său valoric numai în cazul în care întreprinderea sau angajații acesteia sunt direct implicați. |
Cerința de prezentare de informații G1-5 – Exercitarea influenței politice și activitățile de lobby
27. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la activitățile și angajamentele legate de exercitarea influenței sale politice, inclusiv activitățile sale de lobby legate de impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. |
28. |
Obiectivul acestei cerințe privind prezentarea de informații este de a asigura transparența în ceea ce privește activitățile și angajamentele întreprinderii legate de exercitarea influenței sale politice cu contribuții politice, inclusiv cu privire la tipurile și scopul activităților de lobby. |
29. |
Prezentarea de informații prevăzută la punctul 27 include:
|
30. |
Prezentarea de informații include, de asemenea, informații cu privire la numirea unor membri ai organelor de administrație, de conducere și de supraveghere care au deținut o funcție comparabilă în administrația publică (inclusiv în cadrul autorităților de reglementare) în cei doi ani anteriori numirii respective în perioada de raportare curentă. |
Cerința de prezentare de informații G1-6 – Practici de plată
31. |
Întreprinderea furnizează informații cu privire la practicile sale de plată, în special în ceea ce privește întârzierile în efectuarea plăților către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). |
32. |
Obiectivul acestei cerințe privind prezentarea de informații este de a oferi informații cu privire la condițiile contractuale de plată și la performanța sa în ceea ce privește plata, în special în ceea ce privește impactul acestora asupra IMM-urilor, îndeosebi cu privire la întârzierile în efectuarea plăților către IMM-uri. |
33. |
Prezentarea de informații în temeiul punctului 31 include:
|
Apendicele A
Cerințe de aplicare
Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS G1 Conduita profesională. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.
Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților
Cerința de prezentare de informații G1-1 – Politicile privind conduita profesională și cultura corporativă
AR 1. |
Întreprinderea poate lua în considerare următoarele aspecte atunci când stabilește prezentarea de informații în temeiul punctului 7:
|
Cerința de prezentare de informații G1-2 – Gestionarea relațiilor cu furnizorii
AR 2. |
În sensul prezentului standard, gestionarea relațiilor cu furnizorii întreprinderii poate include următoarele:
|
AR 3. |
„Furnizorii vulnerabili” includ furnizorii care sunt expuși unor riscuri economice, de mediu și/sau sociale semnificative. |
Cerința de prezentare de informații G1-3 – Prevenirea și depistarea corupției și a dării sau luării de mită
AR 4. |
„Funcții expuse riscului” înseamnă acele funcții considerate a fi expuse riscului de corupție și de dare sau luare de mită ca urmare a sarcinilor și responsabilităților acestora. |
AR 5. |
Prezentările de informații pot include detalii cu privire la evaluările și/sau cartografierea riscurilor, precum și cu privire la programele de monitorizare și/sau procedurile de control intern efectuate de întreprindere pentru a depista corupția și darea sau luarea de mită. |
AR 6. |
Politicile întreprinderii privind corupția și darea sau luarea de mită pot fi relevante pentru anumite grupuri de oameni, fie pentru că aceștia trebuie să le pună în aplicare (de exemplu angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, lucrătorii din lanțul valoric, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, sindicate și/sau reprezentanți ai lucrătorilor) pentru a comunica acestor grupuri politicile. Acest demers poate include, de asemenea, identificarea și/sau eliminarea potențialelor obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice. |
AR 7. |
Întreprinderea poate prezenta o analiză a activităților sale de formare, de exemplu în funcție de regiunea de formare sau de categoria forței de muncă proprii, în cazul în care programele sale diferă în mod semnificativ pe baza unor astfel de factori, iar astfel de informații ar fi utile pentru utilizatori. |
AR 8. |
Întreprinderea poate prezenta informațiile necesare cu privire la formare utilizând tabelul următor:
Exemplu ilustrativ de formare privind combaterea corupției și a dării sau luării de mită În cursul exercițiului financiar 20XY, ABC a oferit cursuri de formare lucrătorilor proprii care sunt expuși riscului în ceea ce privește politica sa (a se vedea nota x). Pentru aceste funcții expuse riscurilor, formarea este obligatorie, dar ABC a pus la dispoziție, de asemenea, formare voluntară pentru alți lucrători proprii. Detaliile formării în cursul anului sunt următoarele:
|
Indicatori și ținte
Cerința de prezentare de informații G1-5 – Exercitarea influenței politice și activitățile de lobby
AR 9. |
În sensul prezentului standard, „contribuție politică” înseamnă sprijin financiar sau în natură acordat direct partidelor politice, reprezentanților aleși ai acestora sau persoanelor care solicită funcții politice. Contribuțiile financiare pot include donații, împrumuturi, sponsorizări, plăți în avans pentru servicii sau achiziționarea de bilete la evenimente de strângere de fonduri și alte practici similare. Contribuțiile în natură pot include publicitatea, utilizarea unităților, proiectarea și imprimarea, donații de echipamente, acordarea funcțiilor de membri în consiliile de administrație, angajarea sau activitatea de consultanță pentru politicienii aleși sau candidații la funcții. |
AR 10. |
„Contribuție politică indirectă” înseamnă acele contribuții politice efectuate prin intermediul unei organizații intermediare, cum ar fi o organizație de lobby sau o organizație caritabilă, sau la sprijinul acordat unei organizații precum un grup de reflecție sau o asociație comercială legată de anumite partide politice sau de anumite cauze politice sau care sprijină anumite partide sau cauze politice. |
AR 11. |
Atunci când se stabilește o „poziție comparabilă” în prezentul standard, întreprinderea ia în considerare diverși factori, inclusiv nivelul de responsabilitate și sfera activităților întreprinse. |
AR 12. |
Întreprinderea poate furniza următoarele informații privind contribuțiile sale financiare sau în natură în ceea ce privește cheltuielile sale de lobby:
|
AR 13. |
În cazul în care este obligată din punct de vedere juridic să fie membră a unei camere de comerț sau a unei alte organizații care îi reprezintă interesele, întreprinderea poate preciza acest lucru. |
AR 14. |
La îndeplinirea cerinței de la punctul 29 litera (c), întreprinderea ia în considerare alinierea dintre declarațiile sale publice privind impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative și activitățile sale de lobby. |
AR 15. |
Un exemplu al modului în care ar putea arăta astfel de prezentări de informații:
Exemplu ilustrativ de angajament politic (inclusiv activități de lobby) În cursul exercițiului financiar 20XY, ABC a fost implicată în activități legate de propunerea de regulament XXX care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra modelului său de afaceri dacă ar fi pus în aplicare în forma actuală. ABC consideră că, deși regulamentul propus va aduce unele îmbunătățiri regimului de reglementare, cum ar fi xxx, în forma sa actuală, costurile aferente xxx vor depăși beneficiile. ABC și omologii săi colaborează în continuare cu XXX (autoritatea de reglementare) pentru a îmbunătăți acest echilibru. De asemenea, ABC a sprijinit partidul politic QRP din țara X și partidul EFG din țara Y deoarece ambele partide.... ABC este înregistrată în registrul local de transparență, și anume XYZ, iar numărul său de înregistrare este 987234. Sume în mii EUR
|
Cerința de prezentare de informații G1-6 – Practici de plată
AR 16. |
În unele cazuri, termenele contractuale de plată standard ale întreprinderii pot varia în mod semnificativ în funcție de țară sau de tipul de furnizor. În astfel de cazuri, informațiile cu privire la termenele standard pentru fiecare categorie principală de furnizori sau pentru fiecare țară sau regiune geografică ar putea fi exemple de informații contextuale suplimentare pentru a explica informațiile prezentate la punctul 33 litera (b). |
AR 17. |
Un exemplu al modului în care ar putea arăta descrierea informațiilor privind termenele contractuale standard de la punctul 33 litera (b):
Termenele contractuale de plată standard ale ABC sunt plăți la primirea facturii pentru angrosiști, care reprezintă aproximativ 80 % din valoarea facturilor sale anuale. Aceasta plătește serviciile primite în termen de 30 de zile de la primirea facturii, ceea ce reprezintă aproximativ 5 % din facturile sale anuale. Restul facturilor sale sunt plătite în termen de 60 de zile de la primire, cu excepția celor din țara X care, în conformitate cu standardele pieței, sunt plătite în termen de 90 de zile de la primire. |
(1) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(2) Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (JO L 322, 16.12.2022, p. 15).
(3) Principiul director nr. 16 al ONU și comentariul acestuia; Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 21 și 25, precum și (b) Orientările OCDE, capitolul II privind politicile generale (punctul A.10) și capitolul IV privind drepturile omului (punctul 4 și punctul 44 din comentariu); și în Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II punctele 1.1 și 1.2 și în anexă, întrebările 14 și 15.
(4) Principiul director nr. 18 al ONU și comentariul acestuia, principiul director nr. 20 al ONU, comentariile la principiile directoare nr. 21 și 29 ale ONU și principiul director nr. 31 litera (h) al ONU și comentariul acestuia; și Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 30, 33, 42 și 76, precum și Orientările OCDE, capitolul II privind politicile generale (punctul A.14 și punctul 25 din comentariu); și în Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II (punctele 2.1.c, 2.3. 2.4.a, 3.1.b și 3.1.f) și în anexă, întrebările 8-11.
(5) Principiile directoare nr. 17, 18 și 24 ale ONU și comentariile acestora, precum și comentariul la principiul director nr. 29 al ONU; și Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 9, 12-13, 27-28, 36-42 și 85-89 și Orientările OCDE, capitolul II privind politicile generale (punctele A.10-11 și punctul 14 din comentariu) și capitolul IV privind drepturile omului (punctele 1-2 și punctele 41-43 din comentariu); și în Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II punctele 2.1-2.4 și în anexă, întrebările 3-5 și 19-31).
(6) Principiile directoare nr. 19, 22 și 23 ale ONU și comentariile acestora, Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 11, 32, 46-47, 64-68 și 82-83, Orientările OCDE, capitolul II privind politicile generale (punctul A.12 și punctele 18-22 din comentariu), capitolul IV privind drepturile omului (punctul 3 și punctele 42-43 din comentariu) și Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II punctele 3.1-3.2 și în anexă, întrebările 32-40.
(7) Principiul director nr. 20 și principiul director nr. 31 litera (g) ale ONU și comentariile acestora; și Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 49-53 și 80 și Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II (punctele 4.1 și 5.1) și în anexă, întrebările 41-47.
(8) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(9) Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă (JO L 184, 14.7.2007, p. 17).
(10) Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12).
(11) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(12) Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).
(13) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile (respectiv „Diversitatea de gen în cadrul consiliului”), precum și a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum se prevede prin indicatorul „Raportul mediu ponderat dintre femei și bărbați în cadrul organelor de conducere” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(14) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Procentul mediu ponderat al membrilor din cadrul organelor de conducere care sunt independenți” din secțiunea I din anexa II.
(15) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa procesului de diligență”).
(16) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Expunerea la întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul combustibililor fosili”).
(17) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
(18) Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).
(19) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care produc substanțe chimice”).
(20) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile [„Expunerea la arme controversate (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice)”].
(21) Aceste informații vin în sprijinul nevoii administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1818, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (1) litera (b).
(22) Articolul 18 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2013/34/UE: „cifra de afaceri netă, defalcată pe segmente de activități și pe piețe geografice, în măsura în care aceste segmente și piețe diferă substanțial unele față de altele, ținând seama de modul de organizare a vânzării de produse și a furnizării de servicii ”.
(23) Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).
(24) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (Regulamentul privind cerințele de capital, „CRR”) (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(25) Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1).
(26) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
(27) Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește explicația din declarația privind indicii de referință a modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în fiecare indice de referință furnizat și publicat (JO L 406, 3.12.2020, p. 1).
(28) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei din 30 noiembrie 2022 de modificare a standardelor tehnice de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 în ceea ce privește publicarea informațiilor privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (JO L 324, 19.12.2022, p. 1).
(29) Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17).
(30) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).
(31) Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17).
(32) Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).
(33) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(34) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei din 30 noiembrie 2022 de modificare a standardelor tehnice de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 în ceea ce privește publicarea informațiilor privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (JO L 324, 19.12.2022, p. 1).
(35) Aceste informații sunt aliniate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (Legea europeană a climei) și la articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).
(36) Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).
(37) Valorile CapEx luate în considerare se referă la următoarele coduri NACE:
(a) |
B.05 Extracția cărbunelui și lignitului, B.06 Extracția țițeiului și a gazelor naturale (limitată la țiței), B.09.1 Activități de sprijinire a extracției de țiței și gaze naturale (limitate la țiței), |
(b) |
C.19 - Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, |
(c) |
D.35.1 - Producția, transportul și distribuția energiei electrice, |
(d) |
D.35.3 - Furnizarea aburului și aerului condiționat (limitată la producția de energie electrică și/sau de energie termică pe bază de cărbune și petrol); |
(e) |
G.46.71 – Vânzări cu ridicata de combustibili solizi, lichizi și gazoși și produse asociate (limitată la combustibili solizi și lichizi). |
Pentru activitățile legate de gaze, definiția codului NACE se referă la activitățile cu emisii directe de GES mai mari de 270 gCO2/KWh.
(38) Această cerință de prezentare de informații este inclusă în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 1 privind riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice și este aliniată la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei), articolul 12 alineatul (1) literele (d)-(g) și articolul 12 alineatul (2).
(39) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088 (SFDR), întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu dispun de inițiative de reducere a emisiilor de carbon”). și sunt aliniate la articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).
(40) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Ponderea consumului și a producției de energie din surse neregenerabile”). Defalcarea servește drept referință pentru un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum este prevăzut de indicatorul nr. 5 din tabelul II din aceeași anexă („Defalcarea consumului de energie pe tipuri de surse neregenerabile de energie”).
(41) În conformitate cu cerințele din actele delegate pentru hidrogenul din surse regenerabile: Regulamentul delegat al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea unei metodologii a Uniunii de stabilire a unor norme detaliate pentru producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică obținuți din surse regenerabile și utilizați în transporturi; și Regulamentul delegat al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea unui prag minim pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii pe bază de carbon reciclat și prin specificarea unei metodologii de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră obținute de la combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi și de la combustibilii pe bază de carbon reciclat.
(42) Sectoarele climatice cu impact ridicat sunt cele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din NACE [astfel cum sunt definite în Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din].
(43) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Ponderea consumului și a producției de energie din surse neregenerabile”).
(44) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Intensitatea consumului de energie per sector climatic cu impact ridicat”).
(45) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii nr. 1 și nr. 2 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Emisii de GES” și „Amprenta de carbon”). Aceste informații sunt aliniate la articolul 5 alineatul (1), articolul 6 și articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).
(46) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 3 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Intensitatea GES a societăților în care s-a investit”). Aceste informații sunt aliniate la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).
(47) Aceste informații sunt aliniate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (Legea europeană a climei).
(48) Aceste informații sunt aliniate la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).
(49) Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 5: Portofoliul bancar – Riscul fizic aferent schimbărilor climatice: expuneri supuse unui risc fizic.
(50) Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 5: Portofoliul bancar – Riscul fizic aferent schimbărilor climatice: expuneri supuse unui risc fizic.
(51) Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 2: Portofoliul bancar - Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: Împrumuturi garantate cu bunuri imobile – Eficiența energetică a garanției reale.
(52) Aceste informații sunt aliniate la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).
(53) articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul privind standardele de referință în domeniul climei prevede că „ administratorii de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris trebuie să excludă din respectivii indici de referință toate întreprinderile următoare:
a) |
întreprinderile care obțin 1 % sau mai mult din veniturile lor din activități de exploatare, minerit, extracție, distribuție sau rafinare a huilei și a lignitului; sau |
b) |
întreprinderile care obțin 10 % sau mai mult din veniturile lor din activități de exploatare, extracție, distribuție sau rafinare a păcurii; sau |
c) |
întreprinderile care obțin 50 % sau mai mult din veniturile lor din activități de exploatare, extracție, producție sau distribuție a combustibililor gazoși; sau |
d) |
întreprinderile care obțin 50 % sau mai mult din veniturile lor din generarea de energie electrică cu o intensitate a GES mai mare de 100 g CO2 e/kWh.” |
articolul 12 alineatul (2) prevede că „ Administratorii de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris trebuie să excludă din indicii de referință respectivi orice întreprindere în privința căreia au constatat sau au estimat ori în privința căreia furnizorii de date externe au constatat sau au estimat că dăunează în mod semnificativ unuia sau mai multor obiective de mediu menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, în conformitate cu normele privind estimările prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din prezentul regulament.”
(54) Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 1 privind riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice.
(55) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
(56) În conformitate cu cerințele din actele delegate pentru hidrogenul din surse regenerabile: Regulamentul delegat al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea unei metodologii a Uniunii de stabilire a unor norme detaliate pentru producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică obținuți din surse regenerabile și utilizați în transporturi; și Regulamentul delegat al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea unui prag minim pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii pe bază de carbon reciclat și prin specificarea unei metodologii de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră obținute de la combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi și de la combustibilii pe bază de carbon reciclat.
(57) Pe baza Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.
(58) Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 471, 30.12.2021, p. 1).
(59) Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 5: Expuneri care fac obiectul riscului fizic.
(60) Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 5: Expuneri care fac obiectul riscului fizic.
(61) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
(62) Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – Modelul 2 privind bunurile imobile, eficiența energetică a garanției reale.
(63) Rata costurilor este factorul utilizat pentru a transforma impacturile nemonetare, cum ar fi tone, hectare, m3 etc. în unități monetare. Ratele costurilor ar trebui să se bazeze pe studii de evaluare monetară, trebuie să se bazeze pe date științifice, iar metodele utilizate pentru obținerea acestora ar trebui să fie transparente. Orientări privind aceste metode pot fi obținute, de exemplu, din proiectul TRANSPARENT, finanțat de EU-LIFE.
(64) Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).
(65) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât provin din: (a) un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 2 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Emisii de poluanți atmosferici”); (b) indicatorul nr. 8 din tabelul I din anexa I („Emisii în apă”); (c) indicatorul nr. 1 din tabelul II din anexa I („Emisii de poluanți anorganici”); și (d) indicatorul nr. 3 din tabelul II din anexa I („Emisii de substanțe care diminuează stratul de ozon”).
(66) Potrivit Eurostat, gradul de urbanizare (DEGURBA) este o clasificare care indică caracterul unei zone. Pe baza ponderii populației locale care trăiește în clustere urbane și în centre urbane, aceasta clasifică unitățile administrative locale (UAL sau comunele) în trei tipuri de zone: (i) orașe (zone dens populate), (ii) orașe și suburbii (zone cu densitate intermediară) și (iii) zone rurale (zone slab populate).
(67) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
(68) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei („Directiva-cadru privind apa”) (JO L 327, 22.12.2000, p. 1.)
(69) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
(70) Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).
(71) Sursa: Standardul de performanță IFC 6, 2012.
(72) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu dispun de politici de gestionare a apei”).
(73) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 8 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Expunerea la zone cu stres hidric ridicat”).
(74) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind oceanele/mările”).
(75) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6.2 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Utilizarea și reciclarea apei”, 2. Procentul mediu ponderat de apă reciclată și reutilizată de societățile în care s-a investit).
(76) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6.1 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile [„Utilizarea și reciclarea apei”, 1. Cantitatea medie de apă consumată de societățile în care s-a investit (în metri cubi) per milion EUR din veniturile societăților în care s-a investit].
(77) Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre, COM/2020/380 final.
(78) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice ( JO L 20, 26.1.2010, p. 7 ) și Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică ( JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(79) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) ( JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
(80) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piețele financiare care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul 1 din anexa 1 la regulamentul delegat aferent în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Activități care afectează negativ zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității”).
(81) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalul efect negativ, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul 2 din anexa 1 la regulamentul delegat aferent în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Degradarea solului, deșertificare, impermeabilizarea solului”).
(82) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalul efect negativ, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul 2 din anexa 1 la regulamentul delegat aferent în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Specii naturale și zone protejate”).
(83) Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).
(84) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind terenurile/agricultura”).
(85) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind oceanele/mările”).
(86) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalul efect negativ, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 15 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Despădurire”).
(87) Astfel cum se indică în lista roșie a speciilor amenințate a UICN și în lista roșie europeană publicată de Comisia Europeană.
(88) Factorul direct al schimbărilor climatice trebuie raportat în cadrul ESRS E1 Schimbările climatice, cel al poluării – în cadrul ESRS E2 Poluarea.
(89) Astfel cum s-a propus prin Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 325, 20.12.2018, p. 18).
(90) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
(91) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Ponderea deșeurilor nereciclate”).
(92) Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48). Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Ponderea deșeurilor periculoase și a deșeurilor radioactive”).
(93) Stabilite prin Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).
(94) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori suplimentari legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de incidente de muncă forțată”).
(95) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori suplimentari legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de producere a unor incidente de muncă a copiilor”).
(96) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului”).
(97) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile.
(98) Aceste informații vin în sprijinul nevoii administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Expunerea portofoliului indicelui de referință la întreprinderi care nu aplică politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(99) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa proceselor și a măsurilor de prevenire a traficului de persoane”).
(100) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 1 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în societăți care nu dispun de politici de prevenire a accidentelor la locul de muncă”).
(101) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unui mecanism de soluționare a reclamațiilor/plângerilor în legătură cu aspectele privind personalul”).
(102) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Raportul mediu ponderat al accidentelor, vătămărilor, deceselor” din secțiunile 1 și 2 din anexa II. Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 2 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Rata accidentelor”), precum și a administratorilor de indici de referință de a publica factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Raportul mediu ponderat al accidentelor, vătămărilor, deceselor” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(103) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 3 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul de zile pierdute ca urmare a vătămărilor, accidentelor, deceselor sau bolilor”).
(104) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Disparitatea salarială de gen în formă neajustată”) și a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Diferența medie ponderată de remunerare dintre femei și bărbați” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(105) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 8 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Un nivel excesiv al raportului dintre remunerația directorului general și cea a lucrătorilor”).
(106) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Incidente de discriminare”).
(107) Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu și suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul I din anexa I și prin indicatorul nr. 14 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de OCDE” și „Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului”); precum și nevoile de informare ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul „Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(108) Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară (JO L 122, 16.5.2009, p. 28).
(109) Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (JO L 80, 23.3.2002, p. 29).
(*1) Genul este cel menționat de angajații înșiși.
(110) Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).
(111) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori suplimentari legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii nr. 12 și nr. 13 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de producere a unor incidente de muncă a copiilor” și „Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de incidente de muncă forțată”).
(112) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului”).
(113) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale”).
(114) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa proceselor și a măsurilor de prevenire a traficului de persoane”).
(115) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unui cod de conduită al furnizorului”).
(116) Aceste informații vin în sprijinul nevoii administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Expunerea portofoliului indicelui de referință la întreprinderi care nu aplică politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(117) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile; precum și ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorii „Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern” și „Expunerea portofoliului indicelui de referință la întreprinderi care nu aplică politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(118) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului”).
(119) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului”).
(120) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale”).
(121) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile [„Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”]; precum și ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul „Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(122) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului”).
(123) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului”).
(124) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile.
(125) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile [„Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”]; precum și ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul „Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(126) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului”).
(127) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 15 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unor politici de combatere a corupției și a dării și luării de mită”).
(128) Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).
(129) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Protecția insuficientă a avertizorilor de integritate”).
(130) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede în indicatorul nr. 17 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul condamnărilor și valoarea amenzilor pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită”). și a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Numărul condamnărilor și valoarea amenzilor pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.
(131) Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 16 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Cazuri în care nu s-au luat măsuri suficiente pentru a aborda situațiile de încălcare a standardelor de combatere a corupției și a dării și luării de mită”).
(132) Organe de administrație, de conducere și de supraveghere.
ANEXA II
ACRONIME ȘI GLOSAR DE TERMENI
Această anexă prezintă toate acronimele care figurează în ESRS (tabelul 1), precum și toți termenii definiți în ESRS (tabelul 2).
Tabelul 1
Acronime
AMS (Automated Measuring Systems) |
Sisteme automatizate de măsurare |
AQI (Air Quality Indeces) |
Indicatori privind calitatea aerului |
AR (Application Requirements) |
Cerințe de aplicare |
AWS (Alliance for Water Stewardship) |
Alianța pentru gospodărirea apei |
BAT (Best Available Technique) |
Cea mai bună tehnică disponibilă |
BAT-AEL (Best Available Technique-Associated Emission Level) |
Nivel de emisii asociat celei mai bune tehnici disponibile |
BAT-AEPL (Best Available Technique-Associated Environmental Performance Level) |
Nivel de performanță de mediu asociat celei mai bune tehnici disponibile |
BREF (Best Available Techniques Reference Documents) |
Documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile |
BTU (British Thermal Units) |
Unități termice britanice |
CapEx (Capital Expenditure) |
Cheltuială de capital |
CBD (Convention for Biological Diversity) |
Convenția privind diversitatea biologică |
CDDA (Common Database on Designated Areas) |
Baza de date comună privind zonele desemnate |
CEN |
Comitetul European de Standardizare |
CENELEC |
Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică |
CH4 |
Metan |
CICES (Common International Classification of Ecosystem Services) |
Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice |
C02 |
Dioxid de carbon |
CRR (Capital Requirements Regulation) |
Regulamentul (UE) 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) (Regulamentul privind cerințele de capital) |
DEGURBA (Degree of Urbanisation) |
Gradul de urbanizare |
DR BP-1 |
Cerința de prezentare de informații – Baza generală pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea |
DR BP-2 |
Cerința de prezentare de informații – Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice |
DR GOV-1 |
Cerința de prezentare de informații – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere |
DR GOV-2 |
Cerința de prezentare de informații – Informații furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea |
DR GOV-3 |
Cerința de prezentare de informații – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente |
DR GOV-4 |
Cerința de prezentare de informații – Declarație privind procesul de diligență în materie de durabilitate |
DR GOV-5 |
Cerința de prezentare de informații – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea |
DR SBM-1 |
Cerința de prezentare de informații – Poziția pe piață, strategia, modelul (modelele) de afaceri și lanțul valoric |
DR SBM-2 |
Cerința de prezentare de informații – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate |
DR SBM-3 |
Cerința de prezentare de informații – Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul (modelele) de afaceri |
DR IRO-1 |
Cerința de prezentare de informații – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative |
DR IRO-2 |
Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarațiile privind durabilitatea ale întreprinderii |
DNSH (Do No Significant Harm) |
Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” |
DR (Disclosure Requirements) |
Cerințe de prezentare de informații |
ABE |
Autoritatea Bancară Europeană |
CE |
Comisia Europeană |
SEE |
Spațiul Economic European |
EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group) |
Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară |
EFRAG SRB (European Financial Reporting Advisory Group Sustainability Reporting Board) |
Consiliul pentru raportarea privind durabilitatea al Grupului Consultativ European pentru Raportarea Financiară |
EIM |
Evaluarea impactului asupra mediului |
EMAS (Eco-Management and Audit Scheme) |
Sistem de management de mediu și audit |
EPC (Energy Performance Certificate) |
Certificat de performanță energetică |
EPRTR (European Pollutant Release and Transfer Register) |
Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați |
AES |
Autorități europene de supraveghere |
ESMA (European Securities and Markets Authority) |
Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe |
ESRS (European Sustainability Reporting Standards) |
Standardele europene de raportare privind durabilitatea |
ESRS 1 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea 1 Cerințe generale |
ESRS 2 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea 2 Prezentări de informații cu caracter general |
ESRS E1 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea E1 Schimbările climatice |
ESRS E2 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea E2 Poluarea |
ESRS E3 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea E3 Resursele de apă și marine |
ESRS E4 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea E4 Biodiversitatea și ecosistemele |
ESRS E5 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea E5 Utilizarea resurselor și economia circulară |
ESRS G1 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea G1 Conduita profesională |
ESRS S1 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea S1 Forța de muncă proprie |
ESRS S2 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea S2 Lucrătorii din lanțul valoric |
ESRS S3 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea S3 Comunitățile afectate |
ESRS S4 |
Standardul european de raportare privind durabilitatea S4 Consumatorii și utilizatorii finali |
UE |
Uniunea Europeană |
EU ETS (European Union Emmissions Trading Scheme) |
Sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii |
EWC (European Works Council) |
Comitet european de întreprindere |
FPIC (Free, Prior and Informed Consent) |
Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză |
ENI |
Echivalent normă întreagă |
GAAP (Generally Accepted Accounting Principles) |
Principii contabile general acceptate |
GES |
Gaz cu efect de seră |
GJ |
Gigajoule |
GRI (Global Reporting Initiative) |
Inițiativa de Raportare Globală |
GWP (Global Warming Potential) |
Potențial de încălzire globală |
HFC |
Hidrofluorocarburi |
DEI |
Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) (Directiva privind emisiile industriale) |
CFI |
Corporația Financiară Internațională |
IFRS (International Financial Reporting Standards) |
Standardele internaționale de raportare financiară |
OIM |
Organizația Internațională a Muncii |
IPBES |
Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice |
IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) |
Grupul interguvernamental privind schimbările climatice |
ISEAL (International Social and Environmental Accreditation and Labeling) |
Alianța Internațională pentru Acreditarea și Etichetarea Socială și de Mediu |
ISO (International Organization for Standardization) |
Organizația Internațională de Standardizare |
ISSB (International Sustainability Standards Board) |
Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate |
STI (Implementing Technical Standards) |
Standarde tehnice de punere în aplicare |
UICN |
Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii |
KBA (Key Biodiversity Areas) |
Zone principale de biodiversitate |
Kg |
Kilogram |
lb |
Livră |
LEAP (Locate Evaluate Assess Prepare) |
Localizare, evaluare, estimare, pregătire |
LGBTIQ |
Persoane lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer |
MDR (Minimum Disclosure Requirement) |
Cerința privind prezentarea minimă de informații |
MWh |
Megawatt-oră |
N2O |
Protoxid de azot |
NACE |
Clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea Europeană |
NF3 |
Trifluorură de azot |
ONG-uri |
Organizații neguvernamentale |
NH3 |
Amoniac |
NOX |
Oxizi de azot |
NUTS (Nomenclature of Territorial Units of Statistics) |
Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică |
O3 |
Ozon |
ODS (Ozone-Depleting Substance) |
Substanță care diminuează stratul de ozon |
OCDE |
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică |
OECM (One Earth Climate Model) |
Modelul One Earth Climate Model |
OpEx |
Cheltuieli de funcționare |
PBTS (Persistent, Bioaccumulative and Toxic Substances) |
Substanțe persistente, bioacumulative și toxice |
PCAF (Partnership for Carbon Accounting Financial) |
Parteneriat privind aspectele financiare ale contabilizării carbonului |
PCF |
Perfluorocarburi |
PM (Particulate Matter) |
Particule în suspensie |
PMT (Persistent, Mobile and Toxic Substances) |
Substanțe persistente, mobile și toxice |
POP |
Poluant organic persistent |
REACH (Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals) |
Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice |
SBTi (Science Based Targets Initiative) |
Inițiativa pentru obiective bazate pe știință |
SBTN (Science Based Targets Network) |
Rețeaua pentru obiective bazate pe știință |
SCE |
Societas Cooperativa Europaea |
SDA (Sectoral Decarbonisation Approach) |
Abordarea sectorială a decarbonizării |
ODD |
Obiective de dezvoltare durabilă |
SDPI (Sustainable Development Performance Indicator) |
Indicatorul de performanță în materie de dezvoltare durabilă |
SE |
Societate europeană |
SEEA (System of Environmental-Economic Accounting) |
Sistemul de conturi economice și de mediu |
SEEA EA (System of Environmental-Economic Accounting Ecosystem Accounting) |
Conturi referitoare la ecosisteme în cadrul sistemului de conturi economice și de mediu |
SFRD (Sustainable Finance Disclosures Regulation) |
Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă) |
SOX |
Oxizi de sulf |
SVHC (Substances of Very High Concern) |
Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită |
TCFD (Task Force on Climate-Related Financial Disclosures) |
Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă |
TNFD (Taskforce on Nature-related Financial Disclosures) |
Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de natură |
ONU |
Organizația Națiunilor Unite |
UNEP (United Nations Environment Programme) |
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu |
UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization) |
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură |
vPvBs (Very Persistent and Very Bioaccumulative Substances) |
Substanțe foarte persistente și foarte bioacumulative |
vPvM (Very Persistent and Very Mobile Substances) |
Substanțe foarte persistente și foarte mobile |
WDPA (World Database of Protected Areas) |
Baza de date mondială a zonelor protejate |
WRI (World Resources Institute) |
Institutul Mondial al Resurselor |
WWF (World-Wide Fund for Nature) |
Fondul mondial pentru natură |
Tabelul 2
Termeni definiți în ESRS
Acest tabel definește termenii care trebuie utilizați ca referință pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea în conformitate cu ESRS.
Termen definit |
Definiție |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Acțiuni |
Acțiunile se referă la:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Actor din cadrul lanțului valoric |
Persoană fizică sau entitate din cadrul lanțului valoric din amonte sau din aval. Se consideră că un actor se află în aval față de întreprindere (de exemplu, distribuitorii, clienții) atunci când primește produse sau servicii de la întreprinderea respectivă; se consideră că un actor se află în amonte față de întreprindere (de exemplu, furnizorii) atunci când furnizează produse sau servicii care sunt utilizate pentru realizarea produselor sau a serviciilor proprii ale întreprinderii. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Salariu adecvat |
Un salariu care îndeplinește nevoile lucrătorului și ale familiei sale, ținând seama de condițiile economice și sociale naționale. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Organe de administrație, de conducere și de supraveghere |
Organele de guvernanță cu cea mai înaltă autoritate decizională din cadrul întreprinderii, inclusiv comitetele acesteia. În cazul în care în structura de guvernanță nu există membri ai organelor de administrație, de conducere sau de supraveghere ale întreprinderii, ar trebui să fie incluși directorul general și directorul general adjunct, dacă există această funcție. În unele jurisdicții, sistemele de guvernanță sunt formate din două niveluri, în care supravegherea și conducerea sunt separate. În astfel de cazuri, ambele niveluri sunt incluse în definiția organelor de administrație, de conducere și de supraveghere. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Comunități afectate |
Persoane sau grupuri care locuiesc sau lucrează în aceeași zonă și care au fost sau pot fi afectate de operațiunile unei întreprinderi raportoare sau prin intermediul lanțului său valoric din amonte și din aval. Comunitățile afectate pot varia de la cele care locuiesc în vecinătatea operațiunilor întreprinderii (comunitățile locale) la cele care locuiesc la o anumită distanță. Comunitățile afectate includ populațiile indigene afectate efectiv și potențial. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Remunerație totală anuală |
Remunerația totală anuală pentru forța de muncă proprie include salariul, bonusurile, acordările de valori mobiliare, acordările de opțiuni, compensațiile din cadrul planului de stimulente pentru alte elemente decât capitalurile proprii, variația valorii pensiei și câștigurile din compensațiile amânate necalificate furnizate pe parcursul unui an. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Efecte financiare anticipate |
Efecte financiare care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere pentru includerea în elementele-rânduri ale situațiilor financiare în perioada de raportare și care nu sunt reflectate de efectele financiare actuale. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Zonă cu risc hidric |
Un bazin hidrografic, în care mai multe aspecte fizice legate de apă:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Zonă cu stres hidric ridicat |
Regiuni în care procentul din cantitatea totală de apă extrasă este ridicat (40-80 %) sau extrem de ridicat (mai mare de 80 %) în instrumentul Aqueduct al Atlasului riscurilor hidrice al Institutului Mondial al Resurselor (World Resources Institute – WRI). A se vedea, de asemenea, deficitul de apă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Materiale asociate procesului |
Materiale care sunt necesare pentru procesul de fabricație, dar care nu fac parte din produsul final, cum ar fi lubrifianții pentru fabricarea utilajelor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Concluzii privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) |
Un document care conține părți ale unui document de referință BAT stabilește concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile, conținutul minim al unui sistem de management de mediu, inclusiv valorile de referință asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului (5). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Nivel de emisii asociat celei mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) |
Niveluri de emisii obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul uneia dintre cele mai bune tehnici disponibile sau al unei asocieri de astfel de tehnici, astfel cum sunt descrise în concluziile BAT, și exprimate ca o medie pentru o anumită perioadă, în condiții de referință prestabilite, și anume nivelul de emisii care este asociat cu o BAT. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Nivelul de performanță de mediu asociat celei mai bune tehnici disponibile (BAT-AEPL) |
Nivelurile de performanță de mediu, cu excepția nivelurilor de emisii, obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unui tip de BAT sau al unei asocieri de BAT (6). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) (7) |
Stadiul cel mai eficient și mai avansat în dezvoltarea activităților și a metodelor lor de operare, care indică posibilitatea practică a anumitor tehnici de a constitui referința pentru stabilirea valorilor limită de emisie și a altor condiții de autorizare, concepute pentru a preveni și, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce emisiile și impactul asupra mediului în ansamblul său:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Pierderea biodiversității |
Reducerea oricărui aspect al diversității biologice (adică diversitatea la nivel genetic, al speciilor și al ecosistemelor) se produce într-o anumită zonă prin deces (inclusiv extincție), distrugere sau eliminare fizică și manuală; aceasta se poate referi la multe scări, de la extincții globale la dispariția populației, ceea ce duce la scăderea diversității totale la aceeași scară. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Biodiversitate sau diversitate biologică |
Diversitatea organismelor vii de orice origine, inclusiv ecosistemele terestre, marine și alte ecosisteme acvatice, precum și complexele ecologice din care acestea fac parte. Aceasta include variații ale atributelor genetice, fenotipice, filogenetice și funcționale, precum și modificări ale abundenței și distribuției în timp și spațiu în cadrul speciilor, al comunităților biologice și ecosistemelor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Zonă sensibilă din punctul de vedere al biodiversității |
Rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate („KBA”), precum și alte zone protejate, astfel cum sunt menționate în apendicele D din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (8). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Integritatea biosferei sau integritatea ecologică |
Capacitatea unui ecosistem de a sprijini și de a menține procesele ecologice și o comunitate diversă de organisme. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Economia albastră |
Economia albastră înglobează toate industriile și sectoarele legate de oceane, mări și zone de coastă, indiferent dacă acestea se află în mediul marin (de exemplu, transportul maritim, pescuitul, producția de energie) sau pe uscat (de exemplu, porturi, șantiere navale, acvacultura terestră și producția de alge, turismul de coastă). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
BREF sau documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile ale UE |
Un document care rezultă din schimbul de informații organizat în temeiul articolului 13 din Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) privind emisiile industriale, elaborat pentru activități definite și care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor și consumului, tehnicile luate în considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum și concluziile BAT și oricare tehnici emergente, acordând o atenție deosebită criteriilor enumerate în anexa III la Directiva 2010/75/UE. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Mită |
Convingerea unei persoane în mod necinstit să acționeze în favoarea dumneavoastră, oferindu-i un cadou sub formă de bani sau un alt stimulent. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Model de afaceri |
Sistemul întreprinderii de transformare a factorilor de producție, prin intermediul activităților sale, în realizări și rezultate care vizează îndeplinirea obiectivelor strategice ale întreprinderii și crearea de valoare pe termen scurt, mediu și lung. ESRS utilizează termenul „model de afaceri” la singular, deși este recunoscut faptul că întreprinderile pot avea mai multe modele de afaceri. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Relații de afaceri |
Relațiile pe care întreprinderea le are cu partenerii de afaceri, cu entitățile din lanțul său valoric și cu orice altă entitate non-statală sau de stat și care sunt direct legate de operațiunile, produsele sau serviciile sale comerciale. Relațiile de afaceri nu se limitează la relațiile contractuale directe. Ele includ și relațiile de afaceri indirecte din cadrul lanțului valoric al întreprinderii dincolo de primul nivel, precum și participațiile la asocieri în participație sau investiții. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Produse secundare |
O substanță sau un obiect care rezultă dintr-un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanțe sau a respectivului obiect nu este considerat(ă) deșeu, ci un produs secundar, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Credit de carbon |
Un instrument transferabil sau comercializabil care reprezintă o tonă metrică de reducere sau absorbție a emisiilor de CO2 echivalent și care este emis și verificat în conformitate cu standardele de calitate recunoscute. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Dioxid de carbon (CO2) echivalent |
CO2 echivalent este unitatea de măsură universală care indică potențialul de încălzire globală (GWP) al fiecărui gaz cu efect de seră, exprimat în GWP al unei unități de dioxid de carbon. Este utilizat pentru a evalua eliberarea (sau evitarea eliberării) diferitelor gaze cu efect de seră pe o bază comună. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Munca copiilor |
Munca ce privează copiii de copilărie, de potențialul și demnitatea lor și care dăunează dezvoltării fizice și psihice. Aceasta se referă la munca:
Copilul este definit ca o persoană cu vârsta sub 18 ani. Întrebarea dacă anumite forme de „muncă” pot fi denumite „munca copiilor” depinde de vârsta copilului, de tipul și de orele de muncă efectuate, precum și de condițiile în care aceasta este efectuată. Răspunsul variază de la o țară la alta și de la un sector la altul. Vârsta minimă de muncă nu ar trebui să fie mai mică decât vârsta minimă de absolvire a școlarizării obligatorii și, în orice caz, nu ar trebui să fie mai mică de 15 ani, în conformitate cu Convenția nr. 138 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind vârsta minimă. Pot exista excepții în anumite țări în care economiile și instituțiile de învățământ nu sunt suficient de dezvoltate și se aplică o vârstă minimă de 14 ani. Aceste țări care fac excepție sunt specificate de Organizația Internațională a Muncii (OIM) ca răspuns la o cerere specială din partea țării în cauză și în consultare cu organizațiile reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor. Legislațiile naționale pot permite angajarea persoanelor cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani în cadrul unor activități ușoare, atât timp cât acest lucru nu este de natură să dăuneze sănătății sau dezvoltării lor și nu aduce atingere frecventării școlii sau participării lor la programe de formare profesională. Vârsta minimă pentru admiterea într-o activitate care, prin natura sa sau prin circumstanțele în care se desfășoară, poate pune în pericol sănătatea, siguranța sau moralitatea tinerilor nu trebuie să fie mai mică de 18 ani. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Economia circulară |
Un sistem economic în care valoarea produselor, a materialelor și a altor resurse în economie este menținută cât mai mult timp posibil, sporind eficiența utilizării lor în producție și consum, reducând astfel efectul asupra mediului al utilizării acestora, reducând la minimum deșeurile și eliberarea de substanțe periculoase în toate etapele ciclului lor de viață, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deșeurilor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Principiile economiei circulare |
Principiile economiei circulare europene sunt:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Rata de utilizare circulară a materialelor |
Recircularea materialelor, a componentelor și a produselor în practică după prima utilizare, utilizând următoarele strategii (în ordinea preferințelor):
Rata de utilizare este definită ca raportul dintre utilizarea circulară a materialelor și utilizarea globală a materialelor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Informații clasificate |
Informații UE clasificate, astfel cum sunt definite în Decizia 2013/488/UE a Consiliului (10) privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate sau clasificate de unul dintre statele membre și marcate în conformitate cu apendicele B la respectiva decizie a Consiliului. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Adaptare la schimbările climatice |
Procesul de adaptare la schimbările climatice reale și preconizate și la impactul acestora. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Atenuarea schimbărilor climatice |
Procesul de reducere a emisiilor de GES și de menținere a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, în conformitate cu Acordul de la Paris. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Reziliență la schimbările climatice |
Capacitatea unei întreprinderi de a se adapta la schimbările climatice și la evoluțiile sau incertitudinile legate de schimbările climatice. Reziliența la schimbările climatice implică capacitatea de a gestiona domeniul de aplicare 1 legat de climă și de a beneficia de oportunitățile legate de climă, inclusiv capacitatea de a răspunde și de a se adapta la riscurile de tranziție și la riscurile fizice. Reziliența la schimbările climatice a unei întreprinderi include atât reziliența sa strategică, cât și reziliența sa operațională la schimbările, evoluțiile sau incertitudinile legate de schimbările climatice. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Oportunități legate de climă |
Efecte pozitive potențiale legate de schimbările climatice pentru întreprindere. Eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea pot genera oportunități pentru întreprinderi. Oportunitățile legate de climă vor varia în funcție de regiunea, piața și industria în care își desfășoară activitatea întreprinderea. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Risc fizic legat de climă (risc fizic cauzat de schimbările climatice) |
Riscurile generate de schimbările climatice care pot fi determinate de evenimente (acute) sau de schimbările pe termen mai lung (cronice) ale modelelor climatice. Riscurile fizice acute apar ca urmare a anumitor pericole, în special a unor evenimente meteorologice, cum ar fi furtunile, inundațiile, incendiile sau valurile de căldură. Riscurile fizice cronice generate de schimbările pe termen mai lung ale climei, cum ar fi modificările de temperatură, creșterea nivelului mării, gradul redus de disponibilitate a apei, declinul biodiversității și modificări ale productivității terenurilor și a solului. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Risc de tranziție legat de climă |
Riscurile care decurg din tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Acestea includ, de regulă, riscuri de politică, riscuri juridice, riscuri tehnologice, riscuri de piață și riscuri reputaționale. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Negocierea colectivă |
Toate negocierile care au loc între un angajator, un grup de angajatori sau una sau mai multe organizații patronale, pe de o parte, și unul sau mai multe sindicate sau, în lipsa acestora, reprezentanții lucrătorilor aleși în mod corespunzător și autorizați de aceștia în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale, pe de altă parte, pentru:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Incident confirmat (muncă a copiilor, muncă forțată sau trafic de persoane) |
Incident de muncă forțată sau de muncă a copiilor sau de trafic de persoane despre care s-a constatat că este fondat. Incidentele confirmate nu includ incidentele legate de munca copiilor, de munca forțată sau de traficul de persoane care sunt încă în curs de investigare în perioada de raportare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Incident confirmat de corupție sau de dare sau luare de mită |
Un incident de corupție sau de dare sau luare de mită despre care s-a constatat că este fondat. Incidentele confirmate de corupție sau mită nu includ incidentele de corupție sau de mită care sunt încă în curs de investigare la sfârșitul perioadei de raportare. Stabilirea faptului că anumite cazuri potențiale de neconformitate sunt fondate se poate efectua fie de către coordonatorul funcției de conformitate al întreprinderii, fie de o funcție sau autoritate similară. Nu este necesară o hotărâre motivată a unei instanțe judecătorești. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Consumatori |
Persoanele fizice care achiziționează, consumă sau utilizează bunuri și servicii pentru uz personal, fie pentru ele însele, fie pentru alte persoane, și nu pentru revânzare, în scopuri comerciale, economice, industriale, meșteșugărești sau profesionale. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Cultură corporativă |
Cultura corporativă exprimă obiective prin valori și convingeri. Aceasta orientează activitățile întreprinderii prin intermediul unor ipoteze comune și al unor norme de grup, cum ar fi valori sau declarații de misiune sau un cod de conduită. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Corupție |
Abuzul de putere în scopul obținerii de câștiguri private, care poate fi declanșat de persoane fizice sau organizații. Aceasta include practici precum plăți de facilitare, fraudă, extorcare, coluziune și spălare de bani. De asemenea, include oferirea sau primirea unui cadou, împrumut, comision, recompensă sau alt avantaj oricărei persoane sau de la orice persoană ca stimulent pentru a face ceva necinstit, ilegal sau o încălcare a încrederii în conduita profesională a întreprinderii. Aceasta poate include beneficii în numerar sau în natură, cum ar fi bunuri gratuite, cadouri și vacanțe, sau servicii personale speciale furnizate în scopul obținerii unui avantaj necuvenit sau care pot duce la presiuni morale de a primi un astfel de avantaj. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Mandatari credibili |
Persoane cu o experiență suficient de aprofundată în ceea ce privește colaborarea cu părțile interesate afectate dintr-o anumită regiune sau dintr-un anumit context (de exemplu, lucrătoarele din ferme, populațiile indigene sau lucrătorii migranți) care pot contribui la transmiterea eficientă a preocupărilor lor probabile. În practică, aceștia pot fi ONG-uri din domeniul dezvoltării și al drepturilor omului, sindicate internaționale și societatea civilă locală, inclusiv organizațiile cu profil religios. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Efecte financiare actuale |
Efectele financiare pentru perioada de raportare curentă care sunt recunoscute în situațiile financiare primare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Pârghii de decarbonizare |
Tipuri agregate de acțiuni de atenuare, cum ar fi eficiența energetică, electrificarea, înlocuirea combustibililor, utilizarea energiei din surse regenerabile, înlocuirea produselor și decarbonizarea lanțului de aprovizionare care corespund acțiunilor specifice ale întreprinderii. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Despădurire |
Conversia temporară sau permanentă, efectuată de către om, a terenurilor împădurite în terenuri neîmpădurite (11). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Degradare sau ecosistem degradat |
Impactul uman cronic care duce la pierderea biodiversității și la perturbarea structurii, compoziției și funcționalității unui ecosistem. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Dependențe |
Situația în care o întreprindere depinde de resursele naturale, umane și/sau sociale pentru procesele sale comerciale. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Depozitarea în apă și în sol |
O cantitate dintr-o substanță care s-a acumulat în mediu, fie în apă, fie în sol, ca urmare a unor activități regulate sau ca urmare a unor incidente sau a unor eliminări efectuate de întreprinderi, indiferent dacă acumularea respectivă se produce la locul de producție al unei întreprinderi sau în afara lui. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Deșertificare |
Degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, inclusiv variațiile climatice și activitățile umane. Deșertificarea nu se referă la extinderea naturală a deșerturilor existente. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Evacuare |
Evacuarea apelor uzate înseamnă cantitatea de apă (în m3) sau de substanță (în kg CBO/zi sau comparabilă) adăugată/percolată într-un corp de apă dintr-o sursă punctiformă sau nepunctiformă. Efluent (sau evacuare) de ape uzate înseamnă ape uzate tratate evacuate de la o stație de epurare a apelor uzate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Discriminare |
Discriminarea se poate produce direct sau indirect. Discriminarea directă se produce atunci când o persoană este tratată într-un mod mai puțin favorabil în comparație cu modul în care au fost tratate sau ar fi tratate alte persoane care se află într-o situație similară, iar motivul pentru acest lucru este o caracteristică specifică pe care o deține persoana respectivă, care intră sub incidența unui „motiv care face obiectul protecției”. Discriminarea indirectă are loc atunci când o normă aparent neutră dezavantajează o persoană sau un grup de persoane care au aceleași caracteristici. Trebuie să se demonstreze că un grup este dezavantajat printr-o decizie în comparație cu un grup de referință. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Dublă semnificație |
Dubla semnificație are două dimensiuni: semnificația impactului și semnificația financiară. Un aspect de durabilitate îndeplinește criteriul dublei semnificații dacă este semnificativ din perspectiva impactului sau din perspectiva financiară sau din ambele perspective. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Durabilitatea unui produs, a unei componente sau a unui material |
Capacitatea unui produs, a unei componente sau a unui material de a rămâne funcțional și relevant atunci când este utilizat conform destinației. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Prag ecologic |
Punctul în care o schimbare relativ minoră a condițiilor externe provoacă o schimbare rapidă într-un ecosistem. Atunci când a fost depășit un prag ecologic, este posibil ca ecosistemul să nu mai poată reveni la starea sa prin intermediul rezilienței sale inerente. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Amploarea ecosistemului |
Se referă la dimensiunea unui activ ecosistemic, un activ ecosistemic fiind spațiul contiguu al unui anumit tip de ecosistem caracterizat printr-un set distinct de componente biotice și abiotice. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Refacerea ecosistemelor |
Orice activități intenționate care inițiază sau accelerează refacerea unui ecosistem de la o stare degradată. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Servicii ecosistemice |
Se referă la contribuțiile ecosistemelor la beneficiile utilizate în activitatea economică și în alte activități umane, respectiv la beneficiile pe care oamenii le obțin de pe urma ecosistemelor. În Millennium Ecosystem Assessment (Evaluarea ecosistemelor mileniului), serviciile ecosistemice pot fi împărțite în servicii de sprijin, de reglementare, de aprovizionare și culturale. Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice (CICES) clasifică tipurile de servicii ecosistemice. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ecosistem(e) |
Un complex dinamic format din comunități de plante, animale și microorganisme și din mediul lor fără viață, interacționând ca o unitate funcțională. O tipologie a ecosistemelor este furnizată de tipologia ecosistemelor globale a UICN 2.0. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Emisie |
Evacuarea directă sau indirectă de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot din surse punctiforme sau difuze în aer, apă sau sol (12). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Angajat |
Un angajat este o persoană care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea în conformitate cu legislația sau practica națională. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Utilizatori finali |
Persoanele fizice care utilizează în ultimă instanță sau sunt menite să utilizeze în ultimă instanță un anumit produs sau serviciu. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Egalitate de șanse |
Accesul egal și nediscriminatoriu al persoanelor la oportunități de educație, formare, încadrare în muncă, dezvoltare a carierei și exercitare a puterii fără a fi dezavantajate pe baza unor criterii precum genul, originea rasială sau etnică, naționalitatea, religia sau convingerile, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Egalitate de tratament |
Principiul egalității de tratament este un principiu general de drept european care presupune ca situațiile comparabile sau părțile care se află în situații comparabile să fie tratate în același mod. În contextul ESRS S1, termenul „egalitate de tratament” se referă, de asemenea, la principiul nediscriminării, conform căruia nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea pielii, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Efecte financiare |
Efectele riscurilor și oportunităților care afectează poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de lichidități ale întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Semnificație financiară |
Un aspect de durabilitate este semnificativ din punct de vedere financiar dacă generează riscuri sau oportunități care afectează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta) poziția financiară a întreprinderii, performanța sa financiară, fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Muncă forțată |
Orice lucrare sau serviciu care este obținut de la orice persoană sub amenințarea unei pedepse și pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar. Termenul cuprinde toate situațiile în care persoanele sunt constrânse prin orice mijloace să muncească și include atât practicile tradiționale similare sclaviei, cât și formele contemporane de constrângere în care este implicată exploatarea prin muncă, care pot include traficul de persoane și sclavia modernă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Combustibil fosili |
Surse de energie neregenerabile pe bază de carbon, cum ar fi combustibilii solizi, gazele naturale și petrolul. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză (Free, Prior and Informed Consent - FPIC) |
O manifestare a dreptului populațiilor indigene de a-și stabili propriile priorități politice, sociale, economice și culturale. Acesta reprezintă trei drepturi interconectate și cumulative ale populațiilor indigene: dreptul de a fi consultate; dreptul de a participa și dreptul la terenurile, teritoriile și resursele lor. FPIC se referă la populațiile indigene și este recunoscut în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului, în special Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Apă dulce |
Apele subterane și apele de suprafață, cu o salinitate medie anuală de <0,5 ‰ (limita menționată în anexa II la Directiva-cadru privind apa). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Reducerea emisiilor de GES |
Reducerea emisiilor de GES din domeniul de aplicare 1, 2, 3 sau a emisiilor totale de GES la sfârșitul perioadei de raportare, în raport cu emisiile din anul de referință. Reducerile de emisii pot rezulta, printre altele, din eficiența energetică, electrificare, decarbonizarea furnizorilor, decarbonizarea mixului de energie electrică, dezvoltarea de produse durabile sau modificări ale limitelor sau activităților de raportare (de exemplu, externalizare, capacități reduse), cu condiția ca acestea să fie realizate în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii. Absorbțiile și emisiile evitate nu sunt considerate reduceri ale emisiilor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Absorbția și stocarea GES |
Absorbțiile (antropice) se referă la retragerea GES din atmosferă ca urmare a activităților umane deliberate. Printre acestea se numără îmbunătățirea absorbanților biologici antropici de CO2 și utilizarea ingineriei chimice pentru a realiza absorbția și stocarea pe termen lung. Captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) din surse industriale și legate de energie, care, singure, nu elimină CO2 din atmosferă, pot elimina CO2 din atmosferă dacă sunt combinate cu producția de bioenergie (bioenergie cu captarea și stocarea dioxidului de carbon – BECCS). Absorbțiile pot face obiectul unor inversări, care reprezintă orice deplasare a GES stocate din stocarea preconizată care reintră în atmosferă. De exemplu, dacă o pădure care a fost cultivată pentru a îndepărta o anumită cantitate de CO2 este afectată de un incendiu forestier, emisiile captate în arbori sunt inversate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Potențial de încălzire globală (GWP) |
Un factor care descrie impactul forțării radiative (gradul de vătămare a atmosferei) al unei unități de GES date în raport cu o unitate de CO2. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Gaze cu efect de seră (GES) |
Gazele enumerate în partea 2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (13). Printre acestea se numără dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O), hexafluorura de sulf (SF6), trifluorura de azot (NF3), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Mecanism de soluționare a reclamațiilor |
Orice procedură de rutină, statală sau nestatală, judiciară sau nejudiciară, prin care părțile interesate pot formula reclamații și pot solicita măsuri corective. Printre exemplele de mecanisme statale judiciare și nejudiciare de soluționare a reclamațiilor se numără instanțele, tribunalele pentru litigii de muncă, instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului, punctele de contact naționale în temeiul Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, birourile ombudsmanilor, agențiile de protecție a consumatorilor, organismele de supraveghere reglementară și birourile de reclamații gestionate de autoritățile publice. Printre mecanismele nestatale de soluționare a reclamațiilor se numără cele administrate de întreprindere, fie individual, fie împreună cu părțile interesate, cum ar fi mecanismele de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional și negocierile colective, inclusiv mecanismele instituite prin negocieri colective. Acestea includ și mecanisme administrate de asociații sectoriale, organizații internaționale, organizații ale societății civile sau grupuri multipartite. Mecanismele de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional sunt administrate de organizație fie individual, fie în colaborare cu alte părți și sunt direct accesibile părților interesate ale organizației. Aceste mecanisme permit identificarea și soluționarea timpurie și în mod direct a reclamațiilor, împiedicând astfel agravarea prejudiciilor și a reclamațiilor. Ele oferă, de asemenea, feedback important cu privire la eficacitatea diligenței necesare a organizației din partea celor care sunt direct afectați. În conformitate cu principiul director nr. 31 al ONU, mecanismele eficace de soluționare a reclamațiilor sunt legitime, accesibile, previzibile, echitabile, transparente, compatibile cu drepturile și reprezintă o sursă de învățare continuă. Pe lângă aceste criterii, mecanismele eficace de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional se bazează și pe colaborare și dialog. Poate fi mai dificil pentru organizație să evalueze eficacitatea mecanismelor de soluționare a reclamațiilor la care participă în comparație cu cele pe care le-a stabilit ea însăși. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ape subterane |
Toate apele care se găsesc sub suprafața solului în zona de saturație și în contact direct cu solul sau cu subsolul (14). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Habitat |
Locul sau tipul de sit unde există în mod natural un organism sau o populație. Se utilizează, de asemenea, pentru a desemna atributele de mediu cerute de o anumită specie sau de nișa ecologică a acesteia. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Fragmentarea habitatului |
Un termen general care descrie setul de procese prin care pierderea habitatului duce la divizarea habitatelor continue într-un număr mai mare de parcele mai mici, cu o dimensiune totală mai mică și care sunt izolate unele de altele printr-o matrice de habitate diferite. Fragmentarea habitatelor poate apărea prin procese naturale (de exemplu, incendii forestiere și de pășuni, inundații) și prin activități umane (silvicultură, agricultură, urbanizare). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Hărțuire |
O situație în care se manifestă un comportament indezirabil legat de unul din motivele de discriminare (de exemplu, genul în sensul Directivei 2006/54/CE a European Parlamentului European și a Consiliului (15), religia sau anumite convingeri, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală în sensul Directivei 2000/78/CE a Consiliului (16)) care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensator. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Deșeuri periculoase |
Deșeuri care prezintă una sau mai multe dintre proprietățile periculoase enumerate în anexa III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17) privind deșeurile. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Sectoare cu un impact ridicat asupra climei |
Sectoarele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (18) [astfel cum sunt definite în Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei (19)]. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Impacturi |
Efectul pe care întreprinderea îl are sau l-ar putea avea asupra mediului și a oamenilor, inclusiv efectele asupra drepturilor omului, legate de propriile sale operațiuni și propriul lanț valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor și serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Impacturile pot fi reale sau potențiale, negative sau pozitive, intenționate sau neintenționate și reversibile sau ireversibile. Acesta pot apărea pe termen scurt, mediu sau lung. Impacturile indică contribuția negativă sau pozitivă a întreprinderii la dezvoltarea durabilă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Factori determinanți ai impactului |
Toți factorii care provoacă schimbări în natură, active antropice, contribuția naturii asupra oamenilor și o bună calitate a vieții. Factorii direcți ai schimbării pot fi atât naturali, cât și antropici. Ei au impacturi fizice (mecanice, chimice, sonore, luminoase etc.) directe asupra naturii și care afectează comportamentul. Printre aceștia se numără schimbările climatice, poluarea, diferitele tipuri de schimbare a destinației terenurilor, speciile alogene invazive și zoonozele, precum și exploatarea. Factorii indirecți determinanți ai impactului acționează în mod difuz prin modificarea și influențarea factorilor direcți (prin afectarea nivelului, direcției sau ratei acestora), precum și a altor factori indirecți. Interacțiunile dintre factorii indirecți și cei direcți creează lanțuri diferite de relații, atribuire și impacturi, care pot varia în funcție de tip, intensitate, durată și distanță. Aceste relații pot conduce, de asemenea, la diferite tipuri de efecte de propagare. Printre factorii globali indirecți se numără factorii economici, demografici, de guvernanță, tehnologici și culturali. Dintre factorii indirecți, se acordă o atenție deosebită rolului instituțiilor (atât oficial, cât și neoficial) și impactului modelelor de producție, aprovizionare și consum asupra naturii, contribuțiile naturii la viața oamenilor și la o bună calități a vieții. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Semnificația impactului |
Un aspect de durabilitate este semnificativ din perspectiva impactului atunci când se referă la impacturile semnificative reale sau potențiale, pozitive sau negative ale întreprinderii asupra oamenilor sau a mediului pe termen scurt, mediu și lung. Un aspect de durabilitate semnificativ din perspectiva impactului include impacturile legate de operațiunile proprii și de lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii, inclusiv prin intermediul produselor și serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Incident |
O acțiune în justiție sau o plângere înregistrată la întreprindere sau la autoritățile competente printr-un proces oficial sau un caz de neconformitate identificat de întreprindere prin intermediul procedurilor stabilite. Printre procedurile stabilite pentru identificarea cazurilor de neconformitate se pot număra audituri ale sistemelor de gestionare, programe oficiale de monitorizare sau mecanisme de soluționare a reclamațiilor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Incinerare |
Arderea controlată a deșeurilor la temperatură înaltă, cu sau fără valorificare energetică. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Membru independent al consiliului de administrație |
Membrii consiliului de administrație care exercită o judecată independentă, fără nicio influență externă sau conflicte de interese. Independența înseamnă, în general, exercitarea unei judecăți obiective și neîngrădite. Atunci când este utilizată ca măsură pentru a aprecia aparența de independență sau pentru a califica drept independent un membru neexecutiv al organelor de administrație, de conducere și de supraveghere sau al comitetelor lor, aceasta înseamnă absența unui interes, a unei poziții, a unei asocieri sau a unei relații care, atunci când este evaluată din perspectiva unui terț rezonabil și informat, este susceptibilă să influențeze în mod necorespunzător sau să provoace prejudecăți în procesul decizional. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Populații indigene |
Nu există o definiție unică pentru populațiile indigene convenită la nivel internațional. În practică, există o convergență între agențiile internaționale cu privire la grupurile care pot fi considerate populații indigene și care ar trebui să beneficieze de o protecție specială în această calitate. Un criteriu important pentru definirea populațiilor indigene este legat de conexiunea acestora cu o zonă tradițională, astfel cum este definită la articolul 1 din Convenția OIM nr. 169, care prevede că convenția se aplică: „(a) populațiilor tribale din țări independente, ale căror condiții sociale, culturale și economice le diferențiază de alte segmente ale comunității naționale și al căror statut este reglementat integral sau parțial de obiceiurile sau tradițiile proprii sau de legi sau reglementări speciale; (b) populațiilor din țări independente care sunt considerate indigene având în vedere descendența lor din populații care, la momentul cuceririi, al colonizării sau al stabilirii actualelor limite statale, locuiau în țara respectivă sau într-o regiune geografică căreia îi aparține țara în cauză și care, indiferent de statutul lor juridic, păstrează toate sau o parte dintre instituțiile lor sociale, economice, culturale și politice”. Convenția nr. 169 a OIM prevede, de asemenea, la articolul 1 alineatul (2) că: „[a]utoidentificarea ca populație indigenă sau tribală este considerată un criteriu fundamental pentru determinarea grupelor cărora li se aplică dispozițiile prezentei convenții”. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Emisii indirecte de GES |
Emisiile de GES care sunt o consecință a activităților unei entități, dar care au loc în surse deținute sau controlate de o altă entitate. Emisiile indirecte sunt emisii de GES de categoria 2 și emisii de GES de categoria 3 combinate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Instalare |
O unitate tehnică staționară în cadrul căreia se desfășoară una sau mai multe activități care ar putea avea un efect asupra emisiilor și a poluării. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Preț intern al carbonului |
Prețul utilizat de o întreprindere pentru a evalua implicațiile financiare ale modificărilor modelelor de investiții, de producție și de consum, precum și ale progreselor tehnologice potențiale și ale costurilor viitoare de reducere a emisiilor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Sistem de stabilire a prețului intern al carbonului |
Un acord organizațional care permite unei întreprinderi să aplice prețurile carbonului în procesul decizional strategic și operațional. Există două tipuri de prețuri interne ale carbonului utilizate în mod obișnuit de întreprinderi. Primul tip este un preț teoretic, care este un cost teoretic sau o valoare noțională pe care întreprinderea nu îl (o) percepe, dar care poate fi utilizat(ă) pentru evaluarea implicațiilor economice sau a compromisurilor pentru aspecte precum impactul asupra riscurilor, investițiile noi, valoarea actualizată netă a proiectelor și raportul costuri-beneficii al diferitelor inițiative. Al doilea tip este o taxă sau un tarif intern(ă), care este un preț al carbonului perceput unei activități comerciale, unei linii de produse sau unei alte unități operaționale pe baza emisiilor sale de GES (aceste taxe sau tarife interne sunt similare prețurilor de transfer din cadrul companiei). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Specii alogene invazive |
Specii a căror introducere și/sau răspândire prin acțiune umană în afara răspândirii lor naturale amenință diversitatea biologică, securitatea alimentară, sănătatea și bunăstarea populației. Termenul „alogen” se referă la speciile care au fost introduse în afara distribuției lor naturale („exotice”, „care nu sunt native” și „neindigene” sunt sinonime pentru „alogene”). „Invaziv” înseamnă „care tinde să se extindă și să modifice ecosistemele în care a fost introdus”. Astfel, o specie poate fi alogenă fără a fi invazivă sau, în cazul unei specii indigene dintr-o regiune, aceasta poate crește și poate deveni invazivă, fără a fi efectiv o specie alogenă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Zonă principală de biodiversitate (KBA) |
Situri care contribuie în mod semnificativ la persistența globală a biodiversității, în ecosistemele terestre, de apă dulce și marine. Siturile se califică drept KBA globale dacă îndeplinesc unul sau mai multe dintre cele 11 criterii, grupate în cinci categorii: biodiversitate amenințată; biodiversitate limitată din punct de vedere geografic; integritate ecologică; procese biologice și imposibilitatea înlocuirii. Baza de date mondială a principalelor KBA este gestionată de BirdLife International în numele parteneriatului KBA. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Degradarea solurilor |
Numeroasele procese care determină declinul sau pierderea biodiversității, a funcțiilor ecosistemului sau a beneficiilor acestora pentru oameni și includ degradarea tuturor ecosistemelor terestre. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Depozit de deșeuri |
Un amplasament de eliminare a deșeurilor pentru depozitarea deșeurilor pe sau în pământ (20). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
(Schimbarea) sistemului terenurilor |
Componenta terestră a sistemului Pământului, cuprinzând toate procesele și activitățile legate de utilizarea terenurilor de către oameni. Printre acestea se numără contribuțiile și măsurile socioeconomice, tehnologice și organizaționale, precum și beneficiile obținute de pe urma terenurilor și rezultatele sociale și ecologice neintenționate ale activităților societale. Conceptul de sisteme ale terenurilor combină utilizarea terenurilor (activitățile, măsurile și contribuțiile asociate utilizării terenurilor) cu acoperirea terenurilor (ansamblul de caracteristici fizice ale terenurilor perceptibile prin observarea Pământului). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
(Schimbarea) destinației terenurilor |
Utilizarea de către om a unei zone specifice pentru un anumit scop (de exemplu, rezidențial; agricultură; recreere; industrial etc.). Este influențată de acoperirea terenurilor, dar nu este sinonimă cu aceasta. Schimbarea destinației terenurilor se referă la o schimbare în utilizarea sau gestionarea terenurilor de către oameni, care poate duce la o schimbare a acoperirii terenurilor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Reprezentanți legitimi |
Persoane recunoscute ca legitime în temeiul legii sau practicii, cum ar fi reprezentanții sindicali aleși în cazul lucrătorilor sau alți reprezentanți aleși liber în mod similar ai părților interesate afectate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Efect de levier |
Capacitatea întreprinderii de a efectua o modificare a practicilor incorecte ale unei alte părți care este legată de un impact negativ legat de durabilitate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Activități de lobby |
Activități desfășurate cu scopul de a influența elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor sau a legislației sau procesele decizionale ale guvernelor, ale instituțiilor guvernamentale, ale autorităților de reglementare, ale instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene sau ale organismelor de standardizare. Printre aceste activități se numără (lista nu este exhaustivă):
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Emisii de gaze cu efect de seră blocate |
Estimări ale emisiilor viitoare de GES care ar putea fi cauzate de principalele active sau produse ale unei întreprinderi vândute pe durata lor de viață operațională. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Longevitate |
Conceput pentru întreținere și durabilitate astfel încât să încurajeze o utilizare mai îndelungată decât standardul industrial în practică și la scară și astfel încât să nu compromită tratamentul circular la sfârșitul duratei de funcționare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Resurse marine |
Resurse biologice și nebiologice care se găsesc în mări și oceane. Printre exemple se numără mineralele de adâncime, pietrișul și produsele din fructe de mare, fără a se limita la acestea. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Oportunități semnificative |
Oportunități legate de durabilitate cu efecte financiare pozitive care influențează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor influența) în mod semnificativ fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Riscuri semnificative |
Riscuri legate de durabilitate cu efecte financiare negative care afectează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta) în mod semnificativ fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Prag de semnificație |
Un aspect de durabilitate este semnificativ dacă corespunde definiției semnificației impactului, a semnificației financiare sau a ambelor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Parametri |
Indicatori calitativi și cantitativi pe care întreprinderea îi utilizează pentru a măsura și a raporta cu privire la eficacitatea punerii în aplicare a politicilor sale legate de durabilitate și în raport cu țintele sale de-a lungul timpului. De asemenea, indicatorii sprijină măsurarea rezultatelor întreprinderii în ceea ce privește persoanele afectate, mediul și întreprinderea. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Microplastice |
Bucăți mici de material plastic, de obicei mai mici de 5 mm. Un volum din ce în ce mai mare de microplastice se găsește în mediu, inclusiv în mare, în alimente și în apa potabilă. Odată introduse în mediu, microplasticele nu se biodegradează și tind să se acumuleze – cu excepția cazului în care sunt concepute special pentru a se biodegrada în mediul deschis. Biodegradabilitatea este un fenomen complex, în special în mediul marin. Există preocupări din ce în ce mai mari cu privire la prezența microplasticelor în diferite compartimente de mediu (cum ar fi apa), la impactul acestora asupra mediului și, eventual, asupra sănătății umane. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Cerința privind prezentarea minimă de informații |
O cerință privind prezentarea minimă de informații stabilește conținutul necesar al informațiilor pe care întreprinderea le include atunci când raportează cu privire la politici, acțiuni, indicatori sau obiective, fie în temeiul unei cerințe de prezentare de informații dintr-un ESRS, fie pe o bază specifică entității. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Resurse naturale |
Active naturale (materii prime) care apar în natură și care pot fi utilizate pentru producția sau consumul economic. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Soluții bazate pe natură |
Acțiuni de protejare, conservare, refacere, utilizare durabilă și gestionare a ecosistemelor terestre, de apă dulce, de coastă și marine naturale sau modificate, care abordează în mod eficace și adaptiv provocările sociale, economice și de mediu, asigurând în același timp bunăstarea umană, serviciile ecosistemice, reziliența și beneficiile biodiversității. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ținta de zero emisii nete |
Stabilirea unei ținte de zero emisii nete la nivelul unei întreprinderi aliniată la îndeplinirea obiectivelor climatice societale:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Lucrători care nu sunt salariați |
Lucrătorii care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a unei întreprinderi includ atât contractanții individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii („lucrători independenți”), cât și persoanele puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Energie din surse neregenerabile |
Energie care nu poate fi identificată ca fiind derivată din surse regenerabile. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Control operațional |
Controlul operațional (asupra unei entități, a unui amplasament, a unei operațiuni sau a unui activ) este situația în care întreprinderea are capacitatea de a coordona activitățile operaționale și relațiile entității, amplasamentului, exploatării sau activului. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Oportunități |
Oportunități legate de durabilitate cu efecte financiare pozitive. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ore suplimentare |
Numărul de ore lucrate efectiv de un lucrător în plus față de orele de lucru contractuale. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Forța de muncă proprie/lucrătorii proprii |
Lucrătorii care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea („angajați”) și lucrătorii care nu sunt salariați și care sunt fie contractanți individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Substanțe care diminuează stratul de ozon |
Substanțele enumerate în Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ambalaje |
Produse realizate din orice material, de orice natură, utilizate pentru a conține, proteja, manevra, furniza, stoca, transporta și prezenta bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau consumator (21). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Plată |
Salariul sau plata obișnuită de bază sau minimă și orice altă remunerație, plătită direct sau indirect, în numerar sau în natură („componentele complementare sau variabile”) de către angajator lucrătorului pe motivul încadrării în muncă a acestuia. „Nivel de remunerare” înseamnă remunerația anuală brută și remunerația orară brută corespunzătoare. „Nivel median de remunerare” înseamnă remunerația angajatului care este inferioară celei primite de jumătate dintre angajați și superioară celei primite de cealaltă jumătate dintre angajați. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Persoane cu dizabilități |
Persoanele care au deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Riscuri fizice |
Toate întreprinderile economice la nivel mondial depind de funcționarea sistemelor terestre, cum ar fi climatul stabil, și de serviciile ecosistemice, cum ar fi furnizarea de biomasă (materii prime). Riscurile fizice legate de natură sunt rezultatul direct al dependenței unei organizații de natură. Riscurile fizice apar atunci când sistemele naturale sunt compromise din cauza impactului fenomenelor climatice (de exemplu, fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi seceta), al evenimentelor geologice (de exemplu, evenimente seismice, cum ar fi un cutremur) sau al evenimentelor sau modificărilor echilibrului ecosistemelor, cum ar fi calitatea solului sau ecologia marină, care afectează serviciile ecosistemice de care depind organizațiile. Acestea pot fi acute, cronice sau și acute și cronice. Riscurile fizice legate de natură apar ca urmare a modificărilor condițiilor biotice (vii) și abiotice (fără viață) care sprijină ecosisteme sănătoase și funcționale. Riscurile fizice sunt, de obicei, specifice locului. Riscurile fizice legate de natură sunt adesea asociate cu riscurile fizice legate de climă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Limitele planetare |
Acest concept permite estimarea unui spațiu de operare sigur pentru umanitate în ceea ce privește funcționarea Pământului. Este cuantificat nivelul limită pentru fiecare proces esențial al sistemului terestru care nu ar trebui depășit dacă dorim să evităm schimbări globale de mediu inacceptabile. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Politică |
Un set sau un cadru de obiective generale și principii de gestionare pe care întreprinderea le utilizează pentru luarea deciziilor. O politică pune în aplicare strategia sau deciziile de gestionare ale întreprinderii legate de un aspect de durabilitate semnificativ. Fiecare politică se află în responsabilitatea persoanei (persoanelor) definite, specifică perimetrul său de aplicare și include unul sau mai multe obiective (corelate, după caz, cu ținte măsurabile). O politică este validată și revizuită în conformitate cu normele de guvernanță aplicabile ale întreprinderii. O politică este pusă în aplicare prin acțiuni sau planuri de acțiune. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Poluant |
O substanță, o vibrație, căldură, zgomot, lumină sau alt contaminant prezent în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (22). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Poluare |
Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de poluanți în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății populației și/sau a mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (23). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Poluarea solului |
Introducerea în sol – indiferent dacă această introducere se desfășoară la locul de producție al unei întreprinderi sau în exterior sau prin utilizarea produselor și/sau a serviciilor întreprinderii – ca urmare a activității umane al, de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot care pot avea efect nociv asupra sănătății umane sau asupra calității mediului, care pot produce pagube proprietății materiale sau pot altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (24). Poluanții solului includ poluanții anorganici, poluanții organici persistenți (POP), pesticidele, compușii de azot și de fosfor etc. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Zonă protejată |
Un spațiu geografic clar definit, recunoscut, dedicat și gestionat, prin mijloace juridice sau prin alte mijloace eficace, pentru a realiza conservarea pe termen lung a naturii cu servicii ecosistemice și valori culturale asociate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Energie electrică, căldură, abur sau răcire achiziționată sau obținută |
Atunci când întreprinderea și-a primit energia electrică, căldura, aburul sau răcirea de la o parte terță. Termenul „obținută” reflectă circumstanțele în care o întreprindere nu poate achiziționa direct energie electrică (de exemplu, un chiriaș dintr-o clădire), dar în care energia este adusă în unitatea întreprinderii pentru a fi utilizată. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Materii prime |
Material primar sau secundar utilizat la fabricarea unui produs. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Standarde de calitate recunoscute pentru creditele de carbon |
Standardele de calitate pentru creditele de carbon care pot fi verificate de părți terțe independente, care pun la dispoziția publicului cerințele și rapoartele de proiect și asigură cel puțin adiționalitatea, permanența, evitarea dublei contabilizări și prevăd norme pentru calcularea, monitorizarea și verificarea emisiilor și absorbțiilor de GES ale proiectului. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Vătămări sau boli legate de muncă ce pot fi înregistrate |
Vătămări sau boli legate de muncă care au ca rezultat oricare dintre următoarele:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Valorificare |
Orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general (25). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Reciclare |
Orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Regenerarea resurselor |
Promovarea capacității de autoreînnoire a sistemelor naturale cu scopul de a reactiva procesele ecologice deteriorate sau supraexploatate prin acțiunea umană. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Măsură corectivă/remediere |
Contracarare sau corectare a unui impact negativ. Exemple: scuze, compensații financiare sau nefinanciare, prevenirea prejudiciilor prin ordine sau garanții că nu se va repeta incidentul, sancțiuni punitive (penale sau administrative, cum ar fi amenzile), restituire, restabilire, reabilitare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Energie din surse regenerabile |
Energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor etc. și energia oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz (26). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Materiale regenerabile |
Materiale derivate din resurse care sunt reîntregite rapid prin cicluri ecologice sau procese agricole, astfel încât serviciile furnizate de acestea și de alte resurse conexe să nu fie puse în pericol și să rămână disponibile pentru generația următoare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Intrări de resurse |
Resurse care intră în instalațiile întreprinderii. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ieșiri de resurse |
Resurse care părăsesc instalațiile întreprinderii. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Optimizarea utilizării resurselor |
Proiectarea, producția și distribuția de materiale și produse cu scopul de a le menține în uz la cea mai mare valoare. Proiectarea ecologică și proiectarea pentru longevitate, repararea, reutilizarea, reafectarea, dezasamblarea, refabricarea sunt exemple de instrumente de optimizare a utilizării resurselor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Reutilizare |
Orice operațiune prin care produsele și componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute. Acest lucru poate necesita curățare sau mici ajustări, astfel încât să fie pregătite pentru următoarea utilizare fără modificări semnificative. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Bazin hidrografic |
Zonă în care toate scurgerile de apă converg, printr-o rețea de râuri, fluvii și, eventual, lacuri, către mare, în care se varsă printr-o singură gură de vărsare, un singur estuar sau o singură deltă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Riscuri |
Riscurile legate de durabilitate cu impact financiar negativ care decurg din aspecte de mediu, sociale sau de guvernanță care pot afecta negativ poziția financiară, performanța financiară, fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului ale întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Scenariu |
O descriere plauzibilă a modului în care viitorul se poate dezvolta pe baza unui set coerent și consecvent la nivel intern de ipoteze privind principalele forțe motrice (de exemplu, rata schimbărilor tehnologice, prețurile) și relațiile. Trebuie remarcat faptul că scenariile nu sunt nici previziuni, nici predicții, ci sunt utilizate pentru a oferi o imagine de ansamblu a implicațiilor evoluțiilor și acțiunilor. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Analiză pe bază de scenarii |
Un proces de identificare și evaluare a unei game potențiale de rezultate ale evenimentelor viitoare în condiții de incertitudine. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Emisii de GES de categoria 1 |
Emisiile directe de GES din surse care sunt deținute sau controlate de întreprindere. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Emisii de GES de categoria 2 |
Emisiile indirecte provenite din producerea de energie electrică, abur, căldură sau răcire achiziționată sau obținută, consumată de întreprindere. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Emisii de GES de categoria 3 |
Toate emisiile de GES indirecte (care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al emisiilor de GES de categoria 2) care apar în lanțul valoric al întreprinderii care raportează, inclusiv emisiile în amonte și cele în aval. Emisiile de GES de categoria 3 pot fi defalcate în clase din categoria 3. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Clasă din categoria 3 |
Unul dintre cele 15 tipuri de emisii de GES de categoria 3 identificate în Standardul corporativ al Protocolului privind GES și detaliate în Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din Protocolul privind GES (categoria 3) [adaptat din Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din Protocolul privind GES (categoria 3), glosarul (versiunea 2011)]. Întreprinderile care aleg să contabilizeze emisiile lor de categoria 3 pe baza claselor de emisii indirecte de GES din ISO 14064-1:2018 se pot referi, de asemenea, la clasa definită în clauza 5.2.4 (excluzând emisiile indirecte de GES din energia importată) din ISO 14064-1:2018. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Informații sensibile |
Informații sensibile, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (27) de instituire a Fondului european de apărare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Sit |
Amplasamentul uneia sau a mai multor instalații. În cazul în care există mai multe instalații fizice de la același proprietar sau operator ori de la proprietari sau operatori diferiți, iar anumite infrastructuri și instalații sunt utilizate în comun, întreaga zonă în care se află instalația fizică poate constitui un amplasament. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Dialog social |
Toate tipurile de negociere, consultare sau simplu schimb de informații între reprezentanții guvernelor, angajatorii, organizațiile acestora și reprezentanții lucrătorilor sau în rândul acestora, cu privire la chestiuni de interes comun legate de politica economică și socială. Poate exista sub formă de proces tripartit, guvernul fiind o parte oficială la dialog sau poate consta în relații bipartite numai între reprezentanți ai lucrătorilor și conducere (sau sindicate și organizații patronale). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Protecție socială |
Setul de măsuri menite să reducă și să prevină sărăcia și vulnerabilitatea pe parcursul întregului ciclu de viață. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Sol |
Stratul superior al scoarței terestre situat între roca de bază și suprafață. Solul este compus din particule minerale, materie organică, apă, aer și organisme vii (28). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Degradarea solului |
Reducerea capacității solului de a furniza bunuri și servicii ecosistemice, dorite de părțile sale interesate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Impermeabilizarea solului |
Acoperirea solului într-un mod care să confere impermeabilitate suprafeței acoperite (de exemplu, un drum). Această impermeabilitate poate avea un impact asupra mediului, astfel cum se arată în Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei (29). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Sarcini specifice |
Masa de poluanți eliberați pe masa de produs fabricat. Sarcinile specifice permit compararea performanței de mediu a instalațiilor indiferent de volumele de producție diferite și nu sunt influențate de amestecare sau diluare (30). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Implicarea părților interesate |
Un proces continuu de interacțiune și dialog între întreprindere și părțile interesate, care să permită întreprinderii să asculte, să înțeleagă și să răspundă intereselor și preocupărilor acestora. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Părți interesate |
Cele care pot afecta sau pot fi afectate de întreprindere. Există două grupuri principale de părți interesate:
Unele părți interesate, dar nu toate, pot aparține ambelor grupuri. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Substanțe |
Orice element chimic și compușii acestuia, cu excepția următoarelor substanțe:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Substanță care prezintă motive de îngrijorare |
O substanță care:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC) |
Substanțe care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) și care au fost identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Furnizor |
Entitate din amonte față de organizație (adică în lanțul de aprovizionare al organizației), care furnizează un produs sau un serviciu care este utilizat pentru dezvoltarea produselor sau serviciilor proprii ale organizației. Un furnizor poate avea o relație de afaceri directă cu organizația (fiind denumit adesea furnizor de prim rang) sau o relație de afaceri indirectă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Lanț de aprovizionare |
Întreaga gamă de activități sau procese desfășurate de entitățile care se află în amonte față de întreprindere, care furnizează produse sau servicii utilizate pentru dezvoltarea și producerea produselor sau serviciilor proprii ale întreprinderii. Sunt incluse aici entitățile din amonte cu care întreprinderea are o relație directă (denumite adesea furnizori de prim rang) și entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri indirectă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ape de suprafață |
Apele continentale, cu excepția apelor subterane; apele de tranziție și apele de coastă, dar nu și în ceea ce privește starea chimică, pentru care se includ doar apele teritoriale (37). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Aspecte de durabilitate |
Factori de mediu, factori sociali, factori care privesc drepturile omului și factori de guvernanță, inclusiv factori de durabilitate, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (38). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Declarație privind durabilitatea |
Secțiunea dedicată din raportul de gestiune al întreprinderii în care sunt prezentate informațiile privind aspectele de durabilitate elaborate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (39) și cu ESRS. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Oportunități legate de durabilitate |
Evenimente sau condiții de mediu, sociale sau de guvernanță incerte care, dacă se produc, ar putea avea un efect pozitiv semnificativ asupra modelului de afaceri sau strategiei întreprinderii, asupra capacității acesteia de a-și atinge obiectivele și țintele și de a crea valoare și, prin urmare, pot influența deciziile întreprinderii și deciziile partenerilor din cadrul relațiilor sale de afaceri în ceea ce privește aspectele de durabilitate. La fel ca orice altă oportunitate, oportunitățile legate de durabilitate sunt măsurate ca o combinație între amploarea unui impact și probabilitatea de apariție. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Riscuri legate de durabilitate |
Evenimente sau condiții de mediu, sociale sau de guvernanță incerte care, dacă se produc, ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra modelului de afaceri sau strategiei întreprinderii și asupra capacității acesteia de a-și atinge obiectivele și țintele și de a crea valoare și, prin urmare, pot influența deciziile întreprinderii și deciziile partenerilor din cadrul relațiilor sale de afaceri în ceea ce privește aspectele de durabilitate. La fel ca orice alte riscuri, riscurile legate de durabilitate reprezintă combinația dintre amploarea unui impact și probabilitatea de apariție. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Impacturi legate de durabilitate |
Efectul pe care întreprinderea îl are sau l-ar putea avea asupra mediului și a oamenilor, inclusiv efectele asupra drepturilor omului, ca rezultat al activităților sau al relațiilor de afaceri ale întreprinderii. Impactul poate fi real sau potențial, negativ sau pozitiv, pe termen scurt, mediu sau lung, intenționat sau neintenționat și reversibil sau ireversibil. Impacturile indică contribuția negativă sau pozitivă a întreprinderii la dezvoltarea durabilă. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Riscuri sistemice |
Riscuri care decurg din defectarea întregului sistem, mai degrabă decât din defectarea unor părți individuale. Acestea sunt caracterizate de puncte de basculare modeste care se combină indirect pentru a produce defecțiuni mari, declanșând în cascadă interacțiunile riscurilor fizice și de tranziție (contagiune), pe măsură ce o pierdere declanșează un lanț de alte pierderi, iar sistemele nu pot restabili echilibrul după un șoc. Un exemplu în acest sens este pierderea unei specii esențiale, cum ar fi vidrele de mare, care au un rol esențial în structura comunității ecosistemice. Atunci când, în anii 1900, vidrele de mare au fost vânate până aproape de dispariție, ecosistemele de coastă au basculat, iar producția de biomasă a fost redusă foarte mult. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ținte |
Obiective măsurabile, orientate spre rezultate și încadrate în timp, pe care întreprinderea urmărește să le atingă în ceea ce privește impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative. Acestea pot fi stabilite în mod voluntar de către întreprindere sau pot decurge din cerințele legale impuse întreprinderii. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Specii amenințate |
Specii pe cale de dispariție, inclusiv de floră și faună, incluse pe lista roșie europeană sau pe lista roșie a UICN, astfel cum se menționează în secțiunea 7 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Formare |
Inițiative puse în aplicare de întreprindere în vederea menținerii și/sau a îmbunătățirii competențelor și cunoștințelor lucrătorilor proprii. Aceasta poate include diferite metodologii, cum ar fi formarea la fața locului și formarea online. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Plan de tranziție |
Un tip specific de plan de acțiune care este adoptat de întreprindere în legătură cu o decizie strategică și care abordează:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Plan de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice |
Un aspect al strategiei globale a unei întreprinderi care stabilește țintele, acțiunile și resursele întreprinderii pentru tranziția sa către o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, inclusiv acțiuni precum reducerea emisiilor sale de GES în ceea ce privește obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C și neutralitatea climatică. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Riscuri de tranziție |
Riscuri care rezultă dintr-o neconcordanță între strategia și conducerea unei organizații sau a unui investitor și cadrul de reglementare, de politică sau societal în schimbare în care aceasta își desfășoară activitatea. Evoluțiile care vizează stoparea sau inversarea daunelor aduse climei sau naturii, cum ar fi măsurile guvernamentale, progresele tehnologice, schimbările de pe piață, litigiile și schimbarea preferințelor consumatorilor, pot crea sau modifica riscuri de tranziție. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Utilizatori |
Utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea sunt utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale, administrația publică, analiștii și cadrele universitare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Lanț valoric |
Întreaga gamă de activități, resurse și relații legate de modelul de afaceri al întreprinderii și mediul extern în care aceasta își desfășoară activitatea. Un lanț valoric cuprinde activitățile, resursele și relațiile pe care întreprinderea le utilizează și pe care se bazează pentru a-și crea produsele sau serviciile, de la concepere până la livrare, consum și sfârșitul ciclului de viață. Printre activitățile, resursele și relațiile relevante se numără:
Lanțul valoric include actori din amonte și din aval față de întreprindere. Actorii din amonte față de întreprindere (de exemplu, furnizorii) furnizează produse sau servicii care sunt utilizate pentru dezvoltarea produselor sau serviciilor întreprinderii. Entitățile din aval față de întreprindere (de exemplu, distribuitorii, clienții) primesc produse sau servicii de la întreprinderea respectivă. ESRS utilizează termenul „lanț valoric” la singular, deși este recunoscut faptul că întreprinderile pot avea mai multe lanțuri valorice. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Lucrător din lanțul valoric |
O persoană care desfășoară activități în lanțul valoric al întreprinderii, indiferent de existența sau de natura oricărei relații contractuale cu întreprinderea respectivă. În ESRS, domeniul de aplicare al lucrătorilor din lanțul valoric include toți lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii care sunt sau pot fi afectați în mod semnificativ de întreprindere. Inclusiv impacturile care sunt direct legate de operațiunile proprii și de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv prin produsele sau serviciile sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Sunt incluși toți lucrătorii care nu intră în categoria „forței de muncă proprii” [„forța de muncă proprie” include persoanele care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea („angajați”) și lucrătorii care nu sunt salariați și care sunt fie contractanți individuali care pun la dispoziția întreprinderii forță de muncă („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal activități de ocupare a forței de muncă]. (Cod NACE N78) |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Salariu |
Salariul brut, excluzând componentele variabile, cum ar fi orele suplimentare și remunerarea stimulativă, precum și indemnizațiile, cu excepția cazului în care acestea sunt garantate. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Deșeuri |
Orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau are intenția sau obligația să îl arunce (40). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ierarhia deșeurilor |
Ordinea priorităților în prevenirea și gestionarea deșeurilor (41):
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Gestionarea deșeurilor |
Colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse în calitate de comerciant sau broker (42). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Ape uzate |
Apa care nu mai are nicio altă valoare imediată în raport cu scopul pentru care a fost utilizată sau pentru care a fost produsă datorită calității, cantității sau momentului apariției sale. Apele uzate provenite de la un utilizator pot fi o sursă potențială de aprovizionare a unui utilizator din altă parte. Apa de răcire nu este considerată apă uzată. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Consum de apă |
Cantitatea de apă trasă în limitele întreprinderii (sau ale instalației) și care nu este evacuată înapoi în mediul acvatic sau într-o parte terță în cursul perioadei de raportare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Evacuarea apei |
Suma efluenților și a altor ape care părăsesc limitele organizației și care sunt eliberate în apele de suprafață, în apele subterane sau în părți terțe în cursul perioadei de raportare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Intensitatea consumului de apă |
Un indicator care prezintă relația dintre un aspect volumetric al apei și o unitate de activitate (produse, vânzări etc.) creată. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Apă (reciclată și reutilizată) |
Apa și apele uzate (tratate sau netratate) care au fost utilizate de mai multe ori înainte de a fi evacuate din limitele întreprinderii sau ale instalațiilor utilizate în comun, astfel încât cererea de apă să fie redusă. Aceasta se poate efectua în același proces (reciclată) sau într-un proces diferit în cadrul aceleiași instalații (proprii sau utilizate în comun cu alte întreprinderi) sau al unei alte instalații a întreprinderii (reutilizată). |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Deficit de apă |
Abundența volumetrică a resurselor de apă dulce sau lipsa acestora. Deficitul este determinat de om și depinde de volumul consumului de apă de către oameni în raport cu volumul resurselor de apă dintr-o anumită zonă. Ca atare, o regiune aridă cu foarte puțină apă, dar fără un consum uman de apă nu ar fi considerată în deficit, ci aridă. Deficitul de apă este o realitate fizică și obiectivă care poate fi măsurată în mod consecvent în cadrul regiunilor și în timp. Deficitul de apă reflectă abundența fizică a apei dulci, mai degrabă decât dacă această apă este adecvată pentru utilizare. De exemplu, o regiune poate avea resurse de apă abundente (și, prin urmare, nu poate fi considerată ca având un deficit de apă), dar poate avea o poluare atât de gravă, încât respectivele rezerve să nu fie adecvate pentru uz uman sau ecologic. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Prelevări de apă |
Suma tuturor apelor trase în limitele întreprinderii, din toate sursele, pentru orice utilizare, pe parcursul perioadei de raportare. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Reprezentanți ai lucrătorilor |
Reprezentanții lucrătorilor înseamnă:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Echilibrul dintre viața profesională și cea privată |
O stare satisfăcătoare de echilibru între viața profesională și cea privată a unei persoane. Echilibrul dintre viața profesională și cea privată în sens mai larg include nu numai echilibrul dintre viața profesională și cea privată, având în vedere responsabilitățile familiale sau de îngrijire, ci și alocarea timpului între timpul petrecut la locul de muncă și cel petrecut în viața privată dincolo de responsabilitățile familiale. |
||||||||||||||||||||||||||||||||
Pericole legate de muncă |
Pericolele legate de muncă pot fi:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
Incident legat de muncă |
O situație apărută în urma sau în cursul activității profesionale, care ar putea conduce sau care conduce la vătămare sau îmbolnăvire. Incidentele pot fi cauzate, de exemplu, de probleme de natură electrică, explozie, incendiu, revărsare, răsturnare, scurgere, spargere, izbucnire, divizare, pierderea controlului, alunecare, împiedicare și cădere, mișcare a corpului fără stres, mișcare a corpului sub/cu stres, șoc, avarie, violență sau hărțuire la locul de muncă (de exemplu, hărțuire sexuală). Un incident care provoacă vătămări sau boli este adesea denumit „accident”. Un incident care are potențialul de a provoca vătămări sau boli, dar în cazul căruia nu se produce niciuna, este adesea denumit „evitare”, „incident evitat la limită” sau „accident potențial”. |
(1) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(2) Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).
(3) Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea-în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).
(4) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).
(5) Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(6) Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor privind orientările referitoare la colectarea datelor, precum și la întocmirea documentelor de referință BAT și la asigurarea calității acestora prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (JO L 63, 2.3.2012, p. 1).
(7) Articolul 3 punctul 10 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(8) Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).
(9) Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(10) 2013/488/UE: Decizia Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).
(11) Punctul 21 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).
(12) Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(13) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
(14) Articolul 2 punctul 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).
(15) Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).
(16) Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).
(17) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
(18) Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).
(19) Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).
(20) Articolul 2 litera (g) din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).
(21) Articolul 3 punctul 1 din Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).
(22) Articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile.
(23) Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(24) Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(25) Articolul 3 punctul 15 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
(26) Articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
(27) Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149).
(28) Articolul 3 punctul 21 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(29) Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 325, 20.12.2018, p. 18).
(30) Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor privind orientările referitoare la colectarea datelor, precum și la întocmirea documentelor de referință BAT și la asigurarea calității acestora prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale.
(31) Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante (JO L 159, 29.6.1996, p. 1).
(32) Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic (JO L 125, 21.5.2009, p. 75).
(33) Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).
(34) Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).
(35) Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).
(36) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(37) Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa).
(38) Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile-privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare.
(39) Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).
(40) Articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
(41) Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
(42) Articolul 3 punctul 9 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/2772/oj
ISSN 1977-0782 (electronic edition)