EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32023R2772

Regulamentul delegat (UE) 2023/2772 al Comisiei din 31 iulie 2023 de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea

C/2023/5303

JO L, 2023/2772, 22.12.2023, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/2772/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force: This act has been changed. Current consolidated version: 22/12/2023

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/2772/oj

European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria L


2023/2772

22.12.2023

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/2772 AL COMISIEI

din 31 iulie 2023

de completare a Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele de raportare privind durabilitatea

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 29b alineatul (1) primul paragraf,

întrucât:

(1)

Directiva 2013/34/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului (2), impune întreprinderilor mari, întreprinderilor mici și mijlocii cu valori mobiliare admise la tranzacționare pe piețele reglementate din UE, precum și societăților-mamă ale grupurilor mari să includă într-o secțiune dedicată din raportul administratorilor sau din raportul consolidat al administratorilor informațiile necesare pentru înțelegerea impactului întreprinderii asupra aspectelor de durabilitate și informațiile necesare pentru înțelegerea modului în care aspectele de durabilitate afectează dezvoltarea, performanța și poziția întreprinderii. Întreprinderile trebuie să pregătească aceste informații în conformitate cu standardele de raportare privind durabilitatea începând cu exercițiul financiar indicat la articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2022/2464 pentru fiecare categorie de întreprinderi.

(2)

Până la 30 iunie 2023, Comisia trebuie să adopte un prim set de standarde care să precizeze informațiile pe care întreprinderile trebuie să le raporteze în conformitate cu articolul 19a alineatele (1) și (2) și cu articolul 29a alineatele (1) și (2) din directiva respectivă, incluzând cel puțin informațiile de care au nevoie participanții la piața financiară pentru a se conforma obligațiilor de prezentare de informații prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(3)

Comisia a luat în considerare avizul tehnic furnizat de EFRAG. Avizul tehnic independent al EFRAG îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 49 alineatul (3b) primul, al doilea și al treilea paragraf din Directiva 2013/34/UE. Pentru a asigura proporționalitatea și pentru a facilita aplicarea corectă a standardelor de către întreprinderi, Comisia a introdus modificări ale avizului tehnic al EFRAG în ceea ce privește abordarea semnificației, introducerea treptată a anumitor cerințe, transformarea anumitor cerințe în puncte de date voluntare, introducerea unor flexibilități în cazul unor cerințe de prezentare de informații, introducerea unor modificări tehnice pentru a asigura coerența cu cadrul juridic al Uniunii și un grad ridicat de interoperabilitate cu inițiativele mondiale de stabilire a unor standarde, precum și modificări de redactare.

(4)

Aceste standarde de raportare privind durabilitatea îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 29b din Directiva 2013/34/UE.

(5)

Prin urmare, ar trebui adoptate standarde comune de raportare privind durabilitatea.

(6)

În conformitate cu articolul 29b alineatul (1) al patrulea paragraf din Directiva 2013/34/UE, prezentul regulament nu ar trebui să intre în vigoare mai devreme de 4 luni de la adoptarea sa de către Comisie. Având în vedere că articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2022/2464 impune anumitor categorii de întreprinderi să aplice aceste standarde de raportare privind durabilitatea pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(7)

În conformitate cu articolul 49 alineatul (3b) al patrulea paragraf din Directiva 2013/34/UE, Comisia a consultat în comun Grupul de experți al statelor membre privind finanțarea durabilă, menționat la articolul 24 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (4), și Comitetul de reglementare contabilă, menționat la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (5). În conformitate cu articolul 49 alineatul (3b) al cincilea paragraf din Directiva 2013/34/UE, Comisia a solicitat avizul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), al Autorității Bancare Europene (ABE) și al Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), în special în ceea ce privește coerența prezentului regulament cu Regulamentul (UE) 2019/2088 și cu actele delegate adoptate în temeiul regulamentului respectiv. În conformitate cu articolul 49 alineatul (3b) al șaselea paragraf din Directiva 2013/34/UE, Comisia a consultat, de asemenea, Agenția Europeană de Mediu, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană, Comitetul Organismelor Europene de Supraveghere a Auditului și Platforma privind finanțarea durabilă instituită în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2020/852,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Standardele de raportare privind durabilitatea pe care întreprinderile trebuie să le utilizeze pentru a-și efectua raportarea privind durabilitatea în conformitate cu articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE, conform calendarului prevăzut la articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2022/2464, sunt stabilite în anexele I și II la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2024 pentru exercițiile financiare care încep la 1 ianuarie 2024 sau după această dată.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 31 iulie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 182, 29.6.2013, p. 19.

(2)  Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (JO L 322, 16.12.2022, p. 15).

(3)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (JO L 243, 11.9.2002, p. 1).


ANEXA I

STANDARDELE EUROPENE DE RAPORTARE PRIVIND DURABILITATEA (ESRS)

ESRS 1

Cerințe generale

ESRS 2

Prezentări de informații cu caracter general

ESRS E1

Schimbările climatice

ESRS E2

Poluare

ESRS E3

Resursele de apă și cele marine

ESRS E4

Biodiversitatea și ecosistemele

ESRS E5

Utilizarea resurselor și economia circulară

ESRS S1

Forța de muncă proprie

ESRS S2

Lucrătorii din lanțul valoric

ESRS S3

Comunitățile afectate

ESRS S4

Consumatorii și utilizatorii finali

ESRS G1

Conduita profesională

ESRS 1

CERINȚE GENERALE

CUPRINS

Obiectiv

1.

Categorii de standarde ESRS, domenii de raportare și convenții de redactare

1.1

Categorii de standarde ESRS

1.2

Domenii de raportare și cerințe minime privind conținutul cerințelor de prezentare de informații referitoare la politici, acțiuni, ținte și indicatori

1.3

Convenții de redactare

2.

Caracteristici calitative ale informațiilor

3.

Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea

3.1

Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației

3.2

Aspecte semnificative și gradul de semnificație al informațiilor

3.3

Dubla semnificație

3.4

Semnificația impactului

3.5

Semnificația financiară

3.6

Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate

3.7

Nivelul de dezagregare

4.

Procesul de diligență

5.

Lanțul valoric

5.1

Întreprinderea care raportează și lanțul valoric

5.2

Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului

6.

Orizontul de timp

6.1

Perioada de raportare

6.2

Crearea unei legături între trecut, prezent și viitor

6.3

Raportarea progreselor înregistrate în raport cu anul de referință

6.4

Definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării

7

Elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea

7.1

Prezentarea de informații comparative

7.2

Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor

7.3

Actualizarea informațiilor privind evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare

7.4

Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea

7.5

Erori de raportare ale perioadelor anterioare

7.6

Raportarea consolidată și scutirea filialelor

7.7

Informații clasificate și sensibile și informații privind proprietatea intelectuală, know-how-ul sau rezultatele inovării

7.8

Raportarea cu privire la oportunități

8.

Structura declarațiilor privind durabilitatea

8.1

Cerința de prezentare generală

8.2

Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea

9.

Legăturile cu alte părți ale raportării de informații de către întreprinderi și informații corelate

9.1

Includerea de informații prin trimiteri

9.2

Informații corelate și legătura cu situațiile financiare

10.

Dispoziții tranzitorii

10.1

Dispoziție tranzitorie referitoare la prezentarea de informații specifice entității

10.2

Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 5 Lanțul valoric

10.3

Dispoziție tranzitorie referitoare la secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative

10.4

Dispoziție tranzitorie: Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

Prezentarea de informații specifice entității

Dubla semnificație

Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului

Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea

Apendicele B:

Caracteristici calitative ale informațiilor

Apendicele C:

Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat

Apendicele D:

Structura declarațiilor privind durabilitatea în temeiul ESRS;

Apendicele E:

Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse

Apendicele F:

Exemplu de structură a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS

Apendicele G:

Exemplu de includere de informații prin trimiteri

Obiectiv

1.

Obiectivul standardelor europene de raportare privind durabilitatea (ESRS) este de a specifica informațiile privind durabilitatea pe care trebuie să le prezinte o întreprindere în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului (2). Raportarea în conformitate cu ESRS nu scutește întreprinderile de alte obligații prevăzute în dreptul Uniunii.

2.

În mod specific, ESRS precizează informațiile pe care trebuie să le prezinte o întreprindere cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative în ceea ce privește aspectele de durabilitate legate de mediu, de societate și de guvernanță. Conform ESRS, întreprinderile nu sunt obligate să prezinte informații cu privire la temele de mediu, sociale și de guvernanță vizate de ESRS atunci când întreprinderea a evaluat tema în cauză ca fiind nesemnificativă (a se vedea apendicele E din prezentul standard, intitulat „Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse”). Informațiile prezentate în conformitate cu ESRS ajută utilizatorii declarației privind durabilitatea să înțeleagă în ce constau impacturile semnificative ale întreprinderii asupra oamenilor și a mediului, precum și care sunt efectele semnificative ale aspectelor de durabilitate asupra dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii.

3.

Obiectivul prezentului standard (ESRS 1) este de a oferi o înțelegere a arhitecturii ESRS, a convențiilor de redactare și a conceptelor fundamentale utilizate, precum și a cerințelor generale referitoare la elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea în conformitate cu Directiva 2013/34/UE, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/2464.

1.   Categorii de standarde ESRS, domenii de raportare și convenții de redactare

1.1    Categorii de standarde ESRS

4.

Există trei categorii de ESRS:

(a)

standarde transversale;

(b)

standarde tematice (standarde de mediu, sociale și de guvernanță) și

(c)

standarde sectoriale.

Standardele transversale și standardele temati-ce sunt standarde care nu țin seama de sector, ci se aplică tuturor întreprinderilor, indiferent de sectorul sau sectoarele în care își desfășoară activitatea acestea.

5.

Standardele transversale ESRS 1 Cerințe generale și ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general se aplică aspectelor de durabilitate care fac obiectul standardelor tematice și al standardelor sectoriale.

6.

Prezentul standard (ESRS 1) descrie arhitectura standardelor ESRS, explică în ce constau convențiile de redactare și conceptele fundamentale și stabilește cerințe generale referitoare la elaborarea și prezentarea informațiilor legate de durabilitate.

7.

ESRS 2 stabilește cerințele de prezentare de informații pe care întreprinderea trebuie să le furnizeze la nivel general cu privire la toate aspectele de durabilitate semnificative ale domeniilor de raportare, și anume guvernanța, strategia, gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților, precum și cu privire la indicatori și ținte.

8.

ESRS tematice acoperă câte o temă legată de durabilitate și sunt structurate pe teme și subteme, care cuprind și sub-subteme dacă este necesar. Tabelul din Cerința de aplicare 16 (AR 16) a prezentului standard oferă o imagine de ansamblu a temelor, subtemelor și sub-subtemelor legate de durabilitate (denumite în mod colectiv „aspectele de durabilitate”) care fac obiectul ESRS tematice.

9.

ESRS tematice pot să includă cerințe specifice care să completeze cerințele de prezentare de informații de nivel general din ESRS 2. Apendicele C la ESRS 2, intitulat Cerințe de prezentare de informații/de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, prezintă o listă a cerințelor suplimentare din ESRS tematic pe care întreprinderea trebuie să le aplice în coroborare cu cerințele de prezentare a informațiilor de nivel general din ESRS 2.

10.

Standardele sectoriale sunt aplicabile tuturor întreprinderilor dintr-un sector. Acestea abordează impacturile, riscurile și oportunitățile care sunt susceptibile de a fi semnificative pentru toate întreprinderile dintr-un anumit sector și care nu se regăsesc sau se regăsesc insuficient în standardele tematice. Standardele sectoriale sunt multitematice și vizează temele cele mai relevante pentru sectorul în cauză. Standardele sectoriale asigură un grad ridicat de comparabilitate.

11.

În plus față de cerințele de prezentare de informații prevăzute în cele trei categorii de ESRS, atunci când o întreprindere concluzionează că un impact, un risc sau o oportunitate nu se regăsește sau se regăsește cu o granularitate insuficientă într-un ESRS, dar este semnificativ(ă) ca urmare a faptelor și circumstanțelor sale specifice, întreprinderea furnizează informații suplimentare specifice entității pentru ca utilizatorii să poată înțelege impacturile, riscurile sau oportunitățile legate de durabilitate ale întreprinderii. Cerințele de aplicare AR 1-AR 5 oferă orientări suplimentare cu privire la prezentarea de informații specifice fiecărei entități.

1.2    Domenii de raportare și cerințe minime privind conținutul cerințelor de prezentare de informații referitoare la politici, acțiuni, ținte și indicatori

12.

Cerințele de prezentare de informații cuprinse în ESRS 2, în ESRS tematice și în ESRS sectoriale sunt structurate pe următoarele domenii de raportare:

(a)

Guvernanța (GOV): procesele, controalele și procedurile de guvernanță utilizate pentru monitorizarea, gestionarea și supravegherea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților (a se vedea ESRS 2, capitolul 2 Guvernanța);

(b)

Strategia (SBM): modul în care strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii interacționează cu impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative ale acesteia, inclusiv modul în care întreprinderea abordează impacturile, riscurile și oportunitățile respective (a se vedea ESRS 2, capitolul 3 Strategia);

(c)

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților (IRO): procesul (procesele) prin care întreprinderea:

i.

identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora (a se vedea IRO-1 în secțiunea 4.1 din ESRS 2);

ii.

gestionează aspectele de sustenabilitate semnificative prin politici și acțiuni (a se vedea secțiunea 4.2 din ESRS 2);

(d)

Indicatori și ținte (MT): modul în care întreprinderea își măsoară performanța, inclusiv țintele pe care le-a stabilit și progresele înregistrate în direcția îndeplinirii acestora (a se vedea ESRS 2, capitolul 5 Indicatori și ținte).

13.

ESRS 2 cuprinde:

(a)

în secțiunea 4.2, Cerințe minime de prezentare de informații privind politicile (MDR-P) și acțiunile (MDR-A);

(b)

în secțiunea 5, Cerințe minime de prezentare de informații privind indicatorii (MDR-M) și țintele (MDR-T).

Întreprinderea aplică cerințele minime de prezentare de informații privind politicile, acțiunile, indicatorii și țintele împreună cu cerințele corespunzătoare de prezentare de informații din ESRS tematice și sectoriale.

1.3    Convenții de redactare

14.

În toate ESRS:

(a)

termenul „impacturi” se referă la impacturile pozitive și negative legate de durabilitate care au legătură cu activitatea întreprinderii, astfel cum au fost identificate printr-un proces de evaluare a semnificației impactului (a se vedea secțiunea 3.4 Semnificația impactului). Termenul se referă atât la impacturile reale, cât și la impacturile viitoare potențiale;

(b)

Termenul „riscuri și oportunități” se referă la riscurile și oportunitățile financiare legate de durabilitate ale întreprinderii, inclusiv la cele care decurg din dependența de resurse naturale, umane și sociale, astfel cum au fost identificate printr-un proces de evaluare a semnificației financiare (a se vedea secțiunea 3.5).

Împreună, acestea sunt denumite „impacturi, riscuri și oportunități” (IRO). Ele reflectă perspectiva dublei semnificații abordată în ESRS, descrisă în secțiunea 3.

15.

În cadrul ESRS, termenii definiți în glosarul definițiilor (anexa II) sunt marcați cu caractere aldine cursive, cu excepția cazului în care un termen definit este utilizat de mai multe ori în același paragraf.

16.

ESRS structurează informațiile care trebuie prezentate în conformitate cu cerințele de prezentare de informații. Fiecare cerință de prezentare de informații constă în unul sau mai multe puncte de date distincte. Termenul „punct de date” se poate referi și la un subelement descriptiv al unei cerințe de prezentare de informații.

17.

Pe lângă cerințele de prezentare de informații, majoritatea ESRS conțin și cerințe de aplicare. Acestea ajută la punerea în aplicare a cerințelor de prezentare de informații și au aceeași autoritate precum alte părți ale unui ESRS.

18.

În ESRS se folosesc următorii termeni pentru a face distincția între diferitele grade de obligație a întreprinderii de a prezenta informații:

(a)

„prezintă informații” – indică faptul că dispoziția este prevăzută de o cerință de prezentare de informații sau de un punct de date;

(b)

„poate prezenta informații” – indică prezentarea voluntară de informații pentru a încuraja bunele practici.

În plus, în ESRS se folosește termenul „ia în considerare” pentru a se face referire la aspecte, resurse sau metodologii pe care întreprinderea ar trebui să le ia în considerare sau să le utilizeze la elaborarea unei anumite prezentări de informații, dacă este cazul.

2.   Caracteristici calitative ale informațiilor

19.

Atunci când elaborează declarația privind durabilitatea, întreprinderea aplică:

(a)

caracteristicile calitative fundamentale ale informațiilor, și anume relevanța și reprezentarea exactă și

(b)

îmbunătățirea caracteristicilor calitative ale informațiilor, și anume comparabilitatea, verificabilitatea și inteligibilitatea.

20.

Aceste caracteristici calitative ale informațiilor sunt definite și descrise în apendicele B la prezentul standard.

3.   Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea

21.

Întreprinderea raportează cu privire la aspectele de durabilitate pe baza principiului dublei semnificații, astfel cum este definit și explicat în prezentul capitol.

3.1    Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației

22.

Părțile interesate sunt cele care pot afecta sau pot fi afectate de întreprindere. Există două grupuri principale de părți interesate:

(a)

părțile interesate afectate: persoanele sau grupurile ale căror interese sunt sau ar putea fi afectate – pozitiv sau negativ – de activitățile întreprinderii și de relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia de-a lungul lanțului său valoric și

(b)

utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea: utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori ai declarațiilor privind durabilitatea, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale, administrația publică, analiștii și cadrele universitare.

23.

Unele părți interesate, dar nu toate, pot aparține ambelor grupuri menționate la punctul 22.

24.

Colaborarea cu părțile interesate afectate este esențială pentru procesul de diligență aflat în curs al întreprinderii (a se vedea capitolul 4 Procesul de diligență) și pentru evaluarea semnificației în materie de durabilitate. Aceasta include procesele sale de identificare și de evaluare a impacturilor negative reale și potențiale, care stau apoi la baza procesului de evaluare pentru a identifica impacturile semnificative în scopul raportării privind durabilitatea (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard).

3.2    Aspecte semnificative și gradul de semnificație al informațiilor

25.

Este necesară efectuarea unei evaluări a semnificației (a se vedea secțiunile 3.4 Semnificația impactului și 3.5 Semnificația financiară) pentru ca întreprinderea să identifice impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care trebuie raportate.

26.

Evaluarea semnificației reprezintă punctul de plecare pentru raportarea privind durabilitatea în cadrul ESRS. IRO-1 în secțiunea 4.1 din ESRS 2 cuprinde cerințe generale de prezentare de informații cu privire la procesul prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora. SBM-3 din ESRS 2 prevede cerințe generale de prezentare de informații referitoare la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care rezultă din evaluarea semnificației efectuată de către întreprindere.

27.

Cerințele de aplicare din apendicele A la prezentul standard cuprind lista aspectelor de durabilitate care fac obiectul ESRS tematic, clasificate în funcție de teme, subteme și sub-subteme, pentru a sprijini evaluarea semnificației. Apendicele E din prezentul standard, intitulat Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie incluse, oferă o ilustrare a evaluării semnificației descrise în prezenta secțiune.

28.

Un aspect de durabilitate este „semnificativ” atunci când îndeplinește criteriile definite pentru semnificația impactului (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard) sau pentru semnificația financiară (a se vedea secțiunea 3.5 din prezentul standard) sau ambele.

29.

Indiferent de rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea trebuie să prezinte întotdeauna informațiile obligatorii conform: ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general (și anume toate cerințele de prezentare de informații și punctele de date specificate în ESRS 2) și cerințelor de prezentare de informații (inclusiv punctele de date ale acestora) din ESRS tematic referitoare la cerința privind prezentarea de informații IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, astfel cum sunt enumerate în apendicele C la ESRS 2, intitulat Cerințe de prezentare de informații/de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

30.

În cazul în care concluzionează, în urma evaluării semnificației, că un aspect de durabilitate pentru care IRO-1, IRO-2 și SBM-3 din ESRS 2 stabilesc cerințe de prezentare de informații este semnificativ, întreprinderea:

(a)

prezintă informații în conformitate cu cerințele de prezentare de informații (inclusiv cerințele de aplicare) legate de respectivul aspect de durabilitate specific din ESRS tematic corespunzător și

(b)

prezintă informații suplimentare specifice fiecărei entități (a se vedea punctul 11 și AR 1-5 din prezentul standard) atunci când aspectul de durabilitate semnificativ nu este vizat de un ESRS sau este vizat cu un nivel insuficient de granularitate.

31.

Informațiile aplicabile prevăzute în cadrul unei cerințe de prezentare de informații, inclusiv punctele de date ale acesteia, sau al unei prezentări de informații specifice entității trebuie prezentate atunci când întreprinderea evaluează, în cadrul evaluării informațiilor semnificative, că informațiile sunt relevante din una sau mai multe dintre următoarele perspective:

(a)

importanța informațiilor în legătură cu aspectul pe care intenționează să îl descrie sau să îl explice; sau

(b)

capacitatea acestor informații de a satisface nevoile decizionale ale utilizatorilor, inclusiv nevoile utilizatorilor primari ai raportării financiare de uz general descrise la punctul 48 și/sau nevoile utilizatorilor care sunt interesați în principal de informațiile referitoare la impacturile întreprinderii.

32.

În cazul în care întreprinderea concluzionează că schimbările climatice nu sunt semnificative și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații din ESRS E1 Schimbările climatice, aceasta trebuie să prezinte o explicație detaliată a concluziilor evaluării sale privind semnificația schimbărilor climatice (a se vedea ESRS 2 IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii), inclusiv o analiză prospectivă a condițiilor care ar putea determina întreprinderea să concluzioneze că schimbările climatice sunt semnificative în viitor. În cazul în care întreprinderea concluzionează că o temă, alta decât schimbările climatice, nu este semnificativă și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații dintr-un ESRS tematic, aceasta poate explica pe scurt concluziile evaluării sale privind semnificația temei respective.

33.

Atunci când prezintă informații privind politicile, acțiunile și țintele legate de un aspect de durabilitate care a fost evaluat ca fiind semnificativ, întreprinderea trebuie să includă informațiile prevăzute în toate cerințele de prezentare de informații și în toate punctele de date din ESRS tematice și sectoriale legate aspectul respectiv, precum și în cerința minimă corespunzătoare de prezentare de informații privind politicile, acțiunile și țintele necesare în temeiul ESRS 2. În cazul în care nu poate prezenta informațiile prevăzute fie în cerințele de prezentare de informații și în punctele de date din ESRS tematice sau sectoriale, fie în cerințele minime de prezentare de informații din ESRS 2 privind politicile, acțiunile și țintele, deoarece nu a adoptat politicile respective, nu a realizat acțiunile respective sau nu a stabilit țintele respective, întreprinderea trebuie să precizeze acest lucru și poate să indice un interval de timp în care intenționează să le pună în aplicare.

34.

Atunci când prezintă informații cu privire la indicatorii pentru un aspect de durabilitate semnificativ în conformitate cu secțiunea Indicatori și ținte din ESRS tematic relevant, întreprinderea:

(a)

include informațiile prevăzute de o cerință de prezentare de informații, în cazul în care consideră că aceste informații sunt semnificative și

(b)

poate omite informațiile prevăzute de un punct de date dintr-o cerință de prezentare de informații, în cazul în care consideră că aceste informații nu sunt semnificative, și concluzionează că aceste informații nu sunt necesare pentru a îndeplini obiectivul cerinței de prezentare de informații.

35.

În cazul în care întreprinderea omite informațiile prevăzute de un punct de date care provine din alte acte legislative ale UE enumerate în apendicele B la ESRS 2, aceasta precizează în mod explicit că informațiile în cauză sunt „nesemnificative”.

36.

Întreprinderea stabilește modul în care aplică criterii, inclusiv praguri adecvate, pentru a stabili:

(a)

informațiile pe care le prezintă cu privire la indicatorii aferenți unui aspect de durabilitate semnificativ în conformitate cu secțiunea Indicatori și ținte din ESRS tematic relevant, în conformitate cu punctul 34 și

(b)

informațiile care trebuie prezentate ca informații specifice entității.

3.3    Dubla semnificație

37.

Dubla semnificație are două dimensiuni, și anume: semnificația impactului și semnificația financiară. Cu excepția cazului în care se specifică altfel, termenii „semnificativ” și „semnificație” sunt utilizați în cadrul ESRS pentru a se referi la dubla semnificație.

38.

Evaluările privind semnificația impactului și semnificația financiară sunt interdependente, iar interdependențele dintre aceste două dimensiuni trebuie luate în considerare. În general, punctul de plecare este evaluarea impacturilor, deși pot exista, de asemenea, riscuri și oportunități semnificative care să nu fie legate de impactul întreprinderii. Un impact asupra durabilității poate fi semnificativ din punct de vedere financiar de la început sau poate deveni semnificativ din punct de vedere financiar atunci când se poate preconiza în mod rezonabil că va afecta poziția financiară a întreprinderii, performanța sa financiară, fluxurile sale de trezorerie, accesul său la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung. Impacturile sunt reflectate în perspectiva semnificației impactului, indiferent dacă sunt sau nu semnificative din punct de vedere financiar.

39.

Atunci când identifică și evaluează impacturile, riscurile și oportunitățile din lanțul valoric al întreprinderii pentru a determina semnificația lor, întreprinderea se concentrează asupra domeniilor în care consideră că este probabil să apară impacturi, riscuri și oportunități, având în vedere natura activităților, a relațiilor de afaceri, a factorilor geografici sau a altor factori avuți în vedere.

40.

Întreprinderea ia în considerare modul în care este afectată de dependențele sale de disponibilitatea resurselor naturale, umane și sociale la prețuri și calitate adecvate, indiferent de impactul său potențial asupra resurselor respective.

41.

Principalele impacturi, riscuri și oportunități ale unei întreprinderi sunt înțelese ca fiind aceleași cu impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative identificate în temeiul principiului dublei semnificații și, prin urmare, sunt raportate în declarația privind durabilitatea.

42.

Întreprinderea trebuie să aplice criteriile stabilite în secțiunile 3.4 și 3.5 din prezentul standard, utilizând praguri cantitative și/sau calitative adecvate. Sunt necesare praguri adecvate pentru a determina impacturile, riscurile și oportunitățile identificate și abordate de întreprindere ca fiind semnificative și pentru a determina aspectele de durabilitate care sunt semnificative în scopul raportării. Unele standarde și cadre existente utilizează termenul „impacturile cele mai semnificative” atunci când se referă la pragul utilizat pentru a identifica impacturile descrise în ESRS ca „impacturi semnificative”.

3.4    Semnificația impactului

43.

Un aspect de durabilitate este semnificativ din perspectiva impactului atunci când se referă la impacturi semnificative reale sau potențiale, pozitive sau negative ale întreprinderii asupra oamenilor sau a mediului pe termen scurt, mediu și lung. Printre impacturi se numără cele legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor și al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Relațiile de afaceri includ relațiile din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii și nu se limitează la relațiile contractuale directe.

44.

În acest context, impactul asupra oamenilor sau asupra mediului include impactul privind aspectele de mediu, sociale și de guvernanță.

45.

Evaluarea semnificației unui impact negativ se bazează pe procesul de diligență definit în instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. Pentru impacturile negative reale, semnificația se bazează pe gravitatea impactului, în timp ce pentru impacturile negative potențiale, semnificația se bazează pe gravitatea și probabilitatea impactului. Gravitatea se bazează pe următorii factori:

(a)

amploarea;

(b)

domeniul de aplicare și

(c)

caracterul iremediabil al impactului.

În cazul unui impact negativ potențial asupra drepturilor omului, gravitatea impactului prevalează asupra probabilității acestuia.

46.

În cazul impacturilor pozitive, semnificația se bazează pe:

(a)

amploarea și domeniul de aplicare al impactului pentru impacturile reale și

(b)

amploarea, domeniul de aplicare și probabilitatea impactului pentru impacturile potențiale.

3.5    Semnificația financiară

47.

Domeniul de aplicare al semnificației financiare pentru raportarea privind durabilitatea este o extindere a domeniului de aplicare al semnificației utilizat în procesul de stabilire a informațiilor care ar trebui incluse în situațiile financiare ale întreprinderii.

48.

Evaluarea semnificației financiare corespunde identificării informațiilor care sunt considerate semnificative pentru utilizatorii primari ai rapoartelor financiare de uz general atunci când iau decizii privind furnizarea de resurse entității. În special, informațiile sunt considerate semnificative pentru utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general dacă se poate preconiza în mod rezonabil că omiterea, prezentarea eronată sau ascunderea informațiilor respective va influența deciziile pe care aceștia le iau pe baza declarației privind durabilitatea întreprinderii.

49.

Un aspect de durabilitate este semnificativ din punct de vedere financiar dacă declanșează sau se poate preconiza în mod rezonabil că va declanșa efecte financiare semnificative asupra întreprinderii. Acest lucru este valabil atunci când un aspect de durabilitate generează sau poate genera riscuri sau oportunități care au o influență semnificativă sau despre care se poate preconiza în mod rezonabil că vor avea o influență semnificativă asupra dezvoltării întreprinderii, a poziției sale financiare, a performanței sale financiare, a fluxurilor sale de trezorerie, a accesului la finanțare sau a costului capitalului pe termen scurt, mediu sau lung. Riscurile și oportunitățile pot decurge din evenimente trecute sau viitoare. Semnificația financiară a unui aspect de durabilitate nu este limitată la aspectele care se află sub controlul întreprinderii, ci include informații privind riscurile și oportunitățile semnificative care pot fi atribuite relațiilor de afaceri din afara perimetrului de consolidare utilizate la elaborarea situațiilor financiare.

50.

Dependențele de resursele naturale, umane și sociale pot fi surse de riscuri sau oportunități financiare. Dependențele pot declanșa efecte în două moduri posibile:

(a)

pot influența capacitatea întreprinderii de a continua să utilizeze sau să obțină resursele necesare în procesele sale comerciale, precum și calitatea și stabilirea prețurilor resurselor respective și

(b)

pot afecta capacitatea întreprinderii de a se baza pe relațiile necesare în procesele sale comerciale în condiții acceptabile.

51.

Semnificația riscurilor și a oportunităților este evaluată pe baza unei combinații între probabilitatea apariției și magnitudinea potențială a efectelor financiare.

3.6    Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate

52.

Procesul de evaluare a semnificației derulat de întreprindere poate duce la identificarea unor situații în care acțiunile sale menite să abordeze anumite impacturi sau riscuri sau să beneficieze de anumite oportunități în legătură cu un aspect de durabilitate ar putea avea impacturi negative semnificative sau ar putea cauza riscuri semnificative în legătură cu unul sau mai multe alte aspecte de durabilitate. De exemplu:

(a)

un plan de acțiune pentru decarbonizarea producției care implică abandonarea anumitor produse ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra forței de muncă proprii a întreprinderii și ar putea genera riscuri semnificative din cauza plăților de disponibilizare; sau

(b)

un plan de acțiune al unui furnizor de autovehicule prin care să se concentreze asupra furnizării de vehicule electrice ar putea genera active depreciate pentru producția de piese de schimb pentru vehiculele convenționale.

53.

În astfel de situații, întreprinderea:

(a)

comunică existența impacturilor negative semnificative sau a riscurilor semnificative, împreună cu acțiunile care le generează, cu referințe încrucișate la tema la care se referă impacturile sau riscurile și

(b)

furnizează o descriere a modului în care sunt abordate impacturile negative semnificative sau riscurile semnificative în cadrul temei la care se referă.

3.7    Nivelul de dezagregare

54.

Atunci când este necesar pentru o bună înțelegere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, întreprinderea dezagregă informațiile raportate:

(a)

în funcție de țară, atunci când există variații semnificative ale impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative de la o țară la alta și atunci când prezentarea informațiilor la un nivel mai ridicat de agregare ar ascunde informațiile semnificative despre impacturi, riscuri sau oportunități; sau

(b)

în funcție de un amplasament semnificativ sau de un activ semnificativ, atunci când impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative depind în mare măsură de un anumit amplasament sau de un anumit activ.

55.

Atunci când definește nivelul adecvat de dezagregare pentru raportare, întreprinderea ia în considerare dezagregarea adoptată în evaluarea sa privind semnificația. În funcție de faptele și circumstanțele specifice ale întreprinderii, poate fi necesară o dezagregare pe filiale.

56.

În cazul în care sunt agregate date de la diferite niveluri sau de la mai multe amplasamente în cadrul unui nivel, întreprinderea se asigură că această agregare nu ascunde specificitatea și contextul necesare pentru interpretarea informațiilor. Întreprinderea nu agregă elemente semnificative de natură diferită.

57.

Atunci când prezintă informații dezagregate pe sectoare, întreprinderea adoptă clasificarea sectorială a ESRS care urmează să fie specificată într-un act delegat adoptat de Comisie în temeiul articolului 29b alineatul (1) al treilea paragraf punctul (ii) din Directiva 2013/34/UE. Atunci când un ESRS tematic sau sectorial impune adoptarea unui anumit nivel de dezagregare în elaborarea unei anumite informații, prevalează cerința din ESRS tematic sau sectorial.

4.   Procesul de diligență

58.

Rezultatul procesului de diligență în materie de durabilitate al întreprinderii (denumit „procesul de diligență” în instrumentele internaționale menționate mai jos) contribuie la evaluarea de către întreprindere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative. ESRS nu impun nicio cerință de conduită în ceea ce privește procesul de diligență și nici nu extind sau modifică rolul organului administrativ, de conducere sau de supraveghere al întreprinderii în ceea ce privește îndeplinirea obligației de diligență.

59.

Procesul de diligență este procesul prin care întreprinderile identifică, previn, atenuează și explică modul în care abordează impacturile negative reale și potențiale asupra mediului și asupra persoanelor care au legătură cu activitatea lor. Printre acestea se numără impacturile negative legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor sau al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Procesul de diligență este o practică curentă care răspunde schimbărilor din strategia, modelul de afaceri, activitățile, relațiile de afaceri, contextele de funcționare, de aprovizionare și de vânzare ale întreprinderii și care poate să declanșeze astfel de schimbări. Acest proces este descris în instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și în Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale.

60.

Aceste instrumente internaționale identifică o serie de etape ale procesului de diligență, printre care se numără identificarea și evaluarea impacturilor negative legate de operațiunile proprii ale întreprinderii și de lanțul său valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor sau al serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. În cazul în care întreprinderea nu poate aborda toate impacturile simultan, procesul de diligență permite prioritizarea acțiunilor în funcție de gravitatea și probabilitatea impacturilor. Acest aspect al procesului de diligență este cel care stă la baza evaluării impacturilor semnificative (a se vedea secțiunea 3.4 din prezentul standard). Identificarea impacturilor semnificative sprijină, de asemenea, identificarea riscurilor și oportunităților semnificative legate de durabilitate, care sunt adesea un produs al acestor impacturi.

61.

Elementele principale ale procesului de diligență se reflectă direct în cerințele de prezentare de informații prevăzute în ESRS 2 și în ESRS tematic, astfel cum se arată mai jos:

(a)

integrarea procesului de diligență în guvernanță, strategie și modelul de afaceri (3). Acest aspect este abordat în:

i.

ESRS 2 GOV-2: Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea;

ii.

ESRS 2 GOV-3: Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente și

iii.

ESRS 2 SBM-3: Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri;

(b)

colaborarea cu părțile interesate (4) afectate. Acest aspect este abordat în:

i.

ESRS 2 GOV-2;

ii.

ESRS 2 SBM-2: Interesele și punctele de vedere ale părților interesate;

iii.

ESRS 2 IRO-1;

iv.

ESRS 2 MDR-P și

v.

ESRS tematic: reflectarea diferitelor etape și scopuri ale colaborării cu părțile interesate pe parcursul procesului de diligență;

(c)

identificarea și evaluarea impacturilor negative asupra oamenilor și asupra mediului (5). Acest aspect este abordat în:

i.

ESRS 2 IRO-1 (inclusiv cerințele de aplicare legate de aspectele de durabilitate specifice din ESRS relevant) și

ii.

ESRS 2 SBM-3;

(d)

luarea de măsuri pentru a aborda impacturile negative asupra oamenilor și asupra mediului (6). Acest aspect este abordat în:

i.

ESRS 2 MDR-A și

ii.

ESRS tematic: reflectarea gamei de acțiuni, inclusiv a planurilor de tranziție prin care sunt abordate impacturile;

(e)

urmărirea eficacității acestor eforturi (7). Acest aspect este abordat în:

i.

ESRS 2 MDR-M;

ii.

ESRS 2 MDR-T și

iii.

ESRS tematic: în ceea ce privește indicatorii și țintele.

5.   Lanțul valoric

5.1    Întreprinderea care raportează și lanțul valoric

62.

Declarația privind durabilitatea se depune pentru aceeași întreprindere raportoare ca și situațiile financiare. De exemplu, dacă întreprinderea care raportează este o societate-mamă care are obligația de a întocmi situații financiare consolidate, declarația privind durabilitatea va fi pentru grup. Această cerință nu se aplică în cazul în care întreprinderea care raportează nu este obligată să întocmească situații financiare sau în cazul în care întreprinderea care raportează întocmește raportarea consolidată privind durabilitatea în temeiul articolului 48i din Directiva 2013/34/UE.

63.

Informațiile cu privire la întreprinderea care raportează furnizate în declarația privind durabilitatea se extind pentru a include informații privind impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de întreprindere prin relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia în lanțul valoric din amonte și/sau din aval („informații privind lanțul valoric”). Pentru extinderea informațiilor cu privire la întreprinderea care raportează, întreprinderea include impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de lanțul său valoric din amonte și din aval:

(a)

ca urmare a rezultatului procesului său de diligență și al evaluării semnificației și

(b)

în conformitate cu orice cerințe specifice legate de lanțul valoric din alte ESRS.

64.

Punctul 63 nu impune prezentarea de informații cu privire la fiecare actor din lanțul valoric, ci doar includerea unor informații semnificative privind lanțul valoric din amonte și din aval. Diferite aspecte de durabilitate pot fi semnificative în raport cu diferite părți ale lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii. Informațiile trebuie extinse pentru a include informații privind lanțul valoric numai în ceea ce privește părțile lanțului valoric pentru care aspectul respectiv este semnificativ.

65.

Întreprinderea include informații semnificative privind lanțul valoric atunci când acest lucru este necesar:

(a)

pentru a permite utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea să înțeleagă impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii și/sau

(b)

pentru a obține un set de informații care corespund caracteristicilor calitative ale informațiilor (a se vedea apendicele B la prezentul standard).

66.

Atunci când stabilește la ce nivel apare un aspect de durabilitate semnificativ în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval, întreprinderea utilizează evaluarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților în conformitate cu principiul dublei semnificații (a se vedea capitolul 3 din prezentul standard).

67.

Atunci când entitățile asociate sau asocierile în participație, contabilizate prin metoda punerii în echivalență sau consolidate proporțional în situațiile financiare, fac parte din lanțul valoric al întreprinderii, de exemplu în calitate de furnizori, întreprinderea include informații referitoare la entitățile asociate sau asocierile în participație respective, în conformitate cu punctul 63, în concordanță cu abordarea adoptată pentru celelalte relații de afaceri din lanțul valoric. În acest caz, atunci când se determină indicatorii de impact, datele entității asociate sau ale asocierii în participație nu se limitează la cota de capital propriu deținută, ci trebuie luate în considerare pe baza impactului legat de produsele și serviciile întreprinderii prin intermediul relațiilor sale de afaceri.

5.2    Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului

68.

Capacitatea întreprinderii de a obține informațiile necesare privind lanțul valoric din amonte și din aval poate varia în funcție de diverși factori, cum ar fi acordurile contractuale ale întreprinderii, nivelul de control pe care îl exercită aceasta asupra operațiunilor din afara perimetrului de consolidare și puterea sa de cumpărare. Atunci când întreprinderea nu are capacitatea de a controla activitățile lanțului său valoric din amonte și/sau din aval și relațiile sale de afaceri, obținerea de informații privind lanțul valoric poate fi mai dificilă.

69.

Există circumstanțe în care întreprinderea nu poate colecta informații cu privire la lanțul său valoric din amonte și din aval, astfel cum se prevede la punctul 63, după ce a depus eforturi rezonabile în acest sens. În aceste circumstanțe, întreprinderea estimează informațiile care trebuie raportate cu privire la lanțul său valoric din amonte și din aval, utilizând toate informațiile rezonabile și justificabile, cum ar fi datele medii sectoriale și alți substituenți.

70.

Obținerea de informații privind lanțul valoric ar putea fi dificilă și în cazul IMM-urilor și al altor entități din lanțul valoric din amonte și/sau din aval care nu intră în domeniul de aplicare al raportării privind durabilitatea prevăzute la articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE (a se vedea ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice).

71.

În ceea ce privește politicile, acțiunile și țintele, raportarea întreprinderii include informații privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval în măsura în care politicile, acțiunile și țintele respective implică actori din lanțul valoric. În ceea ce privește indicatorii, în multe cazuri, în special în ceea ce privește aspectele de mediu pentru care sunt disponibili substituenți, întreprinderea poate fi în măsură să respecte cerințele de raportare fără a colecta date de la actorii din lanțul său valoric din amonte și din aval, în special de la IMM-uri, de exemplu atunci când calculează emisiile de GES din categoria 3 ale întreprinderii.

72.

Includerea estimărilor realizate utilizând date medii sectoriale sau alți substituenți nu trebuie să conducă la informații care nu îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea capitolul 2 și secțiunea 7.2 Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor din prezentul standard).

6.   Orizontul de timp

6.1    Perioada de raportare

73.

Perioada de raportare pentru declarația privind durabilitatea a întreprinderii trebuie să fie în concordanță cu perioada de raportare pentru situațiile sale financiare.

6.2    Crearea unei legături între trecut, prezent și viitor

74.

Întreprinderea stabilește, în declarația privind durabilitatea, legături adecvate între informațiile retrospective și cele prospective, atunci când este cazul, pentru a facilita o înțelegere clară a modului în care informațiile istorice se corelează cu informațiile orientate spre viitor.

6.3    Raportarea progreselor înregistrate în raport cu anul de referință

75.

Un an de referință este data sau perioada de referință istorică pentru care sunt disponibile informații și cu care informațiile ulterioare pot fi comparate în timp.

76.

Întreprinderea prezintă informații comparative cu privire la anul de referință pentru sumele raportate în perioada curentă atunci când raportează evoluțiile și progresele înregistrate în vederea atingerii unei ținte, cu excepția cazului în care cerința de prezentare de informații relevantă definește deja modul de raportare a progreselor înregistrate. De asemenea, întreprinderea poate include informații istorice cu privire la obiectivele intermediare atinse între anul de referință și perioada de raportare, atunci când aceste informații sunt relevante.

6.4    Definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării

77.

La întocmirea declarației sale privind durabilitatea, întreprinderea adoptă următoarele intervale de timp de la finalul perioadei de raportare:

(a)

pentru orizontul de timp pe termen scurt: perioada adoptată de entitate ca perioadă de raportare în situațiile sale financiare;

(b)

pentru orizontul de timp pe termen mediu: de la sfârșitul perioadei de raportare pe termen scurt definite la litera (a) până la cinci ani și

(c)

pentru orizontul de timp pe termen lung: mai mult de cinci ani.

78.

Întreprinderea utilizează o defalcare suplimentară pentru orizontul de timp pe termen lung atunci când se preconizează impacturi sau acțiuni într-o perioadă mai mare de cinci ani, dacă acest lucru este necesar pentru a furniza informații relevante utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea.

79.

În cazul în care sunt necesare definiții diferite ale orizonturilor de timp pe termen mediu sau lung pentru anumite elemente de prezentare din alte ESRS, prevalează definițiile din respectivele ESRS.

80.

Pot exista situații în care utilizarea orizonturilor de timp pe termen mediu sau lung definite la punctul 77 are ca rezultat informații nerelevante, deoarece întreprinderea utilizează o definiție diferită pentru (i) procesele sale de identificare și de gestionare a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative sau pentru (ii) definirea acțiunilor sale și stabilirea țintelor. Aceste circumstanțe se pot datora unor caracteristici specifice sectorului, cum ar fi fluxul de trezorerie și ciclurile de afaceri, durata preconizată a investițiilor de capital, orizonturile de timp în care utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea își efectuează evaluările sau orizonturile de planificare utilizate în mod obișnuit în sectorul întreprinderii pentru luarea deciziilor. În aceste circumstanțe, întreprinderea poate adopta o definiție diferită a orizonturilor de timp pe termen mediu și/sau lung (a se vedea ESRS 2 BP-2, punctul 9).

81.

Referirile la „termen scurt”, „termen mediu” și „termen lung” din ESRS denotă orizontul de timp stabilit de întreprindere în conformitate cu dispozițiile de la punctele 77-80.

7.   Elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea

82.

Prezentul capitol prevede cerințe generale care trebuie aplicate atunci când se elaborează și se prezintă informații privind durabilitatea.

7.1    Prezentarea de informații comparative

83.

Întreprinderea prezintă informații comparative cu privire la perioada precedentă pentru toți indicatorii cantitativi și valorile monetare prezentate în perioada curentă. Atunci când este relevant pentru înțelegerea declarației privind durabilitatea referitoare la perioada curentă, întreprinderea prezintă și informații comparative pentru prezentările de informații descriptive.

84.

În cazul în care raportează informații comparative care diferă de informațiile raportate în perioada precedentă, întreprinderea prezintă:

(a)

diferența dintre cifra raportată în perioada anterioară și cifra comparativă revizuită și

(b)

motivele revizuirii cifrei.

85.

Uneori, este imposibil să se ajusteze informații comparative pentru una sau mai multe perioade anterioare pentru a se atinge comparabilitatea cu perioada curentă. De exemplu, este posibil ca datele să nu fi fost colectate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare) într-un mod care să permită fie aplicarea retroactivă a unei noi definiții a unui indicator sau a unei ținte, fie retratarea retroactivă pentru a corecta o eroare a perioadei anterioare și poate fi imposibil să se recreeze informațiile (a se vedea ESRS 2 BP-2). În cazul în care este imposibil să se ajusteze informații comparative pentru una sau mai multe perioade anterioare, întreprinderea precizează acest lucru.

86.

În cazul în care un ESRS impune întreprinderii să prezinte mai multe perioade comparative pentru un indicator sau pentru un punct de date, prevalează cerințele respectivului ESRS.

7.2    Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor

87.

În cazul în care indicatorii cantitativi și valorile monetare, inclusiv informațiile privind lanțul valoric din amonte și din aval (a se vedea capitolul 5 din prezentul standard), nu pot fi măsurați direct și pot fi doar estimați, poate apărea incertitudinea de măsurare.

88.

O întreprindere prezintă informații care să le permită utilizatorilor să înțeleagă cele mai semnificative incertitudini care afectează indicatorii cantitativi și valorile monetare raportate în declarația sa privind durabilitatea.

89.

Utilizarea unor ipoteze și estimări rezonabile, inclusiv a unor scenarii sau analize de sensibilitate, este o parte esențială a elaborării informațiilor legate de durabilitate și nu subminează utilitatea acelor informații, cu condiția ca ipotezele și estimările să fie descrise și explicate cu acuratețe. Nici măcar un nivel ridicat al incertitudinii de măsurare nu ar împiedica neapărat ca o astfel de ipoteză sau estimare să furnizeze informații utile sau să respecte caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea apendicele B la prezentul standard).

90.

Datele și ipotezele utilizate la întocmirea declarației privind durabilitatea trebuie să fie în concordanță, în măsura posibilului, cu datele și ipotezele financiare corespunzătoare utilizate în situațiile financiare ale întreprinderii.

91.

Unele ESRS impun prezentarea de informații, cum ar fi explicații cu privire la evenimente viitoare posibile care au rezultate incerte. Pentru a stabili dacă informațiile privind astfel de evenimente viitoare posibile sunt semnificative, întreprinderea consultă criteriile de la capitolul 3 din prezentul standard și ia în considerare:

(a)

efectele financiare potențiale ale evenimentelor (rezultatul posibil);

(b)

gravitatea și probabilitatea impactului evenimentelor posibile asupra oamenilor sau asupra mediului, ținând seama de factorii care determină gravitatea, menționați la punctul 45 și

(c)

întreaga gamă de rezultate posibile și probabilitatea rezultatelor posibile din gama respectivă.

92.

Atunci când evaluează rezultatele posibile, întreprinderea ia în considerare toate faptele și circumstanțele relevante, inclusiv informațiile privind rezultatele cu probabilitate redusă de producere și cu impact ridicat, care ar putea deveni semnificative atunci când sunt agregate. De exemplu, întreprinderea ar putea fi expusă mai multor impacturi sau riscuri, fiecare dintre acestea putând cauza același tip de perturbare, cum ar fi perturbările lanțului de aprovizionare al întreprinderii. Informațiile cu privire la o sursă individuală de risc ar putea să nu fie semnificative în cazul în care este foarte puțin probabil să aibă loc o perturbare din această sursă. Cu toate acestea, informațiile privind riscul agregat de perturbare a lanțului de aprovizionare din toate sursele ar putea fi semnificative (a se vedea ESRS 2 BP-2).

7.3    Actualizarea informațiilor privind evenimentele ulterioare finalului perioadei de raportare

93.

În unele cazuri, întreprinderea poate primi informații după perioada de raportare, dar înainte de aprobarea publicării raportului de gestiune. În cazul în care astfel de informații oferă dovezi sau informații cu privire la condițiile existente la sfârșitul perioadei, întreprinderea actualizează, după caz, estimările și informațiile privind durabilitatea, în lumina noilor informații.

94.

În cazul în care astfel de informații oferă dovezi sau informații cu privire la tranzacțiile semnificative, alte evenimente și condiții care apar după finalul perioadei de raportare, întreprinderea furnizează, după caz, informații descriptive care indică existența, natura și consecințele potențiale ale acestor evenimente ulterioare sfârșitului anului.

7.4    Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea

95.

Definirea și calcularea indicatorilor, inclusiv a indicatorilor utilizați pentru stabilirea țintelor și monitorizarea progreselor înregistrate în vederea atingerii acestora, trebuie să fie consecvente în timp. Întreprinderea furnizează cifre comparative retratate, cu excepția cazului în care acest lucru nu este posibil (a se vedea ESRS 2 BP-2), atunci când aceasta:

(a)

a redefinit sau a înlocuit un indicator sau o țintă;

(b)

a identificat informații noi în raport cu cifrele estimate prezentate în perioada precedentă, iar noile informații oferă dovezi cu privire la circumstanțele care au existat în perioada respectivă.

7.5    Erori de raportare ale perioadelor anterioare

96.

Întreprinderea corectează erorile semnificative ale perioadelor anterioare prin retratarea sumelor comparative pentru perioada (perioadele) anterioară (anterioare) prezentată (prezentate), cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil. Această cerință nu se extinde la perioadele de raportare anterioare primului an în care întreprinderea a aplicat ESRS.

97.

Erorile perioadelor anterioare sunt omisiuni și prezentări eronate în declarația privind durabilitatea întreprinderii pentru una sau mai multe perioade anterioare. Astfel de erori apar ca urmare a neutilizării sau a utilizării necorespunzătoare a unor informații fiabile:

(a)

care au fost disponibile atunci când a fost autorizată publicarea raportului de gestiune care include declarația privind durabilitatea pentru perioadele respective și

(b)

în privința cărora se poate preconiza în mod rezonabil că au fost obținute și luate în considerare în elaborarea prezentărilor de informații privind durabilitatea incluse în aceste rapoarte.

98.

Printre aceste erori se numără: efectele erorilor matematice, erorile în aplicarea definițiilor pentru indicatori sau ținte, omisiunile sau interpretările greșite ale faptelor și fraudele.

99.

Erorile potențiale din perioada curentă descoperite în perioada respectivă sunt corectate înainte să fie autorizată publicarea raportului de gestiune. Însă erorile semnificative sunt uneori descoperite doar într-o perioadă ulterioară.

100.

Atunci când este imposibil să se determine efectul unei erori asupra tuturor perioadelor anterioare prezentate, întreprinderea retratează informațiile comparative pentru a corecta eroarea de la cea mai apropiată dată posibilă. Atunci când corectează informațiile prezentate pentru o perioadă anterioară, întreprinderea nu utilizează o analiză retrospectivă nici pentru a formula ipoteze cu privire la intențiile conducerii dintr-o perioadă anterioară, nici pentru a estima sumele prezentate într-o perioadă anterioară. Această cerință se aplică corectării atât a prezentărilor de informații retrospective, cât și a celor prospective.

101.

Se face distincția între corecțiile erorilor și modificările estimărilor. Este posibil să fie necesară revizuirea estimărilor pe măsură ce devin cunoscute informații suplimentare (a se vedea ESRS 2 BP-2).

7.6    Raportarea consolidată și scutirea filialelor

102.

Atunci când raportează la nivel consolidat, întreprinderea efectuează evaluarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative pentru întregul grup consolidat, indiferent de structura juridică a grupului. Ea se asigură că toate filialele sunt acoperite într-un mod care să permită identificarea imparțială a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative. Criteriile și pragurile pentru evaluarea unui impact, a unui risc sau a unei oportunități ca fiind semnificativ(ă) se stabilesc pe baza capitolului 3 din prezentul standard.

103.

În cazul în care identifică diferențe semnificative între impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative la nivel de grup și impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative ale uneia sau mai multora dintre filialele sale, întreprinderea furnizează o descriere adecvată a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților, după caz, ale filialei sau filialelor în cauză.

104.

Atunci când evaluează dacă diferențele dintre impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative la nivel de grup și impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative ale uneia sau mai multora dintre filialele sale sunt semnificative, întreprinderea poate lua în considerare circumstanțe diferite, cum ar fi dacă filiala sau filialele își desfășoară activitatea într-un alt sector decât restul grupului sau circumstanțele reflectate în secțiunea 3.7 Nivelul de dezagregare.

7.7    Informații clasificate și sensibile și informații privind proprietatea intelectuală, know-how-ul sau rezultatele inovării

105.

Întreprinderea nu este obligată să prezinte informații clasificate sau informații sensibile, chiar dacă aceste informații sunt considerate semnificative.

106.

Atunci când prezintă informații cu privire la strategia, planurile și acțiunile sale, în cazul în care o anumită informație care corespunde proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării este relevantă pentru îndeplinirea obiectivului unei cerințe de prezentare de informații, întreprinderea poate totuși să omită respectiva informație dacă aceasta:

(a)

este secretă în sensul că nu este, ca întreg sau în configurația sau asamblarea exactă a elementelor sale, cunoscută la nivel general sau ușor accesibilă persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză;

(b)

are valoare comercială prin faptul că este secretă și

(c)

a făcut obiectul unor măsuri rezonabile din partea întreprinderii pentru a o păstra secretă.

107.

În cazul în care întreprinderea omite informații clasificate sau informații sensibile sau o anumită informație care corespunde proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării deoarece îndeplinește criteriile stabilite la punctul anterior, întreprinderea trebuie să respecte cerința de prezentare de informații în cauză prin prezentarea tuturor celorlalte informații obligatorii.

108.

Întreprinderea depune toate eforturile rezonabile pentru a se asigura că, dincolo de omiterea informațiilor clasificate sau a informațiilor sensibile sau a informației specifice care corespund proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării, nu este afectată relevanța generală a prezentării în cauză.

7.8    Raportarea cu privire la oportunități

109.

Atunci când se raportează cu privire la oportunități, prezentarea de informații ar trebui să constea în informații descriptive care să permită cititorului să înțeleagă oportunitatea pentru întreprindere sau pentru întregul sector. Atunci când raportează cu privire la oportunități, întreprinderea ia în considerare importanța semnificativă a informațiilor care trebuie prezentate. În acest context, ia în considerare, printre alți factori:

(a)

dacă această oportunitate este urmărită în prezent și este inclusă în strategia sa generală, spre deosebire de o oportunitate generală pentru întreprindere sau pentru sector și

(b)

dacă este adecvată includerea unor măsuri cantitative ale efectelor financiare anticipate, ținând seama de numărul de ipoteze pe care le-ar putea impune și de incertitudinea care decurge din acestea.

8.   Structura declarației privind durabilitatea

110.

Prezentul capitol oferă baza pentru prezentarea informațiilor privind aspectele de durabilitate, elaborate în conformitate cu articolele 19a și 29a din Directiva 2013/34/UE (și anume declarația privind durabilitatea) în cadrul raportului de gestiune al întreprinderii. Aceste informații sunt prezentate într-o secțiune specifică a raportului de gestiune, identificată drept declarația privind durabilitatea. Apendicele F Exemplu de structură a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS din prezentul standard oferă un exemplu ilustrativ de declarație privind durabilitatea structurată în conformitate cu cerințele din prezentul capitol.

8.1    Cerință generală privind prezentarea informațiilor

111.

Informațiile privind durabilitatea trebuie prezentate:

(a)

într-un mod care să permită o distincție între informațiile impuse conform prezentării de informații din ESRS și alte informații incluse în raportul de gestiune și

(b)

în cadrul unei structuri care facilitează accesul la declarația privind durabilitatea și înțelegerea acesteia, într-un format care poate fi citit atât de om, cât și automat.

8.2    Conținutul și structura declarației privind durabilitatea

112.

Cu excepția posibilității de a include informații prin trimiteri în conformitate cu secțiunea 9.1 Includerea de informații prin trimiteri din prezentul standard, întreprinderea raportează toate informațiile aplicabile prevăzute de ESRS în conformitate cu capitolul 1 din prezentul standard, într-o secțiune specifică a raportului de gestiune.

113.

Întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informațiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (8) și în regulamentele delegate ale Comisiei care precizează conținutul și alte modalități ale acestor informații. Întreprinderea se asigură că aceste informații pot fi identificate separat în declarația privind durabilitatea. Informațiile referitoare la fiecare dintre obiectivele de mediu definite în Regulamentul privind taxonomia sunt prezentate împreună într-o parte clar identificabilă a secțiunii de mediu din declarația privind durabilitatea. Aceste informații nu fac obiectul dispozițiilor ESRS, cu excepția prezentului punct și a primei teze de la punctul 115 din prezentul standard.

114.

Atunci când întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informații suplimentare care decurg din (i) alte acte legislative care impun întreprinderii să prezinte informații privind durabilitatea sau (ii) standarde și cadre de raportare privind durabilitatea general acceptate, inclusiv orientări neobligatorii și orientări sectoriale, publicate de alte organisme de standardizare (cum ar fi materialele tehnice emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate sau de Inițiativa de Raportare Globală), aceste informații trebuie:

(a)

să fie identificate în mod clar, cu o trimitere corespunzătoare la legislația, standardul sau cadrul aferent (a se vedea ESRS 2 BP-2, punctul 15);

(b)

să îndeplinească cerințele privind caracteristicile calitative ale informațiilor specificate în capitolul 2 și în apendicele B la prezentul standard.

115.

Întreprinderea își structurează declarația privind durabilitatea în patru părți, în următoarea ordine: informații generale, informații de mediu [inclusiv prezentări în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852], informații sociale și informații privind guvernanța. Cu respectarea dispoziției din secțiunea 3.6 Impacturi sau riscuri semnificative care decurg din acțiunile de abordare a aspectelor de durabilitate din prezentul standard, atunci când informațiile furnizate într-o parte cuprind informații care trebuie raportate într-o altă parte, întreprinderea poate face trimitere într-o parte la informațiile prezentate într-o altă parte, evitând suprapunerile. Întreprinderea poate aplica structura detaliată ilustrată în apendicele F la prezentul standard.

116.

Prezentările de informații impuse de ESRS sectorial sunt grupate pe domenii de raportare și, după caz, pe teme legate de durabilitate. Acestea sunt prezentate împreună cu informațiile impuse de ESRS 2 și de ESRS tematic corespunzător.

117.

În cazul în care elaborează prezentări de informații semnificative specifice entității în conformitate cu punctul 11, întreprinderea raportează aceste informații împreună cu cele mai relevante informații generale și informații specifice sectorului.

9.   Legăturile cu alte părți ale raportării de informații de către întreprinderi și informații corelate

118.

Întreprinderea furnizează informații care să le permită utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă conexiunile dintre diferitele informații din declarație și conexiunile dintre informațiile din declarația privind durabilitatea și alte informații pe care întreprinderea le publică în alte părți ale raportării sale la nivel de întreprindere.

9.1    Includerea de informații prin trimiteri

119.

Sub rezerva îndeplinirii condițiilor de la punctul 120, informațiile prevăzute de o cerință de prezentare de informații dintr-un ESRS, inclusiv un punct de date specific prevăzut de o cerință de prezentare de informații, pot fi incluse în declarația privind durabilitatea prin trimitere la:

(a)

o altă secțiune a raportului de gestiune;

(b)

situațiile financiare;

(c)

declarația privind guvernanța corporativă (dacă nu face parte din raportul de gestiune);

(d)

raportul de remunerare prevăzut de Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9);

(e)

documentul de înregistrare universal, astfel cum este menționat la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2017/1129 (10) și

(f)

publicarea de informații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (prezentarea de informații în cadrul pilonului 3) (11). În cazul în care include prin referință informații din informațiile prezentate în cadrul pilonului 3, întreprinderea se asigură că informațiile corespund perimetrului de consolidare utilizat pentru declarația privind durabilitatea, completând informațiile incluse cu elemente suplimentare, după caz.

120.

Întreprinderea poate include informații prin trimitere la documentele (sau la o parte a documentelor) enumerate la punctul 119, cu condiția ca informațiile prezentate incluse prin trimitere:

(a)

să constituie un element separat de informații și să fie identificate în mod clar în documentul respectiv ca abordând cerința de prezentare de informații relevantă sau de punctul de date specific relevant prevăzut de o cerință de prezentare de informații;

(b)

să fie publicate înainte de raportul de gestiune sau în același timp cu acesta;

(c)

să fie redactate în aceeași limbă ca declarația privind durabilitatea;

(d)

să facă obiectul unui nivel de asigurare cel puțin egal cu cel al declarației privind durabilitatea și

(e)

să îndeplinească aceleași cerințe tehnice de digitalizare ca declarația privind durabilitatea.

121.

În cazul în care condițiile stabilite la punctul 120 sunt îndeplinite, informațiile prevăzute de o cerință de prezentare de informații dintr-un ESRS, inclusiv un punct de date specific prevăzut de o cerință de prezentare de informații, pot fi incluse în declarația privind durabilitatea prin trimitere la raportul întreprinderii elaborat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1221/2009 privind sistemul UE de management de mediu și audit (EMAS) (12). În acest caz, întreprinderea se asigură că informațiile incluse prin trimitere sunt obținute utilizând aceeași bază pentru elaborarea informațiilor ESRS, inclusiv perimetrul de consolidare și tratarea informațiilor privind lanțul valoric.

122.

La elaborarea declarației privind durabilitatea cu utilizarea includerii prin trimiteri, întreprinderea ia în considerare coerența generală a informațiilor raportate și se asigură că includerea prin trimiteri nu afectează lizibilitatea declarației privind durabilitatea. Apendicele G Exemplu de includere de informații prin trimiteri la prezentul standard este un exemplu ilustrativ de includere de informații prin trimiteri (a se vedea ESRS 2 BP-2).

9.2    Informații corelate și legătura cu situațiile financiare

123.

Întreprinderea descrie relațiile dintre diferitele informații. Acest lucru ar putea necesita corelarea informațiilor descriptive privind guvernanța, strategia și gestionarea riscurilor cu indicatorii și țintele conexe. De exemplu, atunci când furnizează informații corelate, întreprinderea ar putea fi nevoită să explice efectul sau efectul probabil al strategiei sale asupra situațiilor sale financiare sau asupra planurilor sale financiare sau să explice modul în care strategia sa se raportează la indicatorii și țintele utilizate pentru a măsura progresele înregistrate în raport cu performanța. În plus, întreprinderea poate fi nevoită să explice modul în care utilizarea resurselor naturale și modificările din cadrul lanțului său de aprovizionare ar putea amplifica, modifica sau reduce impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative. Ea ar putea fi nevoită să coreleze aceste informații cu informațiile privind efectele financiare actuale sau anticipate asupra costurilor sale de producție, asupra răspunsului său strategic în vederea atenuării acestor impacturi sau riscuri, precum și asupra investițiilor sale conexe în active noi. De asemenea, întreprinderea poate fi nevoită să coreleze informațiile descriptive cu indicatorii și țintele aferente și cu informațiile din situațiile financiare. Informațiile care descriu corelațiile trebuie să fie clare și concise.

124.

Atunci când declarația privind durabilitatea include valori monetare sau alte puncte de date cantitative care depășesc un prag de semnificație și sunt prezentate în situațiile financiare (conectivitate directă între informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea și informațiile prezentate în situațiile financiare), întreprinderea include o trimitere la punctul relevant din situațiile sale financiare în care pot fi găsite informațiile corespunzătoare.

125.

Declarația privind durabilitatea poate include valori monetare sau alte puncte de date cantitative care depășesc un prag de semnificație și care reprezintă fie o agregare, fie o parte a valorilor monetare sau a datelor cantitative prezentate în situațiile financiare ale întreprinderii (conectivitate indirectă între informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea și informațiile prezentate în situațiile financiare). În acest caz, întreprinderea explică modul în care aceste valori sau puncte de date din declarația privind durabilitatea se raportează la valorile cele mai relevante prezentate în situațiile financiare. Informații includ o trimitere la elementul-rând și/sau la punctele relevante din situațiile sale financiare în care pot fi găsite informațiile corespunzătoare. După caz, se poate furniza o reconciliere, care poate fi prezentată sub formă de tabel.

126.

În cazul informațiilor care nu intră sub incidența punctelor 124 și 125, întreprinderea precizează, pe baza unui prag de semnificație, coerența datelor, a ipotezelor și a informațiilor calitative semnificative incluse în declarația privind durabilitatea cu datele, ipotezele și informațiile calitative corespunzătoare incluse în situațiile financiare. Acest lucru se poate întâmpla atunci când declarația privind durabilitatea include:

(a)

valori monetare sau alte date cantitative legate de valori monetare sau alte date cantitative prezentate în situațiile financiare sau

(b)

informații calitative legate de informațiile calitative prezentate în situațiile financiare.

127.

Coerența, astfel cum se prevede la punctul 126, trebuie să fie la nivelul unui singur punct de date și trebuie să includă o trimitere la elementul-rând sau punctul relevant din notele explicative la situațiile financiare. În cazul în care datele, ipotezele și informațiile calitative semnificative nu sunt coerente, întreprinderea precizează acest lucru și explică motivul.

128.

Câteva exemple de elemente pentru care este necesară explicația de la punctul 126:

(a)

situația în care același indicator este prezentat la data raportării în situațiile financiare și ca previziune pentru perioadele viitoare în declarația privind durabilitatea și

(b)

situația în care, pentru a elabora indicatori în declarația privind durabilitatea, se utilizează proiecții macroeconomice sau de afaceri și acestea sunt, de asemenea, relevante pentru estimarea valorii recuperabile a activelor, a valorii datoriilor sau a provizioanelor din situațiile financiare.

129.

ESRS tematic și sectorial poate cuprinde cerințe de a include reconcilieri sau de a ilustra coerența datelor și a ipotezelor pentru cerințele specifice de prezentare de informații. În astfel de cazuri, prevalează cerințele din ESRS respective.

10   Dispoziții tranzitorii

10.1    Dispoziție tranzitorie referitoare la prezentarea de informații specifice entității

130.

Se preconizează că măsura în care aspectele de durabilitate sunt acoperite de ESRS va evolua pe măsură ce sunt elaborate cerințe suplimentare de prezentare de informații. Prin urmare, este probabil ca nevoia de a prezenta informații specifice entității să scadă în timp, în special ca urmare a adoptării viitoare a unor standarde sectoriale.

131.

Atunci când își definește prezentările de informații specifice entității, întreprinderea poate adopta măsuri tranzitorii pentru elaborarea acestora în primele trei declarații anuale privind durabilitatea în temeiul cărora poate întreprinde următoarele acțiuni prioritare:

(a)

va introduce în rapoartele sale acele informații specifice entității pe care le-a raportat în perioadele anterioare, în cazul în care aceste prezentări de informații îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor menționate în capitolul 2 din prezentul standard sau sunt adaptate pentru le îndeplini și

(b)

își va completa prezentările de informații elaborate pe baza ESRS tematic cu un set adecvat de informații suplimentare pentru a acoperi aspectele de durabilitate care sunt semnificative pentru întreprindere în sectorul său (sectoarele sale), utilizând cele mai bune practici disponibile și/sau cadrele sau standardele de raportare disponibile, cum ar fi ghidurile specifice sectorului IFRS și standardele sectoriale GRI.

10.2    Dispoziție tranzitorie referitoare la capitolul 5 Lanțul valoric

132.

În primii trei ani în care întreprinderea raportează cu privire la durabilitate în temeiul ESRS, în cazul în care nu sunt disponibile toate informațiile necesare privind lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii, aceasta explică eforturile depuse pentru a obține informațiile necesare privind lanțul său valoric din amonte și din aval, motivele pentru care nu au putut fi obținute toate informațiile necesare și planurile sale pentru obținerea informațiile necesare în viitor.

133.

Pentru primii trei ani de raportare privind durabilitatea în temeiul ESRS, pentru a ține seama de dificultățile cu care se pot confrunta întreprinderile în ceea ce privește colectarea de informații de la actorii din întregul lor lanț valoric și pentru a limita sarcina pentru IMM-urile care fac parte din lanțul valoric:

(a)

atunci când prezintă informații privind politicile, acțiunile și țintele în conformitate cu ESRS 2 și cu alte ESRS, întreprinderea poate limita informațiile privind lanțul valoric din amonte și din aval la informațiile disponibile la nivel intern, cum ar fi datele aflate deja la dispoziția întreprinderii și informațiile disponibile public și

(b)

atunci când prezintă indicatori, întreprinderea nu este obligată să includă informații privind lanțul valoric din amonte și din aval, cu excepția punctelor de date derivate din alte acte legislative ale UE, astfel cum sunt enumerate în ESRS 2 apendicele B.

134.

Punctele 132 și 133 se aplică indiferent dacă actorul din lanțul valoric este un IMM sau nu.

135.

Începând cu al patrulea an de raportare în temeiul ESRS, întreprinderea include informații privind lanțul valoric din amonte și din aval în conformitate cu punctul 63. În acest context, informațiile impuse de ESRS care trebuie obținute de la IMM-urile din lanțul valoric din amonte și/sau din aval al întreprinderii nu vor depăși conținutul viitorului standard ESRS pentru IMM-urile cotate.

10.3    Dispoziție tranzitorie referitoare la secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative

136.

Pentru a facilita aplicarea pentru prima dată a prezentului standard, întreprinderea nu este obligată să prezinte informațiile comparative prevăzute în secțiunea 7.1 Prezentarea de informații comparative în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS. Pentru cerințele de prezentare de informații enumerate în apendicele C Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat, această dispoziție tranzitorie se aplică în ceea ce privește primul an de aplicare obligatorie a cerinței de prezentare de informații care este introdusă treptat.

10.4    Dispoziție tranzitorie: Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat

137.

Apendicele C Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat din prezentul standard stabilește dispoziții de introducere treptată pentru cerințele de prezentare de informații sau punctele de date din cerințele de prezentare de informații din ESRS care pot fi omise sau care nu sunt aplicabile în primul an (primii ani) de elaborare a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

Prezentarea de informații specifice entității

AR 1.

Prezentarea de informații specifice entității permite utilizatorilor să înțeleagă impacturile, riscurile și oportunitățile întreprinderii în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale sau de guvernanță.

AR 2.

Atunci când elaborează prezentări de informații specifice entității, întreprinderea se asigură că:

(a)

informațiile prezentate îndeplinesc caracteristicile calitative ale informațiilor prevăzute în capitolul 2 Caracteristici calitative ale informațiilor și

(b)

informațiile pe care le prezintă includ, după caz, toate informațiile semnificative referitoare la domeniile de raportare privind guvernanța; strategia; gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților; și indicatorii și țintele (a se vedea ESRS 2 capitolele 2-5).

AR 3.

Atunci când stabilește utilitatea indicatorilor în vederea includerii acestora în prezentarea de informații specifice entității, întreprinderea ia în considerare dacă:

(a)

indicatorii de performanță pe care i-a ales oferă informații cu privire la:

i.

eficiența practicilor sale în ceea ce privește reducerea rezultatelor negative și/sau creșterea rezultatelor pozitive pentru oameni și pentru mediu (în ceea ce privește impacturile) și/sau

ii.

probabilitatea ca practicile sale să aibă efecte financiare asupra întreprinderii (în ceea ce privește riscurile și oportunitățile);

(b)

rezultatele măsurate sunt suficient de fiabile, în sensul că nu implică un număr excesiv de ipoteze și necunoscute care ar face ca indicatorii să fie prea arbitrari pentru a oferi o reprezentare exactă și

(c)

aceasta a furnizat suficiente informații contextuale pentru a interpreta indicatorii de performanță în mod corespunzător și dacă variațiile acestor informații contextuale pot avea un impact asupra comparabilității indicatorilor în timp.

AR 4.

Atunci când elaborează prezentări de informații specifice entității, întreprinderea analizează cu atenție:

(a)

comparabilitatea între întreprinderi, asigurând în același timp relevanța informațiilor furnizate, recunoscând că această comparabilitate poate fi limitată în cazul informațiilor specifice entității. Întreprinderea ia în considerare dacă cadrele, inițiativele, standardele de raportare și criteriile de referință disponibile și relevante (cum ar fi materialele tehnice emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate sau Inițiativa de Raportare Globală) oferă elemente care pot sprijini comparabilitatea în cea mai mare măsură posibilă și

(b)

comparabilitatea în timp: coerența metodologiilor și a prezentărilor de informații reprezintă un factor esențial pentru realizarea comparabilității în timp.

AR 5.

Orientări suplimentare pentru elaborarea prezentărilor de informații specifice entității pot fi găsite luând în considerare informațiile solicitate în cadrul ESRS tematic care abordează aspecte de durabilitate similare.

Dubla semnificație

Părțile interesate și relevanța acestora pentru procesul de evaluare a semnificației

AR 6.

Pe lângă categoriile de părți interesate enumerate la punctul 22, categoriile comune de părți interesate includ: angajații și alți lucrători, furnizorii, consumatorii, clienții, utilizatorii finali, comunitățile locale și persoanele aflate în situații vulnerabile, precum și autoritățile publice, inclusiv autoritățile de reglementare, autoritățile de supraveghere și băncile centrale.

AR 7.

Natura poate fi considerată o parte interesată silențioasă. În acest caz, datele ecologice și datele privind conservarea speciilor pot sprijini evaluarea semnificației efectuată de întreprindere.

AR 8.

Evaluarea semnificației se bazează pe dialogul cu părțile interesate afectate. Întreprinderea poate colabora cu părțile interesate afectate sau cu reprezentanții acestora (cum ar fi angajații sau sindicatele), împreună cu utilizatorii raportării privind durabilitatea și cu alți experți, pentru a furniza contribuții sau feedback cu privire la concluziile sale privind impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

Evaluarea semnificației impactului

AR 9.

La evaluarea semnificației impactului și la stabilirea aspectelor semnificative care trebuie raportate, întreprinderea ia în considerare următoarele trei etape:

(a)

înțelegerea contextului în ceea ce privește impacturile sale, inclusiv activitățile, relațiile de afaceri și părțile interesate;

(b)

identificarea impacturilor reale și potențiale (atât negative, cât și pozitive), inclusiv prin colaborarea cu părțile interesate și cu experții. În această etapă, întreprinderea se poate baza pe cercetări științifice și analitice privind impactul asupra aspectelor de durabilitate;

(c)

evaluarea semnificației impacturilor sale reale și potențiale și stabilirea aspectelor semnificative. În această etapă, întreprinderea adoptă praguri pentru a stabili care dintre impacturi vor fi acoperite în declarația privind durabilitatea.

Caracteristicile gravității

AR 10.

Gravitatea este determinată de următorii factori:

(a)

amploarea: cât de grav este impactul negativ sau cât de benefic este impactul pozitiv pentru oameni sau pentru mediu;

(b)

domeniul de aplicare: cât de răspândite sunt efectele negative sau pozitive. În cazul impacturilor asupra mediului, domeniul de aplicare poate fi înțeles ca amploarea daunelor aduse mediului sau ca perimetru geografic. În cazul impacturilor asupra oamenilor, domeniul de aplicare poate fi înțeles ca numărul de persoane afectate și

(c)

caracterul iremediabil: dacă și în ce măsură impacturile negative ar putea fi remediate, adică readucerea mediului sau a persoanelor afectate la starea lor anterioară.

AR 11.

Oricare dintre cele trei caracteristici (amploarea, domeniul de aplicare și caracterul iremediabil) poate avea un impact negativ grav. În cazul unui impact negativ potențial asupra drepturilor omului, gravitatea impactului prevalează asupra probabilității acestuia.

Impacturi care au legătură cu întreprinderea

AR 12.

De exemplu:

(a)

în cazul în care întreprinderea utilizează, în produsele sale, cobalt extras folosind munca copiilor, impactul negativ (munca copiilor) are legătură cu produsele întreprinderii prin nivelurile relațiilor de afaceri din lanțul său valoric din amonte. Aceste relații includ topitoria și comerciantul de minerale și întreprinderea minieră care utilizează munca copiilor și

(b)

în cazul în care întreprinderea acordă împrumuturi financiare unei întreprinderi pentru activități comerciale care, încălcând standardele convenite, au ca rezultat contaminarea apei și a terenurilor din jurul operațiunilor, acest impact negativ are legătură cu întreprindere prin relația sa cu întreprinderea căreia îi acordă împrumuturile.

Evaluarea semnificației financiare

AR 13.

Următoarele sunt exemple ale modului în care impacturile și dependențele sunt surse de riscuri sau de oportunități:

(a)

atunci când modelul de afaceri al întreprinderii depinde de o resursă naturală – de exemplu, apa –, este probabil ca aceasta să fie afectată de modificări în ceea ce privește calitatea, disponibilitatea și prețul resursei respective;

(b)

atunci când activitățile întreprinderii au impacturi negative, de exemplu asupra comunităților locale, activitățile ar putea face obiectul unor reglementări guvernamentale mai stricte și/sau impactul ar putea avea consecințe în ceea ce privește reputația. Acestea pot avea efecte negative asupra mărcii întreprinderii și pot apărea costuri de recrutare mai ridicate și

(c)

atunci când partenerii de afaceri ai întreprinderii se confruntă cu riscuri semnificative legate de durabilitate, întreprinderea ar putea fi expusă, de asemenea, la consecințe conexe.

AR 14.

Identificarea riscurilor și a oportunităților care afectează sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta poziția financiară, performanța financiară, fluxurile de trezorerie, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung reprezintă punctul de plecare pentru evaluarea semnificației financiare. În acest context, întreprinderea ia în considerare:

(a)

existența unor dependențe de resursele naturale și sociale ca surse de efecte financiare (a se vedea punctul 50);

(b)

clasificarea lor ca surse de:

i.

riscuri (care contribuie la o abatere negativă a viitoarelor intrări de numerar preconizate sau la o creștere a abaterii viitoarelor ieșiri de numerar preconizate și/sau a abaterii negative de la o modificare preconizată a capitalurilor care nu este recunoscută în situațiile financiare) sau

ii.

oportunități (care contribuie la o abatere pozitivă a viitoarelor intrări de numerar preconizate sau la o scădere a abaterii viitoarelor ieșiri de numerar și/sau a abaterii pozitive de la o modificare preconizată a capitalurilor care nu este recunoscută în situațiile financiare).

AR 15.

După ce și-a identificat riscurile și oportunitățile, întreprinderea stabilește care dintre acestea sunt semnificative pentru raportare. Aceasta se bazează pe o combinație între (i) probabilitatea apariției și (ii) magnitudinea potențială a efectelor financiare determinate pe baza unor praguri adecvate. În această etapă, întreprinderea ia în considerare contribuția riscurilor și a oportunităților respective la efectele financiare pe termen scurt, mediu și lung, pe baza:

(a)

scenariilor/previziunilor despre care se consideră că este probabil să se materializeze și

(b)

efectelor financiare potențiale legate de aspectele de durabilitate care decurg fie din situații care se încadrează sub pragul „mai degrabă probabil”, fie din active/pasive care nu sunt (sau nu sunt încă) reflectate în situațiile financiare. Acestea includ:

i.

situațiile potențiale care, în urma producerii unor evenimente viitoare, pot afecta potențialul de generare a fluxurilor de trezorerie;

ii.

capitalurile care nu sunt recunoscute ca active din perspectiva raportării contabile și financiare, dar care au o influență semnificativă asupra performanței financiare, cum ar fi capitalul natural, capitalul intelectual (organizațional), capitalul uman, capitalul social și capitalul relațiilor și

iii.

eventualele evenimente viitoare care ar putea avea o influență asupra evoluției acestor capitaluri.

Aspecte de durabilitate care trebuie incluse în evaluarea semnificației

AR 16.

Atunci când efectuează evaluarea semnificației, întreprinderea ia în considerare următoarea listă de aspecte de durabilitate care fac obiectul ESRS tematic. Atunci când, ca urmare a evaluării semnificației efectuate de întreprindere (a se vedea ESRS 2 IRO-1), un anumit aspect de durabilitate din această listă este evaluat ca fiind semnificativ, întreprinderea raportează în conformitate cu cerințele de prezentare de informații corespunzătoare din ESRS tematic relevant. Utilizarea acestei liste nu înlocuiește procesul de determinare a aspectelor semnificative. Această listă este un instrument care sprijină evaluarea semnificației efectuată de întreprindere. Întreprinderea trebuie să țină seama în continuare de circumstanțele sale specifice atunci când determină aspectele sale semnificative. De asemenea, dacă este necesar, întreprinderea elaborează prezentări de informații specifice entității cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative care nu sunt acoperite de ESRS, astfel cum se descrie la punctul 11 din prezentul standard.

ESRS

ESRS tematic

Aspectele de durabilitate care fac obiectul ESRS tematic

 

Temă

Subtemă

Sub-subteme

ESRS E1

Schimbările climatice

Adaptarea la schimbările climatice

Atenuarea schimbărilor climatice

Eficiența

 

ESRS E2

Poluare

Poluarea aerului

Poluarea apei

Poluarea solului

Poluarea organismelor vii și a resurselor alimentare

Substanțele care prezintă motive de îngrijorare

Substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită

Microplasticele

 

ESRS E3

Resursele de apă și cele marine

Resursele de apă

Resursele marine

Consumul de apă

Prelevările de apă

Deversarea apelor

Deversarea apelor în oceane

Extracția și utilizarea resurselor marine

ESRS E4

Biodiversitatea și ecosistemele

Factorii determinanți ai impactului direct asupra declinului biodiversității

Schimbările climatice

Schimbarea destinației terenurilor, schimbarea destinației apei dulci și schimbarea destinației mării

Exploatarea directă

Speciile alogene invazive

Poluare

Altele

Impacturile asupra stării speciilor

Exemple:

Dimensiunea populației speciei

Riscul de dispariție la nivel mondial a speciilor

Impacturile asupra întinderii și stării ecosistemelor

Exemple:

Degradarea solurilor

Deșertificare

Impermeabilizarea solului

Impacturile și dependențele de serviciile ecosistemice

 

ESRS E5

Economie circulară

Intrările de resurse, inclusiv utilizarea resurselor

Ieșirile de resurse legate de produse și servicii

Deșeurile

 

ESRS S1

Forța de muncă proprie

Condiții de muncă

Locuri de muncă sigure

Timpul de lucru

Salarii adecvate

Dialog social

Libertatea de asociere, existența comitetelor de întreprindere și drepturile de informare, consultare și participare ale lucrătorilor

Negocierea colectivă, inclusiv proporția lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă

Echilibru între viața profesională și cea privată

Sănătatea și siguranța

 

 

Egalitatea de tratament și de șanse pentru toți

Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

Formare și dezvoltarea competențelor

Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități

Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

Diversitatea

 

 

Alte drepturi legate de muncă

Munca copiilor

Muncă forțată

Locuințe adecvate

Confidențialitatea

ESRS S2

Lucrătorii din lanțul valoric

Condiții de muncă

Locuri de muncă sigure

Timpul de lucru

Salarii adecvate

Dialog social

Libertatea de asociere, inclusiv existența comitetelor de întreprindere

Negocierea colectivă

Echilibru între viața profesională și cea privată

Sănătatea și siguranța

 

 

Egalitatea de tratament și de șanse pentru toți

Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

Formare și dezvoltarea competențelor

Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități

Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

Diversitatea

 

 

Alte drepturi legate de muncă

Munca copiilor

Muncă forțată

Locuințe adecvate

Apa și salubritatea

Confidențialitatea

ESRS S3

Comunitățile afectate

Drepturile economice, sociale și culturale ale comunităților

Locuințe adecvate

Hrană adecvată

Apa și salubritatea

Impacturi legate de soluri

Impacturi legate de securitate

 

 

Drepturile civile și politice ale comunităților

Libertatea de exprimare

Libertatea de întrunire

Impactul asupra apărătorilor drepturilor omului

 

 

Drepturile populațiilor indigene

Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză

Autodeterminarea

Drepturile culturale

ESRS S4

Consumatorii și utilizatorii finali

Impacturile legate de informare pentru consumatori și/sau utilizatorii finali

Confidențialitatea

Libertatea de exprimare

Accesul la informații (de calitate)

 

 

Siguranța personală a consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali

Sănătatea și siguranța

Securitatea unei persoane

Protecția copilului

 

 

Incluziunea socială a consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali

Nediscriminarea

Accesul la produse și servicii

Practici de comercializare responsabile

ESRS G1

Conduita profesională

Cultură corporativă

Protecția avertizorilor

Bunăstarea animalelor

Angajamentul politic și activitățile de lobby

Gestionarea relațiilor cu furnizorii, inclusiv practicile de plată

 

 

 

Corupția și mita

și depistarea, inclusiv formarea Prevenirea

ncidente

Estimare pe baza mediilor și a substituenților sectorului

AR 17.

În cazul în care întreprinderea nu poate colecta informații privind lanțul valoric din amonte și din aval astfel cum se prevede la punctul 63 după ce a depus eforturi rezonabile în acest sens, aceasta estimează informațiile care trebuie raportate utilizând toate informațiile rezonabile și justificabile de care dispune la data raportării, fără costuri sau eforturi nejustificate. Acestea includ, dar nu se limitează la informații interne și externe, cum ar fi date din surse indirecte, date medii sectoriale, analize ale eșantioanelor, date privind piața și grupurile similare, alți indicatori sau date bazate pe cheltuieli.

Conținutul și structura declarațiilor privind durabilitatea

AR 18.

Ca exemplu pentru punctul 115 din secțiunea 8.2 Conținutul și structura declarației privind durabilitatea în prezentul standard, întreprinderea care acoperă aspecte de mediu și sociale în cadrul aceleiași politici poate face trimiteri încrucișate. Acest lucru înseamnă că întreprinderea poate raporta cu privire la politică în prezentările sale de informații privind mediul și poate face trimiteri încrucișate la aceasta în prezentările de informații sociale relevante sau viceversa. Este permisă o prezentare consolidată a politicilor pe mai multe teme.

Apendicele B

Caracteristici calitative ale informațiilor

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului. Prezentul apendice definește caracteristicile calitative pe care trebuie să le îndeplinească informațiile prezentate în declarația privind durabilitatea întocmită în conformitate cu ESRS.

Relevanța

QC 1.

Informațiile privind durabilitatea sunt relevante atunci când pot avea un impact asupra deciziilor utilizatorilor în cadrul unei abordări a dublei semnificații (a se vedea capitolul 3 din prezentul [proiect de] standard).

QC 2.

Informațiile pot avea un impact asupra unei decizii, chiar dacă unii utilizatori aleg să nu profite de ele sau au deja cunoștință de ele din alte surse. Informațiile privind durabilitatea pot avea un impact asupra deciziilor utilizatorilor dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele. Informațiile au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca date de intrare pentru procesele folosite de utilizatori pentru a anticipa rezultatele viitoare. Pentru a avea o valoare predictivă, nu este necesar ca informațiile privind durabilitatea să fie o predicție sau o previziune, ci, mai degrabă, au valoare predictivă dacă sunt folosite de utilizatori pentru a-și face propriile previziuni.

QC 3.

Informațiile au valoare de confirmare dacă oferă feedback cu privire la (confirmă sau modifică) evaluările anterioare.

QC 4.

Semnificația este un aspect relevant specific entității care depinde de natura sau amploarea, sau ambele, a elementelor la care se referă informațiile, astfel cum a fost evaluată în contextul raportării întreprinderii privind durabilitatea (a se vedea capitolul 3 din prezentul standard).

Reprezentarea exactă

QC 5.

Pentru a fi utile, informațiile trebuie nu numai să reprezinte fenomene relevante, ci și să reprezinte exact esența fenomenelor pe care intenționează să le reprezinte. Pentru o reprezentare exactă, informațiile trebuie să fie (i) complete, (ii) neutre și (iii) corecte.

QC 6.

O descriere completă a unui impact, a unui risc sau a unei oportunități include toate informațiile semnificative necesare utilizatorilor pentru a înțelege impactul, riscul sau oportunitatea respectiv(ă). Aceasta include modul în care întreprinderea și-a adaptat strategia, gestionarea riscurilor și guvernanța ca răspuns la impactul, riscul sau oportunitatea respectiv(ă), precum și indicatorii identificați pentru a stabili ținte și pentru a măsura performanța.

QC 7.

O descriere neutră este nepărtinitoare în ceea ce privește selectarea sau prezentarea informațiilor. Informațiile sunt neutre dacă nu sunt denaturate, ponderate, evidențiate, minimalizate sau manipulate în alt mod pentru a crește probabilitatea ca ele să fie recepționate favorabil sau nefavorabil de utilizatori. Acestea trebuie să fie echilibrate, astfel încât să acopere aspectele favorabile/pozitive și pe cele nefavorabile/negative. Impacturile semnificative – atât cele negative, cât și cele pozitive – din perspectiva semnificației impactului, precum și riscurile și oportunitățile semnificative din perspectiva semnificației financiare beneficiază de aceeași atenție. Pentru a obține o descriere neutră, orice informații privind durabilitatea care exprimă o aspirație, de exemplu țintele sau planurile, trebuie să acopere atât aspirațiile, cât și factorii care ar putea împiedica întreprinderea să atingă aceste aspirații.

QC 8.

Neutralitatea este susținută de exercitarea prudenței, care este un exercițiu de precauție atunci când se fac raționamente în condiții de incertitudine. Pentru a fi neutre, informațiile nu trebuie să fie compensate. Exercitarea prudenței înseamnă că oportunitățile nu sunt supraestimate, iar riscurile nu sunt subestimate. De asemenea, exercitarea prudenței nu permite subestimarea oportunităților sau supraestimarea riscurilor. Întreprinderea poate prezenta informații compensate, în plus față de valorile brute, dacă această prezentare nu maschează informații relevante și include o explicație clară cu privire la efectele compensării și la motivele acesteia.

QC 9.

Informațiile pot fi exacte fără a fi perfect precise din toate punctele de vedere. Informațiile exacte implică faptul că întreprinderea a pus în aplicare procese și controale interne adecvate pentru evitarea erorilor semnificative sau a prezentărilor eronate semnificative. Ca atare, estimările trebuie prezentate cu un accent clar pe posibilele limitări și incertitudinile asociate acestora (a se vedea secțiunea 7.2 din prezentul standard). Gradul de precizie necesar și realizabil, precum și factorii care fac ca informațiile să fie exacte depind de natura informațiilor și de natura aspectelor pe care le abordează. De exemplu, acuratețea impune ca:

(a)

informațiile factuale să nu fie afectate de erori semnificative;

(b)

descrierile să fie precise;

(c)

estimările, aproximările și previziunile să fie identificate în mod clar ca atare;

(d)

să nu fi fost comise erori semnificative în selectarea și aplicarea unui proces adecvat de elaborare a unei estimări, aproximări sau previziuni, iar datele de intrare pentru acest proces să fie rezonabile și justificabile;

(e)

afirmațiile să fie rezonabile și să se bazeze pe informații suficiente din punct de vedere calitativ și cantitativ și

(f)

informațiile privind raționamentele referitoare la viitor să reflecte în mod fidel atât raționamentele respective, cât și informațiile pe care se bazează.

Comparabilitatea

QC 10.

Informațiile privind durabilitatea sunt comparabile atunci când pot fi comparate cu informațiile furnizate de întreprindere în perioadele anterioare și pot fi comparate cu informațiile furnizate de alte întreprinderi, în special de cele cu activități similare sau care își desfășoară activitatea în cadrul aceluiași sector. Un punct de referință pentru comparație poate fi o țintă, un nivel de referință, o valoare de referință pentru sector, informații comparabile fie de la alte întreprinderi, fie de la o organizație recunoscută la nivel internațional etc.

QC 11.

Coerența este legată de comparabilitate, dar nu înseamnă același lucru. Coerența se referă la utilizarea de către întreprindere și de către alte întreprinderi a acelorași abordări sau metode pentru același aspect de durabilitate, de la o perioadă la alta. Coerența contribuie la atingerea obiectivului de comparabilitate.

QC 12.

Comparabilitatea nu înseamnă uniformitate. Pentru ca informațiile să fie comparabile, componentele similare trebuie să arate similar, iar componentele diferite să arate diferit. Comparabilitatea informațiilor privind durabilitatea nu este îmbunătățită dacă lucrurile diferite sunt făcute să arate similar, la fel cum nu este îmbunătățită dacă lucrurile similare sunt făcute să arate diferit.

Caracterul verificabil

QC 13.

Caracterul verificabil ajută la construirea încrederii din partea utilizatorilor că informațiile sunt complete, neutre și exacte. Informațiile privind durabilitatea sunt verificabile dacă este posibil să se coroboreze aceste informații în sine sau datele de intrare utilizate pentru a le obține.

QC 14.

Caracterul verificabil înseamnă că diverși observatori bine informați și independenți ar putea ajunge la un consens, deși nu neapărat la un acord total, cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă. Informațiile privind durabilitatea sunt furnizate într-un mod care sporește caracterul verificabil al acestora, de exemplu:

(a)

incluzând informații care pot fi coroborate prin compararea cu alte informații aflate la dispoziția utilizatorilor cu privire la activitatea întreprinderii, la alte activități sau la mediul extern;

(b)

furnizând informații privind intrările și metodele de calcul utilizate pentru a produce estimări sau aproximări și

(c)

furnizând informații revizuite și aprobate de organele de administrație, de conducere și de supraveghere sau de comitetele acestora.

QC 15.

Unele informații privind durabilitatea vor fi sub formă de explicații sau de informații prospective. Aceste informații pot fi justificate prin reprezentarea exactă, bazată pe fapte, de exemplu a strategiilor, a planurilor și a analizelor de risc ale întreprinderii. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă să utilizeze astfel de informații, întreprinderea descrie ipotezele și metodele de obținere a informațiilor, precum și alți factori care furnizează dovezi dacă acestea reflectă planurile sau deciziile efective luate de întreprindere.

Inteligibilitatea

QC 16.

Informațiile privind durabilitatea sunt inteligibile atunci când sunt clare și concise. Informațiile inteligibile permit oricărui utilizator bine informat să înțeleagă cu ușurință informațiile comunicate.

QC 17.

Pentru ca prezentările de informații privind durabilitatea să fie concise, acestea trebuie (a) să evite informațiile generice cu formulări standard, care nu sunt specifice întreprinderii; (b) să evite duplicarea inutilă a informațiilor, inclusiv a informațiilor care sunt furnizate și în situațiile financiare și (c) să utilizeze un limbaj clar și fraze și paragrafe bine structurate. Prezentările de informații concise includ numai informații semnificative. Informațiile suplimentare prezentate în conformitate cu punctul 113 trebuie furnizate astfel încât să se evite ascunderea unor informații semnificative.

QC 18.

Claritatea ar putea fi sporită prin diferențierea informațiilor privind evoluțiile din perioada de raportare de informațiile „permanente” care rămân relativ neschimbate de la o perioadă la alta. Acest lucru se poate realiza, de exemplu, prin descrierea separată a caracteristicilor proceselor de guvernanță și de gestionare a riscurilor legate de durabilitate ale întreprinderii care s-au schimbat de la perioada de raportare anterioară în comparație cu cele care rămân neschimbate.

QC 19.

Exhaustivitatea, claritatea și comparabilitatea informațiilor privind durabilitatea se bazează pe prezentarea informațiilor ca un ansamblu coerent. Pentru ca informațiile privind durabilitatea să fie coerente, acestea trebuie prezentate într-un mod care să explice contextul și legăturile dintre informațiile conexe. Coerența impune, de asemenea, întreprinderii să furnizeze informații într-un mod care să permită utilizatorilor să coreleze informațiile cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile sale legate de durabilitate cu informațiile din situațiile financiare ale întreprinderii.

QC 20.

Dacă riscurile și oportunitățile legate de durabilitate discutate în situațiile financiare au implicații pentru raportarea privind durabilitatea, întreprinderea include în declarația privind durabilitatea informațiile necesare pentru ca utilizatorii să evalueze aceste implicații și prezintă trimiteri adecvate către situațiile financiare (a se vedea capitolul 9 din prezentul standard). Nivelul de informare, granularitate și tehnicitate trebuie să fie aliniat la nevoile și așteptările utilizatorilor. Se evită abrevierile și se definesc și se prezintă unitățile de măsură.

Apendicele C

Lista cerințelor de prezentare de informații care sunt introduse treptat

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

ESRS tematic

Cerința de prezentare de informații

Denumirea completă a cerinței de prezentare de informații

Introducere treptată sau data intrării în vigoare (inclusiv primul an)

ESRS 2

SBM-1

Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric

Întreprinderea raportează informațiile prevăzute de ESRS 2 SBM-1 la punctul 40 litera (b) (defalcarea veniturilor totale pe sectoare semnificative ale ESRS) și la punctul 40 litera (c) (lista sectoarelor semnificative suplimentare din ESRS) începând de la data aplicării specificată în actul delegat al Comisiei care urmează să fie adoptat în temeiul articolului 29b alineatul (1) al treilea paragraf punctul (ii) din Directiva (2013/34/UE).

ESRS 2

SBM-3

Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (e) (efectele financiare anticipate) în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (e), raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea, dacă nu este posibil să elaboreze prezentări de informații cantitative.

ESRS E1

E1-6

Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES

Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite punctele de date privind emisiile de GES de categoria 3 și emisiile totale de GES în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS E1

E1-9

Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E1-9 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS E1-9 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea, dacă nu este posibil să elaboreze prezentări de informații cantitative.

ESRS E2

E2-6

Efectele financiare anticipate ale efectelor, riscurilor și oportunităților legate de poluare

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E2-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Cu excepția informațiilor prevăzute la punctul 40 litera (b) cu privire la cheltuielile de funcționare și de capital efectuate în perioada de raportare în legătură cu incidentele majore și depozitele, întreprinderea poate respecta ESRS E2-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS E3

E3-5

Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de resursele de apă și de cele marine

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E3-5 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea. Întreprinderea poate respecta ESRS E3-5, raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS E4

Toate cerințele de prezentare de informații

Toate cerințele de prezentare de informații

Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS E4 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS E4

E4-6

Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de biodiversitate și ecosisteme

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E4-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

Întreprinderea poate respecta ESRS E4-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS E5

E5-6

Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de utilizarea resurselor și de economie circulară

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS E5-6 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

Întreprinderea poate respecta ESRS E5-6 raportând numai informații calitative în primii trei ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S1

Toate cerințele de prezentare de informații

Toate cerințele de prezentare de informații

Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S1 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S1

S1-7

Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii

Întreprinderea poate omite raportarea tuturor punctelor de date din prezenta cerință de prezentare de informații în primul an de elaborare a declarației sale privind durabilitatea.

ESRS S1

S1-8

Acoperirea negocierilor colective și dialogul social

Întreprinderea poate omite această cerință de prezentare de informații în ceea ce privește angajații săi din țări din afara SEE în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S1

S1-11

Protecția socială

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-11 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S1

S1-12

Procentul angajaților cu dizabilități

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-12 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S1

S1-13

Formare și dezvoltarea competențelor

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-13 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S1

S1-14

Sănătatea și siguranța

Întreprinderea poate omite punctele de date privind cazurile de boli legate de muncă și numărul de zile pierdute din cauza rănirilor, a accidentelor, a deceselor și a bolilor legate de muncă în primul an de pregătire a declarației de sustenabilitate.

ESRS S1

S1-14

Sănătatea și siguranța

Întreprinderea poate omite raportarea cu privire la lucrătorii nesalariați în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S1

S1-15

Echilibru între viața profesională și cea privată

Întreprinderea poate omite informațiile prevăzute de ESRS S1-15 în primul an de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S2

Toate cerințele de prezentare de informații

Toate cerințele de prezentare de informații

Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S2 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S3

Toate cerințele de prezentare de informații

Toate cerințele de prezentare de informații

Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S3 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

ESRS S4

Toate cerințele de prezentare de informații

Toate cerințele de prezentare de informații

Întreprinderile sau grupurile care nu depășesc la data bilanțului numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar (pe bază consolidată, dacă este cazul) pot omite informațiile specificate în cerințele de prezentare de informații din ESRS S4 în primii doi ani de elaborare a declarației privind durabilitatea.

Apendicele D

Structura declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 1 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului în ceea ce privește raportarea în patru părți, astfel cum se prevede la punctul 115.

Partea raportului de gestiune

Codificarea din ESRS

Titlul

1.

Informații generale

ESRS 2

Prezentări de informații cu caracter general, inclusiv informații furnizate în conformitate cu cerințele de aplicare ale ESRS tematic enumerate în ESRS 2 apendicele C.

2.

Informații despre mediu

Nu se aplică.

Prezentare de informații în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 (Regulamentul privind taxonomia)

 

ESRS E1

Schimbările climatice

 

ESRS E2

Poluare

 

ESRS E3

Resursele de apă și cele marine

 

ESRS E4

Biodiversitatea și ecosistemele

 

ESRS E5

Utilizarea resurselor și economia circulară

3.

Informații sociale

ESRS S1

Forța de muncă proprie

 

ESRS S2

Lucrătorii din lanțul valoric

 

ESRS S3

Comunitățile afectate

 

ESRS S4

Consumatorii și utilizatorii finali

4.

Informații privind guvernanța

ESRS G1

Conduita profesională

Apendicele E

Diagramă pentru determinarea informațiilor care trebuie prezentate în temeiul ESRS

Evaluarea semnificației reprezintă punctul de plecare pentru raportarea privind durabilitatea în cadrul ESRS. Prezentul apendice oferă un exemplu fără caracter obligatoriu al evaluării semnificației impactului și a semnificației financiare prezentate în capitolul 3. IRO-1 în secțiunea 4.1 din ESRS 2 cuprinde cerințe generale de prezentare de informații (PI) cu privire la procesul prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora. SBM-3 din ESRS 2 prevede cerințe generale privind prezentarea de informații cu privire la impactul, riscurile și oportunitățile semnificative care rezultă din evaluarea semnificației efectuată de întreprindere. Întreprinderea poate omite toate cerințele de prezentare de informații dintr-un standard tematic dacă apreciază că tema în cauză nu este semnificativă. În acest caz, ea poate prezenta o scurtă explicație a concluziilor evaluării semnificației pentru tema respectivă, dar trebuie să prezinte o explicație detaliată în cazul ESRS E1 Schimbările climatice (IRO-2 ESRS 2). ESRS stabilesc cerințe de prezentare de informații, nu cerințe de comportament. Cerințele de prezentare de informații în legătură cu planurile de acțiune , țintele, politicile, analiza pe bază de scenarii și planurile de tranziție sunt proporționale, deoarece sunt condiționate de existența acestora în cadrul întreprinderii, care poate depinde de dimensiunea, capacitatea, resursele și competențele întreprinderii. Notă: Diagrama de mai jos nu acoperă situația în care întreprinderea evaluează un aspect de durabilitate ca fiind semnificativ, dar nu este acoperit de un standard tematic, caz în care întreprinderea trebuie să prezinte informații suplimentare specifice entității [ESRS 1 punctul 30 litera (b)].

Image 1

Apendicele F

Exemplu de structură a declarației privind durabilitatea în temeiul ESRS

Prezentul apendice completează ESRS 1. Acesta oferă un exemplu fără caracter obligatoriu ale structurii declarației privind durabilitatea prezentate în secțiunea 8.2 din prezentul standard. În acest exemplu, întreprinderea a concluzionat că biodiversitatea și ecosistemele, poluarea și comunitățile afectate nu sunt semnificative.

Image 2

Apendicele G

Exemplu de includere de informații prin trimiteri

Prezentul apendice completează ESRS 1. Acesta oferă exemple fără caracter obligatoriu ale includerii de informații prin trimitere la o altă secțiune a raportului de gestiune în declarația privind durabilitatea, astfel cum se subliniază în secțiunea 9.1 din prezentul standard.

Image 3

ESRS 2

PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL

CUPRINS

Obiectiv

1.

Bazele întocmirii

Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza generală pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea

Cerința de prezentare de informații BP-2 – Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice

2.

Guvernanța

Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere

Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea

Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Declarație privind procesul de diligență

Cerința de prezentare de informații GOV-5 – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea

3.

Strategia

Cerința de prezentare de informații SBM-1 – Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric

Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

4.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

4.1

Prezentări de informații privind procesul de evaluare a semnificației

Cerința de prezentare de informații IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative

Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii

4.2

Cerința minimă de prezentare de informații privind politicile și acțiunile

Cerința minimă de prezentare de informații – Politici MDR-P – Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative

Cerința minimă de prezentare de informații – Acțiuni MDR-A – Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative

5.

Indicatori și ținte

Cerința minimă de prezentare de informații – MDR-M – Indicatori privind aspectele de durabilitate semnificative

Cerința minimă de prezentare de informații – Țintele MDR-T – urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

1.

Bazele întocmirii

Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza generală pentru întocmirea declarației privind durabilitatea

2.

Guvernanța

Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere

Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea

Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Declarație privind procesul de diligență

Cerința de prezentare de informații GOV-5 – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea

3.

Strategia

Cerința de prezentare de informații SBM-1 Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric

Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

4.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii

Cerința minimă de prezentare de informații – Politici MDR-P – Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative

Cerința minimă de prezentare de informații – Acțiuni MDR-A – Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative

5.

Indicatori și ținte

Cerința minimă de prezentare de informații – Țintele MDR-T – urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor

Apendicele B:

Lista punctelor de date din standardele transversale și standardele tematice care decurg din alte acte legislative ale UE

Apendicele C:

Cerințele de prezentare de informații/de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Obiectiv

1.

Prezentul ESRS stabilește cerințele de prezentare de informații care se aplică tuturor întreprinderilor, indiferent de sectorul lor de activitate (generale) și care se aplică tuturor aspectelor legate de durabilitate (transversale). Prezentul ESRS acoperă domeniile de raportare definite în ESRS 1 Cerințe generale secțiunea 1.2 Standarde transversale și domenii de raportare.

2.

La elaborarea prezentărilor de informații în temeiul prezentului standard, întreprinderea aplică cerințele de prezentare de informații (inclusiv punctele de date ale acestora) stabilite în ESRS tematic, astfel cum sunt enumerate în apendicele C din prezentul standard Cerințe de prezentare de informații/de aplicare ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general. Întreprinderea aplică cerințele enumerate în apendicele C:

(a)

în toate cazurile, pentru cerințele din standardele tematice legate de cerința de prezentare de informații IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor , a riscurilor și a oportunităților semnificative și

(b)

pentru toate celelalte cerințe enumerate în apendicele C, numai dacă tema durabilității este semnificativă pe baza evaluării semnificației efectuată de întreprindere (a se vedea ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea).

1.   Bazele întocmirii

Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza generală pentru întocmirea declarației privind durabilitatea

3.

Întreprinderea prezintă baza generală pentru întocmirea declarației sale privind durabilitatea.

4.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a modului în care întreprinderea își întocmește declarația privind durabilitatea, inclusiv perimetrul de consolidare, informațiile privind lanțul valoric din amonte și din aval și, după caz, măsura în care întreprinderea a utilizat oricare dintre opțiunile pentru omiterea informațiilor menționate la literele (d) și (e) de la următorul punct.

5.

Întreprinderea prezintă următoarele informații:

(a)

dacă declarația privind durabilitatea a fost întocmită pe bază consolidată sau individuală;

(b)

în cazul declarațiilor consolidate privind durabilitatea:

i.

o confirmare a faptului că perimetrul de consolidare este același ca în cazul situațiilor financiare sau, după caz, o declarație conform căreia întreprinderea care raportează nu este obligată să întocmească situații financiare sau în cazul în care întreprinderea care raportează întocmește raportarea consolidată privind durabilitatea în temeiul articolului 48i din Directiva 2013/34/UE și

ii.

după caz, indicarea filialelor incluse în consolidare care sunt exceptate de la raportarea individuală sau consolidată privind durabilitatea în temeiul articolului 19a alineatul (9) sau al articolului 29a alineatul (8) din Directiva 2013/34/UE;

(c)

măsura în care declarația privind durabilitatea acoperă lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii (a se vedea ESRS 1 secțiunea 5.1 Întreprinderea care raportează și lanțul valoric);

(d)

dacă întreprinderea a utilizat opțiunea de a omite o anumită informație care corespunde proprietății intelectuale, know-how-ului sau rezultatelor inovării (a se vedea ESRS 1 secțiunea 7.7 Informații clasificate și sensibile și informații privind proprietatea intelectuală, know-how-ul sau rezultatele inovării) și

(e)

pentru întreprinderile cu sediul într-un stat membru al UE care permite exceptarea de la prezentarea de informații privind evoluțiile iminente sau aspectele în curs de negociere, astfel cum se prevede la articolul 19a alineatul (3) și la articolul 29a alineatul (3) din Directiva 2013/34/UE, dacă întreprinderea a utilizat exceptarea respectivă.

Cerința de prezentare de informații BP-2 – Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice

6.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la circumstanțe specifice.

7.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a efectului acestor circumstanțe specifice asupra întocmirii declarației privind durabilitatea.

8.

Întreprinderea poate raporta aceste informații împreună cu prezentările de informații la care se referă.

Orizontul de timp

9.

În cazul în care s-a abătut de la orizonturile de timp pe termen mediu sau lung definite în ESRS 1 secțiunea 6.4 Definiția termenului scurt, mediu și lung în scopul raportării, întreprinderea descrie:

(a)

definițiile sale privind orizonturile de timp pe termen mediu sau lung și

(b)

motivele pentru aplicarea acestor definiții.

Estimarea lanțului valoric

10.

Atunci când indicatorii includ date privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval estimate utilizând surse indirecte, cum ar fi datele medii sectoriale sau alți substituenți, întreprinderea:

(a)

identifică indicatorii;

(b)

descrie baza întocmirii;

(c)

descrie nivelul de acuratețe rezultat și

(d)

după caz, descrie acțiunile planificate pentru îmbunătățirea acurateței în viitor (a se vedea ESRS 1 capitolul 5 Lanțul valoric).

Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor

11.

În conformitate cu ESRS 1 secțiunea 7.2 Sursele de incertitudine a estimărilor și a rezultatelor, întreprinderea:

(a)

identifică indicatorii cantitativi și valorile monetare pe care le-a prezentat și care sunt supuse unui nivel ridicat al incertitudinii de măsurare;

(b)

în ceea ce privește fiecare indicator cantitativ și valoare monetară identificată:

i.

prezintă informații cu privire la sursele incertitudinii de măsurare (de exemplu, dependența valorii de rezultatul unui eveniment viitor, de o tehnică de măsurare sau de disponibilitatea și calitatea datelor din lanțul valoric din amonte și/sau din aval al entității) și

ii.

prezintă ipotezele, aproximările și raționamentele entității în cadrul măsurării acestora.

12.

Atunci când prezintă informații prospective, întreprinderea poate indica faptul că consideră că aceste informații sunt incerte.

Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea

13.

Atunci când apar modificări în elaborarea și prezentarea informațiilor privind durabilitatea în comparație cu perioada (perioadele) de raportare anterioară (anterioare) (a se vedea ESRS 1 secțiunea 7.4 Modificări în elaborarea sau prezentarea informațiilor privind durabilitatea), întreprinderea:

(a)

explică modificările și motivele acestora, inclusiv motivul pentru care indicatorul înlocuit oferă informații mai utile;

(b)

prezintă cifre comparative revizuite, cu excepția cazului în care este imposibil să facă acest lucru. În cazul în care este imposibil să se ajusteze informații comparative pentru una sau mai multe perioade anterioare, întreprinderea precizează acest lucru. și

(c)

prezintă diferența dintre cifra prezentată în perioada precedentă și cifra comparativă revizuită.

Erori de raportare ale perioadelor anterioare

14.

Atunci când identifică erori semnificative ale perioadelor anterioare (a se vedea ESRS 1 secțiunea 7.5 Erori de raportare ale perioadelor anterioare), întreprinderea prezintă:

(a)

natura erorii semnificative a perioadei anterioare;

(b)

în măsura în care este posibil, corecția pentru fiecare perioadă anterioară inclusă în declarația privind durabilitatea și

(c)

în cazul în care corectarea erorii nu este posibilă, circumstanțele care au condus la existența condiției respective.

Prezentarea de informații care decurge din alte acte legislative sau din hotărâri de raportare privind durabilitatea general acceptate

15.

Atunci când include în declarația privind durabilitatea informații care decurg din alte acte legislative care impun întreprinderii să prezinte informații privind durabilitatea sau din standarde și cadre de raportare privind durabilitatea general acceptate (a se vedea ESRS 1 secțiunea 8.2 Conținutul și structura declarației privind durabilitatea), pe lângă informațiile prevăzute de ESRS, întreprinderea trebuie să prezinte acest fapt. În cazul aplicării parțiale a altor standarde sau cadre de raportare, întreprinderea furnizează o trimitere precisă la punctele din standardul sau cadrul aplicat.

Includerea de informații prin trimiteri

16.

În cazul în care include informații prin trimiteri (a se vedea ESRS 1 secțiunea 9.1 Includerea de informații prin trimiteri), întreprinderea prezintă o listă a cerințelor de prezentare de informații din ESRS – sau a punctelor de date specifice mandatate printr-o cerință de prezentare de informații – care au fost incluse prin trimitere.

Utilizarea dispozițiilor tranzitorii în conformitate cu apendicele C la ESRS 1

17.

În cazul în care o întreprindere sau un grup care nu depășește, la data bilanțului, numărul mediu de 750 de angajați în cursul exercițiului financiar decide să omită informațiile necesare conform ESRS E4, ESRS S1, ESRS S2, ESRS S3 sau ESRS S4 în conformitate cu apendicele C la ESRS 1, întreprinderea sau grupul indică totuși dacă aspectele legate de durabilitate vizate de ESRS E4, ESRS S1, ESRS S2, ESRS S3 și, respectiv, ESRS S4 au fost evaluate ca fiind semnificative ca urmare a evaluării semnificației efectuată de întreprindere. În plus, în cazul în care una sau mai multe dintre aceste teme au fost evaluate ca fiind semnificative, pentru fiecare temă semnificativă întreprinderea:

(a)

prezintă lista de aspecte (și anume tema, subtema sau sub-subtema) din AR 16 ESRS 1 apendicele A care sunt evaluate ca fiind semnificative și descriu pe scurt modul în care modelul de afaceri și strategia întreprinderii țin seama de impacturile întreprinderii legate de aceste aspecte. Întreprinderea poate identifica aspectul la nivel de temă, subtemă sau sub-subtemă;

(b)

descrie pe scurt orice ținte cu termene precise pe care le-a stabilit în legătură cu aspectele în cauză, progresele înregistrate în direcția atingerii acestor ținte și dacă țintele sale legate de biodiversitate și de ecosisteme se bazează pe dovezi științifice concludente;

(c)

descrie pe scurt politicile sale în legătură cu aspectele în cauză;

(d)

descrie pe scurt acțiunile pe care le-a întreprins pentru a identifica, a monitoriza, a preveni, a atenua, a remedia sau a stopa impacturile negative reale sau potențiale legat de aspectele în cauză, precum și rezultatul acțiunilor respective și

(e)

prezintă indicatorii relevanți pentru aspectele în cauză.

2.   Guvernanța

18.

Obiectivul acestui capitol este de a stabili cerințe de prezentare de informații care să permită o înțelegere a proceselor de guvernanță, a controalelor și a procedurilor instituite pentru monitorizarea, gestionarea și supravegherea aspectelor de durabilitate.

Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere

19.

Întreprinderea prezintă componența organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, rolurile și responsabilitățile acestora, precum și accesul la expertiză și competențe în ceea ce privește aspectele de durabilitate.

20.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:

(a)

a componenței și a diversității organelor de administrație, de conducere și de supraveghere;

(b)

a rolurilor și a responsabilităților organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în exercitarea supravegherii procesului de gestionare a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative, inclusiv a rolului conducerii în aceste procese și

(c)

a expertizei și a competențelor organelor sale de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele de durabilitate sau accesul la astfel de expertiză și competențe.

21.

Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la componența și diversitatea membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii:

(a)

numărul membrilor cu funcții executive și neexecutive;

(b)

reprezentarea angajaților și a altor lucrători;

(c)

experiența relevantă pentru sectoarele, produsele și locațiile geografice ale întreprinderii;

(d)

procentul în funcție de gen și alte aspecte ale diversității pe care întreprinderea le ia în considerare. Diversitatea de gen a consiliului de administrație (13) se calculează ca raport mediu între membrii de sex feminin și membrii de sex masculin ai consiliului de administrație și

(e)

procentul de membri independenți ai consiliului de administrație (14). În cazul întreprinderile cu consiliu de administrație unitar, acesta corespunde procentului de membri independenți cu funcție neexecutivă ai consiliului de administrație. În cazul întreprinderilor cu consiliu de administrație dual, acesta corespunde procentului de membri independenți ai organismului de supraveghere.

22.

Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la rolurile și responsabilitățile organelor de administrație, de conducere și de supraveghere:

(a)

identitatea organelor de administrație, de conducere și de supraveghere (de exemplu, un comitet al consiliului de administrație sau un comitet similar) sau a unei (unor) persoane fizice din cadrul unui organ responsabil cu supravegherea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților;

(b)

modul în care responsabilitățile fiecărui organ sau persoane fizice în ceea ce privește impacturile, riscurile și oportunitățile sunt reflectate în mandatul întreprinderii, în mandatele consiliului de administrație și în alte politici conexe;

(c)

o descriere a rolului conducerii în procesele, controalele și procedurile de guvernanță utilizate pentru monitorizarea, gestionarea și supravegherea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților, inclusiv:

i.

dacă rolul respectiv este delegat unei poziții sau unui comitet specific la nivel de conducere și modul în care se exercită supravegherea asupra poziției sau comitetului respectiv;

ii.

informații cu privire la liniile de raportare către organele de administrație, de conducere și de supraveghere;

iii.

dacă sunt aplicate controale și proceduri specifice pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și, în caz afirmativ, modul în care acestea sunt integrate cu alte funcții interne și

(d)

modul în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere și conducerea executivă superioară supraveghează stabilirea țintelor legate de impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative, precum și modul în care acestea monitorizează progresele înregistrate în vederea atingerii acestor ținte.

23.

Prezentarea de informații include o descriere a modului în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere stabilesc dacă expertiza și competențele adecvate sunt disponibile sau vor fi dezvoltate pentru a supraveghea aspectele de durabilitate, inclusiv:

(a)

expertiza în materie de durabilitate pe care organele, în ansamblu, o dețin în mod direct sau o pot valorifica, de exemplu prin accesul la experți sau prin formare și

(b)

modul în care aceste competențe și această expertiză se raportează la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii.

Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea

24.

Întreprinderea prezintă modul în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere sunt informate cu privire la aspectele de durabilitate și modul în care aceste aspecte au fost abordate în cursul perioadei de raportare.

25.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a modului în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere sunt informate cu privire la aspectele de durabilitate, precum și cu privire la informațiile și aspectele abordate de acestea în perioada de raportare. Acest lucru permite, la rândul său, să se înțeleagă dacă membrii acestor organe au fost informați în mod corespunzător și dacă au fost în măsură să își îndeplinească rolurile.

26.

Întreprinderea prezintă următoarele informații:

(a)

dacă, de către cine și cât de des sunt informate organele de administrație, de conducere și de supraveghere, inclusiv comitetele relevante ale acestora, cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative (a se vedea cerința de prezentare de informații IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative din prezentul standard), la punerea în aplicare a obligației de diligență și la rezultatele și eficacitatea politicilor, acțiunilor, indicatorilor și țintelor adoptate în vederea abordării acestora;

(b)

modul în care organele de administrație, de conducere și de supraveghere iau în considerare impacturile, riscurile și oportunitățile atunci când supraveghează strategia întreprinderii, deciziile sale privind tranzacțiile majore și procesele sale de gestionare a riscurilor, inclusiv dacă au luat în considerare compromisurile asociate impacturilor, riscurilor și oportunităților respective și

(c)

o listă a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative abordate de organele de administrație, de conducere și de supraveghere sau de comitetele relevante ale acestora în cursul perioadei de raportare.

Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

27.

Întreprinderea prezintă informații cu privire la integrarea performanței sale legate de durabilitate în sistemele de stimulente.

28.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a măsurii în care membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere li se oferă sau nu sisteme de stimulente legate de aspectele de durabilitate.

29.

Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la sistemele de stimulente și la politicile de remunerare legate de aspectele de durabilitate instituite pentru membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii, în cazul în care acestea există:

(a)

o descriere a principalelor caracteristici ale sistemelor de stimulente;

(b)

dacă performanța este evaluată în raport cu ținte și/sau impacturi specifice legate de durabilitate și, în caz afirmativ, care sunt acestea;

(c)

dacă indicatorii de performanță legați de durabilitate sunt considerați indicatori de performanță de referință sau sunt incluși în politicile de remunerare;

(d)

proporția remunerației variabile care depinde de țintele și/sau impacturile legate de durabilitate și

(e)

nivelul din cadrul întreprinderii la care sunt aprobate și actualizate condițiile sistemelor de stimulente.

Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Declarație privind procesul de diligență

30.

Întreprinderea prezintă o cartografiere a informațiilor furnizate în declarația privind durabilitatea cu privire la procesul de diligență.

31.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a facilita înțelegerea procesului de diligență al întreprinderii în ceea ce privește aspectele de durabilitate.

32.

Principalele aspecte și etape ale obligației de diligență menționate în ESRS 1 capitolul 4 Procesul de diligență sunt legate de o serie de cerințe de prezentare de informații transversale și tematice în temeiul ESRS. Întreprinderea furnizează o cartografiere care explică modul și locul în care aplicarea principalelor aspecte și etape ale procesului de diligență în materie de durabilitate sunt reflectate în raportarea sa privind durabilitatea, pentru a permite o descriere a practicilor efective ale întreprinderii în ceea ce privește diligența necesară (15).

33.

Această cerință de prezentare de informații nu impune nicio cerință comportamentală specifică în ceea ce privește acțiunile de diligență, nu se extinde la organele de administrație, de conducere și de supraveghere, astfel cum sunt mandatate prin alte acte legislative sau reglementări, și nu modifică rolul acestora.

Cerința de prezentare de informații GOV–5 – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea

34.

Întreprinderea prezintă principalele caracteristici ale sistemului său de gestionare a riscurilor și de control intern în ceea ce privește procesul de raportare privind durabilitatea.

35.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a proceselor de gestionare a riscurilor și de control intern ale întreprinderii în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea.

36.

Întreprinderea prezintă următoarele informații:

(a)

domeniul de aplicare, principalele caracteristici și componente ale proceselor și sistemelor de gestionare a riscurilor și de control intern în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea;

(b)

abordarea urmată în materie de evaluare a riscurilor, inclusiv metodologia de stabilire a priorităților în funcție de riscuri;

(c)

principalele riscuri identificate și strategiile de atenuare a acestora, inclusiv controalele aferente;

(d)

o descriere a modului în care întreprinderea integrează constatările evaluării riscurilor și ale controalelor sale interne în ceea ce privește procesul de raportare privind durabilitatea în funcțiile și procesele interne relevante și

(e)

o descriere a raportării periodice a constatărilor menționate la litera (d) către organele de administrație, de conducere și de supraveghere.

3.   Strategia

37.

Acest capitol stabilește cerințe de prezentare de informații care permit înțelegerea:

(a)

elementelor strategiei întreprinderii care au legătură cu aspectele de durabilitate sau care le afectează, modelul său de afaceri și lanțul său valoric;

(b)

modul în care interesele și punctele de vedere ale părților interesate ale întreprinderii sunt luate în considerare de strategia și modelul de afaceri al acesteia și

(c)

rezultatul evaluării de către întreprindere a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative, inclusiv modul în care acestea contribuie la strategia și modelul său de afaceri.

Cerința de prezentare de informații SBM-1 – Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric

38.

Întreprinderea prezintă elementele strategiei sale care au legătură cu aspectele de durabilitate sau care au un impact asupra acestora, modelul său de afaceri și lanțul său valoric.

39.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a descrie elementele-cheie ale strategiei generale a întreprinderii care au legătură cu aspectele de durabilitate sau care le afectează, precum și elementele-cheie ale modelului de afaceri și ale lanțului valoric ale întreprinderii, pentru a oferi o înțelegere a expunerii sale la impacturi, riscuri și oportunități și a locului din care provin acestea.

40.

Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la elementele-cheie ale strategiei sale care au legătură cu aspectele de durabilitate sau care le afectează:

(a)

o descriere:

i.

a grupurilor semnificative de produse și/sau servicii oferite, inclusiv a modificărilor din perioada de raportare (produse și/sau servicii noi/eliminate);

ii.

a piețelor semnificative și/sau a grupurilor de clienți deservite, inclusiv a modificărilor din perioada de raportare (piețe și/sau grupuri de clienți noi/eliminate);

iii.

a numărului de angajați pe zone geografice și

iv.

dacă este cazul și dacă aceste aspecte sunt semnificative, a produselor și a serviciilor care sunt interzise pe anumite piețe;

(b)

o defalcare a veniturilor totale, astfel cum sunt incluse în situațiile sale financiare, pe sectoare semnificative ale ESRS. Atunci când entitatea furnizează raportare pe segmente în conformitate cu IFRS 8 Segmente de activitate în situațiile sale financiare, aceste informații sectoriale privind veniturile trebuie să fie reconciliate în măsura posibilului cu informațiile din IFRS 8;

(c)

o listă a sectoarelor semnificative suplimentare din ESRS, pe lângă cele reflectate la punctul 40 litera (b), cum ar fi activitățile care generează venituri între societăți, în care întreprinderea desfășoară activități semnificative sau în care este sau poate fi legată de impacturi semnificative. Identificarea acestor sectoare suplimentare din ESRS trebuie să fie în concordanță cu modul în care ele au fost luate în considerare de către întreprindere atunci când a efectuat evaluarea semnificației și cu modul în care aceasta prezintă informații sectoriale semnificative;

(d)

după caz, o declarație care să indice, împreună cu veniturile aferente, că întreprinderea își desfășoară activitatea în:

i.

sectorul combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze) (16) [și anume obține venituri din explorarea, mineritul, extracția, producția, prelucrarea, stocarea, rafinarea sau distribuția, inclusiv transportul, depozitarea și comercializarea combustibililor fosili, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 62 din Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (17)], inclusiv o dezagregare a veniturilor obținute din cărbune, petrol și gaze naturale, precum și a veniturilor obținute din activități economice aliniate la taxonomie legate de gazele fosile, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (7) litera (a) din Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei (18);

ii.

sectorul fabricării de produse chimice (19), adică activitățile sale intră sub incidența diviziunii 20.2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006;

iii.

domeniul armelor controversate (20) (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice) și/sau

iv.

sectorul cultivării și producției de tutun (21);

(e)

țintele sale legate de durabilitate în ceea ce privește grupurile semnificative de produse și servicii, categoriile de clienți, zonele geografice și relațiile cu părțile interesate;

(f)

o evaluare a produselor și/sau serviciilor sale semnificative actuale, precum și a piețelor și grupurilor de clienți semnificative, în raport cu obiectivele sale legate de durabilitate și

(g)

elementele strategiei întreprinderii care se referă la aspectele de durabilitate sau care au un impact asupra acestora, inclusiv principalele provocări viitoare, soluțiile critice sau proiectele care urmează să fie puse în aplicare, atunci când acest lucru este relevant pentru raportarea privind durabilitatea.

41.

În cazul în care întreprinderea își are sediul într-un stat membru al UE care permite o derogare de la prezentarea informațiilor menționate la articolul 18 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2013/34/UE (22), iar întreprinderea a recurs la exceptarea respectivă, aceasta poate omite defalcarea veniturilor în funcție de sectorul semnificativ din ESRS prevăzută la alineatul (40) litera (b). În acest caz, întreprinderea prezintă totuși lista sectoarelor ESRS care sunt semnificative pentru întreprindere.

42.

Întreprinderea prezintă o descriere a modelului său de afaceri și a lanțului său valoric, inclusiv:

(a)

contribuțiile și abordarea sa în ceea ce privește colectarea, dezvoltarea și asigurarea acestor contribuții;

(b)

realizările și rezultatele sale în ceea ce privește beneficiile actuale și preconizate pentru clienți, investitori și alte părți interesate și

(c)

principalele caracteristici ale lanțului său valoric din amonte și din aval și poziția întreprinderii în lanțul său valoric, inclusiv o descriere a principalilor actori comerciali (cum ar fi furnizorii principali, canalele de distribuție ale clienților și utilizatorii finali) și relația acestora cu întreprinderea. Atunci când întreprinderea are mai multe lanțuri valorice, prezentarea de informații acoperă lanțurile valorice esențiale.

Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

43.

Întreprinderea prezintă modul în care interesele și punctele de vedere ale părților interesate sunt luate în considerare de strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii.

44.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a modului în care interesele și punctele de vedere ale părților interesate stau la baza strategiei și a modelului de afaceri al întreprinderii.

45.

Întreprinderea prezintă o descriere succintă:

(a)

a colaborării cu părțile interesate, inclusiv:

i.

principalele părți interesate ale întreprinderii;

ii.

dacă există o colaborare cu acestea și, în caz afirmativ, pentru ce categorii de părți interesate;

iii.

modul în care este organizată;

iv.

scopul și

v.

modul în care întreprinderea ține seama de rezultatele sale;

(b)

a înțelegerii de către întreprindere a intereselor și a punctelor de vedere ale principalelor sale părți interesate, dacă acestea se referă la strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii, în măsura în care acestea au fost analizate în cursul procesului de diligență și/sau al procesului de evaluare a semnificației ale întreprinderii (a se vedea cerința de prezentare de informații IRO-1 din prezentul standard);

(c)

dacă este cazul, a modificărilor aduse strategiei și/sau modelului său de afaceri, inclusiv:

i.

modul în care întreprinderea și-a modificat sau preconizează să își modifice strategia și/sau modelul de afaceri pentru a aborda interesele și punctele de vedere ale părților sale interesate;

ii.

orice măsuri suplimentare planificate și calendarul acestora și

iii.

dacă este probabil ca aceste măsuri să modifice relația cu părțile interesate și punctele de vedere ale acestora și

(d)

dacă și în ce mod sunt informate organele de administrație, de conducere și de supraveghere cu privire la punctele de vedere și interesele părților interesate afectate în ceea ce privește impacturile legate de durabilitate ale întreprinderii.

Cerința de prezentare de informații SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

46.

Întreprinderea își prezintă impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și modul în care acestea interacționează cu strategia și modelul său de afaceri.

47.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative, astfel cum rezultă din evaluarea semnificației efectuată de întreprindere, precum și a modului în care acestea decurg din strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii și declanșează adaptarea acestora, inclusiv alocarea de resurse. Informațiile care trebuie prezentate cu privire la gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii sunt prevăzute în ESRS tematic și în standardele sectoriale specifice, care trebuie aplicate împreună cu cerințele minime de prezentare de informații privind politicile, acțiunile și țintele stabilite în prezentul standard.

48.

Întreprinderea prezintă:

(a)

o scurtă descriere a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative care rezultă din evaluarea semnificației (a se vedea cerința de prezentare a informațiilor IRO-1 din prezentul standard), inclusiv o descriere a locului în care sunt concentrate acest impacturi, riscuri și oportunități semnificative în modelul său de afaceri, în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval;

(b)

efectele actuale și anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților sale semnificative asupra modelului său de afaceri, a lanțului său valoric, a strategiei și a procesului său decizional, precum și modul în care a răspuns sau intenționează să răspundă la aceste efecte, inclusiv orice modificări pe care le-a adus sau intenționează să le aducă strategiei sau modelului său de afaceri în cadrul acțiunilor sale de abordare a anumitor impacturi sau riscuri semnificative sau de urmărire a anumitor oportunități semnificative;

(c)

în ceea ce privește impacturile semnificative ale întreprinderii:

i.

modul în care impacturile negative și pozitive semnificative ale întreprinderii afectează (sau, în cazul impacturilor potențiale, se preconizează că vor afecta) oamenii sau mediul;

ii.

dacă și în ce mod impacturile provin din strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii sau au legătură cu acestea;

iii.

orizonturile de timp preconizate în mod rezonabil ale impacturilor și

iv.

dacă întreprinderea are legătură cu impacturile semnificative prin intermediul activităților sale sau din cauza relațiilor sale de afaceri, descriind natura activităților sau a relațiilor de afaceri în cauză;

(d)

efectele financiare curente ale riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii asupra poziției financiare, a performanței financiare și a fluxurilor de trezorerie ale acesteia, precum și riscurile oportunitățile semnificative pentru care există un risc semnificativ de apariție a unei ajustări semnificative a valorilor contabile ale activelor și datoriilor raportate în situațiile financiare aferente din următoarea perioadă anuală de raportare;

(e)

efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii asupra poziției financiare, a performanței financiare și a fluxurilor de trezorerie ale acesteia pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv orizonturile de timp preconizate în mod rezonabil pentru efectele respective. Aceasta include modul în care întreprinderea se așteaptă ca poziția sa financiară, performanța sa financiară și fluxurile sale de trezorerie să se schimbe pe termen scurt, mediu și lung, având în vedere strategia sa de gestionare a riscurilor și a oportunităților, luând în considerare:

i.

planurile sale de investiții și de cedare (de exemplu, cheltuieli de capital, achiziții și cesionări majore, asocieri în participație, transformare a întreprinderilor, inovare, noi domenii de activitate și amortizarea activelor), inclusiv planurile față de care întreprinderea nu este angajată prin contract și

ii.

sursele sale de finanțare planificate pentru punerea în aplicare a strategiei sale;

(f)

informații privind reziliența strategiei și a modelului de afaceri al întreprinderii în ceea ce privește capacitatea acesteia de a aborda impacturile și riscurile sale semnificative și de a profita de oportunitățile sale semnificative. Întreprinderea prezintă o analiză calitativă și, după caz, o analiză cantitativă a rezilienței, inclusiv a modului în care a fost efectuată analiza, și a orizonturilor de timp care au fost aplicate, astfel cum sunt definite în ESRS 1 (a se vedea ESRS 1 capitolul 6 Orizontul de timp). Atunci când furnizează informații cantitative, întreprinderea poate prezenta cuantumuri sau intervale individuale;

(g)

modificări ale impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative în comparație cu perioada de raportare anterioară și

(h)

specificarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților care fac obiectul cerințelor de prezentare de informații din ESRS, spre deosebire de cele acoperite de întreprindere utilizând prezentarea suplimentară de informații specifice entității.

49.

Întreprinderea poate prezenta informațiile descriptive prevăzute la punctul 46, împreună cu informațiile furnizate în cadrul ESRS tematic corespunzător, caz în care aceasta trebuie să prezinte în continuare o declarație cu privire la impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative, alături de informațiile pe care le întocmește în temeiul prezentului capitol din ESRS 2.

4.   Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

4.1    Prezentări de informații privind procesul de evaluare a semnificației

50.

Acest capitol stabilește cerințe de prezentare de informații care permit înțelegerea:

(a)

proceselor de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și

(b)

informațiilor pe care, ca urmare a evaluării semnificației, întreprinderea le-a inclus în declarația privind durabilitatea.

Cerința de prezentare de informații IRO-1 – Descrierea procesului de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative

51.

Întreprinderea prezintă procesul său de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale și de evaluare a gradului de semnificație al acestora.

52.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a procesului prin care întreprinderea identifică impacturile, riscurile și oportunitățile și evaluează semnificația acestora, ca bază pentru stabilirea informațiilor din declarația sa privind durabilitatea (a se vedea ESRS 1 capitolul 3 și cerințele de aplicare aferente, care stabilesc cerințe și principii privind procesul de identificare și evaluare a impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative pe baza principiului dublei semnificații).

53.

Întreprinderea prezintă următoarele informații:

(a)

o descriere a metodologiilor și a ipotezelor aplicate în procesul descris;

(b)

o prezentare generală a procesului de identificare, evaluare, stabilire a priorității și monitorizare a impacturilor potențiale și reale ale întreprinderii asupra oamenilor și asupra mediului, pe baza procesului de diligență al întreprinderii, inclusiv o explicație a măsurii și a modului în care procesul:

i.

se axează pe activități specifice, relații de afaceri, zone geografice sau alți factori care generează un risc crescut de efecte negative;

ii.

analizează impacturile în care întreprinderea este implicată prin operațiunile sale proprii sau ca urmare a relațiilor sale de afaceri;

iii.

include consultări cu părțile interesate afectate pentru a înțelege modul în care acestea pot fi afectate și cu experți externi;

iv.

stabilește prioritatea impacturilor negative pe baza gravității și a probabilității relative a acestora (a se vedea ESRS 1 secțiunea 3.4 Semnificația impactului) și, dacă este cazul, a impacturilor pozitive pe baza amplorii, a domeniului de aplicare și a probabilității lor relative și stabilește aspectele legate de durabilitate care sunt semnificative în scopul raportării, inclusiv pragurile calitative sau cantitative și alte criterii utilizate, astfel cum se prevede în ESRS 1 secțiunea 3.4 Semnificația impactului;

(c)

o prezentare generală a procesului utilizat pentru identificarea, evaluarea, stabilirea priorității și monitorizarea riscurilor și oportunităților care au sau pot avea efecte financiare. Prezentarea cuprinde:

i.

modul în care întreprinderea a luat în considerare legăturile impacturilor și ale dependențelor sale cu riscurile și oportunitățile care pot apărea ca urmare a impacturilor și a dependențelor respective;

ii.

modul în care întreprinderea evaluează probabilitatea, magnitudinea și natura efectelor riscului și oportunităților identificate (cum ar fi pragurile calitative sau cantitative și alte criterii utilizate, astfel cum se prevede în ESRS 1 secțiunea 3.3 Semnificația financiară);

iii.

modul în care întreprinderea stabilește prioritatea riscurilor legate de durabilitate în raport cu alte tipuri de riscuri, inclusiv utilizarea de instrumente de evaluare a riscurilor;

(d)

o descriere a procesului decizional și a procedurilor de control intern aferente;

(e)

măsura și modul în care procesul de identificare, evaluare și gestionare a impacturilor și a riscurilor este integrat în procesul general de gestionare a riscurilor al întreprinderii și este utilizat pentru a evalua profilul general de risc și procesele de gestionare a riscurilor ale întreprinderii;

(f)

măsura și modul în care procesul de identificare, evaluare și gestionare a oportunităților este integrat în procesul general de gestionare al întreprinderii, dacă este cazul;

(g)

parametrii de intrare pe care îi utilizează (de exemplu, sursele de date, amploarea operațiunilor vizate și detaliile utilizate în ipoteze) și

(h)

dacă și în ce mod s-a modificat procesul în comparație cu perioada de raportare anterioară, când procesul a fost modificat ultima dată și datele de revizuire viitoare ale evaluării semnificației.

Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii

54.

Întreprinderea raportează cu privire la cerințele de prezentare de informații care au fost respectate în declarațiile sale privind durabilitatea.

55.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a cerințelor de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea a întreprinderii și a temelor care au fost omise ca nefiind semnificative, ca urmare a evaluării semnificației.

56.

Întreprinderea include o listă a cerințelor de prezentare de informații îndeplinite la întocmirea declarației privind durabilitatea, în urma rezultatului evaluării semnificației (a se vedea ESRS 1 capitolul 3), inclusiv numerele paginilor și/sau punctele în care sunt prezentate informațiile aferente în declarația privind durabilitatea. Acestea pot fi prezentate sub forma unui index al conținutului. Întreprinderea include, de asemenea, un tabel cu toate punctele de date care decurg din alte acte legislative ale UE enumerate în apendicele B la prezentul standard, indicând locul în care acestea pot fi găsite în declarația privind durabilitatea și incluzându-le pe cele pe care întreprinderea le-a evaluat ca fiind nesemnificative, caz în care întreprinderea indică „Nesemnificativ” în tabel în conformitate cu ESRS 1 punctul 35.

57.

În cazul în care întreprinderea concluzionează că schimbările climatice nu sunt semnificative și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații din ESRS E1 Schimbările climatice, aceasta trebuie să prezinte o explicație detaliată a concluziilor evaluării sale privind semnificația schimbărilor climatice (a se vedea ESRS 2 IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii), inclusiv o analiză prospectivă a condițiilor care ar putea determina întreprinderea să concluzioneze că schimbările climatice sunt semnificative în viitor.

58.

În cazul în care întreprinderea concluzionează că o temă, alta decât schimbările climatice, nu este semnificativă și, prin urmare, omite toate cerințele de prezentare de informații dintr-un ESRS tematic, aceasta poate să furnizeze o scurtă explicație a concluziilor evaluării sale privind semnificația temei respective.

59.

Întreprinderea furnizează o explicație a modului în care a stabilit informațiile semnificative care trebuie prezentate în legătură cu impacturile, riscurile și oportunitățile pe care le-a evaluat ca fiind semnificative, inclusiv utilizarea pragurilor și/sau modul în care a pus în aplicare criteriile din ESRS 1 secțiunea 3.2 Aspecte semnificative și importanța semnificativă a informațiilor.

4.2    Cerințele minime de prezentare de informații privind politicile și acțiunile

60.

Această secțiune stabilește cerințele minime de prezentare de informații care trebuie incluse atunci când întreprinderea prezintă informații cu privire la politicile și acțiunile sale de prevenire, atenuare și remediere a impacturilor semnificative reale și potențiale, de abordare a riscurilor semnificative și/sau de urmărire a oportunităților semnificative (denumite în mod colectiv „gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative”). Acestea se aplică împreună cu cerințele de prezentare de informații, inclusiv cerințele de aplicare, prevăzute în ESRS tematic și sectorial relevant. Ele se aplică și atunci când întreprinderea întocmește prezentări de informații specifice entității.

61.

Informațiile corespunzătoare trebuie să fie amplasate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS relevant. Atunci când o singură politică sau aceleași acțiuni abordează mai multe aspecte de durabilitate interconectate, întreprinderea poate prezenta informațiile necesare în raportarea sa în temeiul unui singur ESRS tematic și poate face o trimitere încrucișată la acestea în raportarea sa în temeiul altor ESRS tematice.

62.

În cazul în care nu poate prezenta informațiile privind politicile și acțiunile necesare în temeiul ESRS relevant, deoarece nu a adoptat politici și/sau acțiuni cu privire la aspectul de durabilitate specific în cauză, întreprinderea precizează acest lucru și să prezinte motivele pentru care nu a adoptat politici și/sau acțiuni. Întreprinderea poate prezenta un interval de timp în care intenționează să le adopte.

Cerința minimă de prezentare de informații – Politici MDR-P – Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative

63.

Întreprinderea aplică cerințele minime de prezentare de informații definite în prezenta dispoziție atunci când prezintă politicile pe care le-a instituit cu privire la fiecare aspect de durabilitate identificat ca fiind semnificativ.

64.

Obiectivul acestei cerințe minime de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a politicilor instituite de întreprindere pentru a preveni, a atenua și a remedia impacturile reale și potențiale, pentru a aborda riscurile și pentru a urmări oportunitățile.

65.

Întreprinderea prezintă informații cu privire la politicile adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. Prezentarea cuprinde următoarele informații:

(a)

o descriere a conținutului esențial al politicii, inclusiv a obiectivelor sale generale, precum și a impacturilor, a riscurilor sau a oportunităților semnificative la care se referă politica și a procesului de monitorizare;

(b)

o descriere a domeniului de aplicare al politicii sau a excluderilor de la aceasta în ceea ce privește activitățile, lanțul valoric din amonte și/sau din aval, zonele geografice și, dacă este cazul, grupurile de părți interesate afectate;

(c)

cel mai înalt nivel din organizația întreprinderii care răspunde de punerea în aplicare a politicii;

(d)

o trimitere, dacă este cazul, la standardele sau inițiativele terților pe care întreprinderea se angajează să le respecte prin punerea în aplicare a politicii;

(e)

dacă este cazul, o descriere a atenției acordate intereselor principalelor părți interesate în stabilirea politicii și

(f)

dacă este cazul, dacă și în ce mod întreprinderea pune politica la dispoziția părților interesate potențial afectate și a părților interesate care trebuie să contribuie la punerea sa în aplicare.

Cerința minimă de prezentare de informații – Acțiunile MDR-A – Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative

66.

Întreprinderea aplică cerințele privind conținutul informațiilor din prezenta dispoziție atunci când descrie acțiunile prin care gestionează fiecare aspect de durabilitate semnificativ, inclusiv planurile de acțiune și resursele alocate și/sau planificate.

67.

Obiectivul acestei cerințe minime de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a acțiunilor-cheie întreprinse și/sau planificate pentru a preveni, a atenua și a remedia impacturile reale și potențiale și de a aborda riscurile și oportunitățile, precum și, după caz, pentru a atinge obiectivele și țintele politicilor conexe.

68.

În cazul în care punerea în aplicare a unei politici necesită acțiuni sau un plan de acțiune cuprinzător pentru atingerea obiectivelor sale, precum și atunci când acțiunile sunt puse în aplicare fără o politică specifică, întreprinderea prezintă următoarele informații:

(a)

lista acțiunilor principale întreprinse în anul de raportare și planificate pentru viitor, rezultatele preconizate ale acestora și, după caz, modul în care punerea lor în aplicare contribuie la realizarea obiectivelor și a țintelor de politică;

(b)

domeniul de aplicare al acțiunilor principale (adică acoperirea în ceea ce privește activitățile, geografia lanțului valoric din amonte și/sau aval și, după caz, grupurile de părți interesate afectate);

(c)

orizonturile de timp în care întreprinderea intenționează să finalizeze fiecare acțiune principală;

(d)

dacă este cazul, acțiunile principale întreprinse (împreună cu rezultatele) pentru a asigura furnizarea de măsuri reparatorii pentru cei afectați de impacturile semnificative reale, pentru a coopera în această privință sau a sprijini această furnizare;

(e)

dacă este cazul, informații cantitative și calitative privind evoluția acțiunilor sau a planurilor de acțiune prezentate în perioadele anterioare;

69.

În cazul în care punerea în aplicare a unui plan de acțiune necesită cheltuieli operaționale semnificative (Opex) și/sau cheltuieli de capital (Capex) semnificative, întreprinderea:

(a)

descrie tipul resurselor financiare și de altă natură actuale și viitoare alocate planului de acțiune, inclusiv, dacă este cazul, termenii relevanți ai instrumentelor de finanțare durabilă, cum ar fi obligațiunile verzi, obligațiunile sociale și împrumuturile verzi, obiectivele de mediu sau sociale și explică dacă capacitatea de a pune în aplicare acțiunile sau planul de acțiune depinde de condiții prealabile specifice, de exemplu acordarea de sprijin financiar sau evoluțiile politicilor publice și ale pieței;

(b)

furnizează cuantumul resurselor financiare curente și explică modul în care acestea se raportează la cele mai relevante valori prezentate în situațiile financiare și

(c)

specifică valoarea resurselor financiare viitoare.

5.   Indicatori și ținte

70.

Acest capitol stabilește cerințele minime de prezentare de informații care trebuie incluse atunci când întreprinderea prezintă informații cu privire la indicatorii și țintele sale legate de fiecare aspect de durabilitate semnificativ. Acestea se aplică împreună cu cerințele de prezentare de informații, inclusiv cerințele de aplicare, prevăzute în ESRS tematic relevant. Ele se aplică și atunci când întreprinderea întocmește prezentări de informații specifice entității.

71.

Informațiile corespunzătoare trebuie să fie amplasate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS tematic.

72.

În cazul în care nu poate prezenta informațiile privind țintele necesare în cadrul ESRS tematic relevant, deoarece nu a stabilit ținte cu privire la aspectul de durabilitate specific în cauză, întreprinderea trebuie să precizeze acest lucru și să prezinte motivele pentru care nu a adoptat țintele. Întreprinderea poate prezenta un interval de timp în care intenționează să le adopte.

Cerința minimă de prezentare de informații – MDR-M – Indicatori privind aspectele de durabilitate semnificative

73.

Întreprinderea aplică cerințele privind conținutul informațiilor din prezenta dispoziție atunci când prezintă indicatorii pe care i-a instituit cu privire la fiecare aspect de durabilitate semnificativ.

74.

Obiectivul acestei cerințe minime de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a indicatorilor utilizați de întreprindere pentru a urmări eficacitatea acțiunilor sale de gestionare a aspectelor de durabilitate semnificative.

75.

Întreprinderea prezintă orice indicatori pe care îi utilizează pentru a evalua performanța și eficacitatea în ceea ce privește un impact, un risc sau o oportunitate semnificativ(ă).

76.

Indicatorii includ indicatorii definiți în ESRS tematic, precum și indicatorii specifici entității identificați, indiferent dacă sunt preluați din alte surse sau elaborați chiar de întreprindere.

77.

Pentru fiecare indicator, întreprinderea:

(a)

prezintă metodologiile și ipotezele semnificative care stau la baza indicatorului, inclusiv limitările metodologiilor utilizate;

(b)

indică dacă măsurarea indicatorului este validată de un organism extern, altul decât furnizorul asigurării, și, în caz afirmativ, care este organismul respectiv;

(c)

etichetează și definește indicatorii utilizând denumiri și descrieri semnificative, clare și precise;

(d)

atunci când unitatea de măsură specificată este moneda, se utilizează moneda de prezentare a situațiilor sale financiare.

Cerința minimă de prezentare de informații – Țintele MDR-T – urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor

78.

Întreprinderea aplică cerințele privind conținutul prezentării de informații din prezenta dispoziție atunci când prezintă informații privind țintele pe care le-a stabilit cu privire la fiecare aspect de durabilitate semnificativ.

79.

Obiectivul acestei cerințe minime de prezentare de informații este de a oferi, pentru fiecare aspect de durabilitate semnificativ, o înțelegere a următoarelor aspecte:

(a)

dacă și în ce mod întreprinderea urmărește eficacitatea acțiunilor sale pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative, inclusiv indicatorii pe care îi utilizează în acest scop;

(b)

țintele măsurabile, încadrate în timp, orientate către rezultate, stabilite de întreprindere pentru a îndeplini obiectivele politicii, definite în termeni de rezultate preconizate pentru oameni, mediu sau întreprindere în ceea ce privește impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative;

(c)

progresele generale înregistrate în ceea ce privește atingerea țintelor adoptate de-a lungul timpului;

(d)

în cazul în care întreprinderea nu a stabilit ținte măsurabile, încadrate în timp și orientate spre rezultate, dacă și în ce mod urmărește totuși eficacitatea acțiunilor sale de abordare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și măsoară progresele înregistrate în atingerea obiectivelor politicii sale și

(e)

dacă și în ce mod au fost implicate părțile interesate în stabilirea țintelor pentru fiecare aspect de durabilitate semnificativ.

80.

Întreprinderea prezintă țintele măsurabile, orientate spre rezultate și încadrate în timp în ceea ce privește aspectele de durabilitate semnificative pe care le-a stabilit pentru a evalua progresele înregistrate. Pentru fiecare țintă, prezentarea include următoarele informații:

(a)

o descriere a relației dintre țintă și obiectivele de politică;

(b)

nivelul-țintă definit care trebuie atins, inclusiv, după caz, dacă ținta este absolută sau relativă și în ce unitate este măsurată;

(c)

domeniul de aplicare al țintei, inclusiv activitățile întreprinderii și/sau lanțul său valoric din amonte și/sau din aval, dacă este cazul, și limitele geografice;

(d)

valoarea de referință și anul de referință de la care se măsoară progresul;

(e)

perioada în care se aplică ținta și, dacă este cazul, orice obiective de etapă sau ținte intermediare;

(f)

metodologiile și ipotezele semnificative utilizate pentru a defini țintele, inclusiv, după caz, scenariul selectat, sursele de date, alinierea la obiectivele de politică de la nivel național, de la nivelul UE sau de la nivel internațional și modul în care țintele iau în considerare contextul mai larg al dezvoltării durabile și/sau al situației locale în care au loc impacturile;

(g)

dacă țintele întreprinderii legate de mediu se bazează pe dovezi științifice concludente;

(h)

dacă și în ce mod au fost implicate părțile interesate în stabilirea țintelor pentru fiecare aspect de durabilitate semnificativ.

(i)

orice modificare a țintelor și a indicatorilor corespunzători sau a metodologiilor de măsurare subiacente, a ipotezelor semnificative, a limitărilor, a surselor și proceselor de colectare a datelor adoptate în orizontul de timp definit. Aceasta include o explicație a motivelor care stau la baza acestor modificări și a efectului lor asupra comparabilității (a se vedea cerința de prezentare de informații BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice din prezentul standard) și

(j)

performanța în raport cu țintele prezentate, inclusiv informații privind modul în care ținta este monitorizată și revizuită și indicatorii folosiți, dacă progresele sunt în conformitate cu ceea ce fusese planificat inițial, precum și o analiză a tendințelor sau a modificărilor semnificative în ceea ce privește performanța întreprinderii în vederea atingerii țintei.

81.

În cazul în care nu a stabilit ținte măsurabile orientate spre rezultate, întreprinderea:

(a)

poate indica dacă vor fi stabilite astfel de ținte și calendarul de stabilire a acestora sau motivele pentru care întreprinderea nu intenționează să stabilească astfel de ținte;

(b)

indică dacă urmărește totuși eficacitatea politicilor și a acțiunilor sale în ceea ce privește impactul, riscul și oportunitatea semnificative legate de durabilitate și, în caz afirmativ:

i.

orice proces prin care face acest lucru;

ii.

nivelul de ambiție definit care trebuie atins și orice indicatori calitativi sau cantitativi pe care îi utilizează pentru a evalua progresele, inclusiv perioada de referință de la care se măsoară progresele.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 2 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

1.   Bazele întocmirii

Cerința de prezentare de informații BP-1 – Baza generală pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea

AR 1.

Atunci când descrie măsura în care declarația privind durabilitatea acoperă lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii (a se vedea ESRS 1 secțiunea 5.1 Întreprinderea care raportează și lanțul valoric), întreprinderea poate face distincție între:

(a)

măsura în care evaluarea semnificației impacturilor, al riscurilor și al oportunităților se extinde la lanțul său valoric din amonte și/sau din aval;

(b)

măsura în care politicile, acțiunile și țintele sale se extind la lanțul său valoric și

(c)

măsura în care include date privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval atunci când prezintă informații privind indicatorii.

Cerința de prezentare de informații BP-2 – Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice

AR 2.

Întreprinderea poate menționa dacă se bazează pe standarde europene aprobate de sistemul european de standardizare (ISO/IEC sau standarde CEN/CENELEC), precum și măsura în care datele și procesele utilizate în scopul raportării privind durabilitatea au fost verificate de un furnizor extern al asigurării și au fost considerate conforme cu standardul ISO/IEC sau CEN/CENELEC corespunzător.

2.   Guvernanța

Cerința de prezentare de informații GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere

AR 3.

În descrierea rolului și responsabilităților organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, în ceea ce privește aspectele de durabilitate, întreprinderea poate specifica:

(a)

aspectele de durabilitate asupra cărora se exercită supravegherea, în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale și de guvernanță cu care se poate confrunta întreprinderea, inclusiv:

i.

orice evaluare și modificare a aspectelor legate de durabilitate ale strategiei și modelului de afaceri al întreprinderii;

ii.

identificarea și evaluarea riscurilor, a oportunităților și a impacturilor semnificative;

iii.

politici și ținte, planuri de acțiune și resurse specifice conexe și

iv.

raportarea privind durabilitatea;

(b)

forma acestei supravegheri pentru fiecare dintre aspectele de mai sus: și anume informarea, consultarea sau luarea deciziilor și

(c)

modul în care este organizată și formalizată această supraveghere, adică procesele prin care organele de administrație, de conducere și de supraveghere se implică în aceste aspecte ale durabilității.

AR 4.

În descrierea organizării guvernanței întreprinderii în ceea ce privește aspectele de durabilitate, o descriere a structurii complexe de guvernanță poate fi completată cu prezentarea acesteia sub forma unei diagrame.

AR 5.

Descrierea nivelului de expertiză sau a accesului la expertiză al organelor de administrație, de conducere și de supraveghere poate fi fundamentată prin ilustrarea componenței organelor, inclusiv a membrilor pe care se bazează aceste organe în ceea ce privește expertiza pentru a supraveghea aspectele de durabilitate, precum și a modului în care acestea valorifică expertiza respectivă în calitate de organ. În descriere, întreprinderea ia în considerare modul în care expertiza și competențele sunt relevante pentru impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative ale întreprinderii și dacă organele și/sau membrii acestora au acces la alte surse de expertiză, cum ar fi experți și formare specifice și alte inițiative educaționale pentru actualizarea și dezvoltarea expertizei legate de durabilitate în cadrul acestor organisme.

Cerința de prezentare de informații GOV-2 – Informațiile furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea

AR 6.

În funcție de structura întreprinderii, organele de administrație, de conducere și de supraveghere se pot concentra pe ținte generale, în timp ce conducerea se concentrează asupra țintelor mai detaliate. În acest caz, întreprinderea poate prezenta modul în care organele de guvernanță se asigură că există un mecanism adecvat de monitorizare a performanței.

Cerința de prezentare de informații GOV-3 – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

AR 7.

În cazul întreprinderilor cotate la bursă, această cerință de prezentare de informații ar trebui să fie în concordanță cu raportul de remunerare prevăzut la articolele 9a și 9b din Directiva 2007/36/CE privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă. Sub rezerva dispozițiilor ESRS 1 punctele 119, 120 și 122, o întreprindere cotată la bursă poate face trimitere la raportul său de remunerare.

Cerința de prezentare de informații GOV-4 – Declarație privind procesul de diligență

AR 8.

Cartografierea prevăzută la punctul 30 poate fi prezentată sub forma unui tabel care corelează prin trimiteri elementele esențiale ale obligației de diligență în ceea ce privește impacturile asupra oamenilor și asupra mediului cu informațiile relevante din declarația privind durabilitatea a întreprinderii, astfel cum se prevede mai jos.

AR 9.

Întreprinderea poate include coloane suplimentare în tabelul de mai jos pentru a identifica în mod clar acele informații care se referă la impactul asupra oamenilor și/sau asupra mediului, având în vedere că, în unele cazuri, mai multe prezentări de informații pot furniza informații cu privire la aceeași etapă de diligență.

AR 10.

Principalele trimiteri din instrumentele internaționale ale Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și din Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale la elementele principale ale procesului de diligență sunt enumerate în capitolul 4 din ESRS 1.

ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PROCESULUI DE DILIGENȚĂ

PUNCTELE DIN DECLARAȚIA PRIVIND DURABILITATEA

(a)

Includerea procesului de diligență în guvernanță, strategie și modelul de afaceri

 

(b)

Colaborarea cu părțile interesate afectate în toate etapele principale ale procesului de diligență

 

(c)

Identificarea și evaluarea impacturilor negative

 

(d)

Luarea de măsuri pentru a aborda aceste impacturi negative

 

(e)

Urmărirea eficacității acestor eforturi și comunicarea

 

Cerința de prezentare de informații GOV-5 – Gestionarea riscurilor și controlele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea

AR 11.

Această cerință de prezentare de informații se axează exclusiv pe procesele de control intern asupra procesului de raportare privind durabilitatea. Întreprinderea poate lua în considerare riscuri precum exhaustivitatea și integritatea datelor, acuratețea rezultatelor estimării, disponibilitatea datelor privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval și calendarul disponibilității informațiilor.

3.   Strategia

Cerința de prezentare de informații SBM-1 Strategia, modelul de afaceri și lanțul valoric

AR 12.

Pentru a furniza informațiile privind sectoarele prevăzute la punctul 40, întreprinderea își cartografiază activitățile semnificative în conformitate cu sectoarele ESRS. În cazul în care nu există un cod pentru un subsector, se utilizează rubrica „altele”.

AR 13.

În sensul informațiilor prevăzute la punctul 40, un grup de produse și/sau servicii oferite, un grup de piețe și/sau grupuri de clienți deservite sau un sector ESRS este semnificativ pentru întreprindere dacă îndeplinește unul sau ambele dintre următoarele criterii:

(a)

generează mai mult de 10 % din veniturile întreprinderii;

(b)

are legătură cu impacturi reale semnificative sau cu impacturi negative semnificative potențiale ale întreprinderii.

AR 14.

La elaborarea prezentărilor de informații privind modelul său de afaceri și la lanțul său valoric, întreprinderea ia în considerare:

(a)

principalele sale activități, resurse, canale de distribuție și segmente de clienți;

(b)

relațiile sale de afaceri principale și principalele caracteristici ale acestora, inclusiv relațiile cu clienții și cu furnizorii;

(c)

structura costurilor și veniturile segmentelor sale de activitate, în conformitate cu cerințele de prezentare de informații ale IFRS 8 din situația financiară, după caz;

(d)

impacturile, riscurile și oportunitățile potențiale în sectorul (sectoarele) său (sale) semnificativ(e) și posibila relație a acestora cu modelul de afaceri propriu sau cu lanțul său valoric.

AR 15.

Informațiile contextuale pot fi deosebit de relevante pentru utilizatorii declarației privind durabilitatea a întreprinderii, pentru a înțelege în ce măsură informațiile includ informații privind lanțul valoric din amonte și/sau din aval. Descrierea principalelor caracteristici ale lanțului valoric și, după caz, identificarea lanțurilor valorice din amonte și/sau din aval esențiale ar trebui să sprijine înțelegerea modului în care întreprinderea aplică cerințele ESRS 1 capitolul 5 și evaluarea semnificației efectuată de întreprindere în conformitate cu ESRS 1 capitolul 3. Descrierea poate oferi o imagine de ansamblu de nivel înalt a principalelor caracteristici ale entităților din lanțul valoric din amonte și/sau din aval, indicând contribuția lor relativă la performanța și la poziția întreprinderii și explicând modul în care acestea contribuie la crearea de valoare a întreprinderii.

Cerința de prezentare de informații SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

AR 16.

Punctele de vedere și interesele părților interesate care sunt exprimate în cadrul colaborării întreprinderii cu părțile interesate prin intermediul procesului său de diligență pot fi relevante pentru unul sau mai multe aspecte ale strategiei sau ale modelului său de afaceri. Ca atare, acestea pot afecta deciziile întreprinderii cu privire la direcția viitoare a strategiei sau a modelului de afaceri.

Cerința de prezentare de informații SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

AR 17.

Atunci când descrie unde sunt concentrate impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative în lanțul său valoric din amonte și/sau din aval, întreprinderea ia în considerare: zone geografice, instalații sau tipuri de active, factori de producție, producție și canale de distribuție.

AR 18.

Această prezentare de informații poate fi exprimată sub forma unui singur impact, risc sau oportunitate sau prin agregarea grupurilor de impacturi, riscuri și oportunități semnificative, atunci când acest lucru oferă informații mai relevante și nu ascunde informații semnificative.

4.   Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații IRO-2 – Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii

AR 19.

Fără a aduce atingere bazei de prezentare a informațiilor referitoare la aspectele de durabilitate incluse în ESRS 1 capitolul 8 Structura declarației privind durabilitatea, întreprinderea poate prezenta lista cerințelor de prezentare de informații respectate la întocmirea declarației privind durabilitatea (a se vedea punctul 54) în partea cu informații generale sau în alte părți ale declarației privind durabilitatea, după cum consideră necesar. Întreprinderea poate utiliza un index al conținutului, adică o listă tabelară a cerințelor de prezentare de informații incluse în declarația privind durabilitatea, cu indicarea locului în care se află acestea (pagina/punctele).

Cerința minimă de prezentare de informații – Politici MDR-P – Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative

AR 20.

Din cauza interdependenței dintre impactul asupra oamenilor și mediului, riscuri și oportunități, o singură politică se poate aplica mai multor aspecte de durabilitate semnificative, inclusiv aspectelor abordate de mai multe ESRS tematice. De exemplu, dacă o singură politică reglementează atât un aspect de mediu, cât și un aspect social, întreprinderea poate raporta cu privire la politică în secțiunea de mediu a declarației privind durabilitatea. În acest caz, întreprinderea ar trebui să includă în secțiunea privind aspectele sociale o trimitere la secțiunea privind mediul în care este raportată politica. De asemenea, o politică poate fi raportată în secțiunea privind aspectele sociale cu o trimitere încrucișată la aceasta în secțiunea privind mediul.

AR 21.

Descrierea domeniului de aplicare al politicii poate să explice care sunt activitățile și/sau segmentele din operațiunile proprii ale întreprinderii sau din lanțul valoric din amonte și din aval la care se referă. De asemenea, descrierea poate explica limite suplimentare relevante pentru tema specifică sau pentru circumstanțele întreprinderii, care pot include zonele geografice, ciclurile de viață etc. În anumite cazuri, cum ar fi în cazul în care politica nu acoperă întregul lanț valoric, întreprinderea poate furniza informații clare cu privire la amploarea lanțului valoric vizat de politică.

Cerința minimă de prezentare de informații – Acțiunile MDR-A – Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative

AR 22.

Acțiunile principale în contextul acestei cerințe minime de prezentare de informații sunt acele acțiuni care contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor întreprinderii în ceea ce privește abordarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative. Din motive de inteligibilitate, acțiunile principale pot fi agregate, după caz.

AR 23.

Informațiile privind alocarea resurselor pot fi prezentate sub forma unui tabel și defalcate pe cheltuieli de capital și cheltuieli de funcționare, precum și pe orizonturi de timp relevante, precum și pe resursele aplicate în exercițiul de raportare curent și alocarea planificată a resurselor în anumite orizonturi de timp.

5.   Indicatori și ținte

Cerința minimă de prezentare de informații – Țintele MDR-T – urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor

AR 24.

Atunci când prezintă ținte legate de prevenirea sau atenuarea impactului asupra mediului, întreprinderea acordă prioritate țintelor legate de reducerea impactului în termeni absoluți, nu în termeni relativi. Atunci când țintele vizează prevenirea sau atenuarea impactului social, acestea pot fi specificate din punctul de vedere al efectelor asupra drepturilor omului, al bunăstării sau al rezultatelor pozitive pentru părțile interesate afectate.

AR 25.

Informațiile privind progresele înregistrate în direcția atingerii țintelor pot fi prezentate într-un tabel cuprinzător, incluzând informații privind valoarea de referință și valoarea-țintă, obiectivele de etapă și performanța realizată în perioadele anterioare.

AR 26.

În cazul în care întreprinderea descrie progresele înregistrate în atingerea obiectivelor unei politici în absența unei ținte măsurabile, aceasta poate specifica un nivel de referință în raport cu care sunt luate în considerare progresele. De exemplu, întreprinderea poate evalua o creștere a salariilor cu un anumit procent pentru salariile aflate sub nivelul unui salariu echitabil sau poate evalua calitatea relațiilor sale cu comunitățile locale în funcție de proporția problemelor ridicate de comunități care au fost soluționate într-un mod satisfăcător pentru acestea. Nivelul de referință și evaluarea progreselor înregistrate sunt legate de impacturile, riscurile și oportunitățile pe care se bazează importanța semnificativă a aspectului abordat de politică.

Apendicele B

Lista punctelor de date din standardele transversale și standardele tematice care decurg din alte acte legislative ale UE

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 2. Tabelul de mai jos ilustrează punctele de date din ESRS 2 și ESRS tematic care provin din alte acte legislative ale UE.

Cerința de prezentare de informații și punctul de date aferent

Referința din SFDR (23)

Referința din pilonul 3 (24)

Referința din Regulamentul privind indicii de referință (25)

UE

Referința din Legea climei (26)

ESRS 2 GOV-1

Diversitatea de gen în cadrul organelor de conducere punctul 21 litera (d)

Indicatorul nr. 13 din tabelul 1 din anexa 1

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei (27), Anexa II

 

ESRS 2 GOV-1

Procentul membrilor din cadrul organelor de conducere care sunt independenți punctul 21 litera (e)

 

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II

 

ESRS 2 GOV-4

Declarația privind procesul de diligență punctul 30

Indicatorul nr. 10 din tabelul 3 din anexa 1

 

 

 

ESRS 2 SBM-1

Implicarea în activități în legătură cu combustibilii fosili punctul 40 litera (d) subpunctul (i)

Indicatorul nr. 4 din tabelul 1 din anexa 1

Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei (28) Tabelul 1: Informații calitative privind riscul de mediu și tabelul 2: Informații calitative privind riscul social

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II

 

ESRS 2 SBM-1

Implicarea în activități în legătură cu fabricarea de produse chimice punctul 40 litera (d) subpunctul (ii)

Indicatorul nr. 9 din tabelul 2 din anexa 1

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II

 

ESRS 2 SBM-1

Implicarea în activități în legătură cu arme controversate punctul 40 litera (d) subpunctul (iii)

Indicatorul nr. 14 din tabelul 1 din anexa 1

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 (29), articolul 12 alineatul (1) Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II

 

ESRS 2 SBM-1

Implicarea în activități în legătură cu cultivarea și producția detutun punctul 40 litera (d) subpunctul (iv)

 

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II

 

ESRS E1-1

Planul de tranziție pentru realizarea neutralității climatice până în 2050 alineatul (14)

 

 

 

Regulamentul (UE) 2021/1119, articolul 2 alineatul (1)

ESRS E1-1

Întreprinderi excluse de la aplicarea indicilor de referință aliniați la Acordul de la Paris punctul 16 litera (g)

 

articolul 449a

Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 1: Portofoliul bancar – Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală

Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1) literele (d)-(g) și articolul 12 alineatul (2)

 

ESRS E1-4

Țintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră punctul 34;

Indicatorul nr. 4 din tabelul 2 din anexa 1

articolul 449a

Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 3: Portofoliul bancar - Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: indicatori de aliniere

Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 6

 

ESRS E1-5

Consumul de energie fosilă din surse dezagregate în funcție de sursă (numai sectoarele cu un impact ridicat asupra climei) punctul 38

Indicatorul nr. 5 din tabelul 1 și indicatorul nr. 5 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E1-5 consumul de energie și mixul energetic punctul 37

Indicatorul nr. 5 din tabelul 1 din anexa 1

 

 

 

ESRS E1-5

Intensitatea energetică asociată cu activitățile din sectoare cu un impact ridicat asupra climei Alineatele (40)-(43)

Indicatorul nr. 6 din tabelul 1 din anexa 1

 

 

 

ESRS E1-6

Valorile brute din 1, 2, 3 și emisiile totale de GES punctul 44

Indicatorii nr. 1 și nr. 2 din tabelul 1 din anexa 1

articolul 449a Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 1: Portofoliul bancar - Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: calitatea creditului expunerilor în funcție de sector, de emisii și de scadența reziduală

Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 5 alineatul (1), articolul 6 și articolul 8 alineatul (1)

 

ESRS E1-6

Intensitatea emisiilor brute de GES Alineatele (53)-(55)

Indicatorul nr. 3 din tabelul 1 din anexa 1

Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei Modelul 3: Portofoliul bancar - Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: indicatori de aliniere

Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 8 alineatul (1)

 

ESRS E1-7

Absorbțiile de GES și creditele de carbon punctul 56

 

 

 

Regulamentul (UE) 2021/1119, articolul 2 alineatul (1)

ESRS E1-9

Expunerea portofoliului indicelui de referință la riscurile fizice legate de climă punctul 66

 

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, anexa II Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II

 

ESRS E1-9

Dezagregarea valorilor monetare în funcție de riscul fizic acut și cronic punctul 66 litera (a)

ESRS E1-9

Amplasarea activelor semnificative care sunt supuse unui risc fizic semnificativ punctul 66 litera (c).

 

Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei, punctele 46 și 47; Modelul 5: Portofoliul bancar – Riscul fizic aferent schimbărilor climatice: expuneri supuse unui risc fizic.

 

 

ESRS E1-9 Defalcarea valorii contabile a activelor imobiliare în funcție de clasele de eficiență energetică punctul 67 litera (c).

 

Articolul 449a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013; Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei punctul 34; Formularul 2: Portofoliul bancar – Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: Împrumuturi garantate cu bunuri imobile – Eficiența energetică a garanției reale.

 

 

ESRS E1-9

Gradul de expunere a portofoliului la oportunitățile legate de climă punctul 69

 

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, Anexa II

 

ESRS E2-4

Cantitatea din fiecare poluant enumerat în anexa II la Regulamentul E-PRTR (Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați) emisă în aer, apă și sol, punctul 28

Indicatorul nr. 8 din tabelul 1 din anexa 1 Indicatorul nr. 2 din tabelul 2 din anexa 1 Indicatorul nr. 1 din tabelul 2 din anexa 1 Indicatorul nr. 3 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E3-1

Resursele de apă și cele marine punctul 9

Indicatorul nr. 7 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E3-1

Politica specifică punctul 13

Indicatorul nr. 8 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E3-1

Oceane și mări durabile alineatul (14)

Indicatorul nr. 12 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E3-4

Total apă reciclată și reutilizată punctul 28 litera (c)

Indicatorul nr. 6.2 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E3-4

Consumul total de apă consumată în m3 per venit net din operațiunile proprii punctul 29

Indicatorul nr. 6.1 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS 2- IRO 1 - E4 punctul 16 litera (a) punctul (i)

Indicatorul nr. 7 din tabelul 1 din anexa 1

 

 

 

ESRS 2- IRO 1 - E4 punctul 16 litera (b)

Indicatorul nr. 10 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS 2- IRO 1 - E4 punctul 16 litera (c)

Indicatorul nr. 14 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E4-2

Practici sau politici durabile privind terenurile/agricultura punctul 24 litera (b)

Indicatorul nr. 11 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E4-2

Practici sau politici durabile privind oceanele/mările punctul 24 litera (c)

Indicatorul nr. 12 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E4-2

Politicile de combatere a despăduririi punctul 24 litera (d)

Indicatorul nr. 15 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E5-5

Deșeuri nereciclate punctul 37 litera (d)

Indicatorul nr. 13 din tabelul 2 din anexa 1

 

 

 

ESRS E5-5

Deșeuri periculoase și deșeuri radioactive punctul 39

Indicatorul nr. 9 din tabelul 1 din anexa 1

 

 

 

ESRS 2- SBM3 - S1

Riscul de incidente de muncă forțată punctul 14 litera (f)

Indicatorul nr. 13 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS 2- SBM3 - S1

Riscul de incidente de muncă a copiilor punctul 14 litera (g)

Indicatorul nr. 12 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS S1-1

Angajamente privind politica în domeniul drepturilor omului alineatul (20)

Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa I

 

 

 

ESRS S1-1

Politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii alineatul (21)

 

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II

 

ESRS S1-1

Procese și măsuri de prevenire a traficului de persoane punctul 22

Indicatorul nr. 11 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS S1-1

Politica de prevenire a accidentelor la locul de muncă sau sistemul de gestionare a acestora punctul 23

Indicatorul nr. 1 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS S1-3

mecanisme de soluționare a reclamațiilor/plângerilor punctul 32 litera (c)

Indicatorul nr. 5 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS S1-14

Numărul de decese și numărul și rata accidentelor legate de muncă punctul 88 literele (b) și (c)

Indicatorul nr. 2 din tabelul 3 din anexa I

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II

 

ESRS S1-14

Numărul de zile pierdute ca urmare a vătămărilor, accidentelor, deceselor sau bolilor punctul 88 litera (e)

Indicatorul nr. 3 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS S1-16

Disparitatea salarială de gen în formă neajustată punctul 97 litera (a)

Indicatorul nr. 12 din tabelul 1 din anexa I

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II

 

ESRS S1-16

Un nivel excesiv al raportului dintre remunerația directorului general și cea a lucrătorilor punctul 97 litera (b)

Indicatorul nr. 8 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS S1-17

Incidente de discriminare punctul 103 litera (a)

Indicatorul nr. 7 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS S1-17 Nerespectarea Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și a orientărilor OCDE punctul 104 litera (a)

Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 și indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa I

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1)

 

ESRS 2- SBM3 – S2

Risc semnificativ de muncă a copiilor sau de muncă forțată în lanțul valoric punctul 11 litera (b)

Indicatorii nr. 12 și nr. 13 din tabelul 3 din anexa I

 

 

 

ESRS S2-1

Angajamente privind politica în domeniul drepturilor omului punctul 17

Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa 1

 

 

 

ESRS S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric punctul 18

Indicatorii nr. 11 și nr. 4 din tabelul 3 din anexa 1

 

 

 

ESRS S2-1 Nerespectarea Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și a orientărilor OCDE punctul 19

Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa 1

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1)

 

ESRS S2-1

Politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii punctul 19

 

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II

 

ESRS S2-4

Aspecte legate de drepturile omului și incidente legate de lanțul său valoric din amonte și din aval punctul 36

Indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa 1

 

 

 

ESRS S3-1

Angajamente privind politica în domeniul drepturilor omului, punctul 16

Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 din anexa 1 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa 1

 

 

 

ESRS S3-1

Nerespectarea principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a principiilor OIM și/sau a orientărilor OCDE punctul 17

Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa 1

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1)

 

ESRS S3-4

Aspecte și incidente privind drepturile omului punctul 36

Indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa 1

 

 

 

ESRS S4-1 Politici privind consumatorii și utilizatorii finali punctul 16.

Indicatorul nr. 9 din tabelul 3 și indicatorul nr. 11 din tabelul 1 din anexa 1

 

 

 

ESRS S4-1

Nerespectarea principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și a orientărilor OCDE punctul 17

Indicatorul nr. 10 din tabelul 1 din anexa 1

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818, articolul 12 alineatul (1)

 

ESRS S4-4

Aspecte și incidente privind drepturile omului punctul 35

Indicatorul nr. 14 din tabelul 3 din anexa 1

 

 

 

ESRS G1-1

Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției punctul 10 litera (b)

Indicatorul nr. 15 din tabelul 3 din anexa 1

 

 

 

ESRS G1-1

Protecția avertizorilor punctul 10 litera (d)

Indicatorul nr. 6 din tabelul 3 din anexa 1

 

 

 

ESRS G1-4

Amenzi pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită punctul 24 litera (a)

Indicatorul nr. 17 din tabelul 3 din anexa 1

 

Regulamentul delegat (UE) 2020/1816, Anexa II

 

ESRS G1-4

Standarde de combatere a corupției și a dării și luării de mită punctul 24 litera (b)

Indicatorul nr. 16 din tabelul 3 din anexa 1

 

 

 

Apendicele C

Cerințele de prezentare de informații și de aplicare din ESRS tematic care sunt aplicabile împreună cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS 2 și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului. Tabelul următor prezintă cerințele din ESRS tematic care trebuie luate în considerare atunci când se raportează cu privire la cerințele de prezentare de informații din ESRS 2.

ESRS 2 Cerință de prezentare de informații

Punctul din ESRS aferent

GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere

ESRS G1 Conduita profesională (punctul 5)

GOV–3 Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

ESRS E1 Schimbările climatice (punctul 13)

SBM–2 Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

ESRS S1 Forța de muncă proprie (punctul 12)

ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric (punctul 9)

ESRS S3 Comunitățile afectate (punctul 7)

ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali (punctul 8)

SBM–3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

ESRS E1 Schimbările climatice (punctele 18-19)

ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele (punctul 16)

ESRS S1 Forța de muncă proprie (punctele 13-16)

ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric (punctele 10-13)

ESRS S3 Comunitățile afectate (punctele 8-11)

ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali (punctele 9-12)

IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative

ESRS E1 Schimbările climatice (punctele 20-21)

ESRS E2 Poluarea (punctul 11)

ESRS E3 Resursele de apă și cele marine (punctul 8)

ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele (punctele 17-19)

ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară (punctul 11)

ESRS G1 Conduita profesională (punctul 6)

ESRS E1

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Guvernanța

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 GOV-3 Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

Strategia

Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de climă

Cerința de prezentare de informații E1-2 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Cerința de prezentare de informații E1-3 – Acțiuni și resurse legate de politicile privind schimbările climatice

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E1-4 – Ținte legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Cerința de prezentare de informații E1-5 – Consumul de energie și mixul energetic

Cerința de prezentare de informații E1-6 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES

Cerința de prezentare de informații E1-7 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon

Cerința de prezentare de informații E1-8 – Stabilirea prețului intern al carbonului

Cerința de prezentare de informații E1-9 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E1-2 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Cerințe de prezentare de informații E1-3 – Acțiuni și resurse legate de politicile privind schimbările climatice

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E1-4 – Ținte legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

Cerința de prezentare de informații E1-5 – Consumul de energie și mixul energetic

Cerințe de prezentare de informații E1-6 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES

Cerința de prezentare de informații E1-7 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon

Cerința de prezentare de informații E1-8 – Stabilirea prețului intern al carbonului

Cerința de prezentare de informații E1-9 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului [proiect de] standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea să înțeleagă:

(a)

modul în care întreprinderea afectează schimbările climatice, în ceea ce privește impacturile semnificative pozitive și negative, reale și potențiale;

(b)

eforturile anterioare, actuale și viitoare ale întreprinderii de atenuare, în conformitate cu Acordul de la Paris (sau cu un acord internațional actualizat privind schimbările climatice) și compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C;

(c)

planurile și capacitatea întreprinderii de a-și adapta strategia și modelul de afaceri în conformitate cu tranziția către o economie durabilă și de a contribui la limitarea încălzirii globale la 1,5 °C;

(d)

alte acțiuni întreprinse de întreprindere și rezultatul unor astfel de acțiuni pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impacturilor negative reale sau potențiale și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților;

(e)

natura, tipul și amploarea riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii care decurg din impactul întreprinderii asupra schimbărilor climatice și din dependența de acestea, precum și modul în care întreprinderea le gestionează și

(f)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților care decurg din impactul întreprinderii asupra schimbărilor climatice și din dependența de acestea.

2.

Cerințele de prezentare de informații ale prezentului standard țin seama de cerințele legislației și reglementărilor conexe ale UE [și anume Legea europeană a climei (30), Regulamentul privind standardele de referință în domeniul climei (31), Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă (SFDR) (32), taxonomia UE (33) și cerințele de prezentare de informații ale ABE în cadrul pilonului 3 (34)].

3.

Prezentul de standard vizează cerințele de prezentare de informații referitoare la următoarele aspecte de durabilitate: „atenuarea schimbărilor climatice” și „adaptarea la schimbările climatice”. Sunt acoperite și aspecte legate de energie, în măsura în care acestea sunt relevante pentru schimbările climatice.

4.

Atenuarea schimbărilor climatice se referă la eforturile întreprinderii în vederea procesului general de a limita creșterea temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, în conformitate cu Acordul de la Paris. Prezentul standard vizează cerințele de prezentare de informații referitoare la cele șapte gaze cu efect de seră (GES), dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC), hexafluorura de sulf (SF6) și trifluorura de azot (NF3), însă fără a se limita la acestea. De asemenea, acesta vizează cerințele de prezentare de informații cu privire la modul în care întreprinderea abordează emisiile proprii de GES, precum și riscurile de tranziție asociate.

5.

Adaptarea la schimbările climatice se referă la procesul întreprinderii de ajustare la schimbările climatice reale și preconizate.

6.

Prezentul standard vizează cerințele de prezentare de informații privind pericolele legate de climă care pot conduce la riscuri climatice fizice pentru întreprindere și soluțiile sale de adaptare în vederea reducerii acestor riscuri. Acesta vizează, de asemenea, riscurile de tranziție care decurg din adaptarea necesară la pericolele legate de climă.

7.

Cerințele de prezentare de informații referitoare la „energie” vizează toate tipurile de producție și de consum de energie.

Interacțiuni cu alte ESRS

8.

Substanțele care diminuează stratul de ozon (ODS), oxizii de azot (NOX) și oxizii de sulf (SOX), printre alte emisii atmosferice, au legătură cu schimbările climatice, dar fac obiectul cerințelor de raportare din ESRS E2.

9.

Impactul asupra persoanelor care ar putea apărea în urma tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic este acoperit de ESRS S1 Forța de muncă proprie, de ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, de ESRS S3 Comunitățile afectate și de ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali.

10.

Atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea sunt strâns legate de temele abordate în special în ESRS E3 Resursele de apă și cele marine și ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele. În ceea ce privește apa și astfel cum se ilustrează în tabelul pericolelor legate de climă din AR 11, acest standard abordează riscurile fizice acute și cronice care decurg din pericolele legate de apă și de oceane. Declinul biodiversității și degradarea ecosistemelor care pot fi cauzate de schimbările climatice sunt abordate în ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele.

11.

Prezentul standard ar trebui interpretat și aplicat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

12.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate și aplicate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind capitolul 2 Guvernanța, capitolul 3 Strategia și capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților. Informațiile rezultate trebuie prezentate în declarația privind durabilitatea împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția ESRS 2 SBM-3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri, pentru care întreprinderea poate, în conformitate cu ESRS 2 punctul 46, să prezinte informațiile împreună cu celelalte informații prevăzute în prezentul standard tematic.

Guvernanța

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 GOV-3 Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

13.

Întreprinderea prezintă dacă și în ce mod considerațiile legate de climă sunt luate în considerare în remunerarea membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, inclusiv dacă performanța acestora a fost evaluată în raport cu țintele de reducere a emisiilor de GES raportate în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-4 și procentul din remunerație recunoscut în perioada curentă care este legat de considerații de climă, explicând care sunt considerațiile legate de climă.

Strategia

Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice

14.

Întreprinderea își prezintă planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice  (35) .

15.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea eforturilor de atenuare din trecut, din prezent și din viitor ale întreprinderii, pentru a se asigura că strategia și modelul său de afaceri sunt compatibile cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050 și, după caz, cu expunerea întreprinderii la activitățile legate de cărbune, petrol și gaze.

16.

Informațiile prevăzute la punctul 14 includ:

(a)

cu referire la țintele de reducere a emisiilor de GES (astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații E1-4), o explicație a modului în care țintele întreprinderii sunt compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, în conformitate cu Acordul de la Paris;

(b)

cu referire la țintele de reducere a emisiilor de GES (astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații E1-4) și la acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice (astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații E1-3), o explicație a pârghiilor de decarbonizare identificate și a acțiunilor principale planificate, inclusiv a modificărilor din portofoliul de produse și servicii al întreprinderii și adoptarea de către aceasta a unor noi tehnologii în operațiunile proprii sau lanțul său valoric din amonte și/sau din aval;

(c)

cu referire la acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice (astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații E1-3), o explicație și o cuantificare a investițiilor și a finanțării întreprinderii care sprijină punerea în aplicare a planului său de tranziție, cu referire la indicatorii-cheie de performanță ai CapEx aliniate la taxonomie și, după caz, la planurile CapEx pe care întreprinderea le prezintă în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei;

(d)

o evaluare calitativă a potențialelor emisii de GES blocate generate de principalele active și produse ale întreprinderii. Aceasta include o explicație a măsurii și a modului în care aceste emisii pot periclita atingerea țintelor întreprinderii de reducere a emisiilor de GES și pot genera riscul de tranziție și, dacă este cazul, o explicație a planurilor întreprinderii de a-și gestiona activele și produsele cu emisii ridicate de GES și mari consumatoare de energie;

(e)

în cazul întreprinderilor cu activități economice care fac obiectul regulamentelor delegate privind atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la acestea în temeiul Regulamentului privind taxonomia, o explicație a oricărui obiectiv sau a oricăror planuri (CapEx, planuri CapEx, OpEx) pe care întreprinderea le are pentru a-și alinia activitățile economice (venituri, CapEx, OpEx) la criteriile stabilite în Regulamentul delegat 2021/2139 al Comisiei (36);

(f)

dacă este cazul, o prezentare a cuantumurilor CapEx semnificative investite în cursul perioadei de raportare în legătură cu activitățile economice legate de cărbune, petrol și gaze (37);

(g)

o prezentare a măsurii în care întreprinderea este sau nu exclusă de la aplicarea indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (38);

(h)

o explicație a modului în care planul de tranziție este integrat și aliniat la strategia generală de afaceri și la planificarea financiară a întreprinderii;

(i)

dacă planul de tranziție este aprobat de organele de administrație, de conducere și de supraveghere și

(j)

o explicație a progreselor înregistrate de întreprindere în punerea în aplicare a planului de tranziție.

17.

În cazul în care întreprinderea nu dispune de un plan de tranziție, aceasta indică dacă și, în caz afirmativ, când va adopta un plan de tranziție.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

18.

Întreprinderea explică, pentru fiecare risc semnificativ legat de climă pe care l-a identificat, dacă entitatea consideră că riscul este un risc fizic legat de climă sau un risc de tranziție legat de climă.

19.

Întreprinderea descrie reziliența strategiei și a modelului său de afaceri în ceea ce privește schimbările climatice. Această descriere include:

(a)

domeniul de aplicare al analizei rezilienței;

(b)

modul și momentul în care a fost efectuată analiza rezilienței, inclusiv utilizarea analizei pe bază de scenarii climatice, astfel cum este menționată în cerința privind prezentarea de informații aferentă ESRS 2 IRO-1, precum și punctele aferente privind cerințele de aplicare și

(c)

rezultatele analizei rezilienței, inclusiv rezultatele utilizării analizei pe bază de scenarii.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de climă

20.

Întreprinderea descrie procesul de identificare și de evaluare a impactului, a riscurilor și a oportunităților legate de climă. Această descriere include procesul său în ceea ce privește:

(a)

impacturile asupra schimbărilor climatice, în special emisiile de GES ale întreprinderii (astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații ESRS E1-6);

(b)

riscurile fizice legate de climă în cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului valoric din amonte și din aval, în special:

i.

identificarea pericolelor legate de climă, luând în considerare cel puțin scenariile climatice cu emisii ridicate și

ii.

evaluarea modului în care activele și activitățile sale economice pot fi expuse și sunt sensibile la aceste pericole legate de climă, generând riscuri fizice majore pentru întreprindere;

(c)

riscurile și oportunitățile de tranziție legate de climă în cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului valoric din amonte și din aval, în special:

i.

identificarea evenimentelor de tranziție legate de climă, luând în considerare cel puțin un scenariu climatic în concordanță cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, fără depășirea acestei limite sau cu o depășire limitată și

ii.

evaluarea modului în care activele și activitățile sale economice pot fi expuse la aceste evenimente de tranziție legate de climă, generând riscuri sau oportunități de tranziție majore pentru întreprindere.

21.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 20 literele (b) și (c), întreprinderea explică modul în care a utilizat analiza pe bază de scenarii legate de climă, inclusiv o serie de scenarii legate de climă, pentru a contribui la identificarea și evaluarea riscurilor fizice și a riscurilor de tranziție, precum și a oportunităților pe termen scurt, mediu și lung.

Cerința de prezentare de informații E1-2 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

22.

Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea.

23.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților sale semnificative de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea.

24.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 22 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative.

25.

Întreprinderea indică dacă și în ce mod politicile sale abordează următoarele domenii:

(a)

atenuarea schimbărilor climatice;

(b)

adaptarea la schimbările climatice;

(c)

eficiența energetică;

(d)

utilizarea energiei din surse regenerabile și

(e)

altele

Cerința de prezentare de informații E1-3 – Acțiuni și resurse legate de politicile privind schimbările climatice

26.

Întreprinderea prezintă acțiunile sale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare.

27.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate pentru a atinge obiectivele și țintele de politică legate de climă.

28.

Descrierea acțiunilor și a resurselor legate de atenuarea schimbărilor climatice și de adaptarea la acestea trebuie să respecte principiile enunțate în ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative.

29.

Pe lângă ESRS 2 MDR-A, întreprinderea:

(a)

atunci când enumeră acțiunile principale întreprinse în anul de raportare și planificate pentru viitor, prezintă acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice prin pârghia decarbonizării, inclusiv soluțiile bazate pe natură;

(b)

atunci când se descrie rezultatul acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice, include reducerile realizate și preconizate ale emisiilor de GES și

(c)

corelează valorile monetare semnificative ale CapEx și OpEx necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor întreprinse sau planificate

i.

cu elementele-rânduri sau cu notele relevante din situațiile financiare;

ii.

cu indicatorii-cheie de performanță prevăzuți în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei și

iii.

dacă este cazul, cu planul CapEx prevăzut în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E1-4 – Ținte legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

30.

Întreprinderea prezintă țintele legate de climă pe care le-a stabilit.

31.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a țintelor pe care întreprinderea le-a stabilit pentru a sprijini politicile sale de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de climă.

32.

Prezentarea țintelor prevăzute la punctul 30 conține informațiile prevăzute în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor.

33.

În vederea prezentării de informații prevăzute la punctul 30, întreprinderea precizează dacă și în ce mod a stabilit ținte de reducere a emisiilor de GES și/sau orice alte ținte pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de climă, de exemplu utilizarea energiei din surse regenerabile, eficiența energetică, adaptarea la schimbările climatice și atenuarea riscurilor fizice sau de tranziție.

34.

Dacă întreprinderea a stabilit ținte de reducere a emisiilor de GES (39), se aplică ESRS 2 MDR-T și următoarele cerințe:

(a)

țintele de reducere a emisiilor de GES se prezintă în valoare absolută (fie în tone de CO2 echivalent, fie ca procent din emisiile dintr-un an de referință) și, după caz, ca valoare a intensității;

(b)

țintele de reducere a emisiilor de GES se prezintă pentru emisiile de GES de categoriile 1, 2 și 3, separat sau combinate. În cazul țintelor de reducere a emisiilor de GES combinate, întreprinderea precizează categoriile de emisii de GES (1, 2 și/sau 3) care sunt vizate de țintă, ponderea aferentă fiecărei categorii de emisii de GES și gazele cu efect de seră vizate. Întreprinderea explică modul în care este asigurată coerența acestor ținte cu limitele inventarului său GES (astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații E1-6). Țintele de reducere a emisiilor de GES sunt ținte brute, ceea ce înseamnă că întreprinderea nu include absorbțiile de GES, creditele de carbon sau emisiile evitate ca mijloc de realizare a țintelor de reducere a emisiilor de GES;

(c)

întreprinderea prezintă anul de referință curent și valoarea de referință curentă și, începând cu 2030, actualizează anul de referință pentru țintele sale de reducere a emisiilor de GES după fiecare perioadă de cinci ani. Întreprinderea poate prezenta progresele înregistrate în îndeplinirea țintelor sale înainte de anul de referință curent, cu condiția ca aceste informații să fie conforme cu cerințele prezentului standard;

(d)

țintele de reducere a emisiilor de GES includ cel puțin valorile-țintă pentru anul 2030 și, dacă sunt disponibile, pentru anul 2050. Începând cu 2030, valorile-țintă se stabilesc după fiecare perioadă de cinci ani după aceea;

(e)

întreprinderea precizează dacă țintele de reducere a emisiilor de GES se bazează pe date științifice și sunt compatibile cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C. Întreprinderea precizează cadrul și metodologia care au fost utilizate pentru a stabili aceste ținte, inclusiv dacă acestea sunt derivate utilizând o traiectorie de decarbonizare sectorială, care sunt scenariile și politicile subiacente legate de climă și dacă țintele au fost certificate de o parte externă. În cadrul ipotezelor principale pentru stabilirea țintelor de reducere a emisiilor de GES, întreprinderea explică pe scurt modul în care a luat în considerare evoluțiile viitoare (de exemplu, modificări ale volumului vânzărilor, modificări ale preferințelor clienților și ale cererii, factori de reglementare și noi tehnologii) și modul în care acestea ar putea avea un impact atât asupra emisiilor sale de GES, cât și asupra reducerilor de emisii și

(f)

întreprinderea descrie pârghiile de decarbonizare preconizate și contribuțiile lor cantitative globale la atingerea țintelor de reducere a emisiilor de GES (de exemplu, eficiența energetică sau a materialelor și reducerea consumului, înlocuirea combustibililor, utilizarea energiei din surse regenerabile, eliminarea treptată sau înlocuirea produselor și a proceselor).

Cerința de prezentare de informații E1-5 – Consumul de energie și mixul energetic

35.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la consumul său de energie și la mixul său energetic.

36.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a consumului total de energie al întreprinderii în valoare absolută, a îmbunătățirii eficienței energetice, a expunerii la activitățile legate de cărbune, petrol și gaze, precum și a ponderii energiei din surse regenerabile în mixul său energetic global.

37.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 35 include consumul total de energie în MWh legat de operațiunile proprii, dezagregat în funcție de:

(a)

consumul total de energie din surse fosile (40);

(b)

consumul total de energie din surse nucleare;

(c)

consumul total de energie din surse regenerabile, dezagregat în funcție de:

i.

consumul de combustibil din surse regenerabile, inclusiv de biomasă (care cuprinde și deșeuri industriale și municipale de origine biologică), biocombustibili, biogaz, hidrogen din surse regenerabile (41) etc.;

ii.

consumul de energie electrică, căldură, abur și răcire achiziționate sau obținute din surse regenerabile și

iii.

consumul de energie din surse regenerabile, altele decât combustibilii din producție proprie.

38.

Întreprinderea care desfășoară activități în sectoare climatice cu impact ridicat (42) dezagregă și mai mult consumul total de energie din surse fosile prin:

(a)

consumul de combustibil din cărbune și produse pe bază de cărbune;

(b)

consumul de combustibil din țiței și produse petroliere;

(c)

consumul de combustibil din gaze naturale;

(d)

consumul de combustibil din alte surse fosile;

(e)

consumul de energie electrică, căldură, abur și răcire achiziționate sau obținute din surse fosile;

39.

În plus, dacă este cazul, întreprinderea dezagregă și prezintă separat producția sa de energie din surse neregenerabile și producția de energie din surse regenerabile în MWh (43).

Intensitatea energetică pe baza veniturilor nete  (44)

40.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la intensitatea energetică (consumul total de energie per venit net) asociată cu activitățile din sectoarele climatice cu impact ridicat.

41.

Informațiile privind intensitatea energetică prevăzute la punctul 40 se obțin numai din consumul total de energie și din veniturile nete din activitățile din sectoarele climatice cu impact ridicat.

42.

Întreprinderea specifică sectoarele climatice cu impact ridicat care sunt utilizate pentru a determina intensitatea energetică prevăzută la punctul 40.

43.

Întreprinderea prezintă reconcilierea cu elementul-rând relevant sau cu notele din situațiile financiare a cuantumului veniturilor nete din activități în sectoarele climatice cu impact ridicat (numitorul în calculul intensității energetice prevăzute la punctul 40).

Cerința de prezentare de informații E1-6 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES

44.

Întreprinderea prezintă în tone metrice de CO2 echivalent (45) :

(a)

emisiile brute de GES de categoria 1;

(b)

emisiile brute de GES de categoria 2;

(c)

emisiile brute de GES de categoria 3 și

(d)

emisiile totale de GES.

45.

Obiectivul cerinței de prezentare de informații de la punctul 44 în ceea ce privește:

(a)

emisiile brute de GES de categoria 1, astfel cum se prevede la punctul 44 litera (a), este de a oferi o înțelegere a impactului direct al întreprinderii asupra schimbărilor climatice și a proporției din totalul emisiilor sale de GES care sunt reglementate în cadrul sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii.

(b)

emisiile brute de GES de categoria 2, astfel cum se prevede la punctul 44 litera (b), este de a oferi o înțelegere a impactului indirect asupra schimbărilor climatice cauzat de energia consumată de întreprindere, indiferent dacă este achiziționată sau obținută din exterior.

(c)

emisiile brute de GES de categoria 3, astfel cum se prevede la punctul 44 litera (c), este de a oferi o înțelegere a emisiilor de GES care apar în lanțul valoric sin amonte și din aval al întreprinderii dincolo de emisiile sale de GES de categoriile 1 și 2. Pentru multe întreprinderi, emisiile de GES de categoria 3 pot fi principala componentă a inventarului lor de GES și reprezintă un factor important al riscurilor de tranziție ale întreprinderii.

(d)

emisiile totale de GES, astfel cum se prevede la punctul 44 litera (d), este de a oferi o înțelegere generală a emisiilor de GES ale întreprinderii și dacă acestea provin din operațiunile proprii sau din lanțul valoric din amonte și din aval. Această prezentare este o condiție prealabilă pentru măsurarea progreselor înregistrate în direcția reducerii emisiilor de GES în conformitate cu țintele întreprinderii în materie de climă și cu obiectivele de politică ale UE.

Informațiile din prezenta cerință de prezentare de informații sunt, de asemenea, necesare pentru a înțelege riscurile de tranziție legate de climă ale întreprinderii.

46.

Atunci când prezintă informațiile privind emisiile de GES prevăzute la punctul 44, întreprinderea face trimitere la punctele 67-62 din ESRS 1. În principiu, datele privind emisiile de GES ale entităților asociate sau ale asocierile în participație care fac parte din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii (ESRS 1 punctul 67) nu se limitează la cota de capital propriu deținută. Pentru entitățile sale asociate, asocierile în participație, filialele neconsolidate (entități de investiții) și acordurile contractuale care sunt acorduri comune nestructurate prin intermediul unei entități (și anume operațiunile și activele controlate în comun), întreprinderea include emisiile de GES în conformitate cu gradul de control operațional al întreprinderii asupra acestora.

47.

În cazul unor modificări semnificative în definiția întreprinderii care raportează și a lanțului său valoric sin amonte și din aval, întreprinderea prezintă aceste modificări și explică efectul lor asupra comparabilității de la an la an a emisiilor sale de GES raportate (adică efectul asupra comparabilității emisiilor de GES din perioada de raportare curentă cu cele din perioada de raportare anterioară).

48.

Prezentările de informații privind emisiile brute de GES de categoria 1 prevăzute la punctul 44 litera (a) includ:

(a)

emisiile brute de GES de categoria 1, exprimate în tone metrice de CO2 echivalent și

(b)

procentul de emisii de GES de categoria 1 provenite din sistemele reglementate de comercializare a certificatelor de emisii.

49.

Prezentările de informații privind emisiile brute de GES de categoria 2 prevăzute la punctul 44 litera (b) includ:

(a)

emisiile brute de GES de categoria 2 în funcție de amplasament, exprimate în tone metrice de CO2 echivalent și

(b)

emisiile brute de GES de categoria 2 bazate pe piață, exprimate în tone metrice de CO2 echivalent;

50.

În ceea ce privește emisiile de categoriile 1 și 2 prezentate în conformitate cu punctul 44 literele (a) și (b), întreprinderea dezagregă informațiile, prezentând separat emisiile provenite de la:

(a)

grupul contabil consolidat (societatea-mamă și filialele sale) și

(b)

societățile în care s-a investit, cum ar fi entitățile asociate, asocierile în participație sau filialele neconsolidate care nu sunt consolidate integral în situațiile financiare ale grupului contabil consolidat, precum și acordurile contractuale care sunt acorduri comune nestructurate prin intermediul unei entități (și anume operațiunile și activele controlate în comun) asupra cărora deține control operațional.

51.

Prezentarea de informații privind emisiile brute de GES de categoria 3 prevăzute la punctul 44 litera (c) include emisiile de GES în tone metrice de CO2 echivalent din fiecare clasă din categoria 3 semnificativă (adică fiecare clasă din categoria 3 care reprezintă o prioritate pentru întreprindere).

52.

Prezentarea de informații privind emisiile de GES totale prevăzute la punctul 44 litera (d) reprezintă suma emisiilor de GES de categoriile 1, 2 și 3 prevăzute la punctul 44 literele (a)-(c). Emisiile totale de GES trebuie să fie prezentate cu o dezagregare care face distincție între:

(a)

emisiile totale de GES derivate din emisiile de GES de categoria 2 subiacente care sunt măsurate utilizând metoda bazată pe amplasament și

(b)

emisiile totale de GES derivate din emisiile de GES de categoria 2 subiacente care sunt măsurate utilizând metoda bazată pe piață.

Intensitatea GES pe baza veniturilor nete  (46)

53.

Întreprinderea își prezintă intensitatea emisiilor de GES (emisiile totale de GES per venit net).

54.

Prezentarea de informații privind intensitatea GES prevăzute la punctul 53 furnizează emisiile totale de GES în tone metrice de CO2 echivalent [prevăzute la punctul 44 litera (d)] per venit net.

55.

Întreprinderea prezintă reconcilierea cu elementul-rând relevant sau cu notele din situațiile financiare a cuantumurilor veniturilor nete (numitorul în calculul intensității emisiilor de GES prevăzute la punctul 53).

Cerința de prezentare de informații E1-7 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon

56.

Întreprinderea prezintă:

(a)

absorbțiile și stocarea GES în tone metrice de CO2 echivalent care rezultă din proiectele pe care este posibil să le fi dezvoltat în cadrul propriilor sale operațiuni sau la care a contribuit în cadrul lanțului său valoric din amonte și din aval și

(b)

cantitatea absorbțiilor sau a reducerilor de GES din proiectele de atenuare a schimbărilor climatice din afara lanțului său valoric pe care le-a finanțat prin orice achiziție de credite de carbon.

57.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este:

(a)

să ofere o înțelegere a acțiunilor întreprinderii de absorbție permanentă sau de sprijinire activă a absorbției GES din atmosferă, eventual pentru atingerea țintelor de zero emisii nete (astfel cum se menționează la punctul 60);

(b)

să ofere o înțelegere a amplorii și a calității creditelor de carbon pe care întreprinderea le-a achiziționat sau intenționează să le achiziționeze de pe piața voluntară, eventual pentru a-și susține afirmațiile privind neutralitatea GES (astfel cum se menționează la punctul 61).

58.

Prezentarea de informații privind absorbțiile și stocarea GES prevăzută la punctul 56 litera (a) include, dacă este cazul:

(a)

cantitatea totală de absorbții și de stocare de GES în tone metrice de CO2 echivalent, dezagregată și prezentată separat pentru cantitatea aferentă operațiunilor proprii ale întreprinderii și pentru cantitatea aferentă lanțului său valoric din amonte și din aval și defalcată pe activități de absorbție și

(b)

ipotezele de calcul, metodologiile și cadrele aplicate de întreprindere.

59.

Prezentarea de informații privind creditele de carbon prevăzută la punctul 56 litera (b) include, dacă este cazul:

(a)

cantitatea totală de credite de carbon în afara lanțului valoric al întreprinderii, exprimată în tone metrice de CO2 echivalent, care sunt verificate în raport cu standardele de calitate recunoscute, și care este anulată în perioada de raportare și

(b)

cantitatea totală de credite de carbon în afara lanțului valoric al întreprinderii, exprimată în tone metrice de CO2 echivalent, planificată a fi anulată în viitor și dacă aceasta se bazează sau nu pe acorduri contractuale existente.

60.

În cazul în care întreprinderea prezintă o țintă de zero emisii nete în plus față de țintele privind reducerea emisiilor brute de GES în conformitate cu cerința de prezentare de informații E1-4 punctul 30, aceasta explică domeniul de aplicare, metodologiile și cadrele aplicate și modul în care se intenționează neutralizarea emisiilor reziduale de GES (după aproximativ 90-95 % din reducerea emisiilor de GES, cu posibilitatea unor variații sectoriale justificate în conformitate cu o traiectorie de decarbonizare sectorială recunoscută), de exemplu prin absorbții de GES în operațiunile sale proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval.

61.

În eventualitatea în care a făcut publice afirmații privind neutralitatea GES care implică utilizarea de credite de carbon, întreprinderea trebuie să explice:

(a)

dacă și în ce mod aceste afirmații sunt însoțite de ținte privind reducerea emisiilor de GES, astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații ESRS E1-4;

(b)

dacă și în ce mod aceste afirmații și dependența de creditele de carbon nu împiedică și nici nu reduc realizarea țintelor sale de reducere a emisiilor de GES (47) sau, dacă este cazul, a țintei sale de zero emisii nete și

(c)

credibilitatea și integritatea creditelor de carbon utilizate, inclusiv prin trimitere la standarde de calitate recunoscute.

Cerința de prezentare de informații E1-8 – Stabilirea prețului intern al carbonului

62.

Întreprinderea precizează dacă aplică sisteme interne de stabilire a prețului carbonului și, în caz afirmativ, modul în care acestea sprijină procesul său decizional și stimulează punerea în aplicare a politicilor și țintelor legate de climă.

63.

Informațiile prevăzute la punctul 62 includ:

(a)

tipul de sistem intern de stabilire a prețului carbonului, de exemplu, prețurile teoretice aplicate pentru CAPEX sau pentru procesul decizional privind investițiile în cercetare și dezvoltare (C&D), taxele interne pentru carbon sau fondurile interne pentru carbon;

(b)

domeniul de aplicare specific al sistemelor de stabilire a prețului carbonului (activități, zone geografice, entități etc.);

(c)

prețurile carbonului aplicate în funcție de tipul de sistem și de ipotezele principale formulate pentru a determina prețurile, inclusiv sursa prețurilor carbonului aplicate și motivele pentru care acestea sunt considerate relevante pentru utilizarea aleasă. Întreprinderea poate prezenta metodologia de calcul al prețurilor carbonului, inclusiv măsura în care acestea au fost stabilite utilizând orientări științifice și modul în care dezvoltarea lor viitoare este legată de traiectoriile științifice de stabilire a prețului carbonului și

(d)

volumele aproximative de emisii brute de GES de categoriile 1, 2 și, dacă este cazul, 3 din anul curent, exprimate în tone metrice de CO2 echivalent care fac obiectul acestor sisteme, precum și cota lor din emisiile totale de GES ale întreprinderii pentru fiecare categorie respectivă.

Cerința de prezentare de informații E1-9 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă

64.

Întreprinderea prezintă:

(a)

efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice semnificative;

(b)

efectele financiare anticipate ale riscurilor de tranziție semnificative și

(c)

potențialul de a beneficia de oportunitățile semnificative legate de climă.

65.

Informațiile prevăzute la punctul 64 se adaugă la informațiile privind efectele financiare actuale solicitate în temeiul ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d). Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații privind:

(a)

efectele financiare anticipate din cauza riscurilor fizice și a riscurilor de tranziție semnificative este de a oferi o înțelegere a modului în care aceste riscuri au (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor avea) o influență semnificativă) asupra poziției financiare, a performanței financiare și a fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii, pe termen scurt, mediu și lung. Rezultatele analizei pe bază de scenarii utilizate pentru efectuarea analizei rezilienței, astfel cum se prevede la punctele AR 10-AR 13, ar trebui să stea la baza evaluării efectelor financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative.

(b)

potențialul de a urmări oportunități semnificative legate de climă este de a permite o înțelegere a modului în care întreprinderea poate beneficia din punct de vedere financiar de oportunitățile semnificative legate de climă. Această prezentare de informații vine în completarea indicatorilor-cheie de performanță care trebuie prezentați în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei.

66.

Prezentarea de informații privind efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice semnificative prevăzute la punctul 64 litera (a) include (48):

(a)

valoarea monetară și proporția (procentul) activelor cu risc fizic semnificativ pe termen scurt, mediu și lung înainte de a lua în considerare acțiuni de adaptare la schimbările climatice, valorile monetare ale acestor active fiind dezagregate în funcție de riscul fizic acut și cronic (49);

(b)

proporția activelor expuse unui risc fizic semnificativ care fac obiectul acțiunilor de adaptare la schimbările climatice;

(c)

locul în care se află activele semnificative expuse unui risc fizic semnificativ (50) și

(d)

valoarea monetară și proporția (procentul) veniturilor nete din activitățile sale comerciale care prezintă un risc fizic semnificativ pe termen scurt, mediu și lung.

67.

Prezentarea de informații privind efectele financiare anticipate ale riscurilor de tranziție semnificative prevăzute la punctul 64 litera (b) include:

(a)

valoarea monetară și proporția (procentul) activelor care prezintă un risc de tranziție semnificativ pe termen scurt, mediu și lung înainte de a lua în considerare acțiuni de atenuare a schimbărilor climatice;

(b)

proporția activelor expuse unui risc de tranziție semnificativ care fac obiectul acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice;

(c)

o defalcare a valorii contabile a activelor imobiliare ale întreprinderii pe clase de eficiență energetică (51);

(d)

datoriile a căror recunoaștere ar putea fi necesară în situațiile financiare pe termen scurt, mediu și lung și

(e)

valoarea monetară și proporția (procentul) veniturilor nete din activitățile sale comerciale care prezintă un risc de tranziție semnificativ pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv, după caz, veniturile nete de la clienții întreprinderii care desfășoară activități legate de cărbune, petrol și gaze.

68.

Întreprinderea prezintă reconcilieri cu elementele-rânduri sau notele explicative relevante din situațiile financiare ale următoarelor elemente:

(a)

cuantumurile semnificative ale activelor și veniturilor nete expuse unui risc fizic semnificativ (astfel cum se prevede la punctul 66).

(b)

cuantumurile semnificative ale activelor, datoriilor și veniturilor nete expuse unui risc de tranziție semnificativ (astfel cum se prevede la punctul 67).

69.

Pentru prezentarea de informații privind potențialul de a urmări oportunitățile legate de climă prevăzute la punctul 64 litera (c), întreprinderea ia în considerare (52):

(a)

economiile sale de costuri preconizate ca urmare a acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea și

(b)

dimensiunea potențială a pieței sau modificările preconizate ale veniturilor nete cauzate de produse și servicii cu emisii scăzute de dioxid de carbon ori de soluții de adaptare la care întreprinderea are sau ar putea avea acces.

70.

Nu este necesară o cuantificare a efectelor financiare care decurg din oportunități în cazul în care o astfel de prezentare de informații nu îndeplinește caracteristicile calitative ale informațiilor utile incluse în ESRS 1 apendicele B Caracteristicile calitative ale informațiilor.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E1. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

Strategia

Cerința de prezentare de informații E1-1 – Planul de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice

AR 1.

Un plan de tranziție se referă la eforturile întreprinderii de atenuare a schimbărilor climatice. Atunci când își prezintă planul de tranziție, se preconizează că întreprinderea va oferi o explicație de nivel înalt a modului în care își va ajusta strategia și modelul de afaceri pentru a asigura compatibilitatea cu tranziția către o economie durabilă și cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C în conformitate cu Acordul de la Paris (sau cu un acord internațional actualizat privind schimbările climatice) și cu obiectivul de atingere a neutralității climatice până în 2050, fără nicio depășire sau cu o depășire redusă, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2021/1119 (Legea europeană a climei) și, după caz, cum își va ajusta expunerea la activitățile legate de cărbune și petrol și gaze.

AR 2.

Parcursurile sectoriale nu au fost încă definite de politicile publice pentru toate sectoarele. Prin urmare, prezentarea de informații prevăzută la punctul 16 litera (a) privind compatibilitatea planului de tranziție cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C ar trebui înțeleasă ca o prezentare a țintei întreprinderii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Prezentarea de informații prevăzută la punctul 16 litera (a) trebuie să fie comparativă în raport cu o evoluție a încălzirii globale limitată la 1,5 °C. Acest criteriu de referință trebuie să se bazeze fie pe o traiectorie de decarbonizare sectorială, dacă este disponibilă pentru sectorul întreprinderii, fie pe un scenariu la nivelul întregii economii, ținând seama de limitările sale (adică este o simplă transpunere a obiectivelor de reducere a emisiilor de la nivel de stat la nivel de întreprindere). Acest AR ar trebui interpretat, de asemenea, în coroborare cu AR 26 și AR 27 și traiectoriile de decarbonizare sectorială la care se referă acestea.

AR 3.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 16 litera (d), întreprinderea poate lua în considerare:

(a)

emisiile de GES blocate cumulate asociate activelor principale din anul de raportare până în 2030 și până în 2050, exprimate în tCO2 echivalent. Acestea vor fi evaluate ca sumă a emisiilor estimate de GES de categoriile 1 și 2 pe durata de viață operațională a activelor principale active și planificate în mod ferm. Activele principale sunt cele deținute sau controlate de întreprindere și constau în active existente sau planificate (cum ar fi instalații, unități și echipamente staționare sau mobile) care sunt surse de emisii de GES directe semnificative sau indirecte din punct de vedere energetic. Activele principale planificate în mod ferm sunt cele pe care întreprinderea le va utiliza cel mai probabil în următorii cinci ani.

(b)

emisiile de GES blocate cumulate asociate cu emisiile directe de GES din faza de utilizare ale produselor vândute, exprimate în tCO2 echivalent, evaluate ca volumul vânzărilor de produse în anul de raportare înmulțit cu suma emisiilor directe de GES din faza de utilizare estimate pe durata de viață preconizată a acestora. Această cerință se aplică numai în cazul în care întreprinderea a identificat clasa din categoria 3„utilizarea produselor vândute” ca fiind semnificativă în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-6 punctele 51 și

(c)

o explicație a planurilor de gestionare, adică de transformare, dezafectare sau eliminare treptată a activelor și produselor sale cu emisii ridicate de GES și mari consumatoare de energie.

AR 4.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 16 litera (e), întreprinderea explică modul în care se preconizează că alinierea activităților sale economice la dispozițiile Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei va evolua în timp pentru a sprijini tranziția sa către o economie durabilă. În acest sens, întreprinderea ține seama de indicatorii-cheie de performanță care trebuie prezentați în temeiul articolului 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 (în special veniturile și CapEx și, dacă este cazul, planurile CapEx aliniate la taxonomie).

AR 5.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 16 litera (f), întreprinderea precizează dacă este sau nu exclusă de la aplicarea indicilor UE de referință aliniați la Acordul de la Paris în conformitate cu criteriile de excludere prevăzute la articolul 12 alineatul (1) literele (d)-(g) (53) și la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul Delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind standardele de referință în domeniul climei) (54).

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

AR 6.

Atunci când prezintă informațiile privind domeniul de aplicare al analizei rezilienței, astfel cum se prevede la punctul 19 litera (a), întreprinderea explică partea din operațiunile proprii și din lanțul său valoric din amonte și din aval, precum și riscurile fizice și riscurile de tranziție semnificative care ar fi putut fi excluse din analiză.

AR 7.

Atunci când prezintă informațiile cu privire la modul în care a fost efectuată analiza rezilienței, astfel cum se prevede la punctul 19 litera (b), întreprinderea explică:

(a)

ipotezele principale cu privire la modul în care tranziția către o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon și rezilientă îi va afecta tendințele macroeconomice înconjurătoare, consumul de energie și mixul energetic, precum și ipotezele de implementare a tehnologiei;

(b)

orizonturile de timp aplicate și alinierea acestora la scenariile climatice și de afaceri avute în vedere pentru determinarea riscurilor fizice și de tranziție semnificative (punctele de la AR 11 la AR 12) și pentru stabilirea țintelor de reducere a emisiilor de GES (raportate în cadrul cerinței de prezentare de informații E1-4) și

(c)

modul în care au fost luate în considerare efectele financiare anticipate estimate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative (astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații E1-9), precum și acțiunile și resursele de atenuare (prezentate în cadrul cerinței de prezentare de informații E1-3).

AR 8.

Atunci când prezintă informațiile privind rezultatele analizei rezilienței, astfel cum se prevede la punctul 19 litera (c), întreprinderea explică:

(a)

domeniile de incertitudine ale analizei rezilienței și măsura în care activele și activitățile economice expuse riscului sunt luate în considerare în cadrul definiției strategiei întreprinderii, al deciziilor de investiții și al acțiunilor de atenuare actuale și planificate;

(b)

capacitatea întreprinderii de a-și ajusta sau adapta pe termen scurt, mediu și lung strategia și modelul de afaceri la schimbările climatice, inclusiv asigurarea accesului continuu la finanțare la un cost accesibil al capitalului, capacitatea de a realoca, moderniza sau dezafecta activele existente, de a-și transfera portofoliul de produse și servicii sau de a-și recalifica forța de muncă.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de climă

AR 9.

Atunci când prezintă informațiile privind procesele de identificare și de evaluare a impactului asupra climei, astfel cum se prevede la punctul 20 litera (a), întreprinderea explică modul în care:

(a)

și-a examinat activitățile și planurile pentru a identifica sursele efective și potențiale viitoare de emisii de GES și, dacă este cazul, factorii determinanți pentru alte impacturi legate de climă (de exemplu, emisiile de negru de fum sau de ozon troposferic sau schimbarea destinației terenurilor) în cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului valoric și

(b)

a evaluat impactul efectiv și potențial asupra schimbărilor climatice (și anume emisiile totale de GES ale acestora).

AR 10.

Întreprinderea poate corela informațiile prezentate în temeiul punctului 20 litera (a) și al AR 9 cu informațiile prezentate în conformitate cu următoarele cerințe de prezentare de informații: Cerința de prezentare de informații E1-1, punctul 16 litera (d) privind emisiile de GES blocate; Cerința de prezentare de informații E1-4 și cerința de prezentare de informații E1-6.

AR 11.

Atunci când prezintă informațiile privind procesele de identificare și de evaluare a riscurilor fizice, astfel cum se prevede la punctul 20 litera (b), întreprinderea explică dacă și modul în care:

(a)

a identificat pericolele legate de climă (a se vedea tabelul de mai jos) pe termen scurt, mediu și lung și a verificat dacă activele și activitățile sale comerciale pot fi expuse la aceste pericole;

(b)

a definit orizonturi de timp pe termen scurt, mediu și lung și modul în care aceste definiții sunt legate de durata de viață preconizată a activelor sale, de orizonturile de planificare strategică și de planurile de alocare a capitalului;

(c)

a evaluat măsura în care activele și activitățile sale comerciale pot fi expuse și sunt sensibile la pericolele legate de climă identificate, luând în considerare probabilitatea, amploarea și durata pericolelor, precum și coordonatele geospațiale (cum ar fi nomenclatorul unităților teritoriale de statistică – NUTS pentru teritoriul UE) specifice amplasamentelor și lanțurilor de aprovizionare ale întreprinderii și

(d)

identificarea pericolelor legate de climă și evaluarea expunerii și a sensibilității se bazează pe scenarii climatice cu emisii ridicate, care se pot baza, de exemplu, pe IPCC SSP5-8.5, a proiecțiilor climatice regionale relevante bazate pe aceste scenarii de emisii sau a scenariilor climatice ale NGFS (Rețeaua pentru înverzirea sistemului financiar) cu risc fizic ridicat, cum ar fi „Hot house world” (o lume a locuințelor cu temperaturi ridicate) sau „Too little, too late” (prea puțin, prea târziu). Pentru cerințele generale privind analiza pe bază de scenarii legate de climă, a se vedea punctele 18, 19, AR 13-AR 15.

Clasificarea pericolelor legate de climă

[Sursa: Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei]

 

Riscuri legate de temperatură

Riscuri legate de vânt

Riscuri legate de ape

Riscuri legate de masa solidă

Cronice

Schimbarea temperaturii (aer, apă dulce, apă de mare)

Schimbarea regimului vânturilor

Schimbarea regimului precipitaților și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Eroziunea costieră

Stresul termic

 

Variabilitatea precipitațiilor sau hidrologică

Degradarea solului

Variabilitatea temperaturii

 

Acidifierea oceanelor

Eroziunea solului

Topirea permafrostului

 

Intruziunea salină

Solifluxiunea

 

 

Creșterea nivelului mării

 

 

 

Stresul hidric

 

Acute

Caniculă

Ciclon, uragan, taifun

Secetă

Avalanșă

Val de frig/îngheț

Furtuni (inclusiv viscole și furtuni de praf și de nisip)

Precipitații abundente (ploaie, grindină, zăpadă/gheață)

Alunecare de teren

Incendiu forestier

Tornadă

Inundație (costieră, fluvială, pluvială, subterană)

Surpare

 

 

Golirea bruscă a lacurilor glaciare

 

AR 12.

Atunci când prezintă informațiile privind procesele de identificare și de evaluare a riscurilor de tranziție și a oportunităților, astfel cum se prevede la punctul 20 litera (c), întreprinderea explică dacă și modul în care:

(a)

a identificat evenimentele de tranziție (a se vedea tabelul cu exemple de mai jos) pe termen scurt, mediu și lung și a verificat dacă activele și activitățile sale comerciale pot fi expuse la aceste evenimente. În cazul riscurilor și oportunităților de tranziție, ceea ce este considerat pe termen lung poate acoperi mai mult de 10 ani și poate fi aliniat la obiectivele de politică publică legate de climă;

(b)

a evaluat măsura în care activele și activitățile sale comerciale pot fi expuse și sunt sensibile la evenimentele de tranziție identificate, luând în considerare probabilitatea, amploarea și durata evenimentelor de tranziție;

(c)

a contribuit la identificarea evenimentelor de tranziție și la evaluarea expunerii prin analiza pe bază de scenarii legate de climă, luând în considerare cel puțin un scenariu compatibil cu Acordul de la Paris și limitând schimbările climatice la 1,5 °C, de exemplu pe baza scenariilor Agenției Internaționale a Energiei (zero emisii nete până în 2050, scenariul dezvoltării durabile etc.) sau pe baza scenariilor legate de climă ale NGFS (Rețeaua pentru înverzirea sistemului financiar). Pentru cerințele generale privind analiza pe bază de scenarii legate de climă, a se vedea punctele 18, 19, AR 13-AR 15 și

(d)

a identificat activele și activitățile economice care sunt incompatibile cu tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic sau care necesită eforturi semnificative pentru a fi compatibile cu aceasta [de exemplu, din cauza emisiilor de GES blocate semnificative sau a incompatibilității cu cerințele pentru alinierea la taxonomie în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei].

Exemple de evenimente de tranziție legate de climă (exemple bazate pe clasificarea TCFD)

Politice și juridice

Tehnologie

Piață

Reputație

Stabilirea unor prețuri mai mari pentru emisiile de GES

Înlocuirea produselor și a serviciilor existente cu opțiuni cu emisii mai scăzute

Schimbarea comportamentului clienților

Modificări ale preferințelor consumatorilor

Obligații de raportare sporite privind emisiile

Investiții nereușite în noile tehnologii

Incertitudinea semnalelor pieței

Stigmatizarea sectorului

Mandate privind produsele și serviciile existente și reglementarea acestora

Costurile tranziției către tehnologii cu emisii mai reduse

Creșterea costului materiilor prime

O preocupare sporită a părților interesate

Mandate privind procesele de producție existente și reglementarea acestora

 

Feedback negativ din partea părților interesate

Expunerea la litigii

 

Analiza pe bază de scenarii legate de climă

AR 13.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctele 19, 20, 21, AR 10 și AR 11, întreprinderea explică modul în care a utilizat o analiză pe bază de scenarii legate de climă care este proporțională cu circumstanțele sale pentru a contribui la identificarea și evaluarea riscurilor fizice și de tranziție și a oportunităților pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv:

(a)

scenariile care au fost utilizate, sursele acestora și alinierea la știința de ultimă generație;

(b)

descrieri, orizonturi de timp și puncte finale utilizate cu o discuție a motivelor pentru care consideră că gama de scenarii utilizate acoperă riscurile și incertitudinile plauzibile;

(c)

principalele forțe și factori determinanți luați în considerare în fiecare scenariu și motivele pentru care acestea sunt relevante pentru întreprindere, de exemplu ipotezele de politică, tendințele macroeconomice, utilizarea energiei și mixul energetic, precum și ipotezele tehnologice și

(d)

principalele date de intrare și constrângeri ale scenariilor, inclusiv nivelul lor de detaliere (de exemplu, dacă analiza riscurilor fizice legate de climă se bazează pe coordonate geospațiale specifice amplasamentelor întreprinderii sau pe date generale la nivel național sau regional).

AR 14.

Atunci când efectuează analiza bazată pe scenarii, întreprinderea poate lua în considerare următoarele orientări: Suplimentul tehnic al TCFD „The Use of Scenario Analysis in Disclosure of Climate-Related Risks and Opportunities” (Utilizarea analizei bazate pe scenarii în prezentarea de informații privind riscurile și oportunitățile legate de climă) (2017); TCFD, „Guidance on Scenario Analysis for Non-Financial Companies” (Orientări privind analiza bazată pe scenarii pentru societățile nefinanciare) (2020); ISO 14091:2021 „Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul și evaluarea riscurilor”; orice alte standarde industriale recunoscute, cum ar fi cele ale NGFS (Rețeaua pentru înverzirea sistemului financiar) și reglementările UE, naționale, regionale și locale.

AR 15.

Întreprinderea explică pe scurt compatibilitatea scenariilor climatice utilizate cu ipotezele principale legate de climă formulate în situațiile financiare.

Cerința de prezentare de informații E1-2 – Politici legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

AR 16.

Politicile legate fie de atenuarea schimbărilor climatice, fie de adaptarea la acestea pot fi prezentate separat, deoarece obiectivele acestora, persoanele implicate, acțiunile și resursele necesare pentru punerea lor în aplicare sunt diferite.

AR 17.

Politicile legate de atenuarea schimbărilor climatice abordează gestionarea emisiilor de GES, a absorbțiilor de GES și a riscurilor de tranziție ale întreprinderii în diferite orizonturi de timp, în operațiunile proprii și/sau în lanțul său valoric din amonte și din aval. Cerința prevăzută la punctul 14 se poate referi la politici de sine stătătoare de atenuare a schimbărilor climatice, precum și la politici relevante privind alte aspecte care sprijină indirect atenuarea schimbărilor climatice, inclusiv politici de formare, politici de achiziții publice sau privind lanțul de aprovizionare, politici de investiții sau politici de dezvoltare de produse.

AR 18.

Politicile legate de adaptarea la schimbările climatice abordează gestionarea riscurilor climatice fizice ale întreprinderii și a riscurilor de tranziție legate de adaptarea la schimbările climatice. Cerința prevăzută la punctele 22 și 25 se poate referi la politici de sine stătătoare de adaptare la schimbările climatice, precum și la politici relevante privind alte aspecte care sprijină indirect adaptarea la schimbările climatice, inclusiv politici de formare, precum și politici de urgență sau privind sănătatea și siguranța.

Cerințe de prezentare de informații E1-3 – Acțiuni și resurse legate de politicile privind schimbările climatice

AR 19.

Atunci când prezintă informații privind acțiunile prevăzute la punctul 29 literele (a) și (b), întreprinderea poate:

(a)

prezenta propriile acțiuni principale întreprinse și/sau planurile de punere în aplicare a politicilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea în cadrul acțiunilor sale unice sau separate;

(b)

agrega tipuri de acțiuni de atenuare (pârghii de decarbonizare), cum ar fi eficiența energetică, electrificarea, înlocuirea combustibililor, utilizarea energiei din surse regenerabile, înlocuirea produselor și decarbonizarea lanțului de aprovizionare care să corespundă acțiunilor specifice ale întreprinderii

(c)

prezenta lista principalelor acțiuni de atenuare, împreună cu țintele măsurabile (astfel cum se prevede în cerința de prezentare de informații E1-4), inclusiv dezagregate în funcție de pârghiile de decarbonizare și

(d)

prezenta acțiunile de adaptare la schimbările climatice în funcție de tipul de soluție de adaptare, cum ar fi adaptarea bazată pe natură, soluțiile de inginerie sau tehnologice.

AR 20.

Atunci când prezintă informațiile privind resursele, astfel cum se prevede la punctul 29 litera (c), întreprinderea prezintă numai valorile semnificative OpEx și CapEx necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor, deoarece scopul acestor informații este de a demonstra credibilitatea acțiunilor sale, mai degrabă decât de a reconcilia sumele prezentate cu situațiile financiare. Valorile CapEx și OpEx prezentate reprezintă adaosurile aduse activelor corporale și necorporale în exercițiul financiar în curs, precum și majorările planificate pentru perioadele viitoare de punere în aplicare a acțiunilor. Cuantumurile prezentate reprezintă numai investițiile financiare marginale care contribuie în mod direct la atingerea țintelor întreprinderii.

AR 21.

În conformitate cu cerințele ESRS 2 MDR-A, întreprinderea explică dacă și în ce măsură capacitatea sa de a pune în aplicare acțiunile depinde de disponibilitatea și de alocarea resurselor. Accesul continuu la finanțare la un cost accesibil al capitalului poate fi esențial pentru punerea în aplicare a acțiunilor întreprinderii, care includ ajustări la modificările cererii/ofertei sau ale achizițiilor sale conexe și investiții semnificative în cercetare și dezvoltare (C&D).

AR 22.

Cuantumurile OpEx și CapEx necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în temeiul punctului 29 litera (c) trebuie să fie în concordanță cu indicatorii-cheie de performanță (indicatorii-cheie de performanță CapEx și OpEx) și, dacă este cazul, cu planul CapEx prevăzut în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei. Întreprinderea explică orice diferențe potențiale între valorile semnificative OpEx și CapEx prezentate în temeiul prezentului standard și indicatorii-cheie de performanță prezentați în temeiul Regulamentului delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei, datorate, de exemplu, prezentării activităților economice neeligibile, astfel cum sunt definite în respectivul regulament delegat. Întreprinderea își poate structura acțiunile în funcție de activitatea economică pentru a-și compara planurile OpEx și CapEx și, dacă este cazul, planurile OpEx și/sau CapEx cu indicatorii-cheie de performanță aliniați la taxonomie.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E1-4 – Ținte legate de atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea

AR 23.

În temeiul punctului 34 litera (a), întreprinderea poate să prezinte ținte de reducere a emisiilor de GES ca valoare a intensității. Țintele de intensitate sunt formulate ca rapoarte între emisiile de GES și o unitate de activitate fizică sau de producție economică. Unitățile de activitate sau de producție relevante sunt menționate în standardele ESRS sectoriale. În cazurile în care întreprinderea a stabilit doar o țintă de reducere a intensității GES, aceasta prezintă totuși valorile absolute asociate pentru anul-țintă și pentru anul (anii)-țintă intermediar(i). Acest lucru poate duce la situația în care o întreprinderea să aibă obligația de a prezenta o creștere a emisiilor de GES în valoare absolută pentru anul-țintă și anul (anii)-țintă intermediar(i), de exemplu deoarece anticipează o creștere organică a activității sale.

AR 24.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 34 litera (b), întreprinderea specifică cota din țintă aferentă fiecărei categorii de emisii de GES (1, 2 sau 3). Întreprinderea precizează metoda utilizată pentru a calcula emisiile de GES de categoria 2 incluse în țintă (adică fie metoda bazată pe amplasament, fie metoda bazată pe piață). În cazul în care limita țintei de reducere a emisiilor de GES diferă de cea a emisiilor de GES raportate în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-6, întreprinderea prezintă gazele vizate, procentul respectiv al emisiilor de GES de categoria 1, 2, 3 și totalul emisiilor de GES vizate de ținta respectivă. Pentru țintele de reducere a emisiilor de GES ale filialelor sale, întreprinderea aplică aceste cerințe prin analogie la nivelul filialei.

AR 25.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 34 litera (c) privind anul de referință și valoarea de referință:

(a)

întreprinderea explică pe scurt modul în care s-a asigurat că valoarea de referință în raport cu care se măsoară progresele înregistrate în vederea atingerii țintei este reprezentativă în ceea ce privește activitățile vizate și pentru influențele factorilor externi (de exemplu, anomalii de temperatură dintr-un anumit an care influențează cantitatea consumului de energie și emisiile de GES aferente). Acest lucru se poate realiza prin normalizarea valorii de referință sau prin utilizarea unei valori de referință care este derivată dintr-o medie pe trei ani, dacă aceasta crește reprezentativitatea și permite o reprezentare mai exactă;

(b)

valoarea de referință și anul de referință nu se modifică, cu excepția cazului în care au loc modificări semnificative în ceea ce privește ținta sau limita de raportare. În acest caz, întreprinderea explică modul în care noua valoare de referință afectează noua țintă, realizarea acesteia și prezentarea progreselor înregistrate de-a lungul timpului. Pentru a favoriza comparabilitatea, atunci când stabilește ținte noi, întreprinderea selectează un an de referință recent care nu precedă primul an de raportare al noii perioade-țintă cu mai mult de trei ani. De exemplu, pentru anul-țintă 2030 și pentru perioada-țintă 2025-2030, anul de referință se selectează din perioada 2022-2025;

(c)

întreprinderea își actualizează anul de referință începând cu 2030 și, ulterior, la fiecare cinci ani. Aceasta înseamnă că, înainte de 2030, anii de bază aleși de întreprinderi pot fi fie anul de bază aplicat în prezent pentru țintele existente, fie primul an de aplicare a cerințelor de raportare privind durabilitatea, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) din Directiva (UE) 2022/2464 (2024, 2025 sau 2026) și, după 2030, o dată la cinci ani (2030, 2035 etc.) și

(d)

atunci când prezintă ținte legate de climă, întreprinderea poate prezenta progresele înregistrate în îndeplinirea acestor ținte înainte de anul său de referință în curs. Procedând astfel, întreprinderea se asigură, în cea mai mare măsură posibilă, că informațiile privind progresele înregistrate în trecut sunt conforme cu cerințele prezentului standard. În cazul unor diferențe metodologice, de exemplu, în ceea ce privește limitele-țintă, întreprinderea furnizează o scurtă explicație a acestor diferențe.

AR 26.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 34 literele (d) și (e), întreprinderea prezintă informațiile pentru perioada-țintă cu referire la o traiectorie a emisiilor specifică sectorului, dacă este disponibilă, sau la o traiectorie a emisiilor transsectoriale compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C. În acest scop, întreprinderea calculează o valoare-țintă de referință aliniată la 1,5 °C pentru emisiile de categoriile 1 și 2 (și, dacă este cazul, o valoare separată pentru cele de categoria 3) cu care pot fi comparate propriile sale ținte de reducere a emisiilor de GES sau ținte intermediare privind emisiile din categoriile respective.

AR 27.

Valoarea țintă de referință poate fi calculată prin înmulțirea emisiilor de GES din anul de referință cu un factor de reducere a emisiilor sectorial (metodologia de decarbonizare sectorială) sau transsectorial (metodologia bazată pe contracție). Acești factori de reducere a emisiilor pot fi obținuți din surse diferite. Întreprinderea trebuie să se asigure că sursa utilizată se bazează pe o traiectorie de reducere a emisiilor compatibilă cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C.

AR 28.

Factorii de reducere a emisiilor fac obiectul unor evoluții ulterioare. În consecință, întreprinderile sunt încurajate să utilizeze doar informații publice actualizate.

 

2030

2050

Traiectoria de reducere transsectorială (ACA) bazată pe anul 2020 ca an de referință

-42  %

-90  %

Sursa:

bazată pe „Pathways to Net-zero – SBTi Technical Summary” (Traiectorii de atingere a nivelului de zero emisii nete - Rezumatul Tehnic SBTi) (versiunea 1.0, octombrie 2021)

AR 29.

Valoarea-țintă de referință depinde de anul de referință și de emisiile de referință ale țintei întreprinderii de reducere a emisiilor de GES. Prin urmare, valoarea-țintă de referință pentru întreprinderile cu un an de referință recent sau cu emisii de referință mai mari poate fi mai puțin dificilă decât în cazul întreprinderilor care au întreprins deja acțiuni ambițioase în trecut pentru a reduce emisiile de GES. Prin urmare, întreprinderile care au realizat în trecut reduceri ale emisiilor de GES în conformitate cu o traiectorie transsectorială sau sectorială compatibilă cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C își pot ajusta emisiile de referință în consecință pentru a determina valoarea-țintă de referință. În consecință, în cazul în care întreprinderea ajustează emisiile de referință pentru a determina valoarea-țintă de referință, aceasta nu ia în considerare reducerile de emisii de GES care precedă anul 2020 și furnizează dovezi adecvate cu privire la reducerea realizată în trecut a emisiilor de GES.

AR 30.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 34 litera (f), întreprinderea explică:

(a)

în ceea ce privește acțiunile sale de atenuare a schimbărilor climatice, pârghiile de decarbonizare și contribuțiile cantitative estimate ale acestora la realizarea țintelor sale de reducere a emisiilor de GES, defalcate pe fiecare categorie (1, 2 și 3);

(b)

dacă intenționează să adopte noi tehnologii și rolul acestora în atingerea țintelor sale de reducere a emisiilor de GES și

(c)

dacă și în ce mod a luat în considerare o gamă variată de scenarii climatice, incluzând cel puțin un scenariu climatic compatibil cu limitarea încălzirii globale la 1,5 °C, pentru a detecta evoluțiile relevante legate de mediu, societate, tehnologie, piață și politici și pentru a determina pârghiile sale de decarbonizare.

AR 31.

Întreprinderea își poate prezenta țintele de reducere a emisiilor de GES împreună cu acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice (a se vedea punctul AR 19) sub forma unui tabel sau a unei traiectorii grafice care prezintă evoluțiile în timp. Figura și tabelul de mai jos oferă exemple care combină ținte și pârghii de decarbonizare:

Image 4

 

Anul de referință (de exemplu, 2025)

Țintă pentru 2030

Țintă pentru 2035

Țintă până în 2050

Emisii de GES (ktCO2 echivalent)

100

60

40

 

 

Eficiența energetică și reducerea consumului

-

-10

-4

 

 

Eficiența materialelor și reducerea consumului

-

-5

-

 

 

Înlocuirea combustibililor

-

-2

-

 

 

Electrificare

-

-

-10

 

 

Utilizarea energiei din surse regenerabile

-

-10

-3

 

 

Eliminarea treptată, înlocuirea sau modificarea produsului

-

-8

-

 

 

Eliminarea treptată, înlocuirea sau modificarea procesului

-

-5

-3

 

 

Altele

-

-

 

 

 

Cerința de prezentare de informații E1-5 – Consumul de energie și mixul energetic

Orientări privind calculul

AR 32.

Atunci când elaborează informațiile privind consumul de energie prevăzute la punctul 35, întreprinderea:

(a)

raportează numai energia consumată din procesele deținute sau controlate de întreprinderea care aplică același perimetru aplicat pentru raportarea emisiilor de GES de categoriile 1 și 2;

(b)

exclude materiile prime și combustibilii care nu sunt arși în scopuri energetice. Întreprinderea care consumă combustibil ca materie primă poate prezenta informații cu privire la acest consum separat de informațiile solicitate;

(c)

se asigură că toate informațiile cantitative legate de energie sunt raportate fie în megawatt oră (MWh) ca putere calorifică inferioară, fie ca putere calorifică netă. Dacă datele primare ale informațiilor legate de energie sunt disponibile numai în alte unități de energie decât MWh [cum ar fi Giga-Joules (GJ) sau unități termice britanice (Btu)], în unități de volum (cum ar fi picioare cubice sau galoane) sau în unități de masă (cum ar fi kilograme sau livre), acestea se transformă în MWh utilizând factori de conversie adecvați (a se vedea, de exemplu, anexa II la cel de Al cincilea raport de evaluare al IPCC). Factorii de conversie pentru combustibili trebuie să fie transparenți și aplicați în mod consecvent;

(d)

se asigură că toate informațiile cantitative legate de energie sunt raportate drept consum final de energie, referindu-se la cantitatea de energie pe care întreprinderea o consumă efectiv, utilizând, de exemplu, tabelul din anexa IV la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (55) privind eficiența energetică;

(e)

evită dubla contabilizare a consumului de combustibil atunci când prezintă consumul de energie din producția proprie. În cazul în care întreprinderea produce energie electrică din surse neregenerabile sau regenerabile de combustibil și apoi consumă energia electrică produsă, consumul de energie se contabilizează o singură dată în cadrul consumului de combustibil;

(f)

nu compensează consumul de energie, chiar dacă energia generată la amplasament este vândută unei părți terțe și utilizată de aceasta;

(g)

nu ia în considerare energia obținută din interiorul limitelor organizaționale la rubrica energie „achiziționată sau obținută”;

(h)

contabilizează aburul, căldura sau răcirea primite ca „energie reziduală” din procesele industriale ale unei părți terțe la rubrica energie „achiziționată sau obținută”;

(i)

contabilizează hidrogenul din surse regenerabile (56) drept combustibil din surse regenerabile. Hidrogenul care nu este obținut în întregime din surse regenerabile se include la rubrica „consum de combustibil din alte surse neregenerabile” și

(j)

adoptă o abordare prudentă în ceea ce privește împărțirea energiei electrice, a aburului, a căldurii sau a răcirii între surse regenerabile și neregenerabile, pe baza abordării aplicate pentru a calcula emisiile de GES de categoria 2 bazate pe piață. Întreprinderea consideră că aceste consumuri de energie provin din surse regenerabile numai dacă originea energiei achiziționate este clar definită în angajamentele contractuale cu furnizorii săi (acord de cumpărare de energie din surse regenerabile, tarif standardizat la energia electrică verde, instrumente de piață precum garanția de origine din surse regenerabile în Europa (57) sau instrumente similare, cum ar fi certificatele privind energia din surse regenerabile din SUA și Canada etc.).

AR 33.

Informațiile solicitate în temeiul punctului 37 litera (a) sunt aplicabile în cazul în care întreprinderea își desfășoară activitatea în cel puțin un sector climatic cu impact ridicat. Informațiile solicitate în temeiul punctului 38 literele (a)-(e) includ, de asemenea, energia din surse fosile consumată în operațiuni care nu sunt în sectoare climatice cu impact ridicat.

AR 34.

Informațiile privind consumul de energie și mixul energetic pot fi prezentate utilizând următorul format tabelar pentru sectoarele climatice cu impact ridicat, iar pentru toate celelalte sectoare prin omiterea rândurilor (1)-(5).

Consumul de energie și mixul energetic

Comparativ

Anul N

(1)

Consumul de combustibil din cărbune și produse pe bază de cărbune (MWh)

 

 

(2)

Consumul de combustibil din țiței și produse petroliere (MWh)

 

 

(3)

Consumul de combustibil din gaze naturale (MWh)

 

 

(4)

Consumul de combustibil din alte surse fosile (MWh)

 

 

(5)

Consumul de energie electrică, căldură, abur și răcire achiziționate sau obținute din surse fosile (MWh)

 

 

(6)

Consumul total de energie din surse fosile (MWh) (calculat ca suma rândurilor 1-5)

 

 

Ponderea surselor fosile în consumul total de energie (%)

 

 

(7)

Consumul din surse nucleare (MWh)

 

 

Ponderea consumului din surse nucleare în consumul total de energie (%)

 

 

(8)

Consumul de combustibil din surse regenerabile, inclusiv biomasă (cuprinzând inclusiv deșeuri industriale și municipale de origine biologică, biogaz, hidrogen din surse regenerabile etc.) (MWh)

 

 

(9)

Consumul de energie electrică, căldură, abur și răcire achiziționate sau obținute din surse regenerabile (MWh)

 

 

(10)

Consumul de energie din surse regenerabile, altele decât combustibilii din producție proprie (MWh)

 

 

(11)

Consumul total de energie din surse regenerabile (MWh) (calculat ca suma rândurilor 8-10)

 

 

Ponderea surselor regenerabile în consumul total de energie (%)

 

 

Consumul total de energie (MWh) (calculat ca suma rândurilor 6 și 11)

 

 

AR 35.

Consumul total de energie, cu o distincție între consumul de energie fosilă, nucleară și din surse regenerabile, poate fi prezentat grafic în declarația privind durabilitatea, indicând evoluțiile în timp (de exemplu, prin intermediul unei diagrame circulare sau al unui grafic cu bare).

Intensitatea energetică pe baza veniturilor nete

Orientări privind calculul

AR 36.

Atunci când elaborează informațiile privind intensitatea energetică prevăzute la punctul 40, întreprinderea:

(a)

calculează rata intensității energetice utilizând următoarea formulă:

Image 5

(b)

exprimă consumul total de energie în MWh și venitul net în unități monetare (de exemplu, în euro);

(c)

numărătorul și numitorul constau numai în proporția dintre consumul final total de energie (la numărător) și venitul net (la numitor) care pot fi atribuite activităților din sectoarele climatice cu impact ridicat. De fapt, ar trebui să existe coerență în ceea ce privește categoria atât a numărătorului, cât și a numitorului;

(d)

calculează consumul total de energie în conformitate cu cerința de la punctul 37;

(e)

calculează venitul net în conformitate cu cerințele standardelor de contabilitate aplicabile situațiilor financiare, și anume IFRS 15 Venituri din contractele cu clienții sau cerințele GAAP locale.

AR 37.

Informațiile cantitative pot fi prezentate în tabelul următor.

Intensitatea energetică per venit net

Comparativ

N

% N / N-1

Consumul total de energie din activitățile din sectoarele climatice cu impact ridicat per venit net din activități în sectoarele climatice cu impact ridicat (MWh/unitate monetară)

 

 

 

Corelarea intensității energetice pe baza venitului net cu informații de raportare financiară

AR 38.

Reconcilierea venitului net din activitățile din sectoarele climatice cu impact ridicat cu elementul-rând relevant sau cu prezentarea de informații relevantă din situațiile financiare (astfel cum se prevede la punctul 43) poate fi prezentată fie:

(a)

printr-o trimitere încrucișată la elementul-rând aferent sau la prezentarea de informații aferentă din situațiile financiare; sau

(b)

în cazul în care venitul net nu poate fi raportat direct la un element-rând sau la o prezentare de informații din situațiile financiare, printr-o reconciliere cantitativă utilizând formatul tabelar de mai jos.

Venituri nete din activități din sectoarele cu impact ridicat asupra climei utilizate pentru calcularea intensității energetice

 

Venituri nete (altele)

 

Total venituri nete (situații financiare)

 

Cerințe de prezentare de informații E1-6 – Emisiile brute de GES de categoriile 1, 2, 3 și emisiile totale de GES

Orientări privind calculul

AR 39.

Atunci când elaborează informațiile pentru raportarea emisiilor de GES, astfel cum se prevede la punctul 44, întreprinderea:

(a)

ia în considerare principiile, cerințele și orientările prevăzute de Standardul pentru întreprinderi al Protocolului privind GES (versiunea din 2004). Întreprinderea poate lua în considerare Recomandarea (UE) 2021/2279 (58) a Comisiei sau cerințele prevăzute de EN ISO 14064-1:2018. Dacă întreprinderea aplică deja metodologia de contabilizare a GES din ISO 14064-1: 2018, acesta trebuie totuși să respecte cerințele prezentului standard (de exemplu, în ceea ce privește limitele de raportare și prezentarea de informații privind emisiile de GES de categoria 2 bazate pe piață);

(b)

prezintă metodologiile, ipotezele semnificative și factorii de emisie utilizați pentru calcularea sau măsurarea emisiilor de GES, însoțite de motivele pentru care au fost aleși, și furnizează o referință sau un link către orice instrumente de calcul utilizate;

(c)

include emisiile de CO2, CH4, N2O, HFCs, PFCs, SF6 și NF3. Emisii de GES suplimentare pot fi luate în considerare atunci când sunt semnificative și

(d)

utilizează cele mai recente valori ale potențialului de încălzire globală (GWP) publicate de IPCC pe baza unui orizont de timp de 100 de ani pentru a calcula emisiile de alte gaze decât cele de CO2 exprimate în CO2 echivalent.

AR 40.

Atunci când elaborează informațiile pentru raportarea emisiilor de GES provenite de la entitățile asociate, asocierile în participație, filialele neconsolidate (entități de investiții) și acordurile contractuale, astfel cum se prevede la punctul 50, întreprinderea consolidează 100 % din emisiile de GES ale entităților pe care le controlează din punct de vedere operațional. În practică, acest lucru se întâmplă atunci când întreprinderile dețin licența – sau autorizația – de exploatare a activelor acestor entități asociate, asocieri în participație, filiale neconsolidate (entități de investiții) și acorduri contractuale. În cazul în care întreprinderea deține un control operațional fracționat definit prin contract, aceasta consolidează 100 % din GES emise pe durata controlului său operațional.

AR 41.

În conformitate cu capitolul 3.7 din ESRS 1, întreprinderea dezagregă informațiile privind emisiile sale de GES, după caz. De exemplu, întreprinderea își poate dezagrega emisiile totale de GES de categoriile 1, 2, 3 sau totale pe țări, segmente de activitate, activități economice, filiale, categorii de GES (CO2, CH4, N2O, HFC, PFC, SF6, NF3 și alte GES luate în considerare de întreprindere) sau tipuri de surse (ardere staționară, ardere mobilă, emisii de proces și emisii fugitive).

AR 42.

O întreprindere ar putea avea o perioadă de raportare diferită de cea a unora sau a tuturor entităților din lanțul său valoric. În astfel de circumstanțe, întreprinderii i se permite să își măsoare emisiile de GES în conformitate cu punctul 44 utilizând informații pentru perioade de raportare care sunt diferite de propria sa perioadă de raportare, dacă informațiile respective sunt obținute de la entități din lanțul său valoric cu perioade de raportare diferite de perioada de raportare a întreprinderii, cu condiția ca:

(a)

întreprinderea să utilizeze cele mai recente date disponibile de la entitățile respective din lanțul său valoric pentru a-și măsura și prezenta emisiile de gaze cu efect de seră;

(b)

durata perioadelor de raportare să fie aceeași și

(c)

entitatea să prezinte efectele evenimentelor semnificative și ale modificărilor semnificative ale circumstanțelor (relevante pentru emisiile sale de GES) care au loc între datele de raportare ale entităților din lanțul său valoric și data situațiilor financiare cu scop general ale entității.

AR 43.

Atunci când elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 1 prevăzute la punctul 48 litera (a), întreprinderea:

(a)

calculează sau măsoară emisiile de GES provenite din arderea staționară, arderea mobilă, emisiile de proces și emisiile fugitive și utilizează date de activitate adecvate care includ consumul de combustibil din surse neregenerabile;

(b)

utilizează factori de emisie adecvați și consecvenți;

(c)

prezintă emisiile biogene de CO2 provenite din arderea sau biodegradarea biomasei separat de emisiile de GES de categoria 1, dar include emisiile de alte tipuri de GES (în special CH4 și N2O)

(d)

nu include în calculul emisiilor de GES din categoria 1 nicio absorbție și niciun fel de credite de carbon sau certificate de emisii de GES achiziționate, vândute sau transferate și

(e)

pentru raportarea activităților în cadrul EU ETS, raportează cu privire la emisiile de categoria 1 în conformitate cu metodologia EU ETS. Metodologia EU ETS poate fi aplicată și în cazul activităților din zone geografice și sectoare care nu sunt acoperite de EU ETS;

AR 44.

Atunci când elaborează informațiile privind procentul de emisii de GES de categoria 1 provenite din sistemele reglementate de comercializare a certificatelor de emisii, prevăzute la punctul 48 litera (b), întreprinderea:

(a)

ia în considerare emisiile de GES provenite de la instalațiile pe care le exploatează care fac obiectul sistemelor reglementate de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), inclusiv EU ETS, ETS național și ETS din afara UE, dacă este cazul;

(b)

include numai emisiile de CO2, CH4, N2O, HFCs, PFCs, SF6 și NF3;

(c)

asigură aceeași perioadă de contabilizare pentru emisiile brute de GES de categoria 1 și pentru emisiile de GES reglementate în cadrul ETS și

(d)

calculează cota folosind următoarea formulă:

Emisii GES Emisiile de GES în (t CO2 echivalent) din instalațiile EU ETS + instalațiile ETS naționale + instalațiile ETS din afara UE

Emisiile de GES de categoria 1 (t CO2 echivalent)

AR 45.

Atunci când elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 2 prevăzute la punctul 49, întreprinderea:

(a)

ia în considerare principiile și cerințele din Orientările privind categoria 2 ale Protocolului privind GES (versiunea 2015, în special criteriile de calitate pentru categoria 2 din capitolul 7.1 referitor la instrumentele contractuale); de asemenea, poate lua în considerare Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei sau cerințele corespunzătoare pentru cuantificarea emisiilor indirecte de GES generate de energia importată din EN ISO 14064-1:2018;

(b)

include energia electrică, aburul, căldura și răcirea achiziționate sau obținute, consumate de întreprindere;

(c)

evită dubla contabilizare a emisiilor de GES raportate la categoria 1 sau 3;

(d)

aplică metode bazate pe amplasament și pe piață pentru a calcula emisiile de GES de categoria 2 și furnizează informații cu privire la ponderea și tipurile de instrumente contractuale. Metoda bazată pe amplasament cuantifică emisiile de GES de categoria 2 pe baza factorilor medii de emisie generați de energie pentru anumite amplasamente, inclusiv pentru limitele locale, subnaționale sau naționale (Protocolul privind GES, „Orientările privind categoria 2”, Glosar, 2015). Metoda bazată pe piață cuantifică emisiile de GES de categoria 2 pe baza GES emise de producătorii de la care entitatea care raportează achiziționează prin contract energie electrică grupată cu instrumente sau instrumente separate pe cont propriu (Protocolul privind GES, „Orientările privind categoria 2”, glosar, 2015); în acest caz, întreprinderea poate prezenta ponderea emisiilor de GES de categoria 2 bazate pe piață legate de energia electrică achiziționată grupată cu instrumente cum ar fi garanția de origine sau certificatele privind energia din surse regenerabile. întreprinderea prezintă informații cu privire la ponderea și tipurile instrumentelor contractuale utilizate pentru vânzarea și cumpărarea de energie grupată cu atribute legate de producerea energiei, sau pentru solicitările de atribute negrupate cu energia;

(e)

prezintă emisiile biogene de CO2 provenite din arderea sau biodegradarea biomasei separat de emisiile de GES de categoria 2, dar include emisiile de alte tipuri de GES (în special CH4 și N2O). În cazul în care factorii de emisie aplicați nu separă procentul de biomasă sau de CO2 biogen, întreprinderea prezintă acest lucru. În cazul în care emisiile de GES, altele decât cele de CO2 (în special CH4 și N2O), nu sunt disponibile pentru factorii de emisie medii de rețea bazați pe amplasament sau sunt excluse din aceștia sau nu sunt disponibile cu informațiile aferente metodei bazate pe piață, întreprinderea prezintă aceste informații.

(f)

nu include în calculul emisiilor de GES din categoria 2 nicio absorbție și niciun fel de credite de carbon sau certificate de emisii de GES achiziționate, vândute sau transferate.

AR 46.

Atunci când elaborează informațiile privind emisiile brute de GES de categoria 3 prevăzute la punctul 51, întreprinderea:

(a)

ia în considerare principiile și dispozițiile Standardului contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din cadrul Protocolului privind GES (categoria 3), (versiunea 2011) și poate lua în considerare Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei sau cerințele corespunzătoare pentru cuantificarea emisiilor indirecte de GES din EN ISO 14064-1:2018;

(b)

în cazul în care este o instituție financiară, ia în considerare Standardul de contabilitate și raportare privind GES pentru sectorul financiar din Parteneriatul privind aspectele financiare ale contabilizării carbonului (PCAF), în special partea A „Emisii finanțate” (versiunea din decembrie 2022);

(c)

își examinează emisiile totale de GES de categoria 3 pe baza celor 15 clase de categoria 3 identificate în Standardul pentru întreprinderi al Protocolului privind GES și în Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din cadrul Protocolului privind GES (categoria 3) (versiunea din 2011) utilizând estimări corespunzătoare. Ca alternativă, își poate examina emisiile indirecte de GES pe baza categoriilor prevăzute în clauza 5.2.4 din EN ISO 14064-1:2018 (excluzând emisiile indirecte de GES provenite din energia importată);

(d)

identifică și prezintă clasele sale semnificative din categoria 3 pe baza amplorii emisiilor estimate de GES ale acestora și a altor criterii prevăzute în Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din cadrul Protocolului privind GES (categoria 3) (versiunea din 2011, p. 61 și pp. 65-68) sau EN ISO 14064-1:2018 anexa H.3.2, cum ar fi cheltuielile financiare, influența, riscurile și oportunitățile de tranziție aferente sau punctele de vedere ale părților interesate;

(e)

calculează sau estimează emisiile de GES în clase semnificative de categoria 3 utilizând factori de emisie adecvați;

(f)

actualizează în fiecare an inventarul emisiilor de GES de categoria 3 din fiecare clasă semnificativă, pe baza datelor privind activitatea actuală; actualizează întregul inventar al GES de categoria 3 cel puțin o dată la trei ani sau în cazul producerii unui eveniment semnificativ sau a unei modificări semnificative a circumstanțelor [un eveniment semnificativ sau o modificare semnificativă a circumstanțelor se poate referi, de exemplu, la modificări ale activităților sau ale structurii întreprinderii, la modificări ale activităților sau ale structurii lanțului (lanțurilor) său (sale) valoric(e) din amonte și din aval, la o modificare a metodologiei de calcul sau la descoperirea unor erori];

(g)

prezintă măsura în care emisiile de GES de categoria 3 ale întreprinderii sunt măsurate utilizând date de intrare provenite de la activități specifice din cadrul lanțului valoric din amonte și din aval al entității și prezintă procentul de emisii calculat utilizând date primare obținute de la furnizori sau de la alți parteneri din lanțul valoric.

(h)

pentru fiecare clasă semnificativă de GES de categoria 3, prezintă limitele de raportare avute în vedere, metodele de calcul pentru estimarea emisiilor de GES, precum și dacă au fost aplicate instrumente de calcul și care au fost acestea. Clasele din categoria 3 ar trebui să fie în concordanță cu GHGP și să includă:

i.

emisiile indirecte de GES de categoria 3 provenite de la grupul contabil consolidat (societatea-mamă și filialele sale),

ii.

emisiile indirecte de GES de categoria 3 provenite de la entități asociate, asocieri în participație și filiale neconsolidate pentru care întreprinderea are capacitatea de a controla activitățile și relațiile operaționale (adică controlul operațional),

iii.

Emisiile de GES de categoriile 1, 2 și 3 provenite de la entități asociate, asocieri în participație, filiale neconsolidate (entități de investiții) și acorduri comune asupra cărora întreprinderea nu are control operațional și atunci când aceste entități fac parte din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii.

(i)

prezintă o listă a claselor de emisii de GES de categoria 3 incluse în inventar și excluse din inventar, împreună cu o justificare pentru clasele din categoria 3 excluse;

(j)

prezintă emisiile biogene de CO2 provenite din arderea sau biodegradarea biomasei care au loc în lanțul său valoric din amonte și din aval separat de emisiile brute de GES de categoria 3 și include emisiile de alte tipuri de GES (cum ar fi CH4 și N2O) și emisiile de CO2 care apar în ciclul de viață al biomasei, altele decât cele provenite din ardere sau biodegradare (cum ar fi emisiile de GES provenite din prelucrarea sau transportul biomasei) în calculul emisiilor de GES de categoria 3;

(k)

nu include în calculul emisiilor de GES din categoria 3 nicio absorbție și niciun fel de credite de carbon sau certificate de emisii de GES achiziționate, vândute sau transferate.

AR 47.

Atunci când elaborează informațiile privind emisiile totale de GES prevăzute la punctul 52, întreprinderea:

(a)

aplică următoarele formule pentru a calcula emisiile totale de GES:

Image 6

Image 7

(b)

prezintă emisiile totale de GES, făcând o distincție între emisiile derivate din metodele bazate pe amplasament și cele bazate pe piață aplicate, măsurând în același timp emisiile de GES de categoria 2.

AR 48.

Întreprinderea își prezintă emisiile totale de GES dezagregate în funcție de categoriile 1 și 2 și de categoria 3 semnificativă în conformitate cu tabelul de mai jos.

 

Retrospectiv

Obiective de etapă și ani-țintă

Valoare anul

Comparativ

N

% N / N-1

2025

2030

(2050)

Țintă % anuală /Anul de bază

Emisii de GES de categoria 1

Emisii brute de GES de categoria 1 emisii (tCO2 echivalent)

 

 

 

 

 

 

 

 

Procent din categoria 1

Emisiile de GES provenite din sistemele de comercializare reglementată a certificatelor de emisii (%)

 

 

 

 

 

 

 

 

Emisii de GES de categoria 2

Emisii brute de GES de categoria 2 bazate pe amplasament (tCO2 echivalent)

 

 

 

 

 

 

 

 

Emisiile brute de GES de categoria 2 bazate pe piață (tCO2 echivalent)

 

 

 

 

 

 

 

 

Emisii semnificative de GES de categoria 3

Emisii totale brute indirecte de GES (categoria 3) (tCO2 echivalent)

 

 

 

 

 

 

 

 

1

Bunuri și servicii achiziționate

 

 

 

 

 

 

 

 

[Subcategoria opțională: Cloud computing și servicii de centru de date

 

 

 

 

 

 

 

 

2

Bunuri de capital

 

 

 

 

 

 

 

 

3

Activități legate de combustibili și de energie

Activități (neincluse în categoria 1 sau categoria 2)

 

 

 

 

 

 

 

 

4

Transport și distribuție în amonte

 

 

 

 

 

 

 

 

5

Deșeuri generate în cadrul operațiunilor

 

 

 

 

 

 

 

 

6

Călătorii de afaceri

 

 

 

 

 

 

 

 

7

Naveta angajatului

 

 

 

 

 

 

 

 

8

Active închiriate în amonte

 

 

 

 

 

 

 

 

9

Transport în aval

 

 

 

 

 

 

 

 

10

Prelucrarea produselor vândute

 

 

 

 

 

 

 

 

11

Utilizarea produselor vândute

 

 

 

 

 

 

 

 

12

Tratamentul produselor vândute la sfârșitul ciclului de viață

 

 

 

 

 

 

 

 

13

Active închiriate în aval

 

 

 

 

 

 

 

 

14

Francize

 

 

 

 

 

 

 

 

15

Investiții

 

 

 

 

 

 

 

 

Emisiile totale de GES

Emisiile totale de GES (bazate pe amplasament) (tCO2 echivalent)

 

 

 

 

 

 

 

 

Emisiile totale de GES (bazate pe piață) (tCO2 echivalent)

 

 

 

 

 

 

 

 

AR 49.

Pentru a evidenția potențialele riscuri de tranziție, întreprinderea poate prezenta emisiile sale totale de GES dezagregate pe țări majore și, dacă este cazul, pe segmente de activitate (aplicând aceleași segmente pentru situațiile financiare, astfel cum se prevede în standardele de contabilitate, și anume IFRS 8 Segmente de activitate sau GAAP locale). Emisiile de GES de categoria 3 pot fi excluse din aceste defalcări pe țări dacă datele aferente nu sunt ușor accesibile.

AR 50.

Emisiile de GES din categoria 3 pot fi, de asemenea, prezentate în funcție de categoriile de emisii indirecte definite în EN ISO 14064-1:2018.

AR 51.

În cazul în care acest lucru este semnificativ pentru emisiile de categoria 3 ale întreprinderii, aceasta prezintă emisiile de GES generate de serviciile de cloud computing și de centre de date achiziționate ca subset al clasei generale din categoria 3„bunuri și servicii achiziționate în amonte”.

AR 52.

Emisiile totale de GES dezagregate în funcție de categoriile 1, 2 și 3 pot fi prezentate grafic în declarația privind durabilitatea (de exemplu, sub forma unei diagrame circulare sau a unui grafic cu bare), indicând defalcarea emisiilor de GES de-a lungul lanțului valoric (în amonte, operațiuni proprii, transport, în aval).

Intensitatea GES pe baza veniturilor nete

Orientări privind calculul

AR 53.

Atunci când prezintă informațiile privind intensitatea GES pe baza veniturilor nete prevăzute la punctul 53, întreprinderea:

(a)

calculează raportul intensității GES cu ajutorul următoarei formule:

Image 8

(b)

exprimă emisiile totale de GES în tone metrice de CO2 echivalent și venitul net în unități monetare (de exemplu, euro) și prezintă rezultatele pentru metoda bazată pe piață și pe amplasament;

(c)

include emisiile totale de GES la numărător și veniturile nete globale la numitor;

(d)

calculează emisiile totale de GES, astfel cum se prevede la punctul 44 litera (d) și la punctul 52 și

(e)

calculează venitul net în conformitate cu cerințele standardelor de contabilitate aplicate pentru situațiile financiare, și anume IFRS 15 sau GAAP locale.

AR 54.

Informațiile cantitative pot fi prezentate în următorul format tabelar.

Intensitatea GES per venit net

Comparativ

N

% N / N-1

Totalul emisiilor de GES (bazate pe amplasament) per venit net (tCO 2 echivalent/unitate monetară)

 

 

 

Totalul emisiilor de GES (bazate pe piață) per venit net (tCO 2 echivalent/unitate monetară)

 

 

 

Corelarea intensității GES pe baza venitului cu informații de raportare financiară

AR 55.

Reconcilierea veniturilor nete utilizate pentru calcularea intensității GES cu elementul-rând sau notele relevant(e) din situațiile financiare (astfel cum se prevede la punctul 55) poate fi efectuată:

(a)

printr-o trimitere încrucișată la elementul-rând aferent sau la prezentarea de informații aferentă din situațiile financiare; sau

(b)

în cazul în care venitul net nu poate fi raportat direct la un element-rând sau la o prezentare de informații din situațiile financiare, printr-o reconciliere cantitativă utilizând formatul tabelar de mai jos.

Venituri nete utilizate pentru calcularea intensității GES

 

Venituri nete (altele)

 

Total venituri nete (în situațiile financiare)

 

Cerința de prezentare de informații E1-7 – Absorbții de GES și proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon

Absorbțiile de GES și stocarea GES în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului valoric din amonte și din aval

AR 56.

Pe lângă inventarele emisiilor de GES, întreprinderile oferă transparență cu privire la modul și măsura în care fie îmbunătățesc absorbanții naturali, fie aplică soluții tehnice pentru absorbția GES din atmosferă în operațiunile proprii și în lanțul valoric propriu din amonte și din aval. Deși nu există concepte și metodologii general acceptate pentru contabilizarea absorbțiilor de GES, prezentul standard urmărește să sporească transparența în ceea ce privește eforturile întreprinderii de absorbție a GES din atmosferă [punctul 56 litera (a) și punctul 58]. Absorbțiile de GES din afara lanțului valoric pe care întreprinderea le sprijină prin achiziționarea de credite de carbon trebuie să fie prezentate separat, astfel cum se prevede la punctul 56 litera (b) și la punctul 59.

AR 57.

Atunci când prezintă informații privind absorbțiile și stocarea de GES din operațiunile proprii ale întreprinderii și din lanțul său valoric din amonte și din aval prevăzute la punctul 56 litera (a) și la punctul 58, pentru fiecare activitate de absorbție și stocare, întreprinderea descrie:

(a)

GES în cauză;

(b)

dacă absorbția și stocarea sunt biogene sau rezultate din schimbarea destinației terenurilor (de exemplu, împădurire, reîmpădurire, refacerea pădurilor, plantarea de arbori în mediul urban, agrosilvicultură, constituirea carbonului din sol etc.), tehnologice (de exemplu, captarea directă a aerului) sau hibride (de exemplu, bioenergie cu captarea și stocarea CO2) și detalii tehnologice privind absorbția, tipul de stocare și, dacă este cazul, transportul GES absorbite;

(c)

dacă este cazul, o scurtă explicație din care să reiasă dacă activitatea se califică drept soluție bazată pe natură și

(d)

modul în care este gestionat riscul de nepermanență, inclusiv determinarea și monitorizarea scurgerilor și a evenimentelor de inversare, după caz.

Orientări privind calculul

AR 58.

Atunci când elaborează informații privind absorbțiile și stocarea de GES din operațiunile proprii ale întreprinderii și din lanțul său valoric din amonte și din aval prevăzute la punctul 56 litera (a) și la punctul 58, întreprinderea:

(a)

ia în considerare, în măsura în care este aplicabil, Standardul pentru întreprinderi al Protocolului privind GES (versiunea din 2004), Standardul de produs (versiunea din 2011), Orientările agricole (versiunea din 2014), Orientările privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și orientările forestiere pentru contabilizarea proiectelor privind GES (versiunea din 2006);

(b)

aplică metode consensuale privind contabilizarea absorbțiilor de GES de îndată ce acestea sunt disponibile, în special cadrul de reglementare al UE pentru certificarea absorbțiilor de CO2;

(c)

dacă este cazul, explică rolul absorbțiilor pentru politica sa de atenuare a schimbărilor climatice;

(d)

include absorbțiile din operațiunile pe care le deține, le controlează sau la care contribuie și care nu au fost vândute unei alte părți prin credite de carbon;

(e)

dacă este cazul, marchează acele activități de absorbție a GES din operațiunile proprii sau din lanțul valoric care au fost convertite în credite de carbon și vândute altor părți pe piața voluntară;

(f)

contabilizează emisiile de GES asociate unei activități de absorbție, inclusiv transportului și stocării, în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-6 (categoriile 1, 2 sau 3). Pentru a spori transparența cu privire la eficiența unei activități de absorbție, inclusiv a transportului și a stocării, întreprinderea poate prezenta emisiile de GES asociate acestei activități (de exemplu, emisiile de GES provenite din consumul de energie electrică al tehnologiilor de captare directă a aerului), alături de cantitatea de emisii de GES absorbite, dar separat de aceasta;

(g)

în cazul unei re-eliberări în atmosferă, contabilizează respectivele emisii de GES drept compensare pentru absorbțiile din perioada de raportare;

(h)

utilizează cele mai recente valori GWP publicate de IPCC pe baza unui orizont de timp de 100 de ani pentru a calcula emisiile de CO2 de alte gaze altele decât CO2 și descrie ipotezele formulate, metodologiile și cadrele aplicate pentru calcularea cantității de absorbții de GES și

(i)

ia în considerare soluții bazate pe natură.

AR 59.

Întreprinderea dezagregă și prezintă separat absorbțiile de GES care au loc în operațiunile proprii și cele care au loc în lanțul său valoric din amonte și din aval. Activitățile de absorbție a GES din lanțul valoric din amonte și din aval le includ pe cele pe care întreprinderea le sprijină în mod activ, de exemplu, prin intermediul unui proiect de cooperare cu un furnizor. Nu se așteaptă ca întreprinderea să includă absorbțiile de GES care ar putea apărea în lanțul său valoric din amonte și din aval și de care nu are cunoștință.

AR 60.

Informațiile cantitative privind absorbțiile de GES pot fi prezentate utilizând următorul format tabelar.

Absorbții

Comparativ

N

% N / N-1

Activitatea de absorbție a GES 1 (de exemplu, refacerea pădurilor)

-

 

 

Activitatea de absorbție a GES 2 (de exemplu, captarea directă a aerului)

-

 

 

-

 

 

Absorbții totale de GES din operațiuni proprii (tCO2 echivalent)

 

 

 

Activitatea de absorbție a GES 1 (de exemplu, refacerea pădurilor)

-

 

 

Activitatea de absorbție a GES 2 (de exemplu, captarea directă a aerului)

-

 

 

-

 

 

Absorbții totale de GES în lanțul valoric din amonte și din aval (tCO2 echivalent)

 

 

 

Inversări (tCO2 echivalent)

 

 

 

Proiecte de atenuare a emisiilor de GES finanțate prin credite de carbon

AR 61.

Finanțarea proiectelor de reducere a emisiilor de GES în afara lanțului valoric al întreprinderii prin achiziționarea de credite de carbon care îndeplinesc standarde de înaltă calitate poate reprezenta o contribuție utilă la atenuarea schimbărilor climatice. Prezentul standard impune întreprinderii să precizeze dacă utilizează credite de carbon separat de emisiile de GES [punctul 56 litera (b) și punctul 59] și de țintele de reducere a emisiilor de GES (cerința de prezentare de informații E1-4). De asemenea, acesta impune întreprinderii să demonstreze gradul de utilizare și criteriile de calitate pe care le utilizează pentru aceste credite de carbon.

AR 62.

Atunci când prezintă informațiile privind creditele de carbon prevăzute la punctul 56 litera (b) și la punctul 59, întreprinderea prezintă următoarea defalcare, după caz:

(a)

ponderea (procentul din volum) proiectelor de reducere și de absorbție;

(b)

în cazul creditelor de carbon din proiectele de absorbție, o explicație din care să reiasă dacă acestea provin de la absorbanți biogeni sau tehnologici;

(c)

ponderea (procentul din volum) pentru fiecare standard de calitate recunoscut;

(d)

ponderea (procent din volum) proiectelor din UE și

(e)

ponderea (procentul din volum) care se califică drept ajustare corespunzătoare în temeiul articolului 6 din Acordul de la Paris.

Orientări privind calculul

AR 63.

Atunci când elaborează informațiile privind creditele de carbon prevăzute la punctul 56 litera (b) și la punctul 59, întreprinderea:

(a)

ia în considerare standarde de calitate recunoscute;

(b)

dacă este cazul, explică rolul creditelor de carbon în politica sa de atenuare a schimbărilor climatice;

(c)

nu include creditele de carbon emise în cadrul proiectelor de reducere a emisiilor de GES din lanțul său valoric, deoarece reducerile respective ale emisiilor de GES trebuie să fie deja prezentate în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-6 (categoria 2 sau 3) în momentul în care se produc (adică se evită dubla contabilizare);

(d)

nu include creditele de carbon din proiectele de absorbție a GES în cadrul lanțului său valoric, deoarece absorbțiile respective de GES pot fi deja contabilizate în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-7 în momentul în care se produc (adică se evită dubla contabilizare);

(e)

nu prezintă creditele de carbon ca o compensare a emisiilor sale de GES în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-6 privind emisiile de GES;

(f)

nu prezintă creditele de carbon ca mijloc de atingere a țintelor de reducere a emisiilor de GES prezentate în temeiul cerinței de prezentare de informații E1-4 și

(g)

calculează cantitatea de credite de carbon care urmează să fie anulate în viitor, ca sumă a creditelor de carbon exprimate în tone metrice de CO2 echivalent pe durata acordurilor contractuale existente.

AR 64.

Informațiile privind creditele de carbon anulate în anul de raportare și a căror anulare este planificată în viitor pot fi prezentate utilizând următoarele formate tabelare.

Credite de carbon anulate în anul de raportare

Comparativ

N

Total (tCO2 echivalent)

 

 

Ponderea din proiectele de absorbție (%)

 

 

Ponderea din proiectele de reducere (%)

 

 

Standardul de calitate recunoscut 1 (%)

 

 

Standardul de calitate recunoscut 2 (%)

 

 

Standardul de calitate recunoscut 3 (%)

 

 

 

 

Ponderea din proiectele din cadrul UE (%)

 

 

Ponderea creditelor de carbon care se califică drept ajustări corespunzătoare (%)

 

 

Credite de carbon planificate a fi anulate în viitor

Cuantum până la [perioada]

Total (t CO2 echivalent)

 

Cerința de prezentare de informații E1-8 – Stabilirea prețului intern al carbonului

AR 65.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctele 62 și 63, dacă este cazul, entitatea explică pe scurt dacă și în ce mod prețurile carbonului utilizate în sistemele interne de stabilire a prețului carbonului sunt coerente cu cele utilizate în situațiile financiare. Acest lucru se realizează în ceea ce privește prețurile interne ale carbonului utilizate pentru:

(a)

evaluarea duratei de viață utilă și a valorii reziduale a activelor sale (active necorporale, imobilizări corporale);

(b)

deprecierea activelor și

(c)

evaluarea la valoarea justă a activelor achiziționate prin achiziții comerciale.

AR 66.

Informațiile pot fi prezentate utilizând următorul tabel:

Tipuri de prețuri interne ale carbonului

Volumul în cauză (tCO2 echivalent)

Prețuri aplicate (EUR/tCO2 echivalent)

Descrierea descriere

Preț teoretic CapEx

 

 

 

Preț teoretic al investițiilor în cercetare și dezvoltare (C&D)

 

 

 

Taxa sau fondul intern de carbon

 

 

 

Prețurile carbonului pentru testarea deprecierii

 

 

 

Etc.

 

 

 

Cerința de prezentare de informații E1-9 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative și ale oportunităților potențiale legate de climă

Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice și de tranziție semnificative

AR 67.

Riscurile fizice și riscurile de tranziție semnificative legate de climă pot afecta poziția financiară a întreprinderii (de exemplu, activele deținute, activele închiriate controlate financiar și pasivele), performanța (de exemplu, creșterea/scăderea potențială viitoare a veniturilor nete și a costurilor ca urmare a întreruperilor activității, creșterea prețurilor de furnizare care conduc la posibile erodări ale marjelor) și fluxurile de trezorerie. Probabilitatea scăzută, gravitatea ridicată și orizonturile de timp pe termen lung ale unor expuneri la riscul fizic legate de climă și incertitudinea care rezultă din tranziția către o economie durabilă înseamnă că vor exista efecte financiare anticipate semnificative asociate care nu intră în domeniul de aplicare al cerințelor standardelor de contabilitate aplicabile.

AR 68.

În prezent, nu există o metodologie general acceptată pentru evaluarea sau măsurarea modului în care riscurile fizice și riscurile de tranziție semnificative pot afecta poziția financiară viitoare, performanța financiară și fluxurile de trezorerie ale întreprinderii. Prin urmare, prezentarea efectelor financiare (astfel cum se prevede la punctele 64, 66 și 67) va depinde de metodologia internă a întreprinderii și de exercitarea unui raționament semnificativ în determinarea datelor de intrare și a ipotezelor necesare pentru cuantificarea efectelor financiare anticipate ale acestora.

Orientări privind calculul – Efectele financiare anticipate ale riscurilor fizice semnificative

AR 69.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 64 litera (a) și la punctul 66, întreprinderea explică dacă și în ce mod:

(a)

a evaluat efectele financiare anticipate asupra activelor și activităților comerciale expuse unui risc fizic semnificativ, inclusiv domeniul de aplicare, orizonturile de timp, metodologia de calcul, ipotezele principale și parametrii și limitările evaluării și

(b)

evaluarea activelor și a activităților comerciale considerate a fi expuse unui risc fizic semnificativ se bazează pe procesul de determinare a riscului fizic semnificativ sau face parte din acesta, astfel cum se prevede la punctul 20 litera (b) și la punctul AR 11 și de stabilire a scenariilor climatice, astfel cum se prevede la punctele 19 și AR 13-AR 14. În special, aceasta explică modul în care a definit orizonturi de timp pe termen mediu și lung și modul în care aceste definiții sunt legate de durata de viață preconizată a activelor întreprinderii, de orizonturile de planificare strategică și de planurile de alocare a capitalului.

AR 70.

Atunci când elaborează informațiile privind activele expuse unui risc fizic semnificativ care trebuie prezentate în conformitate cu punctul 66 litera (a), întreprinderea:

(a)

calculează activele expuse unui risc fizic semnificativ ca valoare monetară și ca proporție (procent) din totalul activelor la data raportării (adică proporția este o estimare a valorii contabile a activelor expuse unui risc fizic semnificativ împărțită la valoarea contabilă totală, astfel cum se menționează în situația poziției financiare sau în bilanț). Estimarea activelor expuse unui risc fizic semnificativ se obține pornind de la activele recunoscute în situațiile financiare. Estimarea valorilor monetare și a proporției activelor expuse riscului fizic poate fi prezentată fie ca o valoare unică, fie ca interval.

(b)

La determinarea activelor expuse unui risc fizic semnificativ se iau în considerare toate tipurile de active, inclusiv activele care fac obiectul unui leasing financiar/drept de utilizare.

(c)

Pentru a contextualiza aceste informații, întreprinderea:

i.

prezintă locul în care se află activele sale semnificative expuse unui risc fizic semnificativ. Activele semnificative situate (59) pe teritoriul UE sunt agregate pe coduri NUTS la nivel de 3 cifre (Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică). Pentru activele semnificative situate în afara teritoriului UE, defalcarea pe coduri NUTS va fi furnizată numai dacă este cazul;

ii.

dezagregă valorile monetare ale activelor expuse riscului în funcție de riscul fizic acut și cronic (60).

(d)

calculează ponderea activelor expuse unui risc fizic semnificativ care rezultă din AR 66 litera (a) care este abordată prin acțiunile de adaptare la schimbările climatice pe baza informațiilor prezentate în cerința de prezentare de informații E1-3. Aceasta vizează aproximarea riscurilor nete.

AR 71.

Atunci când elaborează informațiile solicitate în temeiul punctului 64 litera (a) și al punctului 66 litera (d), întreprinderea poate evalua și prezenta cota din veniturile nete din activitățile comerciale expuse unui risc fizic. Această prezentare de informații

(a)

se bazează pe venitul net în conformitate cu cerințele standardelor de contabilitate aplicate pentru situațiile financiare, și anume IFRS 15 sau GAAP locale;

(b)

poate include o defalcare a activităților economice ale întreprinderii cu detaliile corespunzătoare privind procentul aferent din venitul net total, factorii de risc (pericole, expunere și sensibilitate) și, dacă este posibil, amploarea efectelor financiare anticipate în ceea ce privește erodarea marjei pe termen scurt, mediu și lung. Natura activităților comerciale poate fi, de asemenea, dezagregată pe segmente de activitate dacă entitatea a prezentat contribuția marjelor pe segmente de activitate în raportarea sa pe segmente din situațiile financiare.

Orientări privind calculul – Efectele financiare anticipate ale riscului de tranziție

AR 72.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 64 litera (b) și la punctul 67 litera (a), întreprinderea explică dacă și în ce mod:

(a)

a evaluat efectele potențiale asupra performanței și poziției financiare viitoare pentru activele și activitățile comerciale expuse unui risc de tranziție semnificativ, inclusiv domeniul de aplicare, metodologia de calcul, ipotezele principale și parametrii și limitările evaluării și

(b)

evaluarea activelor și a activităților comerciale considerate a fi expuse unui risc de tranziție semnificativ se bazează pe procesul de determinare a riscurilor de tranziție semnificative sau face parte din acesta, astfel cum se descrie la punctul 20 litera (c) și la punctul AR 11 și de stabilire a scenariilor, astfel cum se prevede la punctele AR 12-AR 13. În special, aceasta explică modul în care a definit orizonturi de timp pe termen mediu și lung și modul în care aceste definiții sunt legate de durata de viață preconizată a activelor întreprinderii, de orizonturile de planificare strategică și de planurile de alocare a capitalului.

AR 73.

Atunci când prezintă informațiile privind activele expuse unui risc de tranziție semnificativ, astfel cum se prevede la punctul 67 literele (a) și (b):

(a)

întreprinderea include cel puțin o estimare a valorii activelor potențial depreciate (în valori monetare și ca proporție/procent) din anul de raportare până în 2030 și din 2030 până în 2050. Prin active depreciate se înțelege activele principale active sau planificate în mod ferm ale întreprinderii cu emisii blocate semnificative de GES pe durata lor de viață operațională. Activele principale planificate în mod ferm sunt cele pe care întreprinderea le va utiliza cel mai probabil în următorii cinci ani. Valoarea poate fi exprimată ca interval de valori ale activelor bazate pe diferite scenarii climatice și de politică, inclusiv un scenariu aliniat la limitarea schimbărilor climatice la 1,5 °C;

(b)

întreprinderea prezintă o defalcare a valorii contabile a activelor sale imobiliare, inclusiv a activelor care constau în drepturi de utilizare, pe clase de eficiență energetică. Eficiența energetică este reprezentată fie ca intervale ale consumului de energie în kWh/m2, fie sub formă de clasă de etichetare EPC (61) (certificat de performanță energetică) (62). În cazul în care întreprinderea nu poate obține aceste informații pe baza unui efort optim, aceasta prezintă valoarea contabilă totală a activelor imobiliare pentru care consumul de energie se bazează pe estimări interne;

(c)

întreprinderea calculează proporția (procentul) din activele totale (inclusiv activele care fac obiectul leasingului financiar/dreptului de utilizare) expuse unui risc de tranziție semnificativ vizat de acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice pe baza informațiilor publicate în cadrul cerinței de prezentare de informații E1-3. Valoarea totală a activelor este valoarea contabilă din bilanț la data raportării.

AR 74.

Atunci când prezintă informațiile privind datoriile potențiale rezultate din riscuri de tranziție semnificative prevăzute la punctul 67 litera (d):

(a)

întreprinderile care exploatează instalații reglementate de un sistem de comercializare a certificatelor de emisii pot include o serie de obligații viitoare potențiale care decurg din aceste sisteme;

(b)

întreprinderile care fac obiectul EU ETS pot prezenta datoriile viitoare potențiale care se referă la planurile lor de alocare pentru perioada anterioară anului 2030 inclusiv. Datoriile potențiale pot fi estimat pe baza:

i.

numărului de certificate deținute de întreprindere la începutul perioadei de raportare;

ii.

numărului de certificate care urmează să fie achiziționate de pe piață anual, și anume înainte de 2030 inclusiv;

iii.

decalajului dintre emisiile viitoare estimate în cadrul diferitelor scenarii de tranziție și alocările cu titlu gratuit de certificate care sunt cunoscute pentru perioada de până în 2030 și

iv.

costului anual estimat pe tonă de CO2 pentru care urmează să fie achiziționat un certificat;

(c)

La evaluarea datoriilor sale viitoare potențiale, întreprinderea poate lua în considerare și prezenta numărul de certificate de emisii de GES de categoria 1 din cadrul sistemelor reglementate de comercializare a certificatelor de emisii și numărul cumulat de certificate de emisii stocate (din certificatele anterioare) la începutul perioadei de raportare;

(d)

întreprinderile care prezintă volume de credite de carbon planificate a fi anulate în viitorul apropiat (cerința de prezentare de informații E1-7) pot prezenta datoriile viitoare potențiale asociate cu acestea bazate pe acordurile contractuale existente;

(e)

de asemenea, întreprinderea poate include emisiile sale brute din categoriile 1, 2 și emisiile totale de GES monetizate (în unități monetare) calculate după cum urmează:

i.

emisiile de GES de categoriile 1 și 2 monetizate în anul de raportare prin următoarea formulă:

(a)

Image 9

ii.

emisiile totale de GES monetizate în anul de raportare prin următoarea formulă:

(b)

Image 10

iii.

prin utilizarea unei rate a costurilor inferioare, medii și superioare (63) pentru emisiile de GES (de exemplu, prețul de piață al carbonului și estimări diferite pentru costurile societale ale carbonului) și motivele pentru selectarea acestora.

AR 75.

Alte abordări și metodologii pot fi aplicate pentru a evalua modul în care riscurile de tranziție pot afecta poziția financiară viitoare a întreprinderii. În orice caz, prezentarea efectelor financiare anticipate include o descriere a metodologiilor și a definițiilor utilizate de întreprindere.

AR 76.

Atunci când elaborează informațiile solicitate în temeiul punctului 67 litera (e), întreprinderea poate evalua și prezenta cota din veniturile nete din activitățile comerciale expuse riscurilor de tranziție. Această prezentare de informații:

(a)

se bazează pe venitul net în conformitate cu cerințele standardelor de contabilitate aplicate pentru situațiile financiare, și anume IFRS 15 sau GAAP locale;

(b)

poate include o defalcare a activităților economice ale întreprinderii cu detaliile corespunzătoare privind procentul aferent din venitul net curent, factorii de risc (evenimente și expunere) și, dacă este posibil, efectele financiare anticipate în ceea ce privește erodarea marjei pe termen scurt, mediu și lung. Natura activităților comerciale poate fi, de asemenea, dezagregată pe segmente de activitate dacă entitatea a prezentat contribuția marjelor pe segmente de activitate în raportarea sa pe segmente din situațiile financiare.

Corelarea cu informațiile de raportare financiară

AR 77.

Reconcilierea valorii semnificative a activelor, a datoriilor și a veniturilor nete (vulnerabile la riscuri fizice sau riscuri de tranziție semnificative) cu elementul-rând sau cu prezentarea de informații relevant(ă) (de exemplu, în raportarea pe segmente) din situațiile financiare (astfel cum se prevede la punctul 68) poate fi prezentată de întreprindere după cum urmează:

(a)

printr-o trimitere încrucișată la elementul-rând aferent sau la prezentarea de informații aferentă din situațiile financiare dacă aceste valori pot fi identificate în situațiile financiare sau

(b)

în cazul în care acestea nu pot fi raportate direct, ca reconciliere cantitativă a fiecăreia la elementul-rând sau la prezentarea de informații relevant(ă) din situațiile financiare, utilizând formatul tabelar de mai jos.

Valoarea contabilă a activelor sau a datoriilor sau a veniturilor vulnerabile la riscuri fizice sau de tranziție semnificative

 

Ajustarea elementelor

 

Active sau datorii sau venituri nete în situațiile financiare

 

AR 78.

Întreprinderea asigură coerența datelor și a ipotezelor pentru evaluarea și raportarea efectelor financiare anticipate – ale riscurilor fizice și ale riscurilor de tranziție semnificative în declarația privind durabilitatea cu datele și ipotezele corespunzătoare utilizate pentru situațiile financiare (de exemplu, prețurile carbonului utilizate pentru evaluarea deprecierii activelor, durata de viață utilă a activelor, estimări și provizioane). Entitatea explică motivele oricărei neconcordanțe (de exemplu, dacă toate implicațiile financiare ale riscurilor legate de climă sunt încă în curs de evaluare sau nu sunt considerate semnificative în situațiile financiare).

AR 79.

Pentru efectele viitoare potențiale asupra datoriilor [astfel cum se prevede la punctul 67 litera (d)], dacă este cazul, entitatea face trimiteri încrucișate la descrierea sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii din situațiile financiare.

Oportunități legate de climă

AR 80.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 69 litera (a), întreprinderea explică natura economiilor de costuri (de exemplu, din reducerea consumului de energie), orizonturile de timp și metodologia utilizată, inclusiv domeniul de aplicare al evaluării, ipotezele principale și limitările, precum și dacă și cum a fost aplicată analiza pe bază de scenarii.

AR 81.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 69 litera (b), întreprinderea explică modul în care a evaluat dimensiunea pieței sau orice modificări preconizate ale veniturilor nete din produse și servicii cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau soluțiile de adaptare, inclusiv domeniul de aplicare al evaluării, orizontul de timp, ipotezele principale și limitările, precum și măsura în care această piață este accesibilă întreprinderii. Informațiile privind dimensiunea pieței pot fi puse în perspectiva veniturilor actuale aliniate la taxonomie prezentate în temeiul dispozițiilor Regulamentului (UE) 2020/852. Entitatea poate explica, de asemenea, modul în care își va urmări oportunitățile legate de climă și, dacă este posibil, acest lucru ar trebui să fie corelat cu prezentarea de informații privind politicile, obiectivele și acțiunile prevăzute în cerințele de prezentare de informații E1-2, E1-3 și E1-4.

ESRS E2

POLUAREA

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de poluare

Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare

Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare

Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului

Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită

Cerința de prezentare de informații E2-6 – Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de poluare

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare

Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare

Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului

Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită

Cerința de prezentare de informații E2-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de poluare

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă:

(a)

modul în care întreprinderea afectează poluarea aerului, a apei și a solului, în ceea ce privește impacturile semnificative pozitive și negative, reale sau potențiale;

(b)

acțiunile întreprinse și rezultatul acestor acțiuni pentru prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative reale sau potențiale, precum și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților;

(c)

planurile și capacitatea întreprinderii de a-și adapta strategia și modelul de afaceri în conformitate cu tranziția către o economie durabilă și cu necesitatea de a preveni, controla și elimina poluarea. Scopul este de a crea un mediu fără substanțe toxice, cu poluare zero, inclusiv în sprijinul Planului de acțiune al UE „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”;

(d)

natura, tipul și amploarea riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii legate de impacturile și dependențele întreprinderii legate de poluare, precum și prevenirea, controlul, eliminarea sau reducerea poluării, inclusiv atunci când acest lucru decurge din aplicarea reglementărilor, și modul în care întreprinderea gestionează acest lucru și

(e)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din impacturile și dependențele întreprinderii în legătură cu poluarea.

2.

Prezentul standard stabilește cerințele de prezentare de informații referitoare la următoarele aspecte de durabilitate: poluarea aerului, a apei, a solului, substanțele care prezintă motive de îngrijorare, inclusiv substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită.

3.

Poluarea aerului” se referă la emisiile în aer ale întreprinderii (atât în interior, cât și în exterior) și la prevenirea, controlul și reducerea acestor emisii.

4.

Poluarea apei” se referă la emisiile în apă ale întreprinderii și la prevenirea, controlul și reducerea acestor emisii.

5.

Poluarea solului” se referă la emisiile în sol ale întreprinderii și la prevenirea, controlul și reducerea acestor emisii.

6.

În ceea ce privește „substanțele care prezintă motive de îngrijorare”, acest standard acoperă producția, utilizarea și/sau distribuția și comercializarea de către întreprindere a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare, inclusiv a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită. Cerințele de prezentare de informații privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare au scopul de a oferi utilizatorilor o înțelegere a impacturilor reale sau potențiale legate de astfel de substanțe, ținând seama și de posibilele restricții privind utilizarea și/sau distribuția și comercializarea acestora.

Interacțiuni cu alte ESRS

7.

Tema poluării este strâns legată de alte subteme de mediu, cum ar fi schimbările climatice, resursele de apă și cele marine, biodiversitatea și economia circulară. Astfel, pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare a ceea ce ar putea fi semnificativ din punctul de vedere al poluării, cerințele relevante de prezentare de informații sunt reglementate în alte standarde de mediu, după cum urmează:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice, care abordează următoarele șapte gaze cu efect de seră legate de poluarea aerului: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), protoxidul de azot (N2O), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC), hexafluorura de sulf (SF6) și trifluorura de azot (NF3).

(b)

ESRS E3 Resursele de apă și cele marine, care abordează consumul de apă, în special în zonele cu risc hidric, reciclarea și stocarea apei. Acesta include, de asemenea, gestionarea responsabilă a resurselor marine, inclusiv natura și cantitatea produselor de bază legate de resursele marine (cum ar fi pietrișul, mineralele de adâncime, peștele și fructele de mare) utilizate de întreprindere. Acest standard acoperă efectele negative, în ceea ce privește poluarea resurselor de apă și a celor marine, inclusiv microplasticele, generată de astfel de activități.

(c)

ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele, care abordează ecosistemele și speciile. Acest standard abordează poluarea ca factor determinant direct al impactului asupra declinului biodiversității.

(d)

ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară, care abordează în special tranziția de la extracția de resurse neregenerabile și punerea în aplicare a unor practici care previn generarea de deșeuri, inclusiv poluarea generată de deșeuri.

8.

Impacturile legate de poluare ale întreprinderii pot afecta oamenii și comunitățile. Efectele negative semnificative asupra comunităților afectate cauzate de impacturile legate de poluare care pot fi atribuite întreprinderii sunt incluse în ESRS S3 Comunitățile afectate.

9.

Prezentul standard ar trebui interpretat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

10.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și raportate împreună cu acestea.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de poluare

11.

Întreprinderea descrie procesul de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și furnizează informații cu privire la:

(a)

dacă întreprinderea și-a examinat amplasamentele și activitățile economice pentru a identifica impacturile, riscurile și oportunitățile reale și potențiale legate de poluare în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului valoric din amonte și din aval și, în caz afirmativ, metodologiile, ipotezele și instrumentele utilizate în procesul de examinare;

(b)

dacă și în ce mod întreprinderea a efectuat consultări, în special cu comunitățile afectate.

Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare

12.

Întreprinderea descrie politicile sale adoptate pentru a-și gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de prevenirea și controlul poluării.

13.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative legate de poluare.

14.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 12 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de poluare în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative.

15.

Întreprinderea indică, în ceea ce privește propriile sale operațiuni și lanțul valoric propriu din amonte și din aval, dacă și în ce mod politicile sale abordează următoarele aspecte, în cazul în care acestea sunt semnificative:

(a)

atenuarea impacturilor negative legate de poluarea aerului, a apei și a solului, inclusiv prevenirea și controlul;

(b)

înlocuirea și reducerea la minimum a utilizării substanțelor care prezintă motive de îngrijorare și eliminarea treptată a substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită, în special pentru utilizarea neesențială în societate și în produsele destinate consumatorilor și

(c)

evitarea incidentelor și a situațiilor de urgență și, dacă și când acestea se produc, controlarea și limitarea impactului acestora asupra oamenilor și asupra mediului.

Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare

16.

Întreprinderea prezintă acțiunile sale legate de poluare, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare.

17.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate pentru a atinge obiectivele și țintele de politică legate de poluare.

18.

Descrierea planurilor de acțiune și a resurselor legate de poluare trebuie să conțină informațiile prevăzute în ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative.

19.

Pe lângă ESRS 2 MDR-A, întreprinderea poate să precizeze nivelul din următoarea ierarhie a măsurilor de atenuare la care se pot aloca o acțiune și resurse:

(a)

evitarea poluării, inclusiv orice eliminare treptată a materialelor sau a compușilor care au un impact negativ (prevenirea poluării la sursă);

(b)

reducerea poluării, inclusiv: orice eliminare treptată a materialelor sau a compușilor; îndeplinirea cerințelor de punere în aplicare, cum ar fi cerințele privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) sau îndeplinirea criteriilor de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în ceea ce privește prevenirea și controlul poluării în conformitate cu Regulamentul privind taxonomia UE și cu actele sale delegate (reducerea la minimum a poluării) și

(c)

refacerea, regenerarea și transformarea ecosistemelor în care a avut loc poluarea (controlul impactului atât al activităților regulate, cât și al incidentelor).

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare

20.

Întreprinderea prezintă țintele legate de poluare pe care le-a stabilit.

21.

Obiectivul acestei cerințe privind prezentarea de informații este de a permite o înțelegere a țintelor pe care întreprinderea le-a stabilit pentru a sprijini politicile sale legate de poluare și pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de poluare.

22.

Descrierea țintelor conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor.

23.

Informațiile prevăzute la punctul 20 indică dacă și în ce mod țintele sale sunt legate de prevenirea și controlul:

(a)

poluanților atmosferici și sarcinilor specifice respective;

(b)

emisiilor în apă și sarcinilor specifice respective;

(c)

poluării solului și sarcinilor specifice respective și

(d)

substanțelor care prezintă motive de îngrijorare și substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită.

24.

Pe lângă ESRS 2 MDR-T, întreprinderea poate specifica dacă la stabilirea țintelor au fost luate în considerare pragurile ecologice (de exemplu, integritatea biosferei, epuizarea stratului de ozon stratosferic, încărcarea atmosferică cu aerosoli, epuizarea solului, acidifierea oceanelor) și alocările specifice entității. În acest caz, întreprinderea poate preciza:

(a)

pragurile ecologice identificate și metodologia utilizată pentru identificarea lor;

(b)

dacă pragurile sunt sau nu specifice entității și, în caz afirmativ, modul în care acestea au fost stabilite și

(c)

modul în care este repartizată responsabilitatea pentru respectarea pragurilor ecologice identificate în cadrul întreprinderii.

25.

Întreprinderea specifică, în cadrul informațiilor contextuale, dacă țintele pe care le-a stabilit și prezentat sunt obligatorii (prin legislație) sau voluntare.

Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului

26.

Întreprinderea prezintă poluanții pe care îi emite prin operațiunile proprii, precum și microplasticele pe care le generează sau le utilizează.

27.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a emisiilor pe care întreprinderea le generează în aer, apă și sol în operațiunile poprii, precum și a generării și utilizării microplasticelor.

28.

Întreprinderea prezintă valorile următoarelor emisii:

(a)

fiecare poluant enumerat în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (64) (Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați – „Regulamentul EPRTR”) emis în aer, apă și sol, cu excepția emisiilor de GES care sunt publicate în conformitate cu ESRS E1 Schimbările climatice (65);

(b)

microplasticele generate sau utilizate de întreprindere.

29.

Valorile menționate la punctul 28 sunt valori consolidate, inclusiv emisiile provenite de la instalațiile asupra cărora întreprinderea are control financiar și cele asupra cărora are control operațional. Consolidarea include numai emisiile provenite de la instalațiile pentru care este depășită valoarea pragului aplicabilă specificată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 166/2006.

30.

Întreprinderea pune informațiile în context și descrie:

(a)

schimbările în timp;

(b)

metodologiile de măsurare și

(c)

procesul (procesele) de colectare a datelor privind contabilizarea și raportarea în materie de poluare, inclusiv tipul de date necesare și sursele de informații.

31.

Atunci când se alege o metodologie inferioară în comparație cu măsurarea directă a emisiilor pentru cuantificarea emisiilor, întreprinderea prezintă motivele pentru alegerea acestei metodologii inferioare. În cazul în care utilizează estimări, întreprinderea prezintă standardul, studiul sectorial sau sursele care stau la baza estimărilor sale, precum și gradul posibil de incertitudine și intervalul de estimări care reflectă incertitudinea de măsurare.

Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită

32.

Întreprinderea prezintă informații privind producerea, utilizarea, distribuția, comercializarea și importul/exportul de substanțe care prezintă motive de îngrijorare și de substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită ca atare, în amestecuri sau în articole.

33.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea impactului întreprinderii asupra sănătății și a mediului prin intermediul substanțelor care prezintă motive de îngrijorare și al substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită ca atare. Aceasta trebuie, de asemenea, să permită înțelegerea riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii, inclusiv a expunerii la aceste substanțe și a riscurilor care decurg din modificările reglementărilor.

34.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 32 include cantitățile totale de substanțe care prezintă motive de îngrijorare care sunt generate sau utilizate în timpul producției sau care sunt achiziționate, precum și cantităților totale de substanțe care prezintă motive de îngrijorare care părăsesc instalațiile sale sub formă de emisii, de produse sau ca parte a unor produse sau servicii, împărțite în clase principale de pericol ale substanțelor care prezintă motive de îngrijorare.

35.

Întreprinderea prezintă separat informațiile privind substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită.

Cerința de prezentare de informații E2-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de poluare

36.

Întreprinderea prezintă efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de poluare.

37.

Informațiile prevăzute la punctul 36 se adaugă la informațiile privind efectele financiare curente asupra poziției financiare a întreprinderii, a performanței sale financiare și a fluxurilor sale de trezorerie pentru perioada de raportare prevăzute în ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d).

38.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:

(a)

a efectelor financiare anticipate ca urmare a riscurilor semnificative care decurg din impacturile și dependențele legate de poluare și a modului în care aceste riscuri au (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor avea) o influență semnificativă asupra performanței financiare a întreprinderii, a poziției sale financiare și a fluxurilor sale de numerar, pe termen scurt, mediu și lung.

(b)

a efectelor financiare anticipate ca urmare a oportunităților semnificative legate de prevenirea și controlul poluării.

39.

Prezentarea cuprinde:

(a)

o cuantificare a efectelor financiare anticipate în termeni monetari înainte de luarea în considerare a acțiunilor legate de poluare sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil fără costuri sau eforturi nejustificate, informații calitative. În ceea ce privește efectele financiare care decurg din oportunități, nu este necesară o cuantificare în cazul în care aceasta ar conduce la o prezentare care nu îndeplinește caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea ESRS 1 apendicele B Caracteristici calitative ale informațiilor);

(b)

o descriere a efectelor avute în vedere, a impacturilor aferente și a orizonturilor de timp în care este probabil ca acestea să se materializeze și

(c)

ipotezele principale utilizate pentru cuantificarea efectelor financiare anticipate, precum și sursele și nivelul de incertitudine al ipotezelor respective.

40.

Informațiile furnizate în temeiul punctului 38 litera (a) includ:

(a)

ponderea veniturilor nete obținute din produse și servicii care sunt sau care conțin substanțe care prezintă motive de îngrijorare și ponderea veniturilor nete obținute din produse și servicii care sunt sau care conțin substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită;

(b)

cheltuielile de exploatare și de capital suportate în perioada de raportare în legătură cu incidentele majore și cu depozitele;

(c)

dispozițiile privind costurile de protecție a mediului și de remediere, de exemplu, pentru reabilitarea amplasamentelor contaminate, reabilitarea depozitelor de deșeuri, eliminarea contaminării mediului în locurile de producție sau de depozitare existente și măsuri similare.

41.

Întreprinderea prezintă orice informații contextuale relevante, inclusiv o descriere a incidentelor și a depozitelor semnificative în care poluarea a avut impacturi negative asupra mediului și/sau se preconizează că va avea efecte negative asupra fluxurilor financiare de trezorerie, a poziției financiare și a performanței financiare a întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E2. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

ESRS 2 PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de poluare

AR 1.

Atunci când efectuează o evaluare a semnificației subtemelor de mediu, întreprinderea evaluează semnificația poluării în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și poate lua în considerare cele patru etape de mai jos, cunoscute și sub denumirea de abordarea LEAP:

(a)

etapa 1: identificarea locului din cadrul operațiunilor proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval în care se manifestă interfața cu natura;

(b)

etapa 2: evaluarea dependențelor și a impacturilor legate de poluare;

(c)

etapa 3: evaluarea riscurilor și a oportunităților semnificative și

(d)

etapa 4: elaborarea și raportarea rezultatelor evaluării semnificației.

AR 2.

Evaluarea semnificației pentru ESRS E2 corespunde primelor trei etape ale acestei abordări LEAP. A patra etapă abordează rezultatul procesului.

AR 3.

Procesul de evaluare a semnificației impacturilor, a dependențelor, a riscurilor și a oportunităților ia în considerare dispozițiile din ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și din IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii.

AR 4.

Subtemele vizate de evaluarea semnificației în cadrul ESRS E2 includ:

(a)

poluarea aerului, a apei și a solului (cu excepția emisiilor de GES și a deșeurilor), microplasticele și substanțele care prezintă motive de îngrijorare;

(b)

dependențele de serviciile ecosistemice care contribuie la atenuarea impacturilor legate de poluare.

AR 5.

În etapa 1, pentru a identifica locul din cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval în care se manifestă interfața cu natura, întreprinderea poate lua în considerare:

(a)

amplasamentele activelor și operațiunilor directe și activitățile conexe din amonte și din aval de-a lungul lanțului valoric;

(b)

amplasamentele în care se produc emisiile de poluanți în apă, sol și aer și

(c)

sectoarele sau unitățile operaționale legate de emisiile respective sau de producerea, utilizarea, distribuția, comercializarea și importul/exportul de microplastice, de substanțe care prezintă motive de îngrijorare și de substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită ca atare, în amestecuri sau în articole.

AR 6.

Etapa 2 se referă la evaluarea impacturilor și a dependențelor întreprinderii pentru fiecare amplasament sau sector/unitate operațională semnificativ(ă), inclusiv prin evaluarea gravității și a probabilității impacturilor asupra mediului și a sănătății populației.

AR 7.

În etapa 3, pentru a evalua riscurile și oportunitățile sale semnificative pe baza rezultatelor etapelor 1 și 2, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:

(a)

identificarea riscurilor de tranziție și a oportunităților în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval în funcție de următoarele categorii:

i.

aspecte politice și juridice: de exemplu, introducerea de reglementări, expunerea la sancțiuni și litigii (de exemplu, neglijența față de ecosisteme), obligații de raportare sporite;

ii.

tehnologie: de exemplu, înlocuirea produselor sau a serviciilor cu produse sau servicii cu un impact mai redus, tranziția către alte substanțe decât substanțele care prezintă motive de îngrijorare;

iii.

piață: de exemplu, schimbarea ofertei, a cererii și a finanțării, volatilitatea sau creșterea costurilor anumitor substanțe și

iv.

reputație: de exemplu, modificarea percepției societății, a clienților sau a comunității ca urmare a rolului unei organizații în prevenirea și controlul poluării;

(b)

identificarea riscurilor fizice, de exemplu întreruperea bruscă a accesului la apă curată, ploi acide sau alte incidente de poluare care ar putea conduce sau care au condus la poluare cu efecte ulterioare asupra mediului și societății;

(c)

identificarea oportunităților legate de prevenirea și controlul poluării clasificate în funcție de:

i.

utilizarea eficientă a resurselor; reducerea cantităților de substanțe utilizate sau îmbunătățirea eficienței procesului de producție pentru a reduce la minimum impactul;

ii.

piețe: de exemplu, diversificarea activităților comerciale;

iii.

finanțare: de exemplu, accesul la fonduri, obligațiuni sau împrumuturi verzi;

iv.

reziliență: de exemplu, diversificarea substanțelor utilizate și controlul emisiilor prin inovare sau tehnologie și

v.

reputație: relații pozitive cu părțile interesate ca urmare a unei poziții proactive privind gestionarea riscurilor.

AR 8.

Pentru a evalua semnificația, întreprinderea poate lua în considerare Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor.

AR 9.

Atunci când furnizează informații cu privire la rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea ia în considerare:

(a)

o listă a amplasamentelor în care poluarea reprezintă o problemă semnificativă pentru operațiunile proprii ale întreprinderii și pentru lanțul său valoric din amonte și din aval și

(b)

o listă a activităților comerciale asociate impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative în ceea ce privește poluarea.

Cerința de prezentare de informații E2-1 – Politici legate de poluare

AR 10.

Politicile descrise în cadrul acestei cerințe de prezentare de informații pot fi integrate în politici mai ample în materie de mediu sau de durabilitate, care acoperă diferite subteme.

AR 11.

Descrierea politicilor include informații privind poluantul (poluanții) sau substanța (substanțele) vizată (vizate).

AR 12.

Atunci când prezintă informații în temeiul punctului 11, întreprinderea poate include informații contextuale privind relațiile dintre politicile sale puse în aplicare și modul în care acestea pot contribui la Planul de acțiune al UE „Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, de exemplu, cu elemente privind:

(a)

modul în care este sau poate fi afectată de țintele și măsurile din Planul de acțiune al UE și de revizuirea directivelor existente (de exemplu, Directiva privind emisiile industriale);

(b)

modul în care intenționează să își reducă amprenta de poluare pentru a contribui la aceste ținte.

Cerința de prezentare de informații E2-2 – Acțiuni și resurse legate de poluare

AR 13.

În cazul în care acțiunile se extind la angajamentele din amonte sau din aval din lanțul valoric, întreprinderea furnizează informații cu privire la tipurile de acțiuni care reflectă aceste angajamente.

AR 14.

Atunci când se analizează resursele, exemple de cheltuieli operaționale ar putea fi investițiile în cercetare și dezvoltare pentru a inova și a dezvolta alternative sigure și durabile la utilizarea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare sau pentru a reduce emisiile într-un proces de producție.

AR 15.

În cazul în care acest lucru este relevant pentru atingerea obiectivelor și țintelor sale de politică în materie de poluare, întreprinderea poate furniza informații cu privire la planurile de acțiune la nivel de amplasament.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E2-3 – Ținte legate de poluare

AR 16.

În cazul în care face trimitere la praguri ecologice atunci când stabilește ținte, întreprinderea poate consulta orientările furnizate de Inițiativa privind țintele bazate pe știință pentru natură (SBTN) în orientările sale intermediare (Orientări inițiale pentru întreprinderi, septembrie 2020) sau la orice alte orientări cu o metodologie recunoscută științific care permit stabilirea unor ținte bazate pe știință prin identificarea pragurilor ecologice și, dacă este cazul, a alocărilor specifice fiecărei entități. Pragurile ecologice pot fi locale, naționale și/sau mondiale.

AR 17.

Întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de criteriile privind „contribuția substanțială” pentru prevenirea și controlul poluării, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) pentru prevenirea și controlul poluării, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de respectivele criterii DNSH.

AR 18.

În cazul în care acest lucru este relevant pentru sprijinirea politicilor pe care le-a adoptat, întreprinderea poate furniza informații cu privire la țintele stabilite la nivel de amplasament.

AR 19.

Țintele pot acoperi operațiunile proprii ale întreprinderii și/sau lanțul valoric.

Cerința de prezentare de informații E2-4 – Poluarea aerului, a apei și a solului

AR 20.

Informațiile care trebuie furnizate cu privire la microplastice în temeiul punctului 28 litera (b) includ microplasticele care au fost generate sau utilizate în timpul proceselor de producție sau care sunt achiziționate și care părăsesc instalațiile întreprinderii sub formă de emisii, de produse sau ca parte a unor produse sau servicii. Microplasticele pot fi produse în mod neintenționat atunci când bucăți mai mari de plastic, cum ar fi anvelopele de automobile sau textilele sintetice, sunt afectate de uzură fizică sau pot fi fabricate și adăugate în mod deliberat la produse în scopuri specifice (de exemplu, perle exfoliante din produsele de curățare pentru față sau corp).

AR 21.

Volumul poluanților se prezintă în unități de masă corespunzătoare, de exemplu tone sau kilograme.

AR 22.

Informațiile solicitate în temeiul acestei cerințe de prezentare de informații sunt furnizate la nivelul întreprinderii raportoare. Cu toate acestea, întreprinderea poate să prezinte o defalcare suplimentară, inclusiv informații la nivel de amplasament sau o defalcare a emisiilor sale pe tip de sursă, sector sau zonă geografică.

AR 23.

Atunci când furnizează informații contextuale privind emisiile, întreprinderea poate lua în considerare:

(a)

indicii locali de calitate a aerului (AQI) pentru zona în care are loc poluarea atmosferică de către întreprindere;

(b)

gradul de urbanizare (DEGURBA) (66) pentru zona în care are loc poluarea aerului și

(c)

procentul întreprinderii din emisiile totale de poluanți în apă și în sol care apar în zone cu risc hidric, inclusiv în zone cu stres hidric ridicat.

AR 24.

Informațiile furnizate în temeiul acestei cerințe de prezentare de informații pot face trimitere la informațiile pe care întreprinderea are deja obligația să le raporteze în temeiul altor acte legislative existente (și anume DEI, E-PRTR etc.).

AR 25.

În cazul în care activitățile întreprinderii fac obiectul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (DEI) (67) și al documentelor de referință relevante privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), indiferent dacă activitatea se desfășoară sau nu în Uniunea Europeană, întreprinderea poate prezenta următoarele informații suplimentare:

(a)

o listă a instalațiilor exploatate de întreprindere care intră sub incidența DEI și a concluziilor BAT UE;

(b)

o listă a incidentelor de neconformitate sau a măsurilor de asigurare a respectării legii necesare pentru a asigura conformitatea în cazul încălcării condițiilor de autorizare;

(c)

performanța reală, astfel cum se specifică în concluziile BAT UE pentru instalațiile industriale, și compararea performanței de mediu a întreprinderii cu „nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile”(BAT-AEL), astfel cum sunt descrise în concluziile BAT UE;

(d)

performanța reală a întreprinderii în raport cu „nivelurile de performanță de mediu asociate cu cele mai bune tehnici disponibile(BAT-AEPL), cu condiția ca acestea să fie aplicabile sectorului și instalației și

(e)

o listă a oricăror programe de conformitate sau derogări acordate de autoritățile competente în conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE care sunt asociate cu punerea în aplicare a BAT-AEL.

Metodologii

AR 26.

Atunci când furnizează informații privind poluanții, întreprinderea ia în considerare abordări de cuantificare în următoarea ordine de prioritate:

(a)

măsurarea directă a emisiilor, a efluenților sau a altor tipuri de poluare prin utilizarea unor sisteme recunoscute de monitorizare continuă (de exemplu, sisteme de măsurare automată – AMS);

(b)

măsurători periodice;

(c)

calcul bazat pe date specifice amplasamentului;

(d)

calcul bazat pe factorii de poluare publicați și

(e)

estimare.

AR 27.

În ceea ce privește prezentarea metodologiilor prevăzute la punctul 30, întreprinderea ia în considerare:

(a)

dacă monitorizarea sa este efectuată în conformitate cu standardele BREF ale UE sau cu un alt criteriu de referință relevant și

(b)

dacă și în ce mod au fost efectuate testele de calibrare a AMS și s-a asigurat verificarea măsurătorilor periodice de către laboratoare independente.

Cerința de prezentare de informații E2-5 – Substanțe care prezintă motive de îngrijorare și substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită

Lista substanțelor care trebuie luate în considerare

AR 28.

Pentru ca informațiile să fie complete, trebuie incluse substanțele din operațiunile proprii ale întreprinderii și cele achiziționate (de exemplu, încorporate în ingrediente, în produse semifinite sau în produsul final).

AR 29.

Volumul poluanților se prezintă în unități de masă, de exemplu tone sau kilograme sau alte unități de masă corespunzătoare volumelor și tipului de poluanți eliberați.

Informații contextuale

AR 30.

Informațiile furnizate în temeiul acestei cerințe de prezentare de informații pot face trimitere la informațiile pe care întreprinderea trebuie deja să le raporteze în temeiul altor acte legislative existente [și anume Directiva 2010/75/UE, Regulamentul (CE) nr. 166/2006 „EPRTR” etc.].

Cerința de prezentare de informații E2-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de poluare

AR 31.

Cheltuielile de funcționare și de capital legate de incidente și depozite pot include, de exemplu:

(a)

costurile pentru eliminarea și remedierea poluării respective a aerului, a apei și a solului, inclusiv protecția mediului;

(b)

costurile de compensare a daunelor, inclusiv plata amenzilor și a sancțiunilor impuse de autoritățile de reglementare sau de autoritățile guvernamentale.

AR 32.

Incidentele pot include, de exemplu, întreruperi ale producției, rezultate din lanțul de aprovizionare și/sau din operațiunile proprii, care au dus la poluare.

AR 33.

Întreprinderea poate include o evaluare a produselor și serviciilor sale conexe expuse riscurilor pe termen scurt, mediu și lung, explicând modul în care sunt definite acestea, modul în care sunt estimate valorile financiare și ipotezele principale care sunt formulate.

AR 34.

Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari în conformitate cu punctul 38 litera (a) poate fi o sumă unică sau un interval.

ESRS E3

RESURSELE DE APĂ ȘI CELE MARINE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și cele marine

Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă și cele marine

Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate de resursele de apă și cele marine

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate de resursele de apă și cele marine

Cerința de prezentare de informații E3-4 – Consumul de apă

Cerința de prezentare de informații E3-5 – Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de resursele de apă și de cele marine

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și cele marine

Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă și cele marine

Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate de resursele de apă și cele marine

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate de resursele de apă și cele marine

Cerința de prezentare de informații E3-4 – Consumul de apă

Cerința de prezentare de informații E3-5 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de resursele de apă și de cele marine

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă:

(a)

modul în care întreprinderea afectează resursele de apă și cele marine, în ceea ce privește impacturile semnificative pozitive și negative, reale sau potențiale;

(b)

acțiunile întreprinse și rezultatul acestor acțiuni pentru prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative reale sau potențiale, pentru protejarea resurselor de apă și a celor marine, inclusiv în ceea ce privește reducerea consumului de apă, și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților;

(c)

dacă, în ce mod și în ce măsură contribuie întreprinderea la ambițiile Pactului verde european privind aerul proaspăt, apa curată, solul sănătos și biodiversitatea, precum și la asigurarea sustenabilității economiei albastre și a sectorului pescuitului, ținând seama de următoarele: Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (68) (Directiva-cadru a UE privind apa), Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (69) (Directiva-cadru a UE „Strategia pentru mediul marin”), Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului (70) (Directiva UE privind amenajarea spațiului maritim), obiectivele de dezvoltare durabilă (în special ODD 6 Apă curată și salubritate și 14 Viața subacvatică) și respectarea limitelor globale de mediu (de exemplu, limitele planetare privind integritatea biosferei, acidifierea oceanelor, utilizarea apei dulci și fluxurile biogeochimice);

(d)

planurile și capacitatea întreprinderii de a-și adapta strategia și modelul de afaceri în conformitate cu promovarea utilizării durabile a apei pe baza protejării pe termen lung a resurselor de apă disponibile; protejarea ecosistemelor acvatice și refacerea habitatelor de apă dulce și marine;

(e)

natura, tipul și amploarea riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii care decurg din impactul întreprinderii asupra resurselor de apă și asupra celor marine și din dependența de acestea, precum și modul în care întreprinderea le gestionează și

(f)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din impacturile și dependențele întreprinderii în ceea ce privește resursele de apă și cele marine.

2.

Prezentul standard stabilește cerințele de prezentare de informații referitoare la resursele de apă și la resursele marine. În ceea ce privește „apa”, acest standard acoperă apele de suprafață și apele subterane. Standardul include cerințe de prezentare de informații privind consumul de apă în activitățile, produsele și serviciile întreprinderii, precum și informații conexe privind prelevările de apă și evacuările de apă.

3.

În ceea ce privește „resursele marine”, acest standard reglementează extracția și utilizarea acestor resurse, precum și activitățile economice conexe.

Interacțiuni cu alte ESRS

4.

Tema resurselor de apă și al celor marine este strâns legat de alte subteme de mediu, cum ar fi schimbările climatice, poluarea, biodiversitatea și economia circulară. Astfel, pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare a ceea ce ar putea fi semnificativ din punctul de vedere al resurselor de apă și al celor marine, cerințele relevante de prezentare de informații sunt reglementate în alte ESRS de mediu, după cum urmează:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice, care abordează în special riscurile fizice acute și cronice care decurg din pericolele legate de apă și oceane cauzate sau exacerbate de schimbările climatice, inclusiv creșterea temperaturii apei, modificarea modelelor și a tipurilor de precipitații (ploaie, grindină, zăpadă/gheață), variabilitatea hidrologică sau a precipitațiilor, acidifierea oceanelor, intruziunea salină, creșterea nivelului mării, seceta, stresul hidric ridicat, precipitațiile abundente, inundațiile și ieșirile lacurilor glaciare;

(b)

ESRS E2 Poluarea, care abordează în special emisiile în apă, care includ emisiile în oceane, precum și utilizarea și generarea de microplastice;

(c)

ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele, care abordează în special conservarea, utilizarea durabilă a ecosistemelor acvatice de apă dulce, precum și a oceanelor și mărilor, și impactul asupra acestora și

(d)

ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară, care abordează în special gestionarea deșeurilor, inclusiv a plasticului, și tranziția către extracția de resurse neregenerabile din apele uzate reducerea utilizării plasticului și reciclarea apelor uzate.

5.

Impacturile întreprinderii asupra resurselor de apă și a resurselor marine afectează oamenii și comunitățile. Efectele negative semnificative asupra comunităților afectate cauzate de impacturile legate de resursele de apă și de resursele marine care pot fi atribuite întreprinderii sunt incluse în ESRS S3 Comunitățile afectate.

6.

Prezentul standard ar trebui interpretat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

7.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și raportate împreună cu acestea.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și cele marine

8.

Întreprinderea descrie procesul de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și furnizează informații cu privire la:

(a)

dacă și în ce mod întreprinderea și-a examinat activele și activitățile pentru a identifica impacturile, riscurile și oportunitățile reale și potențiale legate de resursele de apă și cele marine în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval și, în caz afirmativ, metodologiile, ipotezele și instrumentele utilizate în procesul de examinare;

(b)

dacă și în ce mod aceasta a efectuat consultări, în special cu comunitățile afectate (71).

Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă și cele marine

9.

Întreprinderea descrie politicile sale adoptate pentru a-și gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de resursele de apă și cele marine (72).

10.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de resursele marine.

11.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 9 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de resursele de apă și de resursele marine în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative.

12.

Întreprinderea indică dacă și în ce mod politicile sale abordează următoarele domenii, în cazul în care sunt semnificative:

(a)

gestionarea apei, inclusiv:

i.

utilizarea apei și aprovizionarea cu apă și resurse marine în cadrul operațiunilor proprii;

ii.

tratarea apei, ca un pas către o aprovizionare mai durabilă cu apă și

iii.

prevenirea și reducerea poluării apei ca urmare a activităților sale.

(b)

proiectarea produselor și serviciilor în vederea abordării aspectelor legate de apă și a conservării resurselor marine și

(c)

angajamentul de a reduce consumul semnificativ de apă în zonele cu risc hidric în operațiunile proprii și de-a lungul lanțului valoric din amonte și din aval.

13.

În cazul în care cel puțin unul dintre amplasamentele întreprinderii este situat într-o zonă cu stres hidric ridicat și nu face obiectul unei politici, întreprinderea declară acest lucru și prezintă motivele pentru care nu a adoptat o astfel de politică. Întreprinderea poate prezenta un termen în care intenționează să adopte o astfel de politică (73).

14.

Întreprinderea precizează dacă a adoptat politici sau practici legate de oceanele și mările durabile (74).

Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate de resursele de apă și cele marine

15.

Întreprinderea prezintă acțiunile sale legate de resursele de apă și de cele marine, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare.

16.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate pentru a atinge obiectivele și țintele de politică legate de resursele de apă și de resursele marine.

17.

Descrierea acțiunilor și a resurselor respectă principiile definite în ESRS 2 MDRC-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative. Pe lângă ESRS 2 MDR-A, întreprinderea poate să precizeze nivelul din ierarhia măsurilor de atenuare la care se pot aloca o acțiune

18.

și resurse pentru:

(a)

evitarea utilizării resurselor de apă și a celor marine;

(b)

reducerea utilizării resurselor de apă și a celor marine, de exemplu prin măsuri de eficientizare;

(c)

recuperarea și reutilizarea apei sau

(d)

refacerea și regenerarea ecosistemului acvatic și a corpurilor de apă.

19.

Întreprinderea specifică acțiunile și resursele legate de zonele cu risc hidric, inclusiv zonele cu stres hidric ridicat.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate de resursele de apă și cele marine

20.

Întreprinderea prezintă țintele legate de resursele de apă și cele marine pe care le-a stabilit.

21.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea țintelor pe care întreprinderea le-a adoptat pentru a sprijini politicile sale legate de resursele de apă și de resursele marine și pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de resursele de apă și de cele marine.

22.

Descrierea țintelor conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor.

23.

Informațiile prevăzute la punctul 20 indică dacă și în ce mod țintele sale sunt legate de:

(a)

gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de zonele cu risc hidric, inclusiv îmbunătățirea calității apei;

(b)

gestionarea responsabilă a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților aferente resurselor marine, inclusiv natura și cantitatea produselor de bază legate de resursele marine (cum ar fi pietrișul, mineralele de adâncime, peștele și fructele de mare) utilizate de întreprindere și

(c)

reducerea consumului de apă, inclusiv o explicație a modului în care aceste ținte sunt legate de zonele cu risc hidric, inclusiv zonele cu stres hidric ridicat.

24.

În plus față de ESRS 2 MDR-T, întreprinderea poate să specifice dacă pragurile ecologice și alocările specifice entității au fost luate în considerare la stabilirea țintelor. În acest caz, întreprinderea poate preciza:

(a)

pragurile ecologice identificate și metodologia utilizată pentru identificarea lor;

(b)

dacă pragurile sunt sau nu specifice entității și, în caz afirmativ, modul în care acestea au fost stabilite și

(c)

modul în care este repartizată responsabilitatea pentru respectarea pragurilor ecologice identificate în cadrul întreprinderii.

25.

Întreprinderea specifică, în cadrul informațiilor contextuale, dacă țintele pe care le-a stabilit și prezentat sunt obligatorii (prin legislație) sau voluntare.

Cerința de prezentare de informații E3-4 – Consumul de apă

26.

Întreprinderea prezintă informații cu privire la performanța sa în ceea ce privește consumul de apă în legătură cu impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

27.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a consumului de apă al întreprinderii și a oricăror progrese înregistrate de întreprindere în raport cu țintele sale.

28.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 26 se referă la operațiunile proprii și include:

(a)

consumul total de apă în m3;

(b)

consumul total de apă în m3 în zonele cu risc hidric, inclusiv în zonele cu stres hidric ridicat;

(c)

cantitatea totală de apă reciclată și reutilizată în m3 (75);

(d)

cantitatea totală de apă stocată și modificările în ceea ce privește stocarea, în m3 și

(e)

orice informații contextuale necesare privind literele (a)-(d), inclusiv calitatea și cantitatea de apă a bazinelor de apă, modul în care au fost compilate datele, cum ar fi orice standarde, metodologii și ipoteze utilizate, inclusiv dacă informațiile au fost calculate, estimate, modelate sau obținute din măsurători directe, precum și abordarea adoptată în acest sens, cum ar fi utilizarea oricăror factori specifici sectorului.

29.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la intensitatea consumului său de apă: consumul de apă total în operațiunile proprii, în m3 per venit net în milioane EUR (76).

Cerința de prezentare de informații E3-5 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de cele marine

30.

Întreprinderea prezintă efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de cele marine.

31.

Informațiile prevăzute la punctul 30 se adaugă la informațiile privind efectele financiare curente asupra poziției financiare a entității, a performanței sale financiare și a fluxurilor sale de trezorerie pentru perioada de raportare prevăzute în ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d).

32.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:

(a)

a efectelor financiare anticipate ca urmare a riscurilor semnificative care decurg din impacturile și dependențele legate de resursele de apă și de resursele marine și a modului în care aceste riscuri au (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor avea) o influență semnificativă asupra performanței financiare a întreprinderii, a poziției sale financiare și a fluxurilor sale de numerar, pe termen scurt, mediu și lung și

(b)

a efectelor financiare anticipate ca urmare a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de cele marine.

33.

Prezentarea cuprinde:

(a)

o cuantificare a efectelor financiare anticipate în termeni monetari înainte de luarea în considerare a acțiunilor legate de apă și de resursele marine sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil fără costuri sau eforturi nejustificate, informații calitative. În ceea ce privește efectele financiare care decurg din oportunități, nu este necesară o cuantificare în cazul în care aceasta ar conduce la o prezentare care nu îndeplinește caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea ESRS 1 apendicele B Caracteristici calitative ale informațiilor);

(b)

o descriere a efectelor avute în vedere, a impacturilor și a dependențelor la care se referă și a orizonturilor de timp în care este probabil ca acestea să se materializeze și

(c)

ipotezele principale utilizate pentru cuantificarea efectelor financiare anticipate, precum și sursele și nivelul de incertitudine al ipotezelor respective.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E3. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

ESRS 2 PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de resursele de apă și cele marine

AR 1.

Atunci când efectuează o evaluare a semnificației subtemelor de mediu, întreprinderea evaluează semnificația resurselor de apă și a celor marine în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și poate lua în considerare cele patru etape de mai jos, cunoscute și sub denumirea de abordarea LEAP:

(a)

etapa 1: identificarea locului din cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului valoric în care se manifestă interfața cu natura;

(b)

etapa 2: evaluarea dependențelor și a impacturilor;

(c)

etapa 3: evaluarea riscurilor și a oportunităților semnificative și

(d)

etapa 4: elaborarea și raportarea rezultatelor evaluării semnificației.

AR 2.

Evaluarea semnificației pentru ESRS E3 corespunde primelor trei etape ale acestei abordări LEAP, iar a patra etapă abordează rezultatul procesului.

AR 3.

Procesul de evaluare a semnificației impacturilor, a riscurilor și a oportunităților ia în considerare dispozițiile din ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și din IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii.

AR 4.

Subtemele legate de resursele de apă și de cele marine care fac obiectul evaluării semnificației includ:

(a)

apa, care cuprinde consumul de apă de suprafață, apă subterană, precum și retragerile și evacuările de apă și

(b)

resursele marine, care cuprind extracția și utilizarea acestor resurse și activitățile economice conexe.

AR 5.

În etapa 1, pentru localizarea zonelor cu risc hidric și a zonelor în care există o interfață cu resursele marine care ar putea duce la impacturi și dependențe semnificative în cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte și din aval, întreprinderea poate lua în considerare:

(a)

amplasamentele activelor și operațiunilor directe și activitățile conexe din amonte și din aval de-a lungul lanțului valoric;

(b)

amplasamentele situate în zone cu risc hidric, inclusiv în zone cu stres hidric ridicat și

(c)

sectoarele sau unitățile operaționale care sunt interconectate cu resursele de apă sau cu cele marine în aceste amplasamente prioritare.

AR 6.

Întreprinderea consideră bazinele hidrografice ca fiind nivelul relevant pentru evaluarea amplasamentelor și combină această abordare cu o evaluare a riscurilor operaționale ale instalațiilor sale și ale instalațiilor furnizorilor cu impacturi și riscuri semnificative.

AR 7.

Întreprinderea ia în considerare criteriile de definire a stării corpurilor de apă în conformitate cu anexele relevante la Directiva 2000/60/CE (Directiva-cadru privind apa), precum și cu documentele de orientare prevăzute pentru punerea în aplicare a Directivei-cadru privind apa. Lista documentelor de orientare poate fi accesată pe pagina principală Mediu a Comisiei Europene.

AR 8.

În etapa 2, pentru evaluarea impacturilor și a dependențelor sale pentru fiecare loc prioritar identificat în temeiul AR 5, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:

(a)

identificarea proceselor și activităților operaționale care conduc la impacturi și dependențe asupra activelor de mediu și a serviciilor ecosistemice;

(b)

identificarea impacturilor și dependențelor legate de resursele de apă și de resursele marine de-a lungul lanțului valoric al întreprinderii și

(c)

evaluarea gravității și a probabilității impacturilor pozitive și negative asupra resurselor de apă și a celor marine.

AR 9.

Pentru identificarea dependențelor legate de resursele de apă și de resursele marine, întreprinderea se poate baza pe clasificări internaționale cum ar fi Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice (CICES).

AR 10.

Atunci când identifică dependențele sale legate de resursele marine, întreprinderea ia în considerare dacă depinde de principalele produse de bază legate de resursele marine, inclusiv, dar fără a se limita la pietriș și produse din pește și fructe de mare.

AR 11.

Resursele marine sunt definite în funcție de utilizarea lor de către societățile umane și trebuie luate în considerare în raport cu presiunea la care sunt supuse. Unii dintre indicatorii de presiune sunt prezentați în alte ESRS, și anume microplasticele și emisiile în apă în ESRS E2 și deșeurile de plastic în ESRS E5.

AR 12.

Exemple de dependențe de resurse marine care pot fi luate în considerare de întreprindere sunt:

(a)

dependențele de peștii și crustaceele exploatate în scopuri comerciale în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și

(b)

activitatea de pescuit care implică pescuitul cu traule de fund mobile, care poate avea impacturi negative și asupra fundului mării.

AR 13.

În etapa 3, pentru a evalua riscurile și oportunitățile sale semnificative pe baza rezultatelor etapelor 1 și 2, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:

(a)

identificarea riscurilor de tranziție și a oportunităților în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric în funcție de următoarele categorii:

i.

aspecte politice și juridice: de exemplu, introducerea de reglementări sau politici (de exemplu, modificări cum ar fi o protecție sporită a apei, creșterea calității reglementărilor în domeniul apei, reglementarea debitelor de alimentare cu apă), guvernanța ineficientă a corpurilor de apă sau a resurselor marine, în special la nivel transfrontalier (de exemplu, guvernanța transfrontalieră și cooperarea) având ca rezultat expunerea degradării apei sau a oceanelor la sancțiuni și litigii (de exemplu, nerespectarea autorizațiilor sau alocărilor; neglijența față de speciile marine amenințate sau uciderea speciilor marine amenințate), obligații de raportare sporite privind ecosistemele marine și serviciile conexe;

ii.

tehnologie: de exemplu, înlocuirea produselor sau a serviciilor cu produsele sau serviciile cu un impact mai redus asupra resurselor de apă și marine, tranziția către tehnologii mai eficiente și mai curate (adică cu un impact mai redus asupra oceanelor și a apei), noi tehnologii de monitorizare (de exemplu, prin satelit), purificarea apei, protecția împotriva inundațiilor;

iii.

piață: de exemplu, schimbarea ofertei, a cererii și a finanțării, volatilitatea sau creșterea costurilor resurselor de apă sau ale celor marine;

iv.

reputație: de exemplu, modificarea percepției societății, a clienților sau a comunității ca urmare a impactului unei organizații asupra resurselor de apă și a celor marine și

v.

contribuția la riscurile sistemice prin intermediul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval, inclusiv riscurile ca un ecosistem marin să se prăbușească sau riscurile ca un sistem natural esențial să nu mai funcționeze (de exemplu, sunt atinse punctele de basculare, însumarea riscurilor fizice);

(b)

identificarea riscului fizic, inclusiv cantitatea de apă (deficitul de apă, stresul hidric), calitatea apei, degradarea infrastructurii sau indisponibilitatea unor mărfuri legate de resursele marine (de exemplu, raritatea anumitor specii de pești sau a altor organisme marine subacvatice vii vândute ca produse de către întreprindere), ceea ce duce, de exemplu, la imposibilitatea de a desfășura operațiuni în anumite zone geografice;

(c)

identificarea oportunităților clasificate în funcție de:

i.

utilizarea eficientă a resurselor; de exemplu, tranziția către servicii și procese mai eficiente care necesită mai puține resurse de apă și marine;

ii.

piețe: de exemplu, dezvoltarea de produse și servicii cu o intensitate mai redusă a resurselor, diversificarea activităților comerciale;

iii.

finanțare: de exemplu, accesul la fonduri, obligațiuni sau împrumuturi verzi;

iv.

reziliență: de exemplu, diversificarea resurselor marine sau a celor de apă și a activităților economice (de exemplu, înființarea unei noi unități operaționale pentru refacerea ecosistemelor), investiții în infrastructuri verzi, soluții bazate pe natură, adoptarea unor mecanisme de reciclare și circularitate care să reducă dependența de resursele de apă sau de cele marine și

v.

reputație: implicarea pozitivă a părților interesate ca urmare a unei poziții proactive privind gestionarea riscurilor legate de natură (de exemplu, conducând la statutul de partener preferat).

AR 14.

Întreprinderea se poate baza pe colectarea de date primare, secundare sau modelate sau pe alte abordări relevante pentru a evalua impacturile, dependențele, riscurile și oportunitățile semnificative, inclusiv pe Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (anexa I – amprenta de mediu a produselor; Anexa III – Amprenta de mediu a organizațiilor);

AR 15.

Atunci când furnizează informații cu privire la rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea ia în considerare:

(a)

o listă a zonelor geografice în care apa reprezintă un aspect important pentru operațiunile și lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii;

(b)

o listă a mărfurilor legate de resursele marine utilizate de întreprindere care sunt importante pentru starea ecologică bună a apelor marine, precum și pentru protecția resurselor marine și

(c)

o listă a sectoarelor sau a segmentelor asociate impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative în ceea ce privește resursele de apă și cele marine.

Cerința de prezentare de informații E3-1 – Politici legate de resursele de apă și cele marine

AR 16.

Politicile descrise în cadrul acestei cerințe de prezentare de informații pot fi integrate în politici mai ample în materie de mediu sau de durabilitate, care acoperă diferite subteme.

AR 17.

Atunci când prezintă informații în temeiul punctului 9, întreprinderea poate preciza dacă politicile sale:

(a)

împiedică deteriorarea suplimentară și protejează și îmbunătățesc starea corpurilor de apă și a ecosistemelor acvatice;

(b)

promovează utilizarea durabilă a apei pe baza unei protecții pe termen lung a resurselor de apă disponibile;

(c)

vizează o mai bună protecție și îmbunătățire a mediului acvatic;

(d)

promovează o stare ecologică bună a apelor marine și

(e)

promovează reducerea prelevărilor și a evacuărilor de apă.

AR 18.

Întreprinderea poate, de asemenea, să prezinte informații cu privire la politicile care:

(a)

contribuie la o bună calitate ecologică și chimică a corpurilor de apă de suprafață și la o bună cantitate și calitate chimică a corpurilor de apă subterană, pentru a proteja sănătatea umană, aprovizionarea cu apă, ecosistemele naturale și biodiversitatea, starea ecologică bună a apelor marine și protecția bazei de resurse de care depind activitățile marine;

(b)

reduc la minimum impacturile și riscurile semnificative și pun în aplicare măsuri de atenuare care vizează menținerea valorii și a funcționalității serviciilor prioritare și creșterea eficienței resurselor în cadrul operațiunilor proprii și

(c)

evită impacturile asupra comunităților afectate.

Cerința de prezentare de informații E3-2 – Acțiuni și resurse legate de resursele de apă și cele marine

AR 19.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 15, întreprinderea ia în considerare acțiunile sau planurile de acțiune care contribuie la abordarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative identificate. Orientări utile sunt furnizate de Alianța pentru gestionarea apei (Alliance for Water Stewardship – AWS).

AR 20.

Având în vedere că resursele de apă și cele marine sunt resurse comune care pot necesita acțiuni colective sau planuri de acțiune care implică alte părți interesate, întreprinderea poate furniza informații cu privire la aceste acțiuni colective specifice, inclusiv informații privind alte părți (concurenți, furnizori, comercianți cu amănuntul, clienți, alți parteneri de afaceri, comunități și autorități locale, agenții guvernamentale...) și informații specifice privind proiectul, contribuția sa specifică, sponsorii săi și alți participanți.

AR 21.

Atunci când furnizează informații privind cheltuielile de capital, întreprinderea poate lua în considerare cheltuielile legate, de exemplu, de reabilitarea canalizării apelor pluviale, conductele sau utilajele utilizate pentru fabricarea de produse noi, cu consum redus de apă.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E3-3 – Ținte legate de resursele de apă și cele marine

AR 22.

În cazul în care face trimitere la praguri ecologice atunci când stabilește ținte, întreprinderea poate consulta orientările furnizate de Inițiativa privind țintele bazate pe știință pentru natură (SBTN) în orientările sale intermediare (Orientări inițiale pentru întreprinderi, septembrie 2020). Aceasta poate consulta, de asemenea, alte orientări cu o metodologie recunoscută științific care permite stabilirea unor ținte bazate pe știință prin identificarea pragurilor ecologice și, dacă este cazul, a alocărilor specifice organizației. Pragurile ecologice pot fi locale, naționale și/sau mondiale.

AR 23.

Întreprinderea poate prevedea ținte legate de:

(a)

reducerea prelevărilor de apă și

(b)

reducerea evacuărilor de apă.

AR 24.

În cazul în care întreprinderea prevede ținte privind prelevările, aceasta poate include prelevarea de apă din solurile și acviferele poluate, precum și apa retrasă și tratată în scopul remedierii.

AR 25.

În cazul în care întreprinderea prevede ținte privind evacuările, aceasta poate include evacuări de apă în apele subterane, cum ar fi reinjectarea în acvifere sau revenirea apei la o sursă de apă subterană prin intermediul unei fose sau al unei ravene.

AR 26.

Țintele pot acoperi operațiunile proprii și/sau lanțul său valoric din amonte și din aval.

AR 27.

Întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de criteriile privind „contribuția substanțială” pentru resursele de apă și cele marine, astfel cum sunt definite în actele delegate ale Comisiei adoptate în temeiul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) pentru resursele de apă și cele marine, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 13 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de respectivele criterii DNSH.

Cerința de prezentare de informații E3-4 – Consumul de apă

AR 28.

Întreprinderea își poate desfășura activitatea în diferite zone cu risc hidric. Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 28 litera (b), întreprinderea include astfel de informații numai pentru acele zone care au fost identificate ca fiind semnificative în conformitate cu ESRS2 IRO-1 și cu ESRS2 SBM-3.

AR 29.

Atunci când prezintă informații contextuale privind performanța în materie de consum al apei prevăzute la punctul 26, întreprinderea explică metodologiile de calcul și, mai precis, partea din măsură obținută din măsurarea directă, din eșantionare și extrapolare sau din cele mai bune estimări.

AR 30.

Întreprinderea poate furniza informații cu privire la alte defalcări (și anume pe sectoare sau segmente).

AR 31.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 29, întreprinderea poate furniza rate de intensitate suplimentare pe baza altor numitori.

AR 32.

Întreprinderea poate furniza, de asemenea, informații cu privire la prelevările de apă și la evacuările sale de apă.

Cerința de prezentare de informații E3-5 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de resursele de apă și de cele marine

AR 33.

Întreprinderea poate include o evaluare a produselor și serviciilor sale conexe expuse riscurilor pe termen scurt, mediu și lung, explicând modul în care sunt definite acestea, modul în care sunt estimate valorile financiare și ipotezele principale care sunt formulate.

AR 34.

Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari în temeiul punctului 39 litera (a) poate fi o sumă unică sau un interval.

ESRS E4

BIODIVERSITATEA ȘI ECOSISTEMELE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme

Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme

Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme

Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori de impact legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor

Cerința de prezentare de informații E4-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de biodiversitate și ecosisteme

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme

Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme

Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme

Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori de impact legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor

Cerința de prezentare de informații E4-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților legate de biodiversitate și ecosisteme

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă:

(a)

modul în care întreprinderea afectează biodiversitatea și ecosistemele, în ceea ce privește impacturile semnificative pozitive și negative, reale și potențiale, inclusiv măsura în care aceasta contribuie la factorii determinanți ai biodiversității și ai declinului și degradării ecosistemelor;

(b)

acțiunile întreprinse și rezultatul acestor acțiuni pentru prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative reale sau potențiale și pentru protejarea și refacerea biodiversității și ale ecosistemelor, precum și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților și

(c)

planurile și capacitatea întreprinderii de a-și adapta strategia și modelul de afaceri în conformitate cu:

i.

respectarea limitelor planetare legate de integritatea biosferei și schimbarea sistemului terenurilor;

ii.

viziunea Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal și obiectivele și țintele relevante ale acestuia;

iii.

aspectele relevante ale Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 (77);

iv.

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului și Directiva 92/43/CEE a Consiliului (Directiva privind păsările și Directiva privind habitatele) (78) și

v.

Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (79);

(d)

natura, tipul și amploarea riscurilor, a dependențelor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii legate de biodiversitate și ecosisteme, precum și modul în care întreprinderea le gestionează și

(e)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din impacturile întreprinderii asupra biodiversității și ecosistemelor și dependențele de acestea.

2.

Prezentul standard stabilește cerințele de prezentare de informații referitoare la relația întreprinderii cu habitatele terestre, de apă dulce și marine, ecosistemele și populațiile de specii de faună și floră aferente, inclusiv diversitatea în cadrul speciilor, între specii și ecosisteme și relația acestora cu populațiile indigene și cu alte comunități afectate.

3.

Termenii „biodiversitate” și „diversitate biologică” se referă la diversitatea organismelor vii de orice origine, inclusiv, printre altele, ecosistemele terestre, de apă dulce, marine și alte ecosisteme acvatice și complexele ecologice din care fac parte acestea.

Interacțiuni cu alte ESRS

4.

Biodiversitatea și ecosistemele” sunt strâns legate de alte aspecte de mediu. Principalii factori determinanți direcți ai schimbărilor de la nivelul biodiversității și ecosistemelor sunt schimbările climatice, poluarea, schimbarea destinației terenurilor, schimbarea destinației apei dulci și schimbarea destinației mării, exploatarea directă a organismelor și speciile alogene invazive. Acești factori sunt acoperiți de prezentul standard, cu excepția schimbărilor climatice (care fac obiectul ESRS E1) și a poluării (care face obiectul ESRS E2).

5.

Pentru a obține o înțelegere cuprinzătoare a impacturilor semnificative asupra biodiversității și ecosistemelor și a dependențelor de acestea, cerințele de prezentare de informații din alte ESRS de mediu ar trebui să fie citite și interpretate în coroborare cu cerințele specifice de prezentare de informații din prezentul standard. Cerințele de prezentare de informații relevante vizate de alte ESRS de mediu sunt:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice, care abordează în special emisiile de GES și resursele energetice (consumul de energie);

(b)

ESRS E2 Poluarea, care abordează poluarea aerului, a apei și a solului;

(c)

ESRS E3 Resursele de apă și cele marine care abordează în special resursele de apă (consumul de apă) și resursele marine;

(d)

ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară, care abordează în special tranziția de la extracția de resurse neregenerabile și punerea în aplicare a unor practici care previn generarea de deșeuri, inclusiv poluarea generată de deșeuri.

6.

Impacturile întreprinderii asupra biodiversității și ecosistemelor afectează oamenii și comunitățile. Atunci când raportează cu privire la impacturile negative semnificative asupra comunităților afectate de declinul biodiversității și de schimbările de la nivelul ecosistemelor în cadrul ESRS E4, întreprinderea ia în considerare cerințele ESRS S3 Comunitățile afectate.

7.

Prezentul standard ar trebui interpretat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

8.

Cerințele din această secțiune se interpretează în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 capitolul 2 Guvernanța, capitolul 3 Strategia și capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților.

9.

Informațiile rezultate se prezintă împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția ESRS 2 SBM-3, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic.

10.

Pe lângă cerințele din ESRS 2, prezentul standard include și cerința de prezentare de informații specifică temei E4-1 Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri.

Strategia

Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri

11.

Întreprinderea prezintă modul în care impacturile, dependențele, riscurile și oportunitățile sale legate de biodiversitate și de ecosisteme provin din strategia și modelul său de afaceri și declanșează adaptarea acestora.

12.

Obiectivul acestei cerințe privind prezentarea de informații este de a permite înțelegerea rezilienței strategiei și a modelului de afaceri al întreprinderii în ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele, precum și a compatibilității strategiei și a modelului de afaceri al întreprinderii cu țintele relevante de politică publică locale, naționale și mondiale legate de biodiversitate și ecosisteme.

13.

Întreprinderea descrie reziliența strategiei și a modelului său de afaceri în ceea ce privește biodiversitatea și ecosistemele. Această descriere trebuie să includă:

(a)

o evaluare a rezilienței modelului de afaceri actual și a strategiei la riscurile fizice, de tranziție și sistemice legate de biodiversitate și ecosisteme;

(b)

domeniul de aplicare al analizei rezilienței în ceea ce privește operațiunile proprii ale întreprinderii și lanțul său valoric din amonte și din aval și în ceea ce privește riscurile avute în vedere în analiza respectivă;

(c)

principalele ipoteze formulate;

(d)

orizonturile de timp utilizate;

(e)

rezultatele analizei rezilienței și

(f)

implicarea părților interesate, inclusiv, după caz, a deținătorilor de cunoștințe tradiționale locale.

14.

În cazul în care informațiile specificate în prezenta cerință de prezentare de informații sunt prezentate de întreprindere ca parte a informațiilor solicitate în temeiul ESRS 2 SBM-3, întreprinderea poate face trimitere la informațiile pe care le-a prezentat în temeiul ESRS 2 SBM-3.

15.

Întreprinderea își poate prezenta planul de tranziție pentru îmbunătățirea și, în cele din urmă, pentru realizarea alinierii modelului său de afaceri și a strategiei sale la viziunea Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal și la obiectivele și țintele sale relevante, precum și la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, cu respectarea limitelor planetare legate de integritatea biosferei și de schimbarea sistemului terenurilor.

Cerința de prezentare de informații SBM 3 – Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

16.

Întreprinderea prezintă:

(a)

o listă a amplasamentelor semnificative în cadrul operațiunilor proprii, inclusiv amplasamentele aflate sub controlul său operațional, pe baza rezultatelor de la alineatul (17) litera (a). Întreprinderea prezintă aceste amplasamente:

i.

specificând activitățile care afectează în mod negativ zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității (80);

ii.

furnizând o defalcare a amplasamentelor în funcție de impacturile și dependențele identificate, precum și de starea ecologică a zonelor (cu referire la nivelul de referință specific al ecosistemului) în care sunt situate și

iii.

specificând zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității afectate, pentru ca utilizatorii să poată stabili locul și autoritatea competentă responsabilă în ceea ce privește activitățile menționate la punctul 16 litera (a) subpunctul (i).

(b)

dacă a identificat impacturi semnificative negative în ceea ce privește degradarea terenurilor, deșertificarea sau impermeabilizarea solului (81) și

(c)

dacă desfășoară operațiuni care afectează speciile amenințate (82).

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor, a dependențelor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme

17.

Întreprinderea descrie procesul său de identificare a impacturilor, a riscurilor, a dependențelor și a oportunităților semnificative. Descrierea procesului include dacă și în ce mod întreprinderea:

(a)

a identificat și a evaluat impacturile reale și potențiale asupra biodiversității și ecosistemelor în amplasamentele proprii și în cadrul lanțului valoric din amonte și din aval, inclusiv criteriile de evaluare aplicate;

(b)

a identificat și a evaluat dependențele de biodiversitate și ecosisteme și de serviciile acestora în amplasamentele proprii și în lanțul valoric din amonte și din aval, inclusiv criteriile de evaluare aplicate și dacă această evaluare include servicii ecosistemice care sunt perturbate sau este probabil să fie perturbate;

(c)

a identificat și a evaluat riscurile fizice și de tranziție și oportunitățile legate de biodiversitate și ecosisteme, inclusiv criteriile de evaluare aplicate pe baza impacturilor și a dependențelor sale;

(d)

a luat în considerare riscurile sistemice;

(e)

a efectuat consultări cu comunitățile afectate cu privire la evaluările durabilității resurselor biologice și ecosistemelor comune și, în special:

i.

atunci când este probabil ca un amplasament, o producție de materii prime sau o aprovizionare cu materii prime să aibă un impact negativ asupra biodiversității și ecosistemelor, identificarea amplasamentelor specifice, a producției sau a aprovizionării cu materii prime cu impacturi negative sau potențial negative asupra comunităților afectate;

ii.

atunci când este probabil să existe un impact asupra comunităților afectate, întreprinderea prezintă modul în care aceste comunități au fost implicate în evaluarea semnificației și

iii.

în ceea ce privește impactul asupra serviciilor ecosistemice relevante pentru comunitățile afectate în cadrul operațiunilor proprii, întreprinderea indică modul în care pot fi evitate impacturile negative. Dacă aceste impacturi sunt inevitabile, întreprinderea își poate indica planurile de reducere la minimum a acestora și poate pune în aplicare măsuri de atenuare care vizează menținerea valorii și a funcționalității serviciilor prioritare.

18.

Întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod a utilizat analiza pe bază de scenarii legate de biodiversitate și ecosisteme pentru a contribui la identificarea și evaluarea riscurilor și oportunităților semnificative pe termen scurt, mediu și lung. În cazul în care a utilizat o astfel de analiză pe bază de scenarii, întreprinderea poate prezenta următoarele informații:

(a)

motivul pentru care au fost selectate scenariile avute în vedere;

(b)

modul în care scenariile luate în considerare sunt actualizate în funcție de evoluția condițiilor și de tendințele emergente și

(c)

dacă scenariile se bazează pe așteptările publicate de organisme interguvernamentale competente, cum ar fi Convenția privind diversitatea biologică și, după caz, pe consens științific, cum ar fi cel exprimat de Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES).

19.

Întreprinderea prezintă în mod specific:

(a)

dacă are sau nu amplasamente situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora și dacă activitățile legate de aceste amplasamente afectează zonele respective, conducând la deteriorarea habitatelor naturale și a habitatelor speciilor și la perturbarea speciilor pentru care a fost desemnată o zonă protejată și

(b)

dacă s-a concluzionat că este necesar să se pună în aplicare măsuri de atenuare a biodiversității, cum ar fi cele identificate în: Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind conservarea păsărilor sălbatice; Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; o evaluare a impactului asupra mediului (EIM), astfel cum este definită la articolul 1 alineatul (2) litera (g) din Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (83) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului și pentru activitățile situate în țări terțe, în conformitate cu dispozițiile naționale echivalente sau cu standardele internaționale, cum ar fi Standardul de performanță 6 al Corporației Financiare Internaționale (IFC): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme

20.

Întreprinderea descrie politicile sale adoptate pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor, a dependențelor și a oportunităților sale semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme.

21.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, a dependențelor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme.

22.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 20 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile, dependențele și oportunitățile sale semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative.

23.

Pe lângă dispozițiile ESRS 2 MDR-P, întreprinderea descrie dacă și în ce mod politicile sale în materie de biodiversitate și ecosisteme:

(a)

se referă la aspectele specificate în AR 4 din ESRS E4;

(b)

se referă la impacturile semnificative în legătură cu biodiversitatea și ecosistemele;

(c)

se referă la dependențele semnificative și la riscurile și oportunitățile fizice și de tranziție semnificative;

(d)

sprijină trasabilitatea, a componentelor și a materiilor prime cu impacturi reale sau potențiale materiale asupra biodiversității și ecosistemelor de-a lungul lanțului valoric;

(e)

abordează producția, aprovizionarea sau consumul din ecosistemele care sunt gestionate pentru a menține sau a îmbunătăți condițiile pentru biodiversitate, astfel cum o demonstrează monitorizarea și raportarea periodică a stării biodiversității și a câștigurilor sau pierderilor și

(f)

abordează consecințele sociale ale impacturilor legate de biodiversitate și ecosisteme.

24.

Întreprinderea precizează, în mod specific, dacă a adoptat:

(a)

politica de protecție a biodiversității și a ecosistemelor care acoperă amplasamentele operaționale deținute, închiriate sau gestionate în interiorul sau în apropierea unei zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității;

(b)

politici sau practici durabile privind terenurile/agricultura (84);

(c)

politici sau practici durabile privind oceanele/mările (85) și

(d)

politici de combatere a despăduririi (86).

Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme

25.

Întreprinderea prezintă acțiunile sale legate de biodiversitate și ecosisteme, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare.

26.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate care contribuie în mod semnificativ la realizarea obiectivelor și țintelor de politică legate de biodiversitate și ecosisteme.

27.

Descrierea acțiunilor și a resurselor esențiale respectă conținutul obligatoriu definit în ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative.

28.

În plus, întreprinderea:

(a)

poate prezenta modul în care a aplicat ierarhia măsurilor de atenuare în ceea ce privește acțiunile sale (evitare, reducere la minimum, refacere/reabilitare și compensare sau acoperire);

(b)

precizează dacă a utilizat măsuri compensatorii pentru pierderea de biodiversitate în planurile sale de acțiune. În cazul în care acțiunile includ măsuri compensatorii pentru pierderea de biodiversitate, întreprinderea include următoarele informații:

i.

scopul mecanismului de compensare și principalii indicatori de performanță utilizați;

ii.

efectele financiare (costuri directe și indirecte) ale măsurilor compensatorii pentru pierderea de biodiversitate în termeni monetari și

iii.

o descriere a măsurilor compensatorii, inclusiv zona, tipul, criteriile de calitate aplicate și standardele pe care le îndeplinesc măsurile respective;

(c)

descrie dacă și în ce mod a integrat cunoștințele tradiționale locale și soluțiile bazate pe natură în acțiunile legate de biodiversitate și ecosisteme.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme

29.

Întreprinderea prezintă țintele în materie de biodiversitate și ecosisteme pe care le-a stabilit.

30.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a țintelor pe care întreprinderea le-a adoptat pentru a sprijini politicile sale legate de biodiversitate și ecosisteme și pentru a aborda impacturile, dependențele, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

31.

Descrierea țintelor respectă conținutul obligatoriu definit în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor.

32.

Prezentarea prevăzută la punctul 29 include următoarele informații:

(a)

dacă, la stabilirea țintelor, au fost aplicate praguri ecologice și alocări ale impacturilor către întreprindere. În acest caz, întreprinderea precizează:

i.

pragurile ecologice identificate și metodologia utilizată pentru identificarea lor;

ii.

dacă pragurile sunt sau nu specifice entității și, în caz afirmativ, modul în care acestea au fost stabilite și

iii.

modul în care este repartizată responsabilitatea pentru respectarea pragurilor ecologice identificate în cadrul întreprinderii;

(b)

dacă țintele se bazează pe Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal și/sau sunt aliniate la acesta, la aspectele relevante ale Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030 și la alte politici și acte legislative naționale legate de biodiversitate și ecosisteme;

(c)

modul în care țintele sunt legate de impacturile, dependențele, riscurile și oportunitățile în materie de biodiversitate și ecosisteme identificate de întreprindere în ceea ce privește operațiunile sale și lanțul său valoric din amonte și din aval;

(d)

zona geografică acoperită de ținte, dacă este cazul;

(e)

dacă întreprinderea a utilizat sau nu măsuri compensatorii pentru pierderea de biodiversitate la stabilirea țintelor sale și

(f)

nivelul din ierarhia măsurilor de atenuare la care se poate aloca ținta (adică evitare, reducere la minimum, refacere și reabilitare, compensare sau acoperire).

Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori de impact legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor

33.

Întreprinderea raportează indicatori referitori la impacturile sale semnificative asupra biodiversității și ecosistemelor.

34.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a performanței întreprinderii în raport cu impacturile identificate ca fiind semnificative în evaluarea semnificației privind biodiversitatea și schimbarea ecosistemelor.

35.

În cazul în care a identificat amplasamente situate în zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau în apropierea acestora pe care le afectează [a se vedea punctul 19 litera (a)], întreprinderea precizează numărul și suprafața (în hectare) amplasamentelor deținute, închiriate sau gestionate în aceste zone protejate sau în principalele zone de biodiversitate sau în apropierea lor.

36.

În cazul în care întreprinderea a identificat impacturi semnificative în ceea ce privește schimbarea destinației terenurilor sau impacturi asupra întinderii și stării ecosistemelor, aceasta poate, de asemenea, să prezinte informații cu privire la utilizarea terenurilor pe baza unei evaluări a ciclului de viață.

37.

Pentru punctele de date specificate la punctele 38-41, întreprinderea ia în considerare operațiunile proprii.

38.

În cazul în care întreprinderea a ajuns la concluzia că are o contribuție directă la factorii de impact afectând schimbarea destinației terenurilor, ai schimbării destinației apei dulci și/sau al schimbării destinației mării, aceasta raportează indicatorii relevanți. Întreprinderea poate prezenta indicatori care măsoară:

(a)

conversia în timp (de exemplu, unul sau cinci ani) a acoperirii terenurilor (de exemplu, despădurire sau minerit);

(b)

modificări în timp (de exemplu, unul sau cinci ani) în gestionarea ecosistemului (de exemplu, prin intensificarea gestionării agricole sau prin aplicarea unor practici de gestionare mai bune sau a recoltării forestiere);

(c)

modificări ale configurației spațiale a peisajului (de exemplu, fragmentarea habitatelor, modificări ale conectivității ecosistemelor);

(d)

modificări ale conectivității structurale a ecosistemelor (de exemplu, permeabilitatea habitatelor pe baza caracteristicilor fizice și a aranjamentelor parcelelor de habitat) și

(e)

conectivitatea funcțională (de exemplu, cât de bine circulă genele sau indivizii pe uscat, în apă dulce și în mare).

39.

În cazul în care întreprinderea concluzionează că are o contribuție directă la introducerea accidentală sau voluntară a speciilor alogene invazive, întreprinderea poate prezenta indicatorii pe care îi utilizează pentru a gestiona căile de introducere și de răspândire a speciilor alogene invazive și riscurile pe care le prezintă speciile alogene invazive.

40.

În cazul în care a identificat impacturi semnificative legate de starea speciilor, întreprinderea poate raporta indicatorii pe care îi consideră relevanți. Întreprinderea poate:

(a)

să facă trimitere la cerințele relevante de prezentare de informații din ESRS E1, ESRS E2, ESRS E3 și ESRS E5;

(b)

să ia în considerare dimensiunea populației, intervalul din cadrul ecosistemelor specifice, precum și riscul de extincție. Aceste aspecte oferă o perspectivă asupra sănătății populației unei singure specii și a rezilienței sale relative la schimbările induse de om și care apar în mod natural;

(c)

să prezinte indicatori care măsoară modificările numărului de indivizi dintr-o specie dintr-o anumită zonă;

(d)

să prezinte indicatori privind speciile expuse riscului de extincție (87) care măsoară:

i.

starea de amenințare a speciilor și modul în care activitățile/presiunile pot afecta starea de amenințare; sau

ii.

modificările habitatului relevant pentru o specie amenințată, ca indicator al impactului întreprinderii asupra riscului de extincție a populației locale.

41.

În cazul în care identifică impacturi semnificative legate de ecosisteme, întreprinderea poate prezenta:

(a)

în ceea ce privește dimensiunea ecosistemelor, indicatori care măsoară aria de acoperire a unui anumit ecosistem fără a lua în considerare în mod necesar calitatea zonei evaluate, cum ar fi acoperirea habitatului. De exemplu, suprafața împădurită este o măsură a dimensiunii unui anumit tip de ecosistem, fără a lua în considerare starea ecosistemului (de exemplu, prezintă zona fără a descrie diversitatea speciilor din pădure).

(b)

în ceea ce privește starea ecosistemelor:

i.

indicatori care măsoară calitatea ecosistemelor în raport cu o stare de referință prestabilită;

ii.

indicatori care măsoară mai multe specii din cadrul unui ecosistem, mai degrabă decât numărul de exemplare din cadrul unei singure specii din cadrul unui ecosistem (de exemplu: indicatori stabiliți științific privind bogăția și abundența speciilor care măsoară evoluția componentei de specii (indigene) în cadrul unui ecosistem în raport cu starea de referință de la începutul primei perioade de raportare, precum și starea vizată prezentată în Cadrul mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal, sau o agregare a stării de conservare a speciilor, dacă este cazul sau

iii.

indicatori care reflectă componentele structurale ale stării, cum ar fi conectivitatea habitatului (cât de legate sunt habitatele între ele).

Cerința de prezentare de informații E4-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme

42.

Întreprinderea prezintă efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme.

43.

Informațiile prevăzute la punctul 42 se adaugă la informațiile privind efectele financiare curente asupra poziției financiare a entității, a performanței sale financiare și a fluxurilor sale de trezorerie pentru perioada de raportare prevăzute în ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d).

44.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:

(a)

a efectelor financiare anticipate ca urmare a riscurilor semnificative care decurg din impacturile și dependențele legate de biodiversitate și ecosisteme și a modului în care aceste riscuri au (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor avea) o influență semnificativă asupra performanței financiare a întreprinderii, a poziției sale financiare și a fluxurilor sale de numerar, pe termen scurt, mediu și lung și

(b)

a efectelor financiare anticipate ca urmare a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme.

45.

Prezentarea cuprinde:

(a)

o cuantificare a efectelor financiare anticipate în termeni monetari înainte de luarea în considerare a acțiunilor legate de biodiversitate și ecosisteme sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil fără costuri sau eforturi nejustificate, informații calitative. În ceea ce privește efectele financiare care decurg din oportunități semnificative, nu este necesară o cuantificare în cazul în care aceasta ar conduce la o prezentare care nu îndeplinește caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea ESRS 1 apendicele B Caracteristici calitative ale informațiilor). Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari poate fi o sumă unică sau un interval;

(b)

o descriere a efectelor avute în vedere, a impacturilor și a dependențelor la care se referă și a orizonturilor de timp în care este probabil ca acestea să se materializeze și

(c)

ipotezele principale utilizate pentru cuantificarea efectelor financiare anticipate, precum și sursele și nivelul de incertitudine al ipotezelor respective.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E4. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate ca și celelalte părți ale standardului.

ESRS 2 PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL

Strategia

Cerința de prezentare de informații E4-1 – Planul de tranziție și luarea în considerare a biodiversității și a ecosistemelor în cadrul strategiei și al modelului de afaceri

AR 1.

Dacă prezintă un plan de tranziție, întreprinderea poate:

(a)

să explice modul în care își va adapta strategia și modelul de afaceri pentru îmbunătățirea și, în cele din urmă, pentru realizarea alinierii la obiectivele și țintele relevante de politică publică locală, națională și mondială legate de biodiversitate și ecosisteme, inclusiv la viziunea Cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal și la obiectivele și țintele sale relevante, la Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 și la Directivele 2009/147/CE și 92/43/CEE (Directivele privind păsările și habitatele) și, după caz, la limitele planetare legate de integritatea biosferei și de schimbarea sistemului terenurilor;

(b)

să includă informații despre operațiunile proprii și, de asemenea, să explice modul în care răspunde impacturilor semnificative în cadrul lanțului său valoric din amonte și din aval, identificate în evaluarea semnificației în conformitate cu ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative;

(c)

să explice modul în care strategia sa interacționează cu planul său de tranziție;

(d)

să explice modul în care contribuie la abordarea factorilor determinanți ai impactului și la posibilele sale acțiuni de atenuare în conformitate cu ierarhia măsurilor de atenuare și cu principalele dependențe de cale și cu activele și resursele blocate (de exemplu, plante, materii prime) care sunt asociate cu biodiversitatea și cu schimbarea ecosistemelor;

(e)

își explică și cuantifică investițiile și finanțarea care sprijină punerea în aplicare a planului său de tranziție, cu referire la indicatorii-cheie de performanță ai CapEx aliniate la taxonomie și, după caz, la planurile CapEx pe care întreprinderea le prezintă în conformitate cu Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei;

(f)

dacă desfășoară activități economice care fac obiectul regulamentelor delegate privind biodiversitatea în temeiul Regulamentului privind taxonomia, explică orice obiectiv sau orice planuri (CapEx, planuri CapEx) pe care aceasta le are pentru a-și alinia activitățile economice (venituri, CapEx) la criteriile stabilite în regulamentele delegate respective;

(g)

să explice modul în care sunt utilizate măsurile compensatorii pentru pierderea de biodiversitate ca parte a planului de tranziție și, în caz afirmativ, unde se intenționează utilizarea de măsuri compensatorii, amploarea utilizării în raport cu planul general de tranziție și dacă a fost luată în considerare ierarhia măsurilor de atenuare;

(h)

să explice modul în care este gestionat procesul de punere în aplicare și de actualizare a planului de tranziție;

(i)

să explice modul în care măsoară progresele, și anume să indice indicatorii și metodologiile pe care le utilizează în acest scop;

(j)

să indice dacă organele de administrație, de conducere și de supraveghere au aprobat planul de tranziție și

(k)

să indice provocările și limitările actuale în ceea ce privește elaborarea unui plan legat de domeniile cu impact semnificativ și modul în care întreprinderea abordează aceste provocări.

AR 2.

Dacă prezintă un plan de tranziție, întreprinderea poate face trimitere, de exemplu, la următoarele ținte din Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030:

(a)

Inversarea tendinței de declin al polenizatorilor.

(b)

Reducerea cu 50 % a riscului și a utilizării pesticidelor chimice și reducerea cu 50 % a utilizării mai multor pesticide periculoase.

(c)

Cel puțin 25 % din terenurile agricole sunt gestionate prin agricultură ecologică, iar adoptarea practicilor agroecologice crește semnificativ.

(d)

Plantarea a încă trei miliarde de copaci în UE, cu respectarea deplină a principiilor ecologice.

(e)

Progrese semnificative în ceea ce privește remedierea amplasamentelor cu soluri contaminate.

(f)

Au fost refăcute cel puțin 25 000 de km de râuri cu curs liber.

(g)

Reducerea cu 50 % a pierderilor de elemente nutritive din cauza utilizării îngrășămintelor, ceea ce duce la reducerea utilizării îngrășămintelor cu cel puțin 20 %.

(h)

Reducerea substanțială a impacturilor negative asupra speciilor și habitatelor sensibile, inclusiv asupra fundului mării prin activități de pescuit și de extracție, pentru a atinge o stare ecologică bună.

AR 3.

Dacă prezintă un plan de tranziție, întreprinderea poate face trimitere și la obiectivele de dezvoltare durabilă, în special:

(a)

ODD 2 - Eradicarea foametei, garantarea securității alimentare, îmbunătățirea alimentației și promovarea agriculturii durabile;

(b)

ODD 6 - Asigurarea disponibilității și a gestionării durabile a apei și a salubrității pentru toți;

(c)

ODD 14 - Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, a mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă și

(d)

ODD 15 - Protejarea, refacerea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea degradării solurilor și refacerea acestora, precum și combaterea declinului biodiversității.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme

AR 4.

Evaluarea semnificației în temeiul ESRS E4 include:

(a)

contribuția întreprinderii la factorii determinanți ai impactului direct asupra declinului biodiversității (88):

i.

schimbările climatice;

ii.

schimbarea destinației terenurilor (de exemplu, artificializarea terenurilor), schimbarea destinației apei dulci și schimbarea destinației mării;

iii.

exploatarea directă;

iv.

speciile alogene invazive;

v.

poluarea și

vi.

altele.

(b)

impacturile întreprinderii asupra stării speciilor (și anume dimensiunea populației speciei, riscul de extincție a speciilor la nivel mondial);

(c)

impacturile întreprinderii asupra întinderii și stării ecosistemelor, inclusiv prin degradarea terenurilor, deșertificare și impermeabilizarea solului și

(d)

impacturile întreprinderii asupra serviciilor ecosistemice și dependențele de acestea.

AR 5.

Atunci când evaluează semnificația impacturilor, a dependențelor, a riscurilor și a oportunităților, întreprinderea ia în considerare dispozițiile din ESRS 2 IRO-1 și ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea și descrie considerațiile sale.

AR 6.

Întreprinderea evaluează semnificația biodiversității și a ecosistemelor în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și efectua evaluarea semnificației în conformitate cu primele trei etape ale abordării LEAP: localizare (punctul AR 7), evaluare (punctul AR 8) și estimare (punctul AR 9).

AR 7.

Etapa 1 se referă la localizarea amplasamentelor relevante în ceea ce privește interfața lor cu biodiversitatea și cu ecosistemele. Pentru a identifica aceste amplasamente relevante, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:

(a)

elaborarea unei liste a amplasamentelor activelor și operațiunilor directe și ale lanțului valoric aferent din amonte și din aval care sunt relevante pentru activitățile economice ale întreprinderilor. În plus, întreprinderea poate furniza informații cu privire la amplasamentele pentru care au fost anunțate oficial operațiuni viitoare;

(b)

enumerarea biomurilor și a ecosistemelor cu care este interconectată, pe baza listei amplasamentelor identificate la punctul AR 7 litera (a);

(c)

identificarea integrității și a importanței actuale a biodiversității și a ecosistemului în fiecare amplasament, luând în considerare informațiile prevăzute la punctele 16 și 17;

(d)

elaborarea unei liste a locurilor în care întreprinderea interferează cu amplasamente din zone sensibile din punctul de vedere al biodiversității sau din apropierea acestora, ținând seama de informațiile furnizate la punctele 16 și 17 și

(e)

identificarea sectoarelor, a unităților operaționale, a lanțurilor valorice sau a claselor de active interconectate cu biodiversitatea și ecosistemele din aceste amplasamente semnificative. În loc de a identifica aceste interfețe pentru fiecare amplasament, întreprinderea poate alege să le identifice pentru fiecare materie primă achiziționată sau vândută în funcție de greutate, exprimată în tone, în cazul în care o astfel de practică oferă o mai mare transparență.

AR 8.

În etapa 2, pentru evaluarea impacturilor reale sau potențiale asupra biodiversității și ecosistemelor și a dependențelor de acestea pentru amplasamentele relevante, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:

(a)

identifica procesele și activitățile operaționale care interacționează cu biodiversitatea și ecosistemele;

(b)

identifica impacturile și dependențele reale și potențiale;

(c)

indicarea dimensiunii, a amplorii, a frecvenței de apariție și a intervalului de producere a impacturilor asupra biodiversității și ecosistemelor, luând în considerare informațiile prezentate în conformitate cu punctele 16 și 17. În plus, întreprinderea poate prezenta:

i.

procentul instalațiilor furnizorilor săi care sunt situate în zone expuse riscului (cu specii amenințate incluse în Lista roșie a speciilor a UICN, în Directiva privind păsările și în Directiva privind habitatele sau în lista națională a speciilor amenințate sau în zonele protejate recunoscute oficial, rețeaua Natura 2000 de zone protejate și principalele zone de biodiversitate);

ii.

procentul cheltuielilor de achiziții de la furnizorii care dețin instalații care sunt situate în zone expuse riscului (cu specii amenințate incluse în lista roșie a speciilor a UICN, în Directiva privind păsările și în Directiva privind habitatele sau în lista națională a speciilor amenințate sau în zonele protejate recunoscute oficial, în rețeaua de zone protejate Natura 2000 și în principalele zone de biodiversitate) și

(d)

indicarea dimensiunii și a amplorii dependențelor de biodiversitate și ecosisteme, inclusiv de materii prime, resurse naturale și servicii ecosistemice. Întreprinderea se poate baza pe clasificările internaționale, cum ar fi Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice (CICES).

AR 9.

În etapa 3, pentru a evalua riscurile și oportunitățile sale semnificative pe baza rezultatelor etapelor 1 și 2, întreprinderea poate lua în considerare următoarele categorii:

(a)

riscuri fizice:

i.

riscuri acute (de exemplu, dezastre naturale exacerbate de pierderea protecției costiere împotriva ecosistemelor, care conduc la costuri de deteriorare a infrastructurii costiere ca urmare a furtunilor, de boli sau dăunători care afectează speciile sau varietatea culturilor pe care se bazează întreprinderea, în special în cazul absenței diversității genetice sau al unei diversități genetice reduse, al pierderii speciilor și al degradării ecosistemelor) și

ii.

riscuri cronice (de exemplu, pierderea randamentului culturilor din cauza declinului serviciilor de polenizare, creșterea deficitului de producție sau a producției variabile de factori naturali esențiali, degradarea ecosistemelor din cauza operațiunilor care conduc, de exemplu, la eroziunea costieră și la fragmentarea pădurilor, acidifierea oceanelor, pierderea terenurilor în urma deșertificării și degradarea solului și, în consecință, pierderea fertilității solului, pierderea speciilor).

(b)

riscuri de tranziție, inclusiv:

i.

aspecte politice și juridice: de exemplu, introducerea de reglementări sau politici (de exemplu, modificări precum protecția sporită a terenurilor); expunerea la sancțiuni și litigii (de exemplu, deversări de efluenți poluanți care dăunează sănătății umane și sănătății ecosistemelor sau încălcarea drepturilor, a permiselor sau a alocărilor legate de biodiversitate; sau neglijența față de speciile amenințate sau uciderea acestora); obligații de raportare sporite privind biodiversitatea, ecosistemele și serviciile conexe;

ii.

tehnologie: de exemplu, înlocuirea unor produse sau servicii cu produse sau servicii cu un impact mai redus asupra biodiversității sau dependența de serviciile ecosistemice, lipsa accesului la date sau accesul la date de slabă calitate care împiedică evaluările legate de biodiversitate, tranziția către tehnologii mai eficiente și mai curate (adică având un impact mai redus asupra biodiversității), noi tehnologii de monitorizare (de exemplu, prin satelit), cerințe de utilizare a anumitor tehnologii (de exemplu, culturi rezistente la schimbările climatice, polenizatori mecanici, purificarea apei, protecția împotriva inundațiilor);

iii.

piață: de exemplu, schimbarea ofertei, a cererii și a finanțării, volatilitatea sau creșterea costurilor materiilor prime (de exemplu, factori de producție cu intensitate ridicată din punctul de vedere al biodiversității, al căror preț a crescut din cauza degradării ecosistemelor);

iv.

reputație: de exemplu, schimbarea percepției societății, a clienților sau a comunității ca urmare a rolului unei organizații în pierderea biodiversității, încălcarea drepturilor legate de natură prin operațiuni, acoperirea mediatică negativă din cauza impactului asupra speciilor și/sau ecosistemelor critice, conflictele sociale legate de biodiversitate cu privire la speciile pe cale de dispariție, zonele protejate, resursele sau poluarea;

(c)

riscurile sistemice, inclusiv:

i.

riscurile de prăbușire a ecosistemului, ca un sistem natural critic să nu mai funcționeze, de exemplu atingerea punctelor de basculare și prăbușirea ecosistemelor, care ar conduce la pierderi geografice sau sectoriale angro (însumarea riscurilor fizice);

ii.

riscul agregat legat de impacturile fundamentale ale pierderii biodiversității asupra nivelurilor de tranziție și riscul fizic în unul sau mai multe sectoare ale unui portofoliu (corporativ sau financiar) și

iii.

riscurile de contagiune, ca dificultățile financiare ale anumitor corporații sau instituții financiare legate de neluarea în considerare a expunerii la riscuri legate de biodiversitate să se propage asupra sistemului economic în ansamblu.

(d)

oportunități, de exemplu:

i.

categorii de performanță economică: utilizarea eficientă a resurselor; produse și servicii; piețe: fluxul de capital și finanțarea; capitalul reputațional și

ii.

categorii de performanță în materie de durabilitate: protecția, refacerea și regenerarea ecosistemelor; utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Prezentarea informațiilor:

AR 10.

Întreprinderea poate lua în considerare tabelele de mai jos pentru a facilita evaluarea semnificației amplasamentelor semnificative identificate la punctul AR 7:

Serviciu ecosistemic…

Dependențe reale sau potențiale

...

Schimbarea funcționalității

Pierdere financiară

Limitată, moderată sau semnificativă

Limitată, moderată sau semnificativă

Amplasamentul

Specii amenințate, zone protejate, principalele zone de biodiversitate

Impacturi reale sau potențiale

Frecvența apariției

Viteza producerii impactului

Gravitatea impactului

Potențialul de atenuare

Ridicată, medie sau scăzută

<1 an sau

1-3 ani

sau >3 ani

Ridicată, medie sau scăzută

Ridicată, medie sau scăzută

În ceea ce privește punctul 7 litera (e), întreprinderea poate lua în considerare utilizarea tabelului de mai jos:

Unde sunt produse materiile prime sau

de unde provin?

Greutatea absolută a materiilor prime (și

procent din greutatea materiei prime)

În zonele cu specii enumerate pe lista roșie a speciilor amenințate a UICN, în Directiva privind păsările și Directiva privind habitatele

sau pe listele naționale de specii amenințate

În zonele protejate recunoscute oficial

În alte zone principale de biodiversitate

Cerința de prezentare de informații E4-2 – Politici legate de biodiversitate și ecosisteme

AR 11.

Politicile descrise în cadrul acestei cerințe de prezentare de informații pot fi integrate în politici mai ample în materie de mediu sau de durabilitate, care acoperă diferite subteme.

AR 12.

Întreprinderea poate furniza, de asemenea, informații cu privire la modul în care politica se referă la producția, aprovizionarea sau consumul de materii prime și, în special, cu privire la modul în care aceasta:

(a)

limitează achizițiile de la furnizorii care nu pot demonstra că nu contribuie la daune semnificative aduse zonelor protejate sau principalelor zone de biodiversitate (de exemplu, prin certificare);

(b)

se referă la standardele recunoscute sau la certificările terților supravegheate de autoritățile de reglementare și

(c)

abordează materiile prime care provin din ecosisteme care au fost gestionate pentru a menține sau a îmbunătăți condițiile pentru biodiversitate, după cum o demonstrează monitorizarea și raportarea periodică a stării biodiversității și a câștigurilor sau pierderilor.

AR 13.

Întreprinderea poate prezenta legăturile și alinierea cu alte obiective și acorduri globale, cum ar fi ODD 2, 6, 14 și 15 sau orice altă convenție mondială consacrată referitoare la biodiversitate și ecosisteme.

AR 14.

Atunci când prezintă politicile legate de consecințele sociale ale dependențelor și impacturilor legate de biodiversitate și ecosisteme în temeiul punctului 23 litera (f), întreprinderea poate consulta în special Protocolul de la Nagoya și Convenția privind diversitatea biologică (CBD).

AR 15.

Atunci când prezintă informații cu privire la măsura și modul în care politicile sale abordează consecințele sociale ale impacturilor legate de biodiversitate și ecosisteme în temeiul punctului 23 litera (f), întreprinderea poate furniza informații cu privire la:

(a)

distribuirea corectă și echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor genetice și

(b)

consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză pentru accesul la resursele genetice.

AR 16.

Întreprinderea poate explica, de asemenea, modul în care politica sa îi permite:

(a)

să evite impacturile negative asupra biodiversității și ecosistemelor în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului valoric din amonte și din aval aferent;

(b)

să reducă și să reducă la minimum impacturile sale negative asupra biodiversității și ecosistemelor în cadrul operațiunilor sale și de-a lungul întregului lanț valoric din amonte și din aval, care nu pot fi evitate;

(c)

să refacă și să reabiliteze ecosistemele degradate sau să refacă ecosistemelor eliminate în urma expunerii la impacturi care nu pot fi complet evitate și/sau reduse la minimum și

(d)

să atenueze contribuția sa la factorii determinanți semnificativi ai declinului biodiversității.

AR 17.

Atunci când își prezintă politicile, în cazul în care face trimitere la standarde de conduită ale unor părți terțe, întreprinderea poate preciza dacă standardul utilizat:

(a)

este obiectiv și realizabil pe baza unei abordări științifice de identificare a problemelor și este realist în evaluarea modului în care aceste aspecte pot fi abordate pe teren într-o varietate de circumstanțe practice;

(b)

este dezvoltat sau menținut printr-un proces de consultare permanentă cu părțile interesate, cu contribuții echilibrate din partea tuturor grupurilor de părți interesate relevante, inclusiv producători, comercianți, prelucrători, finanțatori, populații și comunități locale, populații indigene și organizații ale societății civile care reprezintă interesele consumatorilor, de mediu și sociale, fără ca vreun grup să dețină o autoritate nejustificată sau un drept de veto asupra conținutului;

(c)

încurajează o abordare etapizată și îmbunătățirea continuă – atât în ceea ce privește standardul, cât și aplicarea de către acesta a unor practici mai bune de gestionare, și impune stabilirea unor ținte semnificative și a unor obiective intermediare specifice pentru a indica progresele înregistrate în raport cu principiile și criteriile de-a lungul timpului;

(d)

poate fi verificat prin intermediul unor organisme independente de certificare sau de verificare, care au definit proceduri de evaluare riguroase și care evită conflictele de interese, și sunt conforme cu orientările ISO privind procedurile de acreditare și verificare sau cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 765/2008 și

(e)

respectă Codul de bune practici ISEAL.

Cerința de prezentare de informații E4-3 – Acțiuni și resurse legate de biodiversitate și ecosisteme

AR 18.

Întreprinderea poate corela valorile monetare semnificative ale CapEx și OpEx necesare pentru punerea în aplicare a acțiunilor întreprinse sau planificate

(a)

cu elementele-rânduri sau cu notele relevante din situațiile financiare;

(b)

cu indicatorii-cheie de performanță prevăzuți la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2020/852 și în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei și

(c)

dacă este cazul, cu planul CapEx prevăzut în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei.

AR 19.

Întreprinderea poate comunica dacă are în vedere un plan de acțiune „de evitare”, care să prevină acțiunile dăunătoare înainte ca acestea să aibă loc. Evitarea implică adesea o decizie de abatere de la calea de dezvoltare a proiectului de tipul „business as usual”. Un exemplu de evitare este modificarea amprentei asupra biodiversității și a ecosistemului a unui proiect pentru a evita distrugerea habitatului natural din cadrul amplasamentului și/sau stabilirea de rezerve în care sunt prezente și vor fi conservate valori prioritare ale biodiversității. Evitarea ar trebui luată în considerare cel puțin în cazul în care există valori legate de biodiversitate și ecosisteme care se încadrează în una dintre următoarele categorii: deosebit de vulnerabilă și de neînlocuit, de interes deosebit pentru părțile interesate sau în cazul în care se justifică o abordare prudentă din cauza incertitudinii privind evaluarea impactului sau eficacitatea măsurilor de gestionare. Cele trei tipuri principale de evitare sunt definite mai jos:

(a)

evitarea prin selectarea amplasamentelor (amplasarea întregului proiect departe de zonele recunoscute pentru valori importante ale biodiversității);

(b)

evitarea prin conceperea proiectului (configurarea infrastructurii pentru conservarea zonelor din cadrul amplasamentului proiectului cu valori importante ale biodiversității) și

(c)

evitarea prin programare [activități de proiectare în timp pentru a ține seama de modelele de comportament al speciilor (de exemplu, reproducere, migrație) sau de funcțiile ecosistemice (de exemplu, dinamica râurilor)].

AR 20.

În ceea ce privește acțiunile principale, întreprinderea poate prezenta:

(a)

o listă a principalelor părți interesate implicate (de exemplu, concurenți, furnizori, comercianți cu amănuntul, alți parteneri de afaceri, comunități și autorități afectate, agenții guvernamentale) și modul în care acestea sunt implicate, menționând principalele părți interesate afectate negativ sau pozitiv de acțiuni și modul în care acestea sunt afectate, inclusiv impacturile sau beneficiile create pentru comunitățile afectate, micii fermieri, populațiile indigene sau alte persoane aflate în situații vulnerabile;

(b)

dacă este cazul, o explicație privind necesitatea unor consultări adecvate și necesitatea de a respecta deciziile comunităților afectate;

(c)

o scurtă evaluare a măsurii în care acțiunile principale pot genera impacturi negative semnificative asupra durabilității;

(d)

o explicație din care să reiasă dacă acțiunea principală este menită să fie o inițiativă unică sau o practică sistematică;

(e)

o explicație din care să reiasă dacă planul de acțiune principal este pus în aplicare numai de către întreprindere, utilizând resursele întreprinderii, sau dacă face parte dintr-o inițiativă mai amplă la care întreprinderea contribuie în mod semnificativ. În cazul în care planul de acțiune principal face parte dintr-o inițiativă mai amplă, întreprinderea poate furniza mai multe informații cu privire la proiect, la sponsorii săi și la alți participanți;

(f)

o descriere a modului în care acțiunile contribuie la schimbarea la nivel de sistem, în special pentru a modifica factorii determinanți ai schimbării biodiversității și ecosistemelor, de exemplu, prin factori tehnologici, economici, instituționali și sociali și prin modificări ale valorilor și comportamentelor subiacente.

AR 21.

În contextul acestei cerințe de prezentare de informații, „cunoștințele tradiționale locale” se referă la înțelegerile, competențele și filosofiile dezvoltate de societăți cu istorie îndelungată de interacțiune cu mediul lor natural. Pentru populațiile indigene și rurale, cunoștințele tradiționale locale contribuie la luarea deciziilor cu privire la aspectele fundamentale ale vieții de zi cu zi.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E4-4 – Ținte legate de biodiversitate și ecosisteme

AR 22.

Întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de criteriile privind „contribuția substanțială” pentru biodiversitate, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) pentru biodiversitate, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 13 alineatul (2) și al articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de respectivele criterii DNSH.

AR 23.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 29 în scopul stabilirii țintelor, întreprinderea ia în considerare necesitatea unui consimțământ în cunoștință de cauză și voluntar al populațiilor indigene și locale, necesitatea unor consultări adecvate și necesitatea de a respecta deciziile acestor comunități.

AR 24.

Țintele legate de impacturile semnificative pot fi prezentate într-un tabel, astfel cum este ilustrat mai jos:

Tipul de țintă în funcție de ierarhia măsurilor de atenuare

Valoarea de referință și anul de referință

Valoarea-țintă și zona geografică acoperită

Politica sau legislația conexă, după caz

2025

2030

Până în 2050

 

Evitare

 

 

 

 

 

Reducere la minimum

 

 

 

 

 

Reabilitare și refacere

 

 

 

 

 

Compensare sau acoperire

 

 

 

 

 

AR 25.

Țintele legate de aspectele de durabilitate potențial semnificative enumerate la punctul AR 4 din prezentul standard pot fi prezentate într-un tabel, astfel cum este ilustrat mai jos:

Tipul de țintă în funcție de aspectul de durabilitate

Valoarea de referință și anul de referință

Valoarea-țintă și zona geografică acoperită

Politica sau legislația conexă, după caz

2025

2030

Până în 2050

 

 

 

 

 

 

AR 26.

Țintele măsurabile legate de biodiversitate și ecosisteme pot fi exprimate ca:

(a)

dimensiunea și amplasarea tuturor zonelor de habitat protejate sau refăcute, indiferent dacă sunt controlate direct sau indirect de întreprindere și dacă succesul măsurii de refacere a fost sau este aprobat de profesioniști externi independenți;

(b)

suprafețe recreate (medii în care sunt puse în aplicare inițiative de gestionare pentru a crea un habitat într-un amplasament în care nu exista inițial); sau

(c)

numărul sau procentul de proiecte/amplasamente a căror integritate ecologică a fost îmbunătățită (de exemplu, instalarea de pasaje pentru pești, coridoare ecologice).

Cerința de prezentare de informații E4-5 – Indicatori de impact legați de biodiversitate și de schimbările ecosistemelor

AR 27.

Atunci când elaborează informațiile solicitate în temeiul acestei cerințe de prezentare de informații, întreprinderea ia în considerare și poate descrie:

(a)

metodologiile și indicatorii utilizați și o explicație a motivului pentru care sunt selectate aceste metodologii și indicatori, precum și ipotezele, limitările și incertitudinile acestora, precum și orice modificări aduse metodologiilor în timp și motivele pentru care au avut loc;

(b)

domeniul de aplicare al indicatorilor și al metodologiilor, de exemplu:

i.

întreprindere, amplasament, marcă, marfă, unitate operațională corporativă, activitate;

ii.

aspectele vizate (astfel cum se prevede la punctul AR 4).

(c)

componentele privind biodiversitatea ale indicatorilor: specifice speciilor, specifice ecosistemului;

(d)

zonele geografice care fac obiectul metodologiei și o explicație a motivului pentru care a fost omisă orice zonă geografică relevantă;

(e)

modul în care indicatorii integrează pragurile ecologice (de exemplu, integritatea biosferei și schimbarea sistemului terenurilor, resursele planetei) și alocările;

(f)

frecvența monitorizării, indicatorii principali monitorizați, starea/valoarea de referință și anul/perioada de referință, precum și perioada de referință;

(g)

dacă acești indicatori se bazează pe date primare, pe date secundare, pe date modelate sau pe raționamente ale experților sau pe o combinație a acestora;

(h)

indicarea acțiunii care este măsurată și monitorizată prin intermediul indicatorilor și a modului în care aceasta se raportează la realizarea țintelor;

(i)

dacă indicatorii sunt obligatorii (impuși de legislație) sau voluntari. Dacă sunt obligatorii, întreprinderea poate indica legislația relevantă; dacă sunt voluntari, întreprinderea poate face trimitere la orice standard sau procedură utilizat(ă) în mod voluntar și

(j)

dacă indicatorii se bazează pe așteptările sau recomandările din orientările, politicile, legislația sau acordurile relevante și de referință de la nivel național, de la nivelul UE sau de la nivel interguvernamental, cum ar fi Convenția privind diversitatea biologică (CBD) sau IPBES.

AR 28.

Întreprinderea prezintă indicatori care pot fi verificați și care sunt solizi din punct de vedere tehnic și științific, având în vedere intervalele de timp și zonele geografice adecvate, și poate prezenta modul în care indicatorii pe care i-a selectat corespund criteriilor respective. Pentru a se asigura că indicatorul este relevant, ar trebui să existe o relație clară între indicator și scopul măsurării. Incertitudinile ar trebui reduse pe cât posibil. Datele sau mecanismele utilizate ar trebui să fie sprijinite de organizații consacrate și actualizate în timp. Acolo unde există lacune în materie de date, se pot utiliza date modelate solide și raționamente calificate. Metodologia trebuie să fie suficient de detaliată pentru a permite o comparație semnificativă a impacturilor și a activităților de atenuare de-a lungul timpului. Procesele de colectare a informațiilor și definițiile trebuie aplicate în mod sistematic. Acest lucru permite o revizuire semnificativă a performanței întreprinderii în timp și ajută la compararea internă și inter pares.

AR 29.

În cazul în care un indicator corespunde unei ținte, se aliniază valoarea de referință pentru ambele. Situația de referință în materie de biodiversitate este o componentă esențială a unui proces mai amplu de gestionare a biodiversității și a ecosistemelor. Scenariul de referință este necesar pentru a fundamenta evaluarea impactului și planificarea gestionării, precum și pentru monitorizarea și gestionarea adaptivă.

AR 30.

Metodologiile disponibile pentru colectarea datelor și măsurarea impacturilor întreprinderilor asupra biodiversității și ecosistemelor pot fi împărțite în trei categorii, după cum urmează:

(a)

date primare: colectate in situ utilizând studii pe teren;

(b)

date secundare: inclusiv straturile de date geospațiale care sunt suprapuse cu datele de localizare geografică a activităților comerciale.

i.

La nivel de specie, se pot utiliza straturi de date privind intervalele diferitelor specii pentru a estima speciile care pot fi prezente în diferite locuri. Printre acestea se numără locurile de operare și locurile de aprovizionare. Diferitele straturi de interval vor avea niveluri diferite de precizie în funcție de anumiți factori (de exemplu, dacă intervalele de specii au fost rafinate în funcție de disponibilitatea habitatului). Informațiile privind starea de amenințare a speciilor și activitățile care le amenință pot oferi o indicație a contribuției probabile pe care activitățile economice o pot avea la determinarea tendințelor populației și a stării de amenințare.

ii.

La nivel de ecosistem, se pot aplica straturile de date care reflectă schimbarea amplorii și a stării ecosistemelor, inclusiv nivelurile de conectivitate și de fragmentare a habitatelor.

(c)

date modelate privind starea biodiversității: Abordările bazate pe modele sunt utilizate în mod obișnuit pentru măsurarea indicatorilor nivelului ecosistemului (de exemplu, amploarea, starea sau funcția). Modelele cuantifică modul în care amploarea diferitelor presiuni afectează starea biodiversității. Acestea sunt denumite relații între presiune și stare și se bazează pe date colectate la nivel mondial. Rezultatele modelării sunt aplicate la nivel local pentru a estima modul în care presiunile la nivel de întreprindere vor determina modificări ale stării ecosistemului. Un factor determinant al impactului are, în general, trei caracteristici principale: amploarea (de exemplu, cantitatea de substanță contaminantă, intensitatea zgomotului), întinderea spațială (de exemplu, suprafața de teren contaminată) și întinderea temporală (durata persistenței substanței contaminante).

AR 31.

În ceea ce privește evaluarea ciclului de viață pentru utilizarea terenurilor, întreprinderea poate consulta „Indicatorii de mediu legați de utilizarea terenurilor pentru evaluarea ciclului de viață” ai Centrului Comun de Cercetare.

AR 32.

În ceea ce privește introducerea speciilor alogene invazive, întreprinderea poate prezenta căile de introducere și numărul de specii alogene invazive, precum și suprafața acoperită de specii alogene invazive.

AR 33.

În ceea ce privește indicatorii referitori la întinderea și starea ecosistemelor, se pot găsi orientări utile în lucrările Sistemului de contabilitate economică de mediu și de contabilitate ecosistemică al Organizației Națiunilor Unite (UN SEEA EA).

AR 34.

Întreprinderea poate prezenta informații în unități de suprafață (de exemplu, m2 sau ha) privind utilizarea terenurilor, utilizând orientările furnizate de sistemul de management de mediu și audit (EMAS) (89):

(a)

suprafața totală a terenurilor utilizate;

(b)

suprafața totală a zonelor impermeabilizate;

(c)

suprafața totală a zonei de protejare a naturii din cadrul amplasamentului și

(d)

suprafață totală a zonei de protejare a naturii din afara amplasamentului.

AR 35.

Întreprinderea poate prezenta, de exemplu, schimbarea acoperirii terenului, care este reprezentarea fizică a factorilor „modificarea habitatului” și „activități industriale și casnice”, adică schimbarea naturală sau provocată de om a proprietăților fizice ale suprafeței Pământului într-un anumit loc.

AR 36.

Acoperirea terenurilor este o variabilă tipică care poate fi evaluată cu ajutorul datelor de observare a Pământului.

AR 37.

Atunci când raportează cu privire la impacturile semnificative legate de ecosisteme, întreprinderea poate lua în considerare și funcționarea ecosistemelor pe lângă întinderea și starea ecosistemelor, utilizând:

(a)

un indicator care măsoară un proces sau o funcție pe care ecosistemul îl (o) finalizează sau care reflectă capacitatea ecosistemului de a realiza procesul sau funcția respectivă: de exemplu, productivitatea primară netă, care este o măsură a productivității plantelor bazată pe rata de stocare a energiei de către plante și care este pusă la dispoziția altor specii din ecosistem. Acesta este un proces esențial care are loc pentru funcționarea ecosistemelor. El este legat de mulți factori, cum ar fi diversitatea speciilor, dar nu măsoară acești factori în mod direct; sau

(b)

un indicator care măsoară modificările de populație ale unei specii identificate științific aflate în pericol.

AR 38.

La nivel de ecosistem, se pot aplica straturile de date care reflectă schimbarea amplorii și a stării ecosistemelor, inclusiv nivelurile de fragmentare și de conectivitate a habitatelor;

Cerința de prezentare de informații E4-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de biodiversitate și ecosisteme

AR 39.

Întreprinderea poate include o evaluare a produselor și serviciilor sale conexe expuse riscurilor pe termen scurt, mediu și lung, explicând modul în care sunt definite acestea, modul în care sunt estimate valorile financiare și ipotezele principale care sunt formulate.

AR 40.

Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari în temeiul punctului 45 litera (a) poate fi o sumă unică sau un interval.

ESRS E5

UTILIZAREA RESURSELOR ȘI ECONOMIA CIRCULARĂ

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse

Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse

Cerința de prezentare de informații E5-6 – Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse

Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse

Cerința de prezentare de informații E5-6 – Efectele financiare anticipate ale impacturilor, riscurilor și oportunităților legate de utilizarea resurselor și economia circulară

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă:

(a)

modul în care întreprinderea influențează utilizarea resurselor, inclusiv utilizarea eficientă a acestora, evitând epuizarea resurselor, precum și aprovizionarea durabilă și utilizarea de resurse regenerabile (denumite în prezentul standard „utilizarea resurselor și economia circulară”) în ceea ce privește impacturile semnificative pozitive și negative reale sau potențiale;

(b)

acțiunile întreprinse și rezultatul acestor acțiuni pentru prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative reale sau potențiale care rezultă din utilizarea resurselor, inclusiv măsurile luate pentru a contribui la decuplarea creșterii sale economice de utilizarea materialelor, și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților;

(c)

planurile și capacitatea întreprinderii de a-și adapta strategia și modelul de afaceri în conformitate cu principiile economiei circulare, inclusiv, dar fără a se limita la reducerea la minimum a deșeurilor, menținerea valorii produselor, a materialelor și a altor resurse la cea mai mare valoare și îmbunătățirea utilizării eficiente a acestora în producție și consum;

(d)

natura, tipul și amploarea riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii în legătură cu impacturile și dependențele întreprinderii care decurg din utilizarea resurselor și economia circulară, precum și modul în care întreprinderea le gestionează și

(e)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din impacturile întreprinderii asupra utilizării resurselor și economiei circulare și dependențele de acestea.

2.

Prezentul standard stabilește cerințele de prezentare de informații referitoare la „utilizarea resurselor” și „economia circulară”, în special cu privire la:

(a)

intrările de resurse, inclusiv circularitatea intrărilor de resurse materiale, luând în considerare resursele regenerabile și neregenerabile;

(b)

ieșirile de resurse, inclusiv informații privind produsele și materialele și

(c)

deșeurile.

3.

Economie circulară înseamnă un sistem economic în care valoarea produselor, a materialelor și a altor resurse în economie este menținută cât mai mult timp posibil, sporind eficiența utilizării lor în producție și consum, reducând astfel efectul asupra mediului al utilizării acestora, reducând la minimum deșeurile și eliberarea de substanțe periculoase în toate etapele ciclului lor de viață, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deșeurilor. Obiectivul este de a maximiza și de a menține valoarea resurselor tehnice și biologice, a produselor și a materialelor prin crearea unui sistem care să permită durabilitatea, utilizarea optimă sau reutilizarea, recondiționarea, refabricarea, reciclarea și ciclul nutrienților.

4.

Prezentul standard se bazează pe cadrele legislative și politicile relevante ale UE, inclusiv pe Planul de acțiune al UE privind economia circulară, pe Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (90) (Directiva-cadru privind deșeurile) și pe strategia industrială a UE.

5.

Pentru a evalua tranziția de la un scenariu de tipul „business as usual”, adică o economie în care se extrag resurse finite pentru a fabrica produse care sunt utilizate și apoi aruncate („take-make-waste”), la un sistem de economie circulară, prezentul standard se bazează pe identificarea fluxurilor fizice de resurse, materiale și produse utilizate și generate de întreprindere prin cerința de prezentare de informații E5-4 Intrări de resurse și cerința de prezentare de informații E5-5 Ieșiri de resurse.

Interacțiuni cu alte ESRS

6.

Utilizarea resurselor este un factor determinant major al altor efecte asupra mediului, cum ar fi schimbările climatice, poluarea, resursele de apă și resursele marine și biodiversitatea. O economie circulară este un sistem care tinde către utilizarea durabilă a resurselor în extracția, prelucrarea, producția, consumul și gestionarea deșeurilor. Un astfel de sistem aduce multiple beneficii pentru mediu, în special reducerea consumului de materiale și energie și a emisiilor în aer (emisii de gaze cu efect de seră sau alte tipuri de poluare), limitarea prelevărilor și a evacuărilor de apă și regenerarea naturii, limitând impactul asupra biodiversității.

7.

Pentru a oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare cu privire la alte aspecte de mediu care ar putea fi semnificative pentru utilizarea resurselor și economia circulară, cerințele relevante de prezentare de informații sunt vizate în alte ESRS de mediu, după cum urmează:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice, care abordează în special emisiile de GES și resursele energetice (consumul de energie);

(b)

ESRS E2 Poluarea, care abordează în special emisiile în apă, aer și sol, precum și substanțele care prezintă motive de îngrijorare;

(c)

ESRS E3 Resursele de apă și cele marine, care abordează în special resursele de apă (consumul de apă) și resursele marine și

(d)

ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele, care abordează în special ecosistemele, speciile și materiile prime.

8.

Impacturile întreprinderii în ceea ce privește utilizarea resurselor și economia circulară, în special impacturile legate de deșeuri, pot afecta oamenii și comunitățile. Efectele negative semnificative asupra comunităților afectate cauzate de utilizarea resurselor și economia circulară care pot fi atribuite întreprinderii sunt incluse în ESRS S3 Comunitățile afectate. Utilizarea eficientă și circulară a resurselor aduce beneficii și în ceea ce privește competitivitatea și bunăstare economică.

9.

Prezentul standard ar trebui interpretat în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

10.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 capitolul 4 Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și raportate împreună cu acestea.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară

11.

Întreprinderea descrie procesul de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative în legătură cu utilizarea resurselor și economia circulară, în special în ceea ce privește intrările de resurse, ieșirile de resurse și deșeurile, și furnizează informații cu privire la:

(a)

dacă întreprinderea și-a examinat activele și activitățile pentru a identifica impacturile, riscurile și oportunitățile reale și potențiale în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval și, în caz afirmativ, metodologiile, ipotezele și instrumentele utilizate în procesul de examinare;

(b)

dacă și în ce mod întreprinderea a efectuat consultări, în special cu comunitățile afectate.

Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară

12.

Întreprinderea descrie politicile sale adoptate pentru a-și gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară.

13.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară.

14.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 12 conține informații privind politicile puse în aplicare de întreprindere pentru a gestiona impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative.

15.

În rezumat, întreprinderea indică dacă și în ce mod politicile sale abordează următoarele domenii, în cazul în care sunt semnificative:

(a)

tranziția de la utilizarea resurselor virgine, inclusiv creșterea relativă a utilizării resurselor secundare (reciclate);

(b)

aprovizionarea durabilă și utilizarea de resurse regenerabile.

16.

Politicile abordează impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative în cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte și din aval.

Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară

17.

Întreprinderea prezintă acțiunile sale legate de utilizarea resurselor și economia circulară, precum și resursele alocate pentru punerea lor în aplicare.

18.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a acțiunilor principale întreprinse și planificate pentru a atinge obiectivele și țintele de politică legate de utilizarea resurselor și economia circulară.

19.

Descrierea acțiunilor și a resurselor alocate privind utilizarea resurselor și economia circulară respectă principiile definite în ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative.

20.

Pe lângă ESRS 2 MDR-A, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod o acțiune și resursele acoperă:

(a)

niveluri mai ridicate de utilizare eficientă a resurselor în utilizarea materialelor tehnice și biologice și a apei, în special în ceea ce privește materiile prime critice și pământurile rare enumerate în Sistemul de informații privind materiile prime;

(b)

rate mai ridicate de utilizare a materiilor prime secundare (materiale reciclate);

(c)

aplicarea proiectării circulare, care conduce la creșterea durabilității produselor și la optimizarea utilizării, precum și la rate mai ridicate de: Reutilizare, reparare, recondiționare, refabricare, recondiționare și reorientare, precum și reciclare.

(d)

aplicarea de practici comerciale circulare, cum ar fi (i) acțiuni de menținere a valorii (întreținere, reparare, recondiționare, refabricare, recoltare a componentelor, modernizare și logistică inversă, sisteme în buclă închisă, vânzare cu amănuntul la mâna a doua), (ii) acțiuni de maximizare a valorii (sisteme produs-servicii, modele de afaceri ale economiei colaborative și bazate pe partajare), (iii) acțiuni la sfârșitul ciclului de viață (reciclare, reciclare creativă, răspundere extinsă a producătorilor) și (iv) acțiuni de eficientizare a sistemelor (simbioză industrială);

(e)

acțiuni întreprinse pentru a preveni generarea de deșeuri în lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii și

(f)

optimizarea gestionării deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară

21.

Întreprinderea prezintă țintele privind utilizarea resurselor și economia circulară pe care le-a stabilit.

22.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a țintelor pe care întreprinderea le-a adoptat pentru a sprijini politica sale legată de utilizarea resurselor și economia circulară și pentru a aborda impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

23.

Descrierea țintelor conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor.

24.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 21 indică dacă și în ce mod țintele întreprinderii se raportează la intrările de resurse și la ieșirile de resurse, inclusiv la deșeuri și produse și materiale și, mai precis, la:

(a)

creșterea proiectării circulare a produselor (inclusiv, de exemplu, proiectarea pentru durabilitate, demontare, potențial de reparare, reciclare etc.);

(b)

creșterea ratei de utilizare circulară a materialelor;

(c)

reducerea la minimum a materiei prime primare;

(d)

aprovizionarea durabilă și utilizarea (în conformitate cu principiul utilizării în cascadă) de resurse regenerabile;

(e)

gestionarea deșeurilor, inclusiv pregătirea pentru tratarea corespunzătoare și

(f)

alte aspecte legate de utilizarea resurselor sau de economia circulară.

25.

Întreprinderea precizează nivelul din ierarhia deșeurilor la care se referă ținta.

26.

În plus față de ESRS 2 MDR-T, întreprinderea poate să specifice dacă pragurile ecologice și alocările specifice entității au fost luate în considerare la stabilirea țintelor. În acest caz, întreprinderea poate preciza:

(a)

pragurile ecologice identificate și metodologia utilizată pentru identificarea lor;

(b)

dacă pragurile sunt sau nu specifice entității și, în caz afirmativ, modul în care acestea au fost stabilite și

(c)

modul în care este repartizată responsabilitatea pentru respectarea pragurilor ecologice identificate în cadrul întreprinderii.

27.

Întreprinderea specifică, în cadrul informațiilor contextuale, dacă țintele pe care le-a stabilit și prezentat sunt obligatorii (prin legislație) sau voluntare.

Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse

28.

Întreprinderea prezintă informații cu privire la intrările sale de resurse legate de impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

29.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a utilizării resurselor în operațiunile proprii ale întreprinderii și în lanțul său valoric din amonte.

30.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 28 include o descriere a intrărilor de resurse, dacă acestea sunt semnificative: produse (inclusiv ambalaje) și materiale (cu specificarea materiilor prime critice și a pământurilor rare), apă și imobilizări corporale utilizate în operațiunile proprii ale întreprinderii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte.

31.

Atunci când o întreprindere evaluează că intrările de resurse reprezintă semnificativă un aspect de durabilitate semnificativ, aceasta prezintă următoarele informații cu privire la materialele utilizate pentru fabricarea produselor și serviciilor întreprinderii în cursul perioadei de raportare, în tone sau în kilograme:

(a)

greutatea totală generală a produselor și a materialelor tehnice și biologice utilizate în cursul perioadei de raportare;

(b)

procentul de materiale biologice (și biocombustibili utilizați în scopuri neenergetice) utilizate pentru realizarea produselor și serviciilor întreprinderii (inclusiv a ambalajelor) care provin din surse durabile, cu informații privind sistemul de certificare utilizat și aplicarea principiului utilizării în cascadă și

(c)

greutatea, atât în valoare absolută, cât și în procente, a componentelor reutilizate sau reciclate secundare, a produselor intermediare secundare și a materialelor secundare utilizate pentru realizarea produselor și serviciilor întreprinderii (inclusiv a ambalajelor).

32.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la metodologiile utilizate pentru calcularea datelor. Aceasta precizează dacă datele provin din măsurători directe sau estimări și prezintă ipotezele principale utilizate.

Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse

33.

Întreprinderea prezintă informații cu privire la ieșirile sale de resurse, inclusiv deșeuri, legate de impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

34.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:

(a)

a modului în care întreprinderea contribuie la economia circulară prin i) proiectarea de produse și materiale în conformitate cu principiile economiei circulare și ii) creșterea sau maximizarea măsurii în care produsele, materialele și prelucrarea deșeurilor sunt recirculate în practică după prima utilizare și

(b)

a strategiei întreprinderii de reducere a deșeurilor și de gestionare a deșeurilor, precum și a măsurii în care întreprinderea cunoaște modul în care deșeurile sale pre-utilizare sunt gestionate în cadrul propriilor activități.

Produse și materiale

35.

Întreprinderea furnizează o descriere a principalelor produse și materiale care provin din procesul de producție al întreprinderii și care sunt concepute în conformitate cu principii circulare, inclusiv durabilitatea, posibilitatea de reutilizare, reparare, dezasamblare, refabricare, recondiționare, reciclare, recirculare prin ciclul biologic sau optimizare a utilizării produsului sau a materialului prin alte modele de afaceri circulare.

36.

Întreprinderile pentru care ieșirile sunt semnificative prezintă informații cu privire la:

(a)

durabilitatea preconizată a produselor introduse pe piață de întreprindere, în raport cu media industriei pentru fiecare grupă de produse;

(b)

produsele cu potențial de reparare, utilizând un sistem de rating consacrat dacă este posibil;

(c)

ratele conținutului reciclabil din produse și din ambalajele acestora.

Deșeurile

37.

Întreprinderea prezintă următoarele informații privind cantitatea totală de deșeuri provenite din operațiunile proprii, în tone sau în kilograme:

(a)

cantitatea totală de deșeuri generate;

(b)

cantitatea totală în greutate pentru care a fost evitată eliminarea, cu o defalcare pe deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase și o defalcare pe următoarele tipuri de operațiuni de valorificare:

i.

pregătirea pentru reutilizare;

ii.

reciclarea și

iii.

alte operațiuni de valorificare;

(c)

cantitatea în greutate destinată eliminării în funcție de tipul de tratare a deșeurilor și cantitatea totală însumând toate cele trei tipuri, cu o defalcare pe deșeuri periculoase și deșeuri nepericuloase. Tipurile de tratare a deșeurilor care trebuie prezentate sunt:

i.

incinerarea;

ii.

depozit de deșeuri și

iii.

alte operațiuni de eliminare;

(d)

cantitatea totală și procentul de deșeuri nereciclate (91).

38.

Atunci când prezintă compoziția deșeurilor, întreprinderea specifică:

(a)

fluxurile de deșeuri, relevante pentru sectorul sau activitățile sale (de exemplu, reziduuri pentru întreprinderea din sectorul minier, deșeuri electronice pentru întreprinderea din sectorul produselor electronice destinate consumatorilor sau deșeuri alimentare pentru întreprinderea din sectorul agricol sau din sectorul ospitalității) și

(b)

materialele prezente în deșeuri (de exemplu biomasă, metale, minerale nemetalice, materiale plastice, textile, materii prime critice și pământuri rare).

39.

Întreprinderea prezintă, de asemenea, cantitatea totală de deșeuri periculoase și radioactive generate de întreprindere, unde deșeurile radioactive sunt definite la articolul 3 punctul 7 din Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului (92).

40.

Întreprinderea furnizează informații contextuale privind metodologiile utilizate pentru calcularea datelor și, în special, criteriile și ipotezele utilizate pentru determinarea și clasificarea produselor concepute în conformitate cu principiile economiei circulare prevăzute la punctul 35. Aceasta precizează dacă datele provin din măsurători directe sau estimări și prezintă principalele ipoteze utilizate.

Cerința de prezentare de informații E5-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară

41.

Întreprinderea prezintă efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din utilizarea resurselor și impacturile legate de economia circulară.

42.

Informațiile prevăzute la punctul 41 se adaugă la informațiile privind efectele financiare curente asupra poziției financiare a entității, a performanței sale financiare și a fluxurilor sale de trezorerie pentru perioada de raportare prevăzute în ESRS 2 SBM-3 punctul 48 litera (d). Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere:

(a)

a efectelor financiare anticipate ca urmare a riscurilor semnificative care decurg din impacturile și dependențele legate de utilizarea semnificativă a resurselor și economia circulară și a modului în care aceste riscuri au (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor avea) o influență semnificativă asupra performanței financiare a întreprinderii, a poziției sale financiare și a fluxurilor sale de numerar, pe termen scurt, mediu și lung și

(b)

a efectelor financiare anticipate ca urmare a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară.

43.

Prezentarea cuprinde:

(a)

o cuantificare a efectelor financiare anticipate în termeni monetari înainte de a lua în considerare acțiunile legate de utilizarea resurselor și de economia circulară sau, dacă nu este posibil fără costuri sau eforturi nejustificate, informații calitative. În ceea ce privește efectele financiare care decurg din oportunități semnificative, nu este necesară o cuantificare în cazul în care aceasta ar conduce la o prezentare care nu îndeplinește caracteristicile calitative ale informațiilor (a se vedea ESRS 1 apendicele B Caracteristici calitative ale informațiilor);

(b)

o descriere a efectelor avute în vedere, a impacturilor și a dependențelor la care se referă și a orizonturilor de timp în care este probabil ca acestea să se materializeze;

(c)

ipotezele principale utilizate pentru cuantificarea efectelor financiare anticipate, precum și sursele și nivelul de incertitudine al ipotezelor respective.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS E5. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

ESRS 2 PREZENTĂRI DE INFORMAȚII CU CARACTER GENERAL

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară

AR 1.

Atunci când efectuează o evaluare a semnificației subtemelor de mediu, întreprinderea evaluează semnificația utilizării resurselor și a economiei circulară în operațiunile proprii și în lanțul său valoric din amonte și din aval și poate lua în considerare cele patru etape de mai jos, cunoscute și sub denumirea de abordarea LEAP:

(a)

etapa 1: identificarea locului din cadrul operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte și din aval al întreprinderii în care se manifestă interfața cu natura;

(b)

etapa 2: evaluarea dependențelor și a impacturilor;

(c)

etapa 3: evaluarea riscurilor și a oportunităților semnificative;

(d)

etapa 4: elaborarea și raportarea rezultatelor evaluării semnificației.

AR 2.

În ceea ce privește ESRS E5, etapele 1 și 2 se bazează în principal pe evaluările semnificației efectuate în temeiul ESRS E1 (inclusiv consumul de energie), ESRS E2 (poluare), ESRS E3 (resurse marine, consum de apă) și ESRS E4 (biodiversitate, ecosisteme, materii prime). În acest sens, economia circulară vizează, în cele din urmă, reducerea impactului asupra mediului al utilizării produselor, materialelor și a altor resurse, reducând la minimum deșeurile și emisiile de substanțe periculoase și, prin urmare, reducerea impactului asupra naturii. Această cerință de aplicare se axează în principal pe a treia etapă a acestei abordări LEAP, în timp ce a patra etapă abordează rezultatul procesului.

AR 3.

Procesul de evaluare a semnificației impacturilor, a dependențelor, a riscurilor și a oportunităților ia în considerare dispozițiile din ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative și din IRO-2 Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarația privind durabilitatea a întreprinderii.

AR 4.

Subtemele legate de utilizarea resurselor și economia circulară care fac obiectul evaluării semnificației includ:

(a)

intrările de resurse, inclusiv circularitatea intrărilor de resurse materiale, luând în considerare optimizarea utilizării resurselor, intensitatea materialelor și a produselor, precum și resursele regenerabile și neregenerabile;

(b)

ieșirile de resurse legate de produse și servicii și

(c)

deșeurile, inclusiv gestionarea deșeurilor periculoase și a deșeurilor nepericuloase.

AR 5.

În etapa 3, pentru a evalua riscurile și oportunitățile sale semnificative pe baza rezultatelor etapelor 1 și 2, întreprinderea poate efectua următoarele acțiuni:

(a)

identificarea riscurilor și a oportunităților de tranziție în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului său valoric din amonte și din aval, inclusiv a riscului de a rămâne în scenariul„business as usual”:

i.

aspecte juridice și legate de politică, de exemplu interdicții privind extracția și utilizarea resurselor neregenerabile, reglementări privind tratarea deșeurilor;

ii.

tehnologie, de exemplu introducerea pe piață a unor noi tehnologii pentru a înlocui utilizarea existentă a produselor și materialelor;

iii.

piață, de exemplu schimbarea ofertei, a cererii și a finanțării;

iv.

reputație, de exemplu evoluția percepțiilor societății, ale clienților și ale comunității.

(b)

identificarea riscurilor fizice, inclusiv epuizarea stocurilor și utilizarea resurselor regenerabile virgine și nevirgine și a resurselor neregenerabile;

(c)

identificarea oportunităților clasificate în funcție de:

i.

utilizarea eficientă a resurselor; de exemplu, tranziția către servicii și procese mai eficiente care necesită mai puține resurse, proiectarea ecologică pentru longevitate, reparare, reutilizare, reciclare, produse secundare, sisteme de preluare, decuplarea activității de extracția materialelor, intensificarea utilizării circulare a materialelor, crearea unui sistem care să permită dematerializarea (de exemplu, digitalizarea, îmbunătățirea ratelor de utilizare, reducerea greutății); practici care să garanteze că produsele și materialele sunt colectate, sortate, reutilizate, reparate, recondiționate, refabricate;

ii.

piețe: de exemplu, cererea de produse și servicii cu o intensitate mai redusă a consumului de resurse și noi modele de consum, cum ar fi produsul ca serviciu, plata în funcție de utilizare, partajare, leasing;

iii.

finanțare: de exemplu, accesul la fonduri, obligațiuni sau împrumuturi verzi;

iv.

reziliență: de exemplu, diversificarea resurselor și a activităților economice (de exemplu, înființarea unei noi unități operaționale pentru reciclarea materialelor noi), investiții în infrastructuri verzi, adoptarea unor mecanisme de reciclare și circularitate care să reducă dependențele, capacitatea întreprinderii de a proteja stocurile și fluxurile de resurse viitoare și

v.

reputație.

AR 6.

Întreprinderea poate lua în considerare următoarele metodologii pentru a-și evalua impacturile, riscurile și oportunitățile asupra operațiunilor proprii și de-a lungul lanțului său valoric din amonte și din aval:

(a)

Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (Anexa I - Amprenta de mediu a produselor; Anexa III – Amprenta de mediu a organizațiilor) și

(b)

Analiza fluxului de materiale (AMF) de la Agenția Europeană de Mediu.

AR 7.

Atunci când furnizează informații cu privire la rezultatul evaluării semnificației, întreprinderea ia în considerare:

(a)

o listă a unităților operaționale asociate cu impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative în ceea ce privește utilizarea resurselor și economia circulară în contextul produselor și serviciilor întreprinderii și al deșeurilor pe care aceasta le generează;

(b)

o listă a resurselor semnificative utilizate de întreprindere și stabilirea priorității acestora;

(c)

impacturile și riscurile semnificative ale menținerii situației actuale („business as usual”);

(d)

oportunitățile semnificative legate de o economie circulară;

(e)

impacturile și riscurile semnificative ale tranziției către o economie circulară și

(f)

etapele lanțului valoric în care sunt concentrate utilizarea resurselor, riscurile și impacturile negative.

Cerința de prezentare de informații E5-1 – Politici legate de utilizarea resurselor și economia circulară

AR 8.

Politicile descrise în cadrul acestei cerințe de prezentare de informații pot fi integrate în politici mai ample în materie de mediu sau de durabilitate, care acoperă diferite subteme.

AR 9.

Atunci când furnizează informații cu privire la politicile sale, întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod politicile sale abordează:

(a)

ierarhia deșeurilor: (a) prevenirea; (b) pregătirea pentru reutilizare; (c) reciclarea; (d) alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică; și (e) eliminarea. În acest context, tratarea deșeurilor nu poate fi considerată o valorificare;

(b)

prioritatea acordată evitării sau reducerii la minimum a deșeurilor (reutilizare, reparare, recondiționare, refabricare și reafectare) în detrimentul tratării deșeurilor (reciclare). De asemenea, ar trebui luate în considerare conceptele de proiectare ecologică (93), deșeurile ca resurse sau deșeurile post-consum (la sfârșitul ciclului de viață al produsului destinat consumatorilor).

AR 10.

Atunci când își definește politicile, întreprinderea poate lua în considerare documentul privind „Sistemul de clasificare pentru economia circulară”, care descrie modelele de proiectare și producție circulară, modelele de utilizare circulară, modelele de valorificare circulară și sprijinul circular în conformitate cu principiile celor nouă strategii sau principii ale economiei circulare (cei 9 „R”): refuz, regândire, reducere, reutilizare, reparare, recondiționare, refabricare, reafectare și reciclare.

Cerința de prezentare de informații E5-2 – Acțiuni și resurse legate de utilizarea resurselor și economia circulară

AR 11.

Atunci când furnizează informații în temeiul punctului 17 și având în vedere că resursele sunt partajate și că strategiile privind economia circulară pot necesita acțiuni colective, întreprinderea poate specifica acțiunile întreprinse pentru a colabora cu lanțul său valoric din amonte și din aval și/sau cu rețeaua sa locală în ceea ce privește dezvoltarea colaborărilor sau a inițiativelor de creștere a circularității produselor și materialelor.

AR 12.

În special, întreprinderea poate specifica următoarele:

(a)

modul în care contribuie la economia circulară, inclusiv, de exemplu, la sistemele inteligente de colectare a deșeurilor;

(b)

celelalte părți interesate implicate în acțiunile colective: concurenți, furnizori, comercianți cu amănuntul, clienți, alți parteneri de afaceri, comunități și autorități locale, agenții guvernamentale;

(c)

o descriere a modului de organizare a colaborării sau inițiativei, inclusiv contribuția specifică a întreprinderii și rolurile diferitelor părți interesate în cadrul proiectului.

AR 13.

Acțiunile pot viza operațiunile proprii ale întreprinderii și/sau lanțul său valoric din amonte și din aval.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații E5-3 – Ținte legate de utilizarea resurselor și economia circulară

AR 14.

În cazul în care face trimitere la praguri ecologice pentru a stabili ținte, întreprinderea poate consulta orientările furnizate de Inițiativa privind țintele bazate pe știință pentru natură (SBTN) în orientările sale intermediare (Orientări inițiale pentru întreprinderi, septembrie 2020) sau la orice alte orientări cu o metodologie recunoscută științific care permit stabilirea unor ținte bazate pe știință prin identificarea pragurilor ecologice și, dacă este cazul, a alocărilor specifice fiecărei organizații. Pragurile ecologice pot fi locale, naționale și/sau mondiale.

AR 15.

Atunci când furnizează informații cu privire la ținte, întreprinderea acordă prioritate țintelor în valoare absolută.

AR 16.

Atunci când furnizează informații cu privire la ținte în conformitate cu punctul 24, întreprinderea ia în considerare etapa de producție, etapa de utilizare și sfârșitul duratei de viață funcțională a produselor și materialelor.

AR 17.

Atunci când furnizează informații cu privire la țintele legate de materiile prime regenerabile virgine în temeiul punctului 24 litera (c), întreprinderea ia în considerare modul în care aceste ținte pot avea un impact asupra declinului biodiversității, având în vedere și ESRS E4.

AR 18.

Întreprinderea poate prezenta și alte ținte în temeiul punctului 24 litera (f), inclusiv în ceea ce privește aprovizionarea durabilă. În acest caz, întreprinderea explică definiția aprovizionării durabile pe care a adoptat-o și modul în care aceasta se raportează la obiectivul prevăzut la punctul 22.

AR 19.

Țintele pot viza operațiunile proprii ale întreprinderii și/sau lanțul său valoric din amonte și din aval.

AR 20.

Întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de criteriile privind „contribuția substanțială” pentru economia circulară, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 13 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH) pentru economia circulară, astfel cum sunt definite în actele delegate adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (3), al articolului 11 alineatul (3), al articolului 12 alineatul (2), al articolului 14 alineatul (2) și al articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, întreprinderea poate specifica dacă ținta abordează deficiențele legate de respectivele criterii DNSH.

Cerința de prezentare de informații E5-4 – Intrări de resurse

AR 21.

Intrările de resurse pot acoperi următoarele categorii: echipamente informatice, textile, mobilier, clădiri, utilaje grele, utilaje de greutate medie, utilaje ușoare, echipamente grele, de greutate medie și ușoare de transport și echipamente de antrepozit. În ceea ce privește materialele, indicatorii intrărilor de resurse includ materiile prime, materialele de proces asociate și bunurile sau piesele semifabricate.

AR 22.

În cazul în care întreprinderea intră sub incidența punctului 31, aceasta poate oferi, de asemenea, transparență cu privire la materialele care provin din produse secundare/fluxuri de deșeuri (de exemplu, resturi ale unui material care nu s-a aflat anterior într-un produs).

AR 23.

Numitorul indicatorului procentual prevăzut la punctul 31 literele (b) și (c) este greutatea totală generală a materialelor utilizate în cursul perioadei de raportare.

AR 24.

Datele de utilizare raportate trebuie să reflecte materialul în starea sa inițială și să nu fie prezentate cu alte manipulări ale datelor, cum ar fi raportarea ca „masă uscată”.

AR 25.

În cazurile în care există o suprapunere între categoriile reutilizat și reciclat, întreprinderea specifică modul în care a fost evitată dubla contabilizare și alegerile care au fost făcute.

Cerința de prezentare de informații E5-5 – Ieșiri de resurse

AR 26.

Informațiile privind produsele și materialele care trebuie furnizate în conformitate cu punctul 35 se referă la toate materialele și produsele care provin din procesul de producție al întreprinderii și pe care o societate le introduce pe piață (inclusiv ambalajele).

AR 27.

Atunci când calculează rata, întreprinderea utilizează ca numitor greutatea totală generală a materialelor utilizate în cursul perioadei de raportare.

AR 28.

Întreprinderea poate prezenta informații referitoare la angajamentul său legat de gestionarea deșeurilor la sfârșitul ciclului de viață al produselor, de exemplu prin sisteme de răspundere extinsă a producătorilor sau sisteme de preluare.

AR 29.

Tipul de deșeuri trebuie înțeles ca însemnând deșeuri periculoase sau deșeuri nepericuloase. Unele deșeuri specifice, cum ar fi deșeurile radioactive, pot fi, de asemenea, prezentate ca un tip separat.

AR 30.

Atunci când analizează fluxurile de deșeuri relevante pentru sectoarele sau activitățile sale, întreprinderea poate lua în considerare lista descrierilor deșeurilor din Catalogul european al deșeurilor.

AR 31.

Exemple de alte tipuri de operațiuni de valorificare prevăzute la punctul 37 litera (b) subpunctul (iii) pot fi găsite în anexa II la Directiva 2008/98/CE (Directiva-cadru privind deșeurile).

AR 32.

Exemple de alte tipuri de operațiuni de eliminare prevăzute la punctul 37 litera (c) subpunctul (iii) pot fi găsite în anexa I la Directiva 2008/98/CE (Directiva-cadru privind deșeurile).

AR 33.

Atunci când furnizează informații contextuale în temeiul punctului 40, întreprinderea poate:

(a)

să explice motivele pentru greutățile ridicate ale deșeurilor destinate eliminării (de exemplu, reglementările locale care interzic depozitarea anumitor tipuri de deșeuri);

(b)

să descrie practicile sectoriale, standardele sectoriale sau reglementările externe care impun o anumită operațiune de eliminare și

(c)

să precizeze dacă datele au fost modelate sau obținute din măsurători directe, cum ar fi notele de transfer al deșeurilor de la colectorii de deșeuri contractați.

Cerința de prezentare de informații E5-6 – Efectele financiare anticipate ale riscurilor și oportunităților semnificative legate de utilizarea resurselor și economia circulară

AR 34.

Atunci când furnizează informații în temeiul punctului 42 litera (b), întreprinderea poate ilustra și descrie modul în care intenționează să consolideze menținerea valorii.

AR 35.

Întreprinderea poate include o evaluare a produselor și serviciilor sale conexe expuse riscurilor pe termen scurt, mediu și lung, explicând modul în care sunt definite acestea, modul în care sunt estimate valorile financiare și ipotezele principale care sunt formulate.

AR 36.

Cuantificarea efectelor financiare anticipate în termeni monetari în temeiul punctului 43 litera (a) poate fi un interval.

ESRS S1

FORȚA DE MUNCĂ PROPRIE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie

Cerința de prezentare de informații S1-2 – Procese pentru colaborarea cu lucrătorii proprii și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturi

Cerința de prezentare de informații S1-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii proprii își pot exprima preocupările

Cerința de prezentare de informații S1-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra forței de muncă proprii și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S1-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile angajaților întreprinderii

Cerința de prezentare de informații S1-7 – Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii

Cerința de prezentare de informații S1-8 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social

Cerința de prezentare de informații S1-9 – Indicatori privind diversitatea

Cerința de prezentare de informații S1-10 – Salarii adecvate

Cerința de prezentare de informații S1-11 – Protecția socială

Cerința de prezentare de informații S1-12 – Persoane cu dizabilități

Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor

Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori de sănătate și siguranță

Cerința de prezentare de informații S1-15 – Indicatori privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată

Cerința de prezentare de informații S1-16 – Indicatori privind remunerația (diferența de remunerare și remunerația totală)

Cerința de prezentare de informații S1-17 – Incidente, plângeri și probleme și incidente grave privind drepturile omului

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

Obiectiv

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie

Cerința de prezentare de informații S1-2 – Procese pentru colaborarea cu lucrătorii proprii și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturi

Cerința de prezentare de informații S1-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii proprii își pot exprima preocupările

Cerința de prezentare de informații S1-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni și abordări

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S1-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor semnificative, de promovarea impacturilor pozitive, precum și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile angajaților întreprinderii

Cerința de prezentare de informații S1-7 – Caracteristicile lucrătorilor care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii

Cerința de prezentare de informații S1-8 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social

Cerința de prezentare de informații S1-9 – Indicatori privind diversitatea

Cerința de prezentare de informații S1-10 – Salarii adecvate

Cerința de prezentare de informații S1-11 – Protecția socială

Cerința de prezentare de informații S1-12 – Persoane cu dizabilități

Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor

Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori de sănătate și siguranță

Cerința de prezentare de informații S1-15 - Echilibrul dintre viața profesională și cea privată

Cerința de prezentare de informații S1-16 – Indicatori privind remunerația (diferența de remunerare și remunerația totală)

Cerința de prezentare de informații S1-17 – Incidente, plângeri și probleme și incidente grave privind drepturile omului

Apendicele A.1:

Cerințe de aplicare pentru prezentarea de informații legate de ESRS 2

Apendicele A.2:

Cerințe de aplicare pentru ESRS S1-1 Politici legate de forța de muncă proprie

Apendicele A.3:

Cerințe de aplicare pentru ESRS S1–4 Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra forței de muncă proprii și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni

Apendicele A.4:

Cerințe de aplicare pentru ESRS S1-5 Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, promovarea impacturilor pozitive și gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă impacturile semnificative ale întreprinderii asupra forței de muncă proprii, precum și riscurile și oportunitățile semnificative conexe, inclusiv:

(a)

modul în care întreprinderea afectează forța de muncă proprie, în ceea ce privește impacturile pozitive și negative semnificative, reale sau potențiale;

(b)

orice acțiune întreprinsă pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impacturilor negative reale sau potențiale, precum și rezultatul unor astfel de acțiuni, și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților;

(c)

natura, tipul și amploarea riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii referitoare la impactul întreprinderii asupra forței de muncă proprii și la dependența de aceasta, precum și modul în care întreprinderea le gestionează și

(d)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din impacturile întreprinderii asupra forței de muncă proprii și dependențele de aceasta.

2.

Pentru a îndeplini obiectivul, prezentul standard impune, de asemenea, o explicație a abordării generale pe care întreprinderea o adoptă pentru a identifica și a gestiona orice impact semnificativ real și potențial asupra forței de muncă proprii în ceea ce privește următorii factori sau următoarele aspecte sociale, inclusiv drepturile omului:

(a)

condițiile de muncă, inclusiv:

i.

locurile de muncă sigure;

ii.

timpul de lucru;

iii.

salarii adecvate;

iv.

dialogul social;

v.

libertatea de asociere, existența comitetelor de întreprindere și drepturile de informare, consultare și participare ale lucrătorilor;

vi.

negocierea colectivă, inclusiv rata forței de muncă a întreprinderii care face obiectul contractelor colective de muncă;

vii.

echilibrul dintre viața profesională și cea privată și

viii.

sănătatea și siguranța.

(b)

egalitatea de tratament și de șanse pentru toți, inclusiv:

i.

egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală;

ii.

formare și dezvoltarea competențelor;

iii.

ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități;

iv.

măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă și

v.

diversitatea.

(c)

alte drepturi legate de muncă, inclusiv cele care se referă la:

i.

munca copiilor;

ii.

munca forțată;

iii.

locuințe adecvate și

iv.

confidențialitatea.

3.

Prezentul standard impune, de asemenea, o explicație a modului în care aceste impacturi, precum și dependențele întreprinderii de forța de muncă proprie, pot crea riscuri sau oportunități semnificative pentru întreprindere. De exemplu, în ceea ce privește egalitatea de șanse, discriminarea femeilor la angajare și promovare poate reduce accesul întreprinderii la forța de muncă calificată și poate dăuna reputației acesteia. În schimb, politicile de creștere a reprezentării femeilor în rândul forței de muncă și la nivelurile superioare de conducere pot avea efecte pozitive, cum ar fi creșterea numărului de lucrători calificați și îmbunătățirea reputației întreprinderii.

4.

Prezentul standard se referă la forța de muncă proprie a unei întreprinderi, înțeleasă ca incluzând atât persoanele care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea („angajați”), cât și lucrătorii nesalariați care sunt fie persoane care au contracte de furnizare de forță de muncă cu întreprinderea („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78). A se vedea cerința de aplicare 3 pentru exemple de persoane care se încadrează la forța de muncă proprie. Informațiile care trebuie prezentate cu privire la lucrătorii nesalariați nu afectează statutul acestora în temeiul dreptului muncii aplicabil.

5.

Prezentul standard nu vizează lucrătorii din lanțul valoric din amonte sau din aval al întreprinderii; aceste categorii de lucrători sunt incluse în ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric.

6.

Standardul impune întreprinderilor să își descrie forța de muncă proprie, inclusiv principalele caracteristici ale angajaților și ale lucrătorilor nesalariați care fac parte din aceasta. Această descriere oferă utilizatorilor o înțelegere a structurii forței de muncă proprii a întreprinderii și contribuie la contextualizarea informațiilor furnizate prin intermediul altor prezentări de informații.

7.

Obiectivul standardului este, de asemenea, de a permite utilizatorilor să înțeleagă măsura în care întreprinderea respectă sau se aliniază la instrumentele și convențiile internaționale și europene privind drepturile omului, inclusiv la Carta internațională a drepturilor omului, la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și la Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale, la Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și la convențiile fundamentale ale OIM, la Convenția ONU privind persoanele cu handicap, la Convenția europeană a drepturilor omului, la Carta socială europeană revizuită, la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la prioritățile de politică ale UE prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale, precum și la legislația UE, inclusiv la acquis-ul UE în domeniul dreptului muncii.

Interacțiuni cu alte ESRS

8.

Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Principii generale și cu ESRS 2 Cerințe generale.

9.

Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric, cu ESRS S3 Comunitățile afectate și cu ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali.

10.

Raportarea în temeiul prezentului standard trebuie să fie consecventă, coerentă și, după caz, legată în mod clar de raportarea privind forța de muncă proprie a întreprinderii în cadrul ESRS S2, pentru a asigura o raportare eficace.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

11.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind strategia (SBM). Informațiile rezultate se prezintă împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția ESRS 2 SBM-3, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic.

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

12.

Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-2, întreprinderea prezintă modul în care interesele, punctele de vedere și drepturile persoanelor din cadrul forței de muncă proprii, inclusiv respectarea drepturilor omului, contribuie la strategia sa și la modelul său de afaceri. Forța de muncă proprie a întreprinderii reprezintă un grup principal de părți interesate afectate.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

13.

Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea prezintă:

(a)

dacă și în ce mod impacturile reale și potențiale asupra forței de muncă proprii, astfel cum au fost identificate în ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative: (i) provin din strategia și modelele de afaceri ale întreprinderii sau sunt legate de acestea și (ii) stau la baza strategiei și a modelului de afaceri ale întreprinderii și contribuie la adaptarea acestora și

(b)

relația dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturi și dependențe de forța de muncă proprie și strategia și modelul său de afaceri.

14.

Atunci când îndeplinește cerințele de la punctul 48, întreprinderea indică dacă toate persoanele din cadrul forței de muncă proprii care ar putea fi afectate în mod semnificativ de întreprindere sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentării sale de informații în temeiul ESRS 2. Aceste impacturi semnificative includ impacturile care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. În plus, întreprinderea furnizează următoarele informații:

(a)

o scurtă descriere a tipurilor de angajați și lucrători nesalariați din cadrul forței de muncă proprii care fac obiectul unui impact semnificativ al operațiunilor sale și precizează dacă aceștia sunt angajați, lucrători independenți sau persoane furnizate de întreprinderi terțe care desfășoară în principal activități de ocupare a forței de muncă;

(b)

în cazul impacturilor negative semnificative, indiferent dacă acestea sunt fie (i) larg răspândite sau sistemice în contextele în care își desfășoară activitatea întreprinderea (de exemplu, munca copiilor sau munca forțată sau munca obligatorie în anumite țări sau regiuni din afara UE), fie (ii) legate de incidente individuale (de exemplu, un accident industrial sau o deversare de petrol);

(c)

în cazul impacturilor pozitive semnificative, o scurtă descriere a activităților care au ca rezultat impacturile pozitive, precum și tipurile de angajați și de lucrători nesalariați din cadrul forței de muncă proprii care sunt sau ar putea fi afectați pozitiv; întreprinderea poate indica, de asemenea, dacă impacturile pozitive au loc în anumite țări sau regiuni

(d)

orice riscuri și oportunități semnificative pentru întreprindere care decurg din impacturi și dependențele de forța de muncă proprie;

(e)

orice impact semnificativ asupra forței de muncă proprii care poate rezulta din planurile de tranziție pentru reducerea impacturilor negative asupra mediului și realizarea unor operațiuni mai verzi și neutre din punct de vedere climatic, inclusiv informații privind impacturile asupra forței de muncă proprii cauzate de planurile și acțiunile întreprinderii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon în conformitate cu acordurile internaționale. Printre impacturi, riscuri și oportunități se numără restructurarea și pierderea locurilor de muncă, precum și oportunitățile care decurg din crearea de locuri de muncă și recalificarea sau perfecționarea profesională;

(f)

operațiuni cu risc semnificativ de incidente de muncă forțată sau muncă obligatorie (94) în ceea ce privește:

i.

tipul de operațiune (de exemplu, unitate producătoare); sau

ii.

țări sau zone geografice cu operațiuni considerate a fi expuse riscului;

(g)

operațiuni cu risc semnificativ de incidente de muncă a copiilor (95) în ceea ce privește:

i.

tipul de operațiune (de exemplu, unitate producătoare); sau

ii.

țări sau zone geografice cu operațiuni considerate a fi expuse riscului.

15.

Atunci când descrie principalele tipuri de persoane din cadrul forței de muncă proprii care sunt sau ar putea fi afectate în mod negativ, pe baza evaluării semnificației prevăzute în ESRS 2 IRO 1, întreprinderea precizează dacă și modul în care a dezvoltat o înțelegere a modului în care persoanele cu caracteristici specifice, cele care lucrează în anumite contexte sau cele care desfășoară anumite activități pot fi expuse unui risc mai mare de prejudiciu.

16.

Întreprinderea precizează care dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturile și dependențele de persoanele din forța de muncă proprie, dacă există, se referă mai degrabă la grupuri specifice de persoane (de exemplu, anumite grupe de vârstă sau persoane care lucrează într-o anumită fabrică sau țară) decât la întreaga sa forță de muncă (de exemplu, o reducere generală a remunerațiilor sau formarea oferită tuturor persoanelor din forța de muncă proprie).

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie

17.

Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative asupra forței de muncă proprii, precum și riscurile și oportunitățile semnificative asociate.

18.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează în mod specific identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor semnificative asupra forței de muncă proprii a întreprinderii, precum și politici care vizează impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative legate de forța de muncă proprie.

19.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 17 conține informații cu privire la politicile întreprinderii de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de forța de muncă proprie, în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. În plus, întreprinderea specifică dacă aceste politici acoperă grupuri specifice din cadrul forței sale de muncă proprii sau al întregii forțe de muncă proprii.

20.

Întreprinderea își descrie angajamentele în materie de politici privind drepturile omului (96) care sunt relevante pentru forța de muncă proprie, inclusiv procesele și mecanismele de monitorizare a conformității cu Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, cu Declarația OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale (97). În prezentarea de informații, aceasta se concentrează asupra aspectelor semnificative în raport cu elementele de mai jos, precum și asupra abordării sale generale în ceea ce privește:

(a)

respectarea drepturilor persoanelor din forța de munci proprie în ceea ce privește drepturile omului, inclusiv drepturile lucrătorilor;

(b)

colaborarea cu persoanele din cadrul forței de muncă proprii și

(c)

măsuri care să asigure și/sau să permită remedierea impacturilor asupra drepturilor omului.

21.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod politicile sale cu privire la forța de muncă proprie sunt aliniate la instrumentele relevante recunoscute la nivel internațional, inclusiv la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului (98).

22.

Întreprinderea precizează dacă politicile sale referitoare la forța de muncă proprie abordează în mod explicit traficul de persoane (99), munca forțată sau munca obligatorie și munca copiilor.

23.

Întreprinderea precizează dacă dispune de o politică de prevenire a accidentelor la locul de muncă sau de un sistem de gestionare a acestora (100).

24.

Întreprinderea prezintă:

(a)

dacă dispune de politici specifice menite să elimine discriminarea, inclusiv hărțuirea, să promoveze egalitatea de șanse și de alte modalități de promovare a diversității și a incluziunii;

(b)

dacă politica vizează în mod specific următoarele motive de discriminare: originea rasială și etnică, culoarea, sexul, orientarea sexuală, identitatea de gen, dizabilitatea, vârsta, religia, opiniile politice, originea națională sau originea socială sau alte forme de discriminare care intră sub incidența reglementărilor Uniunii și a legislației naționale;

(c)

dacă întreprinderea dispune de angajamente de politică specifice legate de incluziune sau acțiune pozitivă pentru persoanele din grupurile expuse unui risc deosebit de vulnerabilitate în cadrul forței de muncă proprii și, în caz afirmativ, care sunt aceste angajamente și

(d)

dacă și în ce mod aceste politici sunt puse în aplicare prin proceduri specifice pentru a se asigura prevenirea și atenuarea discriminării și faptul că se iau măsuri în cazul în care este depistată, precum și pentru a promova diversitatea și incluziunea în general.

Cerința de prezentare de informații S1-2 – Procese pentru colaborarea cu forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturi

25.

Întreprinderea prezintă procesele sale generale de colaborare cu lucrătorii forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturile reale și potențiale asupra forței de muncă proprii.

26.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea modului în care întreprinderea colaborează, în cadrul procesului său continuu de diligență, cu persoanele din forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor în ceea ce privește impacturile semnificative, reale și potențiale, pozitive și/sau negative care îi afectează sau sunt de natură să îi afecteze, precum și dacă și în ce mod perspectivele forței de muncă proprii sunt luate în considerare în procesele decizionale ale întreprinderii.

27.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod perspectivele forței de muncă proprii contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile reale și potențiale asupra forței de muncă proprii. Aceasta include, după caz, o explicație cu privire la următoarele:

(a)

dacă colaborarea are loc direct cu forța de muncă proprie sau cu reprezentanții lucrătorilor;

(b)

etapa (etapele) în care are loc colaborarea, tipul de colaborare și frecvența acesteia;

(c)

funcția și rolul cel mai înalt în cadrul întreprinderii care are responsabilitatea operațională de a se asigura că are loc această colaborare și că rezultatele acesteia stau la baza abordării întreprinderii;

(d)

după caz, un acord-cadru global sau alte acorduri încheiate de întreprindere cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la respectarea drepturilor omului pentru forța de muncă proprie, inclusiv o explicație a modului în care acordul permite întreprinderii să obțină informații cu privire la perspectivele forței de muncă proprii și

(e)

dacă este cazul, modul în care întreprinderea evaluează eficacitatea colaborării sale cu forța de muncă proprie, inclusiv, dacă este relevant, orice acorduri sau rezultate ale acesteia.

28.

După caz, întreprinderea prezintă măsurile pe care le ia pentru a înțelege perspectivele persoanelor din forța de muncă proprie, care pot fi deosebit de vulnerabile la impact și/sau marginalizate (de exemplu femei, migranți, persoane cu dizabilități).

29.

În cazul în care nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un proces general de colaborare cu forța de muncă proprie, întreprinderea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de proces.

Cerința de prezentare de informații S1-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care forța de muncă proprie își poate exprima preocupările

30.

Întreprinderea descrie procesele pe care le-a instituit pentru a asigura remedierea impacturilor negative asupra persoanelor din forța de muncă proprie sau pentru a coopera în vederea remedierii acestor impacturi negative cu privire la care întreprinderea a contribuit, precum și canalele aflate la dispoziția forței de muncă proprii pentru a-și exprima preocupările și pentru ca acestea să fie abordate.

31.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a mijloacelor formale prin care forța de muncă proprie a întreprinderii își poate face cunoscute preocupările și nevoile direct întreprinderii și/sau prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale (de exemplu, mecanisme de soluționare a reclamațiilor) la locul de muncă, precum și a modului de colaborare ulterioară cu persoanele în cauză în ceea ce privește aspectele semnalate și eficacitatea acestor canale.

32.

Întreprinderea descrie procesele existente pentru a acoperi aspectele definite la punctul 2 din secțiunea „Obiectiv” prin prezentarea următoarelor informații:

(a)

abordarea sa generală și procesele de asigurare a măsurilor reparatorii sau a contribuției la acestea în cazul în care a cauzat sau a contribuit la un impact negativ semnificativ asupra persoanelor din forța de muncă proprie, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea evaluează eficacitatea măsurii corective oferite;

(b)

orice canale specifice pe care le instituie pentru ca forța de muncă proprie să își exprime preocupările sau nevoile direct întreprinderii și ca acestea să fie abordate, inclusiv dacă acestea sunt stabilite de întreprinderea însăși și/sau prin participarea la mecanisme ale terților;

(c)

dacă întreprinderea dispune sau nu de un mecanism de soluționare a reclamațiilor/plângerilor în legătură cu aspectele privind personalul (101) și

(d)

procesele prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale la locul de muncă al forței de muncă proprii și

(e)

modul în care urmărește și monitorizează problemele ridicate și abordate și modul în care asigură eficacitatea canalelor, inclusiv prin implicarea părților interesate care sunt utilizatori vizați.

33.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod evaluează că persoanele din cadrul forței de muncă proprii cunosc și au încredere în aceste structuri sau procese, ca modalitate de a-și exprima preocupările sau nevoile și de soluționare a acestora. În plus, întreprinderea precizează dacă a instituit politici privind protecția persoanelor care le utilizează, inclusiv a reprezentanților lucrătorilor, împotriva represaliilor. În cazul în care aceste informații au fost prezentate în conformitate cu ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la informațiile respective.

34.

În cazul în care nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un canal de exprimare a preocupărilor și/sau nu sprijină disponibilitatea unui astfel de canal la locul de muncă pentru forța de muncă proprie, întreprinderea precizează acest lucru. Ea poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de canal.

Cerința de prezentare de informații S1-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra forței de muncă proprii și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni

35.

Întreprinderea prezintă modul în care ia măsuri pentru a aborda impacturile negative și pozitive semnificative și pentru a gestiona riscurile semnificative și a urmări oportunitățile semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acțiunilor respective.

36.

Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv. În primul rând, ea trebuie să permită înțelegerea tuturor acțiunilor și inițiativelor prin care întreprinderea urmărește:

(a)

să prevină, să atenueze și să remedieze impacturile negative semnificative asupra forței de muncă proprii și/sau

(b)

să obțină impacturi pozitive pentru forța de muncă proprie.

În al doilea rând, ea trebuie să ofere o înțelegere a modului în care întreprinderea abordează riscurile semnificative și urmărește oportunitățile semnificative legate de forța de muncă proprie.

37.

Întreprinderea furnizează o descriere succintă a planurilor de acțiune și a resurselor pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative asupra forței de muncă proprii, în conformitate cu ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative.

38.

În ceea ce privește impacturile semnificative legate de forța de muncă proprie, întreprinderea descrie:

(a)

acțiunile întreprinse, planificate sau în desfășurare pentru a preveni sau a atenua impacturile negative semnificative asupra forței de muncă proprii;

(b)

dacă și în ce mod a luat măsuri pentru a asigura sau a permite măsuri de remediere în legătură cu un impact semnificativ real;

(c)

orice acțiuni sau inițiative suplimentare pe care le-a instituit cu scopul principal de a avea impacturi pozitive asupra forței de muncă proprii și

(d)

modul în care urmărește și evaluează eficacitatea acestor acțiuni și inițiative în ceea ce privește obținerea de rezultate pentru forța de muncă proprie.

39.

În ceea ce privește punctul 36, întreprinderea descrie procesele prin care identifică acțiunile necesare și adecvate ca răspuns la un anumit impact negativ real sau potențial asupra forței de muncă proprii.

40.

În ceea ce privește riscurile și oportunitățile semnificative, întreprinderea descrie:

(a)

ce măsuri sunt planificate sau în curs pentru a atenua riscurile semnificative pentru întreprindere care decurg din impacturile și dependențele sale de forța de muncă proprie și modul în care se urmărește eficacitatea în practică și

(b)

ce măsuri sunt planificate sau în curs pentru a urmări oportunități semnificative pentru întreprindere în ceea ce privește forța de muncă proprie.

41.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod se asigură că practicile sale proprii nu produc sau nu contribuie la impacturi negative semnificative asupra forței de muncă proprii, inclusiv, dacă este cazul, practicile sale în ceea ce privește achizițiile, vânzările și utilizarea datelor. Aceasta poate include prezentarea abordării adoptate atunci când apar tensiuni între prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative și alte presiuni comerciale.

42.

Atunci când prezintă informațiile necesare în temeiul punctului 40, întreprinderea ia în considerare ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor dacă evaluează eficacitatea unei acțiuni prin stabilirea unei ținte.

43.

Întreprinderea prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative, cu informații care permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt gestionate impacturile semnificative.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S1-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

44.

Întreprinderea prezintă eventualele ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu:

(a)

reducerea impacturilor negative asupra forței de muncă proprii și/sau

(b)

promovarea impacturilor pozitive asupra forței de muncă proprii și/sau

(c)

gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative în legătură cu forța de muncă proprie.

45.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea utilizează ținte orientate spre rezultate pentru a stimula și a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește abordarea impacturilor sale negative semnificative și/sau promovarea impacturilor pozitive asupra forței de muncă proprii și/sau în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie.

46.

Descrierea succintă a țintelor stabilite pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii legate de forța de muncă proprie conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T.

47.

Întreprinderea prezintă procesul de stabilire a țintelor, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea a colaborat direct cu forța de muncă proprie sau cu reprezentanții lucrătorilor la:

(a)

stabilirea unor astfel de ținte;

(b)

urmărirea performanței întreprinderii în raport cu acestea și

(c)

identificarea oricăror învățăminte sau îmbunătățiri rezultate din performanța întreprinderii.

Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile angajaților întreprinderii

48.

Întreprinderea descrie caracteristicile principale ale angajaților din cadrul forței de muncă proprii.

49.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o perspectivă asupra abordării întreprinderii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, inclusiv amploarea și natura impacturilor care decurg din practicile sale de ocupare a forței de muncă, de a furniza informații contextuale care ajută la înțelegerea informațiilor raportate în alte prezentări de informații și de a servi drept bază de calcul pentru indicatorii cantitativi care urmează să fie prezentați în temeiul altor cerințe de prezentare de informații din prezentul standard.

50.

Pe lângă informațiile prevăzute la punctul 40 litera (a) subpunctul (iii) din ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general, întreprinderea prezintă:

(a)

numărul total de angajați, exprimat ca număr de persoane și defalcat în funcție de gen și de țară pentru țările în care întreprinderea are cel puțin 50 de angajați, reprezentând cel puțin 10 % din numărul său total de angajați;

(b)

numărul total, exprimat ca număr de persoane sau ca echivalent normă întreagă (ENI):

i.

al angajaților permanenți, cu defalcări în funcție de gen;

ii.

al angajaților temporari, cu defalcări în funcție de gen și

iii.

al angajaților cu program de lucru negarantat, cu defalcări în funcție de gen;

(c)

numărul total de angajați care au părăsit întreprinderea în perioada de raportare și rata de rotație a angajaților în perioada de raportare.

(d)

o descriere a metodologiilor și a ipotezelor utilizate pentru compilarea datelor, inclusiv dacă cifrele sunt raportate:

i.

ca număr de persoane sau ca echivalent normă întreagă (ENI) (inclusiv o explicație a modului în care este definit ENI) și

ii.

la sfârșitul perioadei de raportare, ca medie pe parcursul perioadei de raportare sau utilizând o altă metodologie.

(e)

după caz, furnizarea de informații contextuale necesare pentru înțelegerea datelor (de exemplu, pentru a înțelege fluctuațiile numărului de angajați în cursul perioadei de raportare) și

(f)

o referință încrucișată a informațiilor raportate la litera (a) de mai sus la numărul cel mai reprezentativ din situațiile financiare.

51.

Pentru informațiile menționate la punctul 50 litera (b), întreprinderea poate prezenta, în plus, defalcarea pe regiuni.

52.

Întreprinderea poate prezenta, exprimate ca număr de persoane sau ca echivalent normă întreagă (ENI), următoarele informații:

(a)

angajații cu normă întreagă, cu defalcări pe sexe și pe regiuni și

(b)

angajații cu fracțiune de normă, cu defalcări pe sexe și pe regiuni.

Cerința de prezentare de informații S1-7 – Caracteristicile lucrătorilor nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii

53.

Întreprinderea descrie caracteristicile principale ale lucrătorilor nesalariați din cadrul forței de muncă proprii.

54.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o perspectivă asupra abordării întreprinderii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, inclusiv amploarea și natura impacturilor care decurg din practicile sale de ocupare a forței de muncă, de a furniza informații contextuale care ajută la înțelegerea informațiilor raportate în alte prezentări de informații și de a servi drept bază de calcul pentru indicatorii cantitativi care urmează să fie prezentați în temeiul altor cerințe de prezentare de informații din prezentul standard. Cerința permite, de asemenea, înțelegerea măsurii în care întreprinderea se bazează pe lucrători nesalariați în cadrul forței sale de muncă.

55.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 53 include:

(a)

o prezentare a numărului total de lucrători nesalariați din forța de muncă proprie a întreprinderii, și anume fie persoane cu contracte cu întreprinderea pentru furnizarea de forță de muncă („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi angajate în principal în „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78);

(b)

o explicație a metodologiilor și a ipotezelor utilizate pentru compilarea datelor, inclusiv dacă se raportează numărul de lucrători nesalariați:

i.

ca număr de persoane sau ca echivalent normă întreagă (ENI) (inclusiv o definiție a modului în care este definit ENI) și

ii.

la sfârșitul perioadei de raportare, ca medie pe parcursul perioadei de raportare sau utilizând o altă metodologie.

(c)

după caz, furnizarea de informații contextuale necesare pentru înțelegerea datelor (de exemplu, fluctuații semnificative ale numărului de lucrători nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii în cursul perioadei de raportare și între perioada de raportare curentă și cea anterioară).

56.

Pentru informațiile specificate la punctul 55 litera (a), întreprinderea poate dezvălui cele mai frecvente tipuri de lucrători nesalariați (de exemplu lucrători independenți, persoane furnizate de întreprinderi angajate în principal în activități de ocupare a forței muncă și alte tipuri relevante pentru întreprindere), relația lor cu întreprinderea și tipul de muncă pe care o desfășoară.

57.

În cazul în care nu sunt disponibile date, întreprinderea estimează numărul și precizează că a făcut acest lucru. Atunci când efectuează estimări, întreprinderea descrie baza de pregătire a acestei estimări.

Cerința de prezentare de informații S1-8 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social

58.

Întreprinderea prezintă informații privind măsura în care condițiile de muncă și condițiile de angajare ale angajaților săi sunt determinate sau influențate de contractele colective de muncă și măsura în care angajații săi sunt reprezentanți în cadrul dialogului social în Spațiul Economic European (SEE) la nivel de sediu și la nivel european.

59.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea acoperirii contractelor colective de muncă și a dialogului social pentru angajații proprii ai întreprinderii.

60.

Întreprinderea prezintă:

(a)

procentul din totalul angajaților săi care fac obiectul unor contracte colective de muncă;

(b)

în SEE, dacă are unul sau mai multe contracte colective de muncă și, în caz afirmativ, procentul total al angajaților săi care fac obiectul contractului (contractelor) respectiv(e) pentru fiecare țară în care întreprinderea are un număr semnificativ de angajați, definit ca fiind de cel puțin 50 de angajați ca număr de persoane, reprezentând cel puțin 10 % din numărul total al angajaților săi și

(c)

în afara SEE, procentul propriilor angajați care fac obiectul unor contracte colective de muncă, pe regiuni.

61.

Pentru angajații care nu fac obiectul unor contracte colective de muncă, întreprinderea poate comunica dacă stabilește condițiile de muncă și condițiile de angajare a acestora pe baza contractelor colective de muncă care îi vizează pe ceilalți angajați ai săi sau pe baza contractelor colective de muncă încheiate de alte întreprinderi.

62.

Întreprinderea poate prezenta măsura în care condițiile de muncă și condițiile de angajare ale lucrătorilor nesalariați din cadrul forței de muncă proprii sunt determinate sau influențate de contractele colective de muncă, inclusiv o estimare a ratei de acoperire.

63.

Întreprinderea prezintă următoarele informații în legătură cu dialogul social:

(a)

procentul global de angajați acoperiți de reprezentanții lucrătorilor, raportat la nivel de țară pentru fiecare țară din SEE în care întreprinderea are un număr semnificativ de angajați și

(b)

existența unui acord cu angajații săi în vederea reprezentării de către un comitet european de întreprindere (EWC), un comitet de întreprindere al Societas Europaea (SE) sau un comitet de întreprindere Societas Cooperativa Europaea (SCE).

Cerința de prezentare de informații S1-9 – Indicatori privind diversitatea

64.

Întreprinderea prezintă distribuția pe genuri la nivelul conducerii superioare și distribuția pe grupe de vârstă în rândul angajaților săi.

65.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a diversității de gen la nivelul conducerii superioare și a distribuției pe grupe de vârstă a angajaților săi.

66.

Întreprinderea prezintă:

(a)

distribuția pe genuri ca număr și ca procent la nivelul conducerii superioare și

(b)

distribuția angajaților pe grupe de vârstă: sub 30 de ani; 30-50 de ani; peste 50 de ani.

Cerința de prezentare de informații S1-10 – Salarii adecvate

67.

Întreprinderea indică dacă angajații săi primesc sau nu un salariu adecvat, iar dacă nu li se plătește tuturor un salariu adecvat, țările și procentul angajaților în cauză.

68.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă toți angajații întreprinderii primesc sau nu un salariu adecvat, în conformitate cu criteriile de referință aplicabile.

69.

Întreprinderea indică dacă toți angajații săi primesc un salariu adecvat, în conformitate cu criteriile de referință aplicabile. În caz afirmativ, precizarea acestui lucru va fi suficientă pentru a îndeplini această cerință de prezentare de informații și nu sunt necesare informații suplimentare.

70.

În cazul în care nu toți angajații săi primesc un salariu adecvat în conformitate cu criteriile de referință aplicabile, întreprinderea prezintă țările în care angajații câștigă sub nivelul de referință al salariului adecvat aplicabil și procentul angajaților care câștigă sub nivelul de referință al salariului adecvat aplicabil pentru fiecare dintre aceste țări.

71.

Întreprinderea poate să prezinte informațiile specificate în prezenta cerință de prezentare de informații și cu privire la lucrătorii nesalariați din cadrul forței sale de muncă.

Cerința de prezentare de informații S1-11 – Protecția socială

72.

Întreprinderea indică dacă angajații săi beneficiază de protecție socială împotriva pierderilor de venit cauzate de evenimente majore de viață și, în caz contrar, țările în care acest lucru nu este valabil.

73.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă angajații întreprinderii beneficiază de protecție socială împotriva pierderilor de venit cauzate de evenimente majore de viață și, în caz contrar, țările în care acest lucru nu este valabil.

74.

Întreprinderea indică dacă toți angajații săi beneficiază de protecție socială, prin programe publice sau prin beneficii oferite de întreprindere, împotriva pierderilor de venit cauzate de oricare dintre următoarele evenimente majore de viață:

(a)

boală;

(b)

șomaj, începând cu data de la care lucrătorul propriu lucrează pentru întreprindere;

(c)

vătămare la locul de muncă și dizabilitate dobândită;

(d)

concediu pentru creșterea copilului: și

(e)

pensionare.

În caz afirmativ, precizarea acestui lucru este suficientă pentru a îndeplini această cerință de prezentare de informații și nu sunt necesare informații suplimentare.

75.

În cazul în care nu toți angajații beneficiază de protecție socială în conformitate cu punctul 72, întreprinderea prezintă, de asemenea, țările în care angajații nu beneficiază de protecție socială în ceea ce privește unul sau mai multe dintre tipurile de evenimente enumerate la punctul 72 și, pentru fiecare dintre aceste țări, tipurile de angajați care nu beneficiază de protecție socială cu privire la fiecare eveniment major de viață aplicabil.

76.

Întreprinderea poate să prezinte informațiile specificate în prezenta cerință de prezentare de informații și cu privire la lucrătorii nesalariați din cadrul forței sale de muncă.

Cerința de prezentare de informații S1-12 – Persoane cu dizabilități

77.

Întreprinderea prezintă procentul angajaților săi cu dizabilități.

78.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care persoanele cu dizabilități sunt incluse în rândul angajaților întreprinderii.

79.

Întreprinderea prezintă procentul de persoane cu dizabilități din rândul angajaților săi care fac obiectul unor restricții legale privind colectarea datelor.

80.

Întreprinderea poate prezenta procentul de angajați cu dizabilități, defalcat în funcție de gen.

Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor

81.

Întreprinderea prezintă în ce măsură angajaților săi li se furnizează activități de formare și dezvoltare a competențelor.

82.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea activităților de formare și de dezvoltare a competențelor care au fost oferite angajaților, în contextul creșterii profesionale continue, pentru a îmbunătăți competențele angajaților și pentru a facilita o capacitate continuă de inserție profesională.

83.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 81 include:

(a)

procentul angajaților care au participat la evaluări periodice ale performanței și ale evoluției carierei; aceste informații sunt defalcate în funcție de gen;

(b)

numărul mediu de ore de formare pe angajat și în funcție de gen.

84.

Întreprinderea poate prezenta defalcări pe categorii de angajați pentru procentul de angajați care au participat la evaluări periodice ale performanței și ale evoluției carierei și pentru numărul mediu de ore de formare pe angajat.

85.

Întreprinderea poate să prezinte informațiile specificate în prezenta cerință de prezentare de informații și cu privire la lucrătorii nesalariați din cadrul forței sale de muncă.

Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori de sănătate și siguranță

86.

Întreprinderea prezintă informații cu privire la măsura în care forța de muncă proprie este acoperită de sistemul său de management al sănătății și siguranței și cu privire la numărul de incidente asociate cu vătămări, boli și decese legate de muncă ale forței de muncă proprii. În plus, aceasta prezintă numărul de decese cauzate de vătămări legate de muncă și de boli legate de muncă ale altor lucrători care lucrează pe amplasamentele întreprinderii.

87.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea acoperirii, a calității și a performanței sistemului de management al sănătății și siguranței instituit pentru a preveni vătămările legate de muncă.

88.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 86 include următoarele informații, defalcate după caz pe angajați și lucrători nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii:

(a)

procentul persoanelor din forța de muncă proprie care sunt acoperite de sistemul de management al sănătății și siguranței al întreprinderii pe baza cerințelor legale și/sau a standardelor sau orientărilor recunoscute;

(b)

numărul de decese (102) ca urmare a vătămărilor legate de muncă și a bolilor legate de muncă;

(c)

numărul și rata accidentelor de muncă care pot fi înregistrate;

(d)

în ceea ce privește angajații întreprinderii, numărul cazurilor de boli legate de muncă care pot fi înregistrate, sub rezerva restricțiilor legale privind colectarea datelor și

(e)

în ceea ce privește angajații întreprinderii, numărul de zile pierdute ca urmare a vătămărilor legate de muncă și a deceselor cauzate de accidente legate de muncă, a bolilor legate de muncă și a deceselor cauzate de boli (103).

Informațiile de la litera (b) se raportează și pentru alți lucrători care lucrează la amplasamentele întreprinderii, cum ar fi lucrătorii din lanțul valoric, în cazul în care aceștia lucrează la amplasamentele întreprinderii.

89.

Întreprinderea poate să prezinte informațiile menționate la punctul 88 literele (d) și (e) și cu privire la lucrătorii nesalariați.

90.

În plus, întreprinderea poate include următoarele informații suplimentare privind acoperirea în materie de sănătate și siguranță: procentul lucrătorilor proprii acoperiți de un sistem de management al sănătății și siguranței care se bazează pe cerințe legale și/sau pe standarde sau orientări recunoscute și care a fost auditat intern și/sau auditat sau certificat de către o parte externă.

Cerința de prezentare de informații S1-15 – Indicatori privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată

91.

Întreprinderea precizează în ce măsură angajații au dreptul la concedii din motive familiale și le utilizează.

92.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a drepturilor și a practicilor efective ale angajaților de a-și lua concediu din motive familiale într-un mod echitabil din perspectiva genului, deoarece aceasta este una dintre dimensiunile echilibrului dintre viața profesională și cea privată.

93.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 91 include:

(a)

procentul de angajați care au dreptul să primească concediu din motive familiale și

(b)

procentul de angajați îndreptățiți care au beneficiat de concediu din motive familiale, cu o defalcare pe sexe.

94.

În cazul în care toți angajații întreprinderii au dreptul la concediu din motive familiale prin intermediul politicii sociale și/sau al contractelor colective de muncă, este suficient ca acest lucru să fie indicat pentru a îndeplini cerința de la punctul 93 litera (a).

Cerința de prezentare de informații S1-16 – Indicatori privind remunerația (diferența de remunerare și remunerația totală)

95.

Întreprinderea prezintă diferența procentuală de remunerare dintre angajații săi de sex feminin și cei de sex masculin și raportul dintre remunerația persoanei cu cea mai mare remunerație plătită și remunerația mediană a angajaților săi.

96.

Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv: să permită înțelegerea amplorii diferențelor de remunerare între femei și bărbați în rândul angajaților întreprinderii și să ofere informații cu privire la nivelul inegalității de remunerare din cadrul întreprinderii și la existența unor diferențe mari de remunerare.

97.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 95 include:

(a)

diferența de remunerare între femei și bărbați, definită ca diferența dintre nivelurile medii de remunerare între angajații de sex feminin și cei de sex masculin, exprimată ca procent din nivelul mediu de remunerare al angajaților de sex masculin (104);

(b)

raportul dintre remunerația totală anuală pentru angajatul cu cea mai mare remunerație și remunerația mediană anuală totală pentru toți angajații (excluzând angajatul cu cea mai mare remunerație) (105) și

(c)

după caz, orice informații contextuale necesare pentru înțelegerea datelor și a modului în care au fost compilate, precum și alte modificări ale datelor subiacente care trebuie luate în considerare.

98.

Întreprinderea poate prezenta o defalcare a diferenței de remunerare între femei și bărbați, astfel cum este definită la punctul 97 litera (a), pe categorii de angajați și/sau pe țări/segmente. Întreprinderea poate prezenta informații privind diferența de remunerare între angajații femei și bărbați inclusiv pe categorii de angajați, defalcată în funcție de salariul de bază obișnuit și de alte componentele complementare sau variabile.

99.

În ceea ce privește punctul 97 litera (b), întreprinderea poate raporta această cifră ajustată în funcție de diferențele de putere de cumpărare dintre țări, caz în care raportează metodologia utilizată pentru calcul.

Cerința de prezentare de informații S1-17 – Incidente, plângeri și probleme și incidente grave privind drepturile omului

100.

Întreprinderea prezintă numărul de incidente și/sau plângeri legate de muncă și numărul de impacturi grave asupra drepturilor omului din cadrul forței de muncă proprii, precum și orice amenzi, sancțiuni sau compensații semnificative aferente perioadei de raportare.

101.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care incidentele legate de muncă și cazurile grave de impacturi asupra drepturilor omului îi afectează forța de muncă proprie.

102.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 100 include, sub rezerva reglementărilor relevante privind confidențialitatea, incidente de discriminare legate de muncă pe motive de gen, rasă sau origine etnică, naționalitate, religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală sau alte forme relevante de discriminare care implică părți interesate interne și/sau externe din cadrul tuturor operațiunilor din perioada de raportare. Printre acestea se numără incidentele de hărțuire ca formă specifică de discriminare.

103.

Întreprinderea prezintă:

(a)

numărul total de incidente de discriminare, inclusiv de hărțuire, raportate în perioada de raportare (106);

(b)

numărul de plângeri depuse prin canalele prin care persoanele din forța de muncă proprie a întreprinderii își pot exprima preocupările (inclusiv prin mecanismele de soluționare a reclamațiilor) și, după caz, prin punctele de contact naționale pentru întreprinderile multinaționale din cadrul OCDE având ca obiect aspectele definite la punctul 2 din prezentul standard, cu excepția celor deja raportate la litera (a) de mai sus;

(c)

cuantumul total al amenzilor, sancțiunilor și compensațiilor pentru daune cauzate de incidentele și motivele plângerilor prezentate mai sus, precum și o reconciliere a acestor valori monetare prezentate cu valoarea cea mai relevantă prezentată în situațiile financiare și

(d)

după caz, informații contextuale necesare pentru înțelegerea datelor și a modului în care au fost compilate aceste date.

104.

Întreprinderea prezintă următoarele informații cu privire la cazurile identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului (de exemplu munca forțată, traficul de persoane sau munca copiilor):

(a)

numărul de incidente grave privind drepturile omului legate de forța de muncă a întreprinderii în perioada de raportare, inclusiv indicarea numărului de cazuri de nerespectare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a Declarației OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale. În cazul în care nu au avut loc astfel de incidente, întreprinderea declară acest lucru (107) și

(b)

cuantumul total al amenzilor, sancțiunilor și compensațiilor pentru daune aferente incidentelor descrise la litera (a) de mai sus, precum și o reconciliere a valorilor monetare prezentate cu valoarea cea mai relevantă din situațiile financiare.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

Obiectiv

AR 1.

Pe lângă aspectele enumerate la punctul 2, întreprinderea poate lua în considerare și prezentarea de informații cu privire la alte aspecte relevante pentru un impact semnificativ pentru o perioadă mai scurtă, de exemplu inițiative privind sănătatea și siguranța forței de muncă poprii în timpul unei pandemii.

AR 2.

Prezentarea generală a aspectelor sociale prevăzută la punctul 2 nu este menită să sugereze că toate aceste aspecte ar trebui raportate în fiecare cerință de prezentare de informații din prezentul standard. Mai degrabă, acestea indică o listă de aspecte derivate din cerințele de raportare privind durabilitatea prevăzute în Directiva 2013/34/UE pe care întreprinderea trebuie să le ia în considerare pentru evaluarea semnificației prevăzută în ESRS 2 în ceea ce privește forța de muncă proprie și, după caz, să le raporteze ca impacturi, riscuri și oportunități semnificative în cadrul domeniului de aplicare al prezentului standard.

AR 3.

Exemple de persoane care intră în domeniul de aplicare al „forței de muncă proprii”:

(a)

Printre exemplele de contractanți (lucrători independenți) din forța de muncă proprie a întreprinderii se numără:

i.

contractanții angajați de întreprindere pentru a efectua activități care altfel ar fi fost executate de un angajat;

ii.

contractanții angajați de întreprindere pentru a efectua lucrări într-o zonă publică (de exemplu, pe un drum, pe stradă);

iii.

contractanții angajați de întreprindere pentru a livra lucrarea/serviciul direct la locul de muncă al unui client al întreprinderii.

(b)

Printre exemplele de persoane angajate de o parte terță care desfășoară „activități de ocupare a forței de muncă” se numără persoanele care efectuează aceeași muncă pe care o desfășoară angajații, cum ar fi:

i.

persoanele care înlocuiesc angajații absenți temporar (din motive de boală, concediu, concediu pentru creșterea copilului etc.);

ii.

persoanele care desfășoară activități suplimentare față de angajații obișnuiți;

iii.

persoanele care sunt detașate temporar dintr-un alt stat membru al UE pentru a lucra pentru întreprindere („lucrători străini detașați”).

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

AR 4.

ESRS 2 SBM-2 impune întreprinderii să ofere o înțelegere a măsurii și a modului în care consideră că strategia și modelul său de afaceri pot juca un rol în crearea, exacerbarea sau atenuarea impacturilor semnificative asupra forței de muncă proprii și dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia sunt adaptate pentru a aborda astfel de impacturi semnificative.

AR 5.

Deși este posibil ca forța de muncă proprie a întreprinderii să nu colaboreze cu întreprinderea la nivelul strategiei sau al modelului său de afaceri, opiniile sale pot sta la baza evaluării de către întreprindere a strategiei și a modelului său de afaceri. Întreprinderea ia în considerare punctele de vedere ale reprezentanților lucrătorilor, dacă este cazul, pentru a realiza această prezentare de informații.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

AR 6.

Impacturile asupra forței de muncă proprii a întreprinderii pot proveni din strategia sau modelul său de afaceri în diferite moduri. De exemplu, impacturile pot fi legate de propunerea de valoare a întreprinderii (cum ar fi furnizarea de produse sau servicii cu cel mai mic cost sau livrarea foarte rapidă, în moduri care pun presiune asupra drepturilor lucrătorilor în cadrul operațiunilor proprii) sau de structura costurilor și modelul de venituri (cum ar fi transferul riscului de inventar către furnizori, cu efecte de domino asupra drepturilor persoanelor care lucrează pentru ei).

AR 7.

Impacturile asupra forței de muncă proprii a întreprinderii care provin din strategie sau din modelul de afaceri pot genera, de asemenea, riscuri semnificative pentru întreprindere. De exemplu, apar riscuri în cazul în care unele persoane din cadrul forței de muncă sunt expuse riscului de muncă forțată, iar întreprinderea importă produse în țări în care legea permite confiscarea bunurilor importate asupra cărora există suspiciunea că sunt fabricate prin muncă forțată. Un exemplu de oportunități pentru întreprindere poate rezulta din oferirea de oportunități pentru forța de muncă, cum ar fi crearea de locuri de muncă și perfecționarea competențelor în contextul unei „tranziții juste”. Un alt exemplu, în contextul unei pandemii sau al unei alte crize sanitare grave, se referă la faptul că întreprinderea s-ar putea baza pe forță de muncă condiționată, cu un acces redus sau inexistent la asistență medicală și la prestații de sănătate, care se poate confrunta cu riscuri grave de continuitate operațională și a activității, deoarece lucrătorii nu au altă opțiune decât să continue să lucreze atunci când sunt bolnavi, exacerbând și mai mult răspândirea bolii și cauzând întreruperi majore ale lanțului de aprovizionare. Riscurile privind reputația și oportunitățile de afaceri legate de exploatarea lucrătorilor slab calificați și slab remunerați proveniți din zone geografice cu un nivel minim de protecție pentru aceștia sunt, de asemenea, din ce în ce mai mari, odată cu reacția ostilă puternică a mass-mediei și cu preferințele consumatorilor care se îndreaptă către bunuri mai sustenabile și din punct de vedere etic.

AR 8.

Exemple de caracteristici specifice ale persoanelor din forța de muncă proprie a întreprinderii care pot fi luate în considerare de către întreprindere atunci când răspunde la punctul 15 sunt tinerii, care pot fi mai susceptibili de a suferi un impact asupra dezvoltării lor fizice și mintale, femeile într-un context în care femeile sunt discriminate în mod obișnuit în ceea ce privește condițiile de muncă sau migranții într-un context în care piața furnizării de forță de muncă este slab reglementată, iar lucrătorilor li se percep în mod curent taxe de recrutare. Pentru unele persoane din forța de muncă, natura inerentă a activității pe care trebuie să o desfășoare le poate pune în pericol (de exemplu, persoanele care trebuie să manipuleze substanțe chimice sau să exploateze anumite echipamente sau angajații cu salarii mici care au contracte cu „zero ore”).

AR 9.

În ceea ce privește punctul 16, ar putea apărea riscuri semnificative și din cauza dependenței întreprinderii de forța de muncă proprie, în cazul în care evenimente cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact puternic, pot declanșa efecte financiare; de exemplu, în cazul în care o pandemie mondială are un impact grav asupra sănătății forței de muncă a întreprinderii, ceea ce duce la perturbări majore ale producției și distribuției. Alte exemple de riscuri legate de dependența întreprinderii de forța sa de muncă sunt deficitul de lucrători calificați sau deciziile politice sau legislația care afectează operațiunile sale proprii și forța de muncă proprie.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S1-1 – Politici legate de forța de muncă proprie

AR 10.

Întreprinderea ia în considerare dacă explicațiile privind modificările semnificative aduse politicilor adoptate în cursul anului de raportare (de exemplu, noi așteptări pentru filialele străine, abordări noi sau suplimentare privind diligența necesară și măsurile reparatorii) oferă informații contextuale pentru utilizatori și dacă poate prezenta astfel de explicații. Se includ aici politicile și angajamentele întreprinderii de a preveni sau de a atenua riscurile și efectele negative asupra persoanelor din forța de muncă proprie ale reducerii emisiilor de dioxid de carbon și ale tranziției către operațiuni mai verzi și neutre din punct de vedere climatic, precum și de a oferi oportunități pentru forța de muncă, cum ar fi crearea de locuri de muncă și perfecționarea, inclusiv angajamente explicite pentru o „tranziție justă”.

AR 11.

Politica poate lua forma unei politici de sine stătătoare privind forța de muncă proprie a întreprinderii sau poate fi inclusă într-un document mai amplu, cum ar fi un cod de etică sau o politică generală de durabilitate care a fost deja prezentată de întreprindere ca parte a unui alt ESRS. În aceste cazuri, întreprinderea furnizează o referință încrucișată exactă pentru a identifica aspectele politicii care îndeplinesc cerințele din această Cerință de prezentare de informații.

AR 12.

Atunci când prezintă informații cu privire la alinierea politicilor sale la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea ia în considerare faptul că principiile directoare se referă la Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația universală a drepturilor omului și cele două convenții care o pun în aplicare, precum și la Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la drepturile și principiile fundamentale la locul de muncă și la convențiile de bază care stau la baza acesteia și poate raporta cu privire la alinierea la aceste instrumente.

AR 13.

Atunci când explică modul în care sunt integrate politicile externe, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare politicile interne de aprovizionare responsabilă și alinierea la alte politici relevante pentru lucrătorii proprii, de exemplu în ceea ce privește munca forțată. În ceea ce privește codurile de conduită ale furnizorilor pe care îi poate avea, întreprinderea indică dacă acestea includ dispoziții care abordează siguranța lucrătorilor, munca precară (de exemplu, utilizarea lucrătorilor cu contracte pe termen scurt sau cu program limitat, a lucrătorilor angajați prin intermediul unor părți terțe, subcontractarea către părți terțe sau utilizarea lucrătorilor informali), traficul de persoane, utilizarea muncii forțate sau a muncii copiilor și dacă aceste dispoziții sunt în deplină conformitate cu standardele aplicabile ale OIM.

AR 14.

Întreprinderea poate oferi o ilustrare a tipurilor de comunicare a politicilor sale către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, persoanele din cadrul forței de muncă proprii, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, reprezentanți ai lucrătorilor), cu scopul de a se asigura că politica este accesibilă și că diferitele categorii de public înțeleg implicațiile acesteia. De asemenea, întreprinderea poate explica modul în care identifică și elimină potențialele obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice.

AR 15.

Discriminarea în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă apare atunci când o persoană este tratată în mod diferit sau mai puțin favorabil din cauza unor caracteristici care nu au legătură cu meritul sau cu cerințele inerente locului de muncă. Aceste caracteristici sunt definite în mod obișnuit în legislațiile naționale. Pe lângă motivele menționate în cerința de prezentare de informații, întreprinderea ia în considerare și alte motive de discriminare interzise în temeiul legislației naționale.

AR 16.

Discriminarea poate apărea într-o varietate de activități legate de muncă. Printre acestea se numără accesul la muncă, ocupații speciale, formare și orientare profesională și securitate socială. În plus, discriminarea poate apărea în ceea ce privește condițiile de muncă și de încadrare în muncă, cum ar fi: recrutarea, remunerarea, programul de lucru și de odihnă, concediile plătite, protecția maternității, securitatea mandatului, sarcinile profesionale, evaluarea performanței și avansarea, oportunitățile de formare, perspectivele de promovare, securitatea și sănătatea în muncă, încetarea contractului de muncă. Întreprinderea poate aborda aceste domenii în mod specific atunci când își prezintă politicile și procedurile de bază pentru îndeplinirea cerinței de prezentare de informații.

AR 17.

Întreprinderea poate preciza dacă a efectuat următoarele acțiuni:

(a)

adoptarea de politici și proceduri în baza cărora calificările, competențele și experiența constituie baza pentru recrutarea, plasarea, formarea și promovarea la toate nivelurile, ținând seama în același timp de faptul că unele persoane pot avea mai multe dificultăți decât altele în dobândirea unor astfel de calificări, competențe și experiență;

(b)

atribuirea de responsabilități la nivelul conducerii superioare pentru aspecte legate de egalitatea de tratament și de șanse în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, elaborarea de politici și proceduri clare la nivelul întregii întreprinderi pentru a orienta practicile privind egalitatea de tratament în materie de ocupare a forței de muncă și corelarea avansării cu performanța dorită în acest domeniu;

(c)

formarea personalului cu privire la politicile și practicile în materie de nediscriminare, cu un accent deosebit pe personalul de conducere de nivel mediu și superior, pentru a crește gradul de sensibilizare și a aborda strategiile de rezoluție pentru prevenirea și combaterea discriminării sistemice și incidentale;

(d)

efectuarea de ajustări ale mediului fizic pentru a asigura sănătatea și siguranța lucrătorilor, a clienților și a altor vizitatori cu dizabilități;

(e)

evaluarea dacă cerințele locului de muncă au fost definite într-un mod care ar putea dezavantaja în mod sistematic anumite grupuri;

(f)

menținerea la zi a evidențelor privind recrutarea, formarea și promovarea, care să ofere o imagine transparentă a oportunităților pentru angajați și a evoluției acestora în cadrul întreprinderii;

(g)

instituirea unor proceduri de soluționare a reclamațiilor pentru soluționarea plângerilor, gestionarea contestațiilor și asigurarea recursului pentru angajați (în special în contextul negocierilor și al contractelor colective de muncă) în cazul în care se identifică o discriminare și cunoașterea structurilor formale și aspectelor culturale informale care îi pot împiedica pe angajați să își exprime preocupările și reclamațiile și

(h)

elaborarea de programe de promovare a accesului la dezvoltarea competențelor.

Cerința de prezentare de informații S1-2 – Procese pentru colaborarea cu forța de muncă proprie și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturi

AR 18.

Atunci când descrie funcția sau rolul care are responsabilitatea operațională pentru o astfel de colaborare și/sau responsabilitatea finală, întreprinderea poate indica dacă este vorba despre un rol sau o funcție specifică sau care face parte dintr-un rol sau o funcție mai amplă și dacă au fost oferite activități de consolidare a capacităților pentru a ajuta personalul să se implice în colaborare. În cazul în care nu poate identifica o astfel de poziție sau funcție, întreprinderea poate preciza acest lucru. Această prezentare de informații ar putea fi realizată și prin trimitere la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS 2 GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere.

AR 19.

La elaborarea prezentărilor de informații descrise la punctul 27 literele (b) și (c), pot fi luate în considerare următoarele exemple:

(a)

în ceea ce privește etapele în care are loc colaborarea, exemplele pot fi (i) stabilirea abordării de atenuare și (ii) evaluarea eficacității atenuării;

(b)

în ceea ce privește tipul de colaborare, acestea ar putea fi participarea, consultarea și/sau informarea;

(c)

în ceea ce privește frecvența colaborării, pot fi furnizate informații cu privire la regularitatea colaborării, în anumite puncte ale unui proiect sau ale unui proces operațional, de exemplu atunci când începe un nou sezon de recoltare sau când se deschide o nouă linie de producție), precum și dacă aceasta are loc ca răspuns la cerințele legale și/sau ca răspuns la solicitările părților interesate și dacă rezultatul colaborării este integrat în procesele decizionale ale întreprinderii și

(d)

în ceea ce privește rolul care are responsabilitate operațională, dacă întreprinderea solicită personalului relevant să dețină anumite competențe sau dacă oferă personalului relevant formare sau consolidare a capacităților în vederea implicării sale în colaborare.

AR 20.

Acordurile-cadru globale (GFA) servesc la stabilirea unei relații continue între o întreprindere multinațională și o federație sindicală globală pentru a se asigura că întreprinderea respectă aceleași standarde în fiecare țară în care își desfășoară activitatea.

AR 21.

Pentru a ilustra modul în care perspectivele forței de muncă proprii au stat la baza unor decizii sau activități specifice, întreprinderea poate oferi exemple din perioada de raportare actuală.

AR 22.

În cazul în care întreprinderea are acorduri cu sindicate sau comitete de întreprindere naționale, europene sau internaționale referitoare la drepturile persoanelor din forța sa de muncă proprie, acest lucru poate fi prezentat pentru a ilustra modul în care acordul permite întreprinderii să obțină informații cu privire la perspectivele acestor persoane.

AR 23.

Atunci când este posibil, întreprinderea poate furniza exemple din perioada de raportare pentru a ilustra modul în care perspectivele forței de muncă proprii și ale reprezentanților lucrătorilor au stat la baza unor decizii sau activități specifice ale întreprinderii.

AR 24.

Întreprinderea ia în considerare următoarele aspecte atunci când îndeplinește această cerință de prezentare de informații:

(a)

Tipul de colaborare (de exemplu, informare, consultare sau participare) și frecvența acesteia (de exemplu, continuă, trimestrială, anuală);

(b)

modul în care feedbackul este înregistrat și integrat în procesul decizional și modul în care persoanele din cadrul forței de muncă sunt informate cu privire la modul în care feedbackul lor a influențat deciziile;

(c)

dacă activitățile de colaborare au loc la nivel organizațional sau la un nivel inferior, de exemplu la nivel de amplasament sau de proiect, și, în acest din urmă caz, modul în care sunt centralizate informațiile provenite din activitățile de colaborare;

(d)

resursele (de exemplu, resurse financiare sau umane) alocate colaborării și

(e)

modul în care colaborează cu persoanele din cadrul forței de muncă și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturile asupra forței de muncă proprii care pot apărea în urma reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a tranziției către operațiuni mai verzi și neutre din punct de vedere climatic, în special restructurarea, pierderea sau crearea de locuri de muncă, formarea și perfecționarea/recalificarea, echitatea de gen și socială, precum și sănătatea și siguranța.

AR 25.

De asemenea, întreprinderea poate să prezinte următoarele informații în legătură cu punctul 24 privind diversitatea:

(a)

modul în care colaborează cu persoanele aflate în situații de risc sau vulnerabile (de exemplu, dacă adoptă abordări specifice și acordă o atenție deosebită obstacolele potențiale);

(b)

modul în care ia în considerare obstacolele potențiale în calea colaborării cu persoanele din forța sa de muncă (de exemplu, diferențele lingvistice și culturale, dezechilibrele de gen și de putere, diviziunile în cadrul unei comunități sau al unui grup);

(c)

modul în care le oferă persoanelor din forța sa de muncă informații ușor de înțeles și accesibile prin canale de comunicare adecvate;

(d)

orice conflicte de interese apărute în rândul forței sale de muncă și modul în care întreprinderea a soluționat aceste conflicte de interese și

(e)

modul în care încearcă să respecte drepturile omului ale tuturor părților interesate implicate, de exemplu, dreptul lor la confidențialitate, la libertatea de exprimare, la întrunire pașnică și la protest.

AR 26.

De asemenea, întreprinderea poate raporta informații cu privire la eficacitatea proceselor de colaborare cu forța de muncă proprie din perioadele de raportare anterioare. Acest lucru se aplică în cazurile în care întreprinderea a evaluat eficacitatea acestor procese sau a desprins învățăminte în cursul perioadei de raportare actuale. Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă.

Cerința de prezentare de informații S1-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii proprii își pot exprima preocupările

AR 27.

În îndeplinirea cerințelor stabilite de criteriile de prezentare de informații prevăzute de cerința de prezentare de informații ESRS S1-3, întreprinderea se poate orienta după conținutul Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și al Orientărilor OCDE privind procesul de diligență pentru o conduită responsabilă în afaceri, axate pe mecanismele de remediere și de soluționare a reclamațiilor.

AR 28.

Printre canalele de semnalare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor, liniile telefonice de urgență, sindicatele (în care persoanele din cadrul forței de muncă au sindicat), comitetele de întreprindere, procesele de dialog sau alte mijloace prin care forța de muncă proprie a întreprinderii sau reprezentanții lucrătorilor pot exprima preocupări cu privire la impacturi sau pot explica nevoile pe care ar dori să le abordeze întreprinderea. Aceasta ar putea include atât canalele puse la dispoziție direct de întreprindere, cât și canalele puse la dispoziție de entitățile în care își desfășoară activitatea forța de muncă proprie, pe lângă orice alte mecanisme pe care o întreprindere le poate utiliza pentru a obține informații cu privire la gestionarea impactului asupra forței de muncă proprii, cum ar fi auditurile de conformitate. În cazul în care întreprinderea se bazează exclusiv pe informații cu privire la existența unor astfel de canale furnizate de relațiile sale de afaceri pentru a răspunde acestei cerințe, ea poate preciza acest lucru.

AR 29.

Mecanismele părților terțe ar putea include mecanismele gestionate de guvern, ONG-uri, asociații sectoriale și alte inițiative de colaborare. Întreprinderea poate preciza dacă acestea sunt accesibile întregii sale forțe de muncă (sau reprezentanților lucrătorilor sau, în absența acestora, persoanelor sau organizațiilor care acționează în numele lor sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impacturile negative).

AR 30.

Întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod persoanele din forța sa de muncă proprie care pot fi afectate și reprezentanții lucrătorilor pot avea acces la canale la nivelul întreprinderii la care sunt angajați sau pentru care sunt contractați să lucreze în legătură cu fiecare impact semnificativ. Canalele relevante pot include linii telefonice de urgență, sindicate (în cazul în care persoanele din cadrul forței de muncă au sindicat) sau comitete de întreprindere sau alte mecanisme de soluționare a reclamațiilor operate de întreprinderea relevantă sau de o parte terță.

AR 31.

Pentru a explica dacă și în ce mod întreprinderea știe că persoanele din cadrul forței de muncă proprii cunosc și au încredere în oricare dintre aceste canale, întreprinderea poate furniza date relevante și fiabile cu privire la eficacitatea acestor canale din perspectiva persoanelor vizate. Printre exemplele de surse de informații se numără sondajele în rândul forței de muncă a întreprinderii care au utilizat aceste canale și nivelurile lor de satisfacție față de proces și rezultate.

AR 32.

Atunci când descrie eficacitatea canalelor prin care forța de muncă proprie și reprezentanții lucrătorilor își pot exprima preocupările, întreprinderea se poate orienta după următoarele întrebări, pe baza „criteriilor de eficacitate pentru mecanismele nejudiciare de soluționare a reclamațiilor”, astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în special în principiul nr. 31. Considerațiile de mai jos pot fi aplicate canalelor individuale sau unui sistem colectiv de canale:

(a)

canalele au legitimitate prin asigurarea unei răspunderi adecvate pentru comportamentul echitabil al acestora și prin consolidarea încrederii părților interesate?

(b)

canalele sunt cunoscute și accesibile părților interesate?

(c)

canalele dispun de proceduri clare și cunoscute, cu termene orientative?

(d)

canalele asigură un acces rezonabil al părților interesate la surse de informații, consiliere și expertiză?

(e)

canalele oferă transparență prin furnizarea de informații suficiente atât reclamanților, cât și, dacă este cazul, pentru a răspunde unui interes public?

(f)

rezultatele obținute prin intermediul canalelor sunt conforme cu drepturile omului recunoscute la nivel internațional?

(g)

întreprinderea identifică informații din canale care sprijină învățarea continuă atât în ceea ce privește îmbunătățirea canalelor, cât și prevenirea impacturilor viitoare?

(h)

întreprinderea se concentrează mai degrabă pe dialogul cu reclamanții ca mijloc de a ajunge la soluții convenite, decât pe încercarea de a stabili în mod unilateral rezultatul?

Cerința de prezentare de informații S1-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni și abordări

AR 33.

Poate fi nevoie de timp pentru a înțelege impacturile negative și modul în care întreprinderea poate fi implicată în acestea prin intermediul forței de muncă proprii, precum și pentru a identifica răspunsurile adecvate și pentru a le pune în practică). Prin urmare, întreprinderea poate prezenta:

(a)

abordările sale generale și specifice în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative;

(b)

inițiativele sale menite să contribuie la impacturi pozitive semnificative suplimentare;

(c)

în ce măsură a progresat în eforturile sale în cursul perioadei de raportare și

(d)

obiectivele sale de îmbunătățire continuă.

AR 34.

Măsurile adecvate pot varia în funcție de următoarele aspecte: dacă întreprinderea produce sau contribuie la un impact semnificativ sau dacă este implicată deoarece impactul este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile sale printr-o relație de afaceri.

AR 35.

Având în vedere că impacturile negative semnificative care afectează forța de muncă proprie și care au avut loc în perioada de raportare pot avea legătură și cu alte entități sau operațiuni aflate în afara controlului său direct, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod încearcă să își utilizeze efectul de levier în cadrul relațiilor sale de afaceri pentru a gestiona impacturile respective. Aceasta poate include utilizarea efectului de levier comercial (de exemplu, asigurarea respectării cerințelor contractuale cu relațiile de afaceri sau punerea în aplicare a stimulentelor), alte forme de pârghie în cadrul relației (cum ar fi furnizarea de formare sau de consolidare a capacităților cu privire la drepturile lucrătorilor în beneficiul entităților cu care întreprinderea are o relație de afaceri) sau efectul de pârghie colaborativ cu omologii sau cu alți actori (cum ar fi inițiativele care vizează recrutarea responsabilă sau asigurarea faptului că lucrătorii primesc un salariu adecvat).

AR 36.

Atunci când întreprinderea își dezvăluie participarea la o inițiativă industrială sau multipartită în cadrul acțiunilor sale de abordare a impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate prezenta modul în care inițiativa și implicarea sa vizează abordarea impactului semnificativ în cauză. Aceasta poate raporta în cadrul ESRS S1-5 țintele relevante stabilite de inițiativă și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora.

AR 37.

Întreprinderea poate include exemple atunci când precizează dacă și modul în care ia în considerare impacturile reale și potențiale asupra forței de muncă proprii în deciziile de încetare a relațiilor de afaceri și dacă și modul în care încearcă să abordeze orice impact negativ care ar putea rezulta în urma acestei încetări.

AR 38.

Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității măsurilor pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, procedurile judiciare și/sau hotărârile judecătorești aferente, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă.

AR 39.

Raportarea cu privire la eficacitate urmărește să permită înțelegerea legăturilor dintre acțiunile întreprinse de o întreprindere și gestionarea eficace a impacturilor. Printre informațiile suplimentare pe care întreprinderea le poate furniza se numără date care indică o scădere a numărului de incidente identificate.

AR 40.

În ceea ce privește inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru persoanele din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii, care se bazează pe nevoile acestora, precum și în ceea ce privește progresele înregistrate în punerea în aplicare a unor astfel de inițiative sau procese, întreprinderea poate prezenta:

(a)

informații cu privire la rolul persoanelor din forța de muncă proprie și al reprezentanților lucrătorilor și la modul în care aceștia joacă un rol în deciziile privind conceperea și punerea în aplicare a acestor programe sau procese și

(b)

informații cu privire la rezultatele pozitive preconizate sau obținute pentru forța de muncă proprie a întreprinderii în cadrul acestor programe sau procese.

AR 41.

Întreprinderea poate explica dacă aceste inițiative sunt concepute și pentru a sprijini realizarea unuia sau mai multor obiective de dezvoltare durabilă. De exemplu, o întreprindere care își asumă un angajament față de ODD 8 „Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți” poate fi activă în direcția eliminării muncii forțate sau obligatorii sau a sprijinirii unor niveluri mai ridicate de productivitate a activităților din țările în curs de dezvoltare prin modernizări tehnologice și formare a forței de muncă locale, ceea ce poate aduce beneficii atât persoanelor din cadrul forței de muncă proprii vizate de acțiuni, cât și comunităților locale ale acestora.

AR 42.

Atunci când se prezintă rezultatele pozitive preconizate sau obținute în urma acțiunilor sale pentru forța de muncă proprie a întreprinderii, trebuie să se facă distincție între dovezile că anumite activități au avut loc (de exemplu, faptul că un număr x de persoane au beneficiat de formare privind alfabetizarea financiară) și dovezile privind rezultatele reale pentru persoanele în cauză (de exemplu, faptul că x persoane raportează că sunt capabile să își gestioneze mai bine remunerația și bugetul gospodăriei).

AR 43.

În cazul în care întreprinderea a luat măsuri de atenuare a impacturilor negative asupra forței de muncă proprii care rezultă din tranziția către o economie mai verde și neutră din punct de vedere climatic, cum ar fi formarea și recalificarea, garanțiile de angajare și, în cazul reducerii dimensiunii sau al concedierii în masă, măsuri precum consilierea profesională, îndrumarea, plasamentele în cadrul întreprinderii și planurile de pensionare anticipată, întreprinderea prezintă aceste măsuri. Aceasta include măsuri de respectare a reglementărilor în vigoare. Întreprinderea poate evidenția evoluțiile externe actuale și/sau preconizate care influențează transformarea dependențelor în riscuri. Aceasta include luarea în considerare a impacturilor care pot apărea în urma tranziției către operațiuni mai verzi și neutre din punct de vedere climatic.

AR 44.

Atunci când prezintă riscurile și oportunitățile semnificative legate de impactul său asupra forței de muncă proprii sau de dependențele sale de aceasta, întreprinderea poate lua în considerare următoarele:

(a)

riscurile legate de impactul întreprinderii asupra forței de muncă proprii pot include riscul reputațional sau expunerea juridică în cazul în care se constată că persoanele din cadrul forței de muncă a întreprinderii fac obiectul muncii forțate sau al muncii copiilor;

(b)

riscurile legate de dependența întreprinderii de forța de muncă proprie pot include perturbarea operațiunilor de afaceri în cazul în care rotația semnificativă a angajaților sau lipsa de dezvoltare a competențelor/formării amenință activitatea întreprinderii și

(c)

oportunitățile legate de impactul întreprinderii asupra forței de muncă proprii pot include diferențierea pieței și creșterea atractivității pentru clienți prin garantarea unor remunerații și condiții decente pentru lucrătorii nesalariați.

AR 45.

Atunci când explică dacă dependențele se transformă în riscuri, întreprinderea ia în considerare evoluțiile externe.

AR 46.

Atunci când prezintă politici, acțiuni, resurse și ținte legate de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative, în cazurile în care riscurile și oportunitățile decurg dintr-un impact semnificativ, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la prezentările sale de informații privind politicile, acțiunile și resursele și țintele în legătură cu impactul respectiv.

AR 47.

Întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod procesul (procesele) său (sale) de gestionare a riscurilor semnificative legate de forța de muncă proprie este (sunt) integrat(e) în procesul (procesele) său (sale) existent(e) de gestionare a riscurilor.

AR 48.

Atunci când prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor semnificative, întreprinderea poate explica ce funcții interne sunt implicate în gestionarea impacturilor și ce tipuri de măsuri întreprinde pentru a aborda impacturile negative și a promova impacturile pozitive.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S1-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor semnificative, de promovarea impacturilor pozitive, precum și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

AR 49.

Atunci când prezintă informații cu privire la ținte în conformitate cu punctul 46, întreprinderea poate prezenta:

(a)

rezultatele preconizate a fi obținute în viața unui anumit număr de persoane din cadrul forței de muncă proprii;

(b)

stabilitatea în timp a țintelor în ceea ce privește definițiile și metodologiile pentru a permite comparabilitatea în timp și/sau

(c)

standardele sau angajamentele pe care se bazează țintele (de exemplu, coduri de conduită, politici de aprovizionare, cadre globale sau coduri ale sectorului).

AR 50.

Țintele legate de riscuri și oportunități pot fi identice sau diferite de țintele legate de impacturi. De exemplu, o țintă de atingere a unor salarii adecvate pentru lucrătorii nesalariați ar putea, pe de o parte, să reducă impactul asupra persoanelor respective și, pe de altă parte, să reducă riscurile asociate în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea realizărilor acestora.

AR 51.

De asemenea, întreprinderea poate face distincție între țintele pe termen scurt, mediu și lung care acoperă același angajament de politică. De exemplu, întreprinderea poate avea o țintă pe termen lung de a realiza o reducere cu 80 % a incidentelor în materie de sănătate și siguranță care îi afectează pe conducătorii auto care efectuează livrări până în 2030 și o țintă pe termen scurt de reducere a orelor suplimentare ale conducătorilor auto care efectuează livrări cu x%, menținând în același timp venitul acestora până în 2024.

AR 52.

Atunci când modifică sau înlocuiește o țintă în perioada de raportare, întreprinderea poate explica modificarea prin trimiteri încrucișate la modificări semnificative ale modelului de afaceri sau la modificări mai ample ale standardului sau legislației acceptat(e) din care este derivată ținta pentru a furniza informații contextuale conform ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice.

Cerința de prezentare de informații S1-6 – Caracteristicile angajaților întreprinderii

AR 53.

Această cerință de prezentare de informații acoperă toți angajații care desfășoară activități pentru oricare dintre entitățile întreprinderii incluse în raportarea sa privind durabilitatea.

AR 54.

Furnizarea unei defalcări a angajaților pe țări oferă informații cu privire la distribuția activității între țări. Numărul de angajați din fiecare țară este, de asemenea, un factor declanșator esențial pentru multe drepturi de informare, consultare și participare ale lucrătorilor și ale reprezentanților lucrătorilor, atât în acquis-ul Uniunii în domeniul dreptului muncii (de exemplu, Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (108) – „Directiva privind comitetele europene de întreprindere” și Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului (109) – „Directiva privind informarea și consultarea”), cât și în dreptul intern (de exemplu, dreptul de a înființa un comitet de întreprindere sau de a avea o reprezentare a angajaților la nivelul consiliului de administrație). Furnizarea unei defalcări a angajaților în funcție de gen și de tipul raportului de muncă oferă o imagine de ansamblu asupra reprezentării de gen în cadrul întreprinderii. În plus, furnizarea unei defalcări a angajaților pe regiuni oferă o perspectivă asupra variațiilor regionale. O regiune se poate referi la o țară sau la alte zone geografice, cum ar fi o regiune dintr-o țară sau o regiune mondială.

AR 55.

Întreprinderea prezintă informațiile solicitate în următoarele formate tabelare:

Tabelul 1

Model pentru prezentarea informațiilor privind numărul de angajați în funcție de gen

Gen

Numărul de angajați (număr de persoane)

Masculin

 

Feminin

 

Altele

 

Nedeclarat

 

Total

Angajați

 

În unele state membre, este posibil ca persoanele să se înregistreze legal ca având un al treilea gen, adesea neutru, care este clasificat ca „altul” în tabelul de mai sus. Dacă însă întreprinderea prezintă date referitoare la angajați din locuri unde acest lucru nu este posibil, ea poate explica acest lucru și poate indica faptul că categoria „altul” nu este aplicabilă.

Tabelul 2

Model pentru prezentarea numărului de angajați în țările în care întreprinderea are cel puțin 50 de angajați, care reprezintă cel puțin 10 % din numărul său total de angajați.

Țara

Numărul de angajați (număr de persoane)

Țara A

 

Țara B

 

Țara C

 

Țara D

 

Tabelul 3

Model pentru prezentarea informațiilor privind angajații în funcție de tipul de contract, defalcat în funcție de gen (numărul de angajați sau ENI) (raportarea privind angajații cu normă întreagă și cu fracțiune de normă este voluntară)

[Perioada de raportare]

FEMININ

MASCULIN

ALTUL  (*1)

NEDECLARAT

TOTAL

Numărul de angajați (număr de persoane / ENI)

 

 

 

 

 

Numărul de angajați permanenți (număr de persoane / ENI)

 

 

 

 

 

Numărul de angajați temporari (număr de persoane / ENI)

 

 

 

 

 

Numărul de angajați cu program de lucru negarantat (număr de persoane / ENI)

 

 

 

 

 

Numărul de angajați cu normă întreagă (număr de persoane / ENI)

 

 

 

 

 

Numărul de angajați cu fracțiune de normă (număr de persoane / ENI)

 

 

 

 

 

Tabelul 4

Model pentru prezentarea informațiilor privind angajații în funcție de tipul de contract, defalcat pe regiuni (numărul de angajați sau ENI) (raportarea privind angajații cu normă întreagă și cu fracțiune de normă este voluntară)

[Perioada de raportare]

REGIUNEA A

REGIUNEA B

TOTAL

Numărul de angajați (număr de persoane / ENI)

 

 

 

Numărul de angajați permanenți (număr de persoane / ENI)

 

 

 

Numărul de angajați temporari (număr de persoane / ENI)

 

 

 

Numărul de angajați cu program de lucru negarantat (număr de persoane / ENI)

 

 

 

Numărul de angajați cu normă întreagă (număr de persoane / ENI)

 

 

 

Numărul de angajați cu fracțiune de normă (număr de persoane / ENI)

 

 

 

AR 56.

Definițiile lucrătorilor cu program permanent, temporar, negarantat, cu normă întreagă și cu fracțiune de normă diferă de la o țară la alta. În cazul în care întreprinderea are angajați în mai multe țări, aceasta utilizează definițiile din legislația națională a țărilor în care se situează angajații pentru a calcula datele la nivel de țară. Datele la nivel de țară se adună apoi pentru a calcula numărul total, fără a ține seama de diferențele dintre definițiile juridice naționale. Angajații cu program de lucru negarantat sunt angajați de întreprindere fără a li se garanta un număr minim sau un număr fix de ore de lucru. Poate fi necesar ca angajatul să își exprime disponibilitatea pentru muncă în funcție de necesități, dar întreprinderea nu are obligația contractuală de a oferi angajatului un număr minim sau fix de ore de lucru pe zi, pe săptămână sau pe lună. În această categorie se încadrează, de exemplu, angajații ocazionali, angajații cu contracte de muncă cu zero ore și angajații pe bază de solicitare.

AR 57.

Precizarea numărului de angajați la sfârșitul perioadei de raportare furnizează informații pentru momentul respectiv, fără a reflecta fluctuațiile din cursul perioadei de raportare. Prezentarea acestor cifre ca medii pe parcursul perioadei de raportare ia în considerare fluctuațiile din cursul perioadei de raportare.

AR 58.

Este puțin probabil ca datele cantitative, cum ar fi numărul de angajați temporari sau cu fracțiune de normă, să fie suficiente în sine. De exemplu, o proporție ridicată de angajați temporari sau cu fracțiune de normă ar putea indica o lipsă de siguranță a locului de muncă pentru angajați, dar ar putea, de asemenea, semnala flexibilitatea locului de muncă atunci când este oferită ca opțiune voluntară. Din acest motiv, întreprinderea este obligată să prezinte informații contextuale pentru a ajuta utilizatorii să interpreteze datele. Întreprinderea poate explica motivele angajării temporare. Un astfel de motiv este, de exemplu, recrutarea de angajați pentru a desfășura activități în cadrul unui proiect sau eveniment temporar sau sezonier. Un alt exemplu este practica standard de a oferi un contract temporar (de exemplu, șase luni) noilor angajați înainte de a face o ofertă de angajare pe durată nedeterminată. De asemenea, întreprinderea poate explica motivele pentru care nu se garantează programul de lucru.

AR 59.

Pentru calcularea rotației angajaților, întreprinderea calculează totalul numărului de angajați care părăsesc locul de muncă voluntar sau ca urmare a concedierii, a pensionării sau a decesului în serviciu. Întreprinderea utilizează acest număr ca numărătorul vitezei de rotație a angajaților și poate determina numitorul utilizat pentru a calcula această viteză și își poate descrie metodologia.

AR 60.

În cazul în care nu sunt disponibile date pentru informații detaliate, întreprinderea utilizează o estimare a numărului sau a ratelor angajaților, în conformitate cu ESRS 1, și identifică în mod clar unde s-au utilizat estimări.

Cerința de prezentare de informații S1-7 – Caracteristicile lucrătorilor nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii

AR 61.

Această cerință de prezentare de informații oferă informații cu privire la abordarea întreprinderii în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, precum și cu privire la amploarea și natura impacturilor care rezultă din practicile sale de ocupare a forței de muncă. Acesta furnizează, de asemenea, informații contextuale care ajută la înțelegerea informațiilor raportate în alte prezentări de informații. Această prezentare de informații se referă atât la contractanții individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii („lucrători independenți”), cât și la lucrătorii puși la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78). În cazul în care toate persoanele care lucrează pentru întreprindere sunt angajați, iar întreprinderea nu are în cadrul forței de muncă persoane care să nu fie salariate, această cerință privind prezentarea de informații nu este relevantă pentru întreprindere; totuși, întreprinderea poate declara acest lucru atunci când prezintă informațiile solicitate prin cerința de prezentare de informații Cerința de prezentare de informații S1-6 ca informații contextuale, deoarece aceste informații pot fi relevante pentru utilizatorii declarației privind durabilitatea.

AR 62.

Printre exemplele de contractanți (lucrători independenți) din forța de muncă proprie a întreprinderii se numără: contractanți angajați de întreprindere pentru a efectua activități care altfel ar fi fost executate de un angajat; contractanți angajați de întreprindere pentru a efectua lucrări într-o zonă publică (de exemplu, pe un drum, pe stradă) și contractanții angajați de întreprindere pentru a livra lucrarea/serviciul direct la locul de muncă al unui client al organizației. Printre exemplele de persoane angajate de o parte terță care desfășoară „activități de ocupare a forței de muncă” a căror activitate se află sub conducerea întreprinderii se numără: persoanele care efectuează aceeași muncă pe care o desfășoară angajații, cum ar fi persoanele care înlocuiesc angajații absenți temporar (din motive de boală, concediu, concediu pentru creșterea copilului etc.); persoanele care lucrează în mod obișnuit la același amplasament ca angajații și lucrătorii care sunt detașați temporar dintr-un alt stat membru al UE pentru a lucra pentru întreprindere („lucrători străini detașați”). Printre exemplele de lucrători din lanțul valoric (și, deci, lucrători care nu fac parte din forța de muncă proprie a întreprinderii și care sunt raportați în cadrul domeniului de aplicare al ESRS S2) se numără: lucrători pentru un furnizor contractat de întreprindere care lucrează la sediul furnizorului utilizând metodele de lucru ale furnizorului; lucrători pentru o entitate „din aval” care achiziționează bunuri sau servicii de la întreprindere și lucrătorii unui furnizor de echipamente al întreprinderii care efectuează, la unul sau mai multe dintre locurile de muncă ale întreprinderii, întreținerea periodică a echipamentelor furnizorului (de exemplu, fotocopiator), astfel cum se prevede în contractul dintre furnizorul de echipamente și întreprindere.

AR 63.

În cazul în care întreprinderea nu poate raporta cifre exacte, aceasta utilizează estimări în conformitate cu dispozițiile ESRS 1 pentru a prezenta numărul de persoane din cadrul forței de muncă proprii care nu sunt angajate, rotunjit la cea mai apropiată cifră a zecilor sau, dacă numărul de persoane din cadrul forței de muncă proprii care nu sunt angajate este mai mare de 1 000, rotunjit la cea mai apropiată cifră a sutelor și explică acest lucru. În plus, acesta identifică în mod clar informațiile care rezultă din datele reale și din estimări.

AR 64.

Prezentarea numărului de persoane din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii care nu sunt angajate la sfârșitul perioadei de raportare furnizează informații pentru momentul respectiv, fără a reflecta fluctuațiile din cursul perioadei de raportare. Prezentarea acestui număr ca medie pe parcursul perioadei de raportare ia în considerare fluctuațiile din cursul perioadei de raportare și poate oferi informații mai clare și mai relevante pentru utilizatori.

AR 65.

Informațiile prezentate de întreprindere permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care numărul de lucrători nesalariați din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii variază în cursul perioadei de raportare sau în comparație cu perioada de raportare anterioară (adică dacă numărul acestora a crescut sau a scăzut). Întreprinderea poate să prezinte și motivele fluctuațiilor. De exemplu, o creștere a numărului de lucrători nesalariați în perioada de raportare ar putea fi cauzată de un eveniment sezonier. În schimb, o scădere a numărului de lucrători nesalariați în comparație cu perioada de raportare anterioară s-ar putea datora finalizării unui proiect temporar. În cazul în care prezintă informații cu privire la fluctuații, întreprinderea explică și criteriile utilizate pentru a determina fluctuațiile pe care le prezintă. În cazul în care nu există fluctuații semnificative ale numărului de lucrători nesalariați în cursul perioadei de raportare sau între perioada de raportare curentă și perioada de raportare precedentă, întreprinderea poate prezenta această informație.

Cerința de prezentare de informații S1-8 – Acoperirea negocierilor colective și dialogul social

Acoperirea negocierilor colective

AR 66.

Procentul angajaților care fac obiectul contractelor colective de muncă se calculează utilizând următoarea formulă:

Image 11

AR 67.

Angajații din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii care fac obiectul unor contracte colective de muncă sunt persoanele în cazul cărora întreprinderea este obligată să aplice contractul. Acest lucru înseamnă că, în cazul în care niciunul dintre angajați nu face obiectul unui contract colectiv de muncă, procentul raportat este zero. Un angajat din cadrul forței de muncă proprii a întreprinderii care face obiectul mai multor contracte colective de muncă trebuie să fie luat în calcul o singură dată.

AR 68.

Această cerință nu vizează obținerea procentului de lucrători reprezentat de un comitet de întreprindere sau care face parte din sindicat, care poate fi diferit. Procentul de angajați care fac obiectul contractelor colective de muncă poate fi mai mare decât procentul de angajați membri de sindicat atunci când contractele colective de muncă se aplică atât membrilor sindicali, cât și celor care nu sunt membri de sindicat. Alternativ, procentul de angajați care fac obiectul contractelor colective de muncă poate fi mai mic decât procentul de angajați membri de sindicat. Acest lucru se poate întâmpla atunci când nu sunt disponibile contracte colective de muncă sau atunci când contractele colective de muncă nu acoperă toți angajații membri de sindicat.

Dialogul social

AR 69.

Pentru calcularea informațiilor prevăzute la punctul 63 litera (a), întreprinderea identifică țările din Spațiul Economic European (SEE) în care are un număr semnificativ de angajați (adică cel puțin 50 de angajați, care reprezintă cel puțin 10 % din numărul total al angajaților săi). Pentru aceste țări, întreprinderea raportează procentul de angajați din țara respectivă care sunt angajați în sedii în care angajații sunt reprezentați de reprezentanți ai lucrătorilor. Termenul „sediu” este definit drept un loc de derulare de operațiuni unde întreprinderea exercită în mod netranzitoriu o activitate economică cu mijloace umane și bunuri. Câteva exemple sunt: o fabrică, o sucursală a unui lanț de vânzare cu amănuntul sau sediul central al unei întreprinderi. Pentru țările în care există un singur sediu, procentul raportat este fie de 100 %, fie de 0 %.

Image 12

AR 70.

Informațiile prevăzute de această cerință de prezentare de informații se raportează astfel:

Tabelul 1

Model de raportare pentru acoperirea negocierilor colective și dialogul social

 

Acoperirea negocierilor colective

Dialog social

Rata de acoperire

Angajați – SEE

(pentru țările cu > 50 de angajați, reprezentând > 10 % din totalul angajaților)

Angajați – din afara SEE

(estimare pentru regiunile cu > 50 de angajați. reprezentând > 10 % din totalul angajaților)

Reprezentarea la locul de muncă (numai SEE)

(pentru țările cu > 50 de angajați, reprezentând > 10 % din totalul angajaților)

0 -19  %

 

Regiunea A

 

20 -39  %

Țara A

Regiunea B

 

40 -59  %

Țara B

 

Țara A

60 -79  %

 

 

Țara B

80 -100  %

 

 

 

Cerința de prezentare de informații S1-9 – Indicatori privind diversitatea

AR 71.

La elaborarea prezentării de informații privind genul la nivelul personalului de conducere de nivel superior, întreprinderea utilizează definiția personalului de conducere de nivel superior ca situându-se cu unul și două niveluri sub nivelul organelor de administrație și de supraveghere, cu excepția cazului în care acest concept a fost deja definit odată cu operațiunile întreprinderii și diferă de descrierea anterioară. În acest caz, întreprinderea poate utiliza propria definiție pentru personalul de conducere de nivel superior și poate prezenta acest fapt și propria definiție.

Cerința de prezentare de informații S1-10 – Salarii adecvate

AR 72.

Salariul cel mai mic se calculează pentru categoria de remunerație cea mai scăzută, cu excepția stagiarilor și a ucenicilor. Acesta trebuie să se bazeze pe salariul de bază plus orice plăți suplimentare fixe care sunt garantate tuturor angajaților. Salariul cel mai mic este luat în considerare separat pentru fiecare țară în care își desfășoară activitatea întreprinderea, cu excepția țărilor din afara SEE în cazul în care salariul adecvat sau salariul minim relevant este definit la nivel subnațional.

AR 73.

Valoarea de referință a salariului adecvat utilizată pentru comparația cu salariul cel mai mic nu trebuie să fie mai mică de:

(a)

în SEE: salariul minim stabilit în conformitate cu Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului (110) privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. În perioada de până la intrarea în vigoare a Directivei (UE) 2022/2041, în cazul în care nu există un salariu minim aplicabil stabilit prin legislație sau prin negocieri colective într-o țară din SEE, întreprinderea utilizează un nivel de referință al salariului adecvat care fie nu este mai mic decât salariul minim dintr-o țară vecină cu un statut socioeconomic similar, fie nu este mai mic decât o normă internațională de referință comună, cum ar fi 60 % din salariul median al țării și 50 % din salariul mediu brut al țării.

(b)

în afara SEE:

i.

nivelul salariilor stabilit în orice legislație internațională, națională sau subnațională existentă, în normele oficiale sau în contractele colective de muncă, pe baza unei evaluări a nivelului salarial necesar pentru un nivel de trai decent;

ii.

în cazul în care nu există niciunul dintre instrumentele identificate la subpunctul (i), orice salariu minim național sau subnațional stabilit prin legislație sau prin negocieri colective; sau

iii.

în cazul în care nu există niciunul dintre instrumentele identificate la subpunctul (i) sau (ii), orice criteriu de referință care îndeplinește criteriile stabilite de Inițiativa privind comerțul durabil (IDH) („Foaie de parcurs privind salariile de subzistență – O platformă pentru asigurarea unor salarii sigure în lanțurile de aprovizionare”), inclusiv valorile de referință aplicabile aliniate la metodologia Anker sau furnizate de Fundația Wage Indicator sau de Rețeaua Fair Wage, cu condiția să se asigure supremația negocierilor colective pentru stabilirea condițiilor de muncă și de încadrare în muncă.

AR 74.

Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană face referire la valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut și/sau la valori de referință orientative utilizate la nivel național. Datele pentru valorile orientative de 60 % din salariul median brut la nivel național sau de 50 % din salariul mediu brut la nivel național pot fi obținute din Ancheta europeană asupra forței de muncă.

Cerința de prezentare de informații S1-11 – Protecția socială

AR 75.

Protecția socială se referă la toate măsurile care asigură accesul la asistență medicală și sprijin pentru venit în cazul unor evenimente dificile în viață, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, îmbolnăvirea și nevoia de asistență medicală, nașterea și creșterea unui copil sau pensionarea și nevoia unei pensii.

Cerința de prezentare de informații S1-12 – Persoane cu dizabilități

AR 76.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 77 cu privire la persoanele cu dizabilități, întreprinderea furnizează toate informațiile contextuale necesare pentru a înțelege datele și modul în care au fost compilate datele (metodologia). De exemplu, informații privind impactul diferitelor definiții juridice ale persoanelor cu dizabilități în diferitele țări în care își desfășoară activitatea întreprinderea.

Cerința de prezentare de informații S1-13 – Indicatori de formare și de dezvoltare a competențelor

AR 77.

O evaluare periodică a performanței este definită ca o revizuire bazată pe criterii cunoscute de angajat și de superiorul său ierarhic, efectuată cu informarea angajatului cel puțin o dată pe an. Aceasta poate include o evaluare efectuată de superiorul ierarhic direct al lucrătorului, de colegii săi sau de o gamă mai largă de angajați. Evaluarea poate implica și departamentul de resurse umane. Pentru a prezenta informațiile prevăzute la punctul 83 litera (a), întreprinderea utilizează la numitor cifrele privind numărul de angajați furnizate în temeiul cerința de prezentare de informații ESRS S1-6 pentru a calcula:

(a)

numărul/proporția evaluărilor performanței per angajat și

(b)

numărul de evaluări proporțional cu numărul convenit de evaluări efectuate de conducere.

AR 78.

Pentru a prezenta media prevăzută la punctul 83 litera (b), întreprinderea efectuează următorul calcul: numărul total de ore de formare oferite angajaților și finalizate de aceștia pe categorie de gen împărțit la numărul total de angajați pentru fiecare categorie de gen. Pentru media de formare totală și media în funcție de gen, se utilizează cifrele privind numărul total de angajați și numărul de angajați în funcție de gen raportate în conformitate cu cerința de prezentare de informații ESRS S1-6.

AR 79.

Categoriile de angajați reprezintă o defalcare a angajaților în funcție de nivel (cum ar fi personalul de conducere de nivel superior, personalul de conducere de nivel mediu) sau funcție (cum ar fi tehnică, administrativă, de producție). Aceste informații provin din sistemul de resurse umane al întreprinderii. La clasificarea forței de muncă, întreprinderea definește categorii de angajați rezonabile și semnificative care permit utilizatorilor informațiilor să înțeleagă diferitele măsurători ale performanței între categorii. Întreprinderea poate prezenta o categorie pentru angajații care sunt cadre de conducere și pentru cei care nu sunt cadre de conducere.

Cerința de prezentare de informații S1-14 – Indicatori de sănătate și siguranță

AR 80.

În ceea ce privește punctul 88 litera (a), procentul persoanelor din forța de muncă proprie care sunt acoperite de sistemul de management al sănătății și siguranței întreprinderii se comunică pe baza numărului de persoane și nu pe baza echivalentului normă întreagă.

AR 81.

În ceea ce privește punctul 90, în cazul în care sistemul de management al sănătății și siguranței întreprinderii sau anumite părți ale acestuia au făcut obiectul unui audit intern sau al unei certificări externe, întreprinderea poate menționa acest fapt sau absența acestuia, precum și standardele care stau la baza acestor audituri/certificări, după caz.

AR 82.

Decesele pot fi raportate separat pentru cele care rezultă din vătămări legate de muncă și cele care rezultă din boli legate de muncă.

Orientări privind utilizarea termenului „legat de muncă”

AR 83.

Vătămările legate de muncă și bolile legate de muncă sunt cauzate de expunerea la pericole la locul de muncă. Cu toate acestea, pot apărea și alte tipuri de incidente care nu au legătură cu activitatea profesională în sine. De exemplu, în general se consideră că următoarele incidente nu sunt legate de muncă, cu excepția cazului în care se prevede altfel în legislația națională aplicabilă:

(a)

o persoană din cadrul forței de muncă suferă un infarct miocardic la locul de muncă, care nu are legătură cu activitatea profesională;

(b)

o persoană din cadrul forței de muncă care conduce spre sau dinspre locul de muncă este rănită într-un accident de circulație (atunci când conducerea unui vehicul nu face parte din activitatea profesională și atunci când transportul nu a fost organizat de întreprindere) și

(c)

o persoană din cadrul forței de muncă care suferă de epilepsie are o criză la locul de muncă care nu are legătură cu activitatea profesională.

AR 84.

În ceea ce privește deplasarea în interes de serviciu, vătămările și problemele de sănătate care apar în timpul deplasării unei persoane sunt legate de muncă dacă, la momentul vătămării sau al stării de sănătate precare, persoana desfășura activități profesionale „în interesul angajatorului”. Printre aceste activități se numără deplasarea către și de la persoanele de contact cu clienții; îndeplinirea sarcinilor de serviciu și vizite în vederea realizării de tranzacții, pentru a discuta sau a promova afaceri (la instrucțiunile angajatorului). În cazul în care întreprinderea este responsabilă de navetă, incidentele care au avut loc în timpul navetei sunt considerate a fi legate de muncă. Cu toate acestea, incidentele care apar în timpul deplasării, în afara responsabilității întreprinderii (adică naveta regulată către și de la locul de muncă), pot fi raportate separat, cu condiția ca întreprinderea să dispună de astfel de date la nivelul întregii întreprinderi.

AR 85.

În ceea ce privește munca de la domiciliu, vătămările și bolile care apar atunci când se lucrează de la domiciliu sunt legate de muncă dacă vătămarea sau boala survine în timp ce persoana își desfășoară activitatea profesională de la domiciliu, iar vătămarea sau boala este direct legată mai degrabă de desfășurarea muncii decât de mediul sau cadrul general de la domiciliu.

AR 86.

În ceea ce privește bolile psihice, se consideră că acestea sunt legate de muncă dacă au fost notificate în mod voluntar de către persoana în cauză și sunt susținute de un aviz din partea unui cadru medical autorizat, cu formare și experiență corespunzătoare, iar în avizul respectiv se precizează că boala este legată de muncă.

AR 87.

Problemele de sănătate care rezultă, de exemplu, din fumat, abuzul de droguri și de alcool, lipsa de activitate fizică, alimentația nesănătoasă și factorii psihosociali care nu au legătură cu locul de muncă nu sunt considerate legate de muncă.

AR 88.

Bolile profesionale nu sunt considerate vătămări legate de muncă, dar sunt incluse în categoria bolilor legate de muncă.

Orientări privind calcularea ratei vătămărilor legate de muncă

AR 89.

La calcularea ratei vătămărilor legate de muncă, întreprinderea împarte numărul respectiv de cazuri la numărul total de ore lucrate de persoanele din cadrul forței de muncă proprii și înmulțit cu 1 000 000. Prin urmare, aceste rate reprezintă numărul de cazuri respective la un milion de ore lucrate. O rată bazată pe 1 000 000 de ore lucrate indică numărul de vătămări legate de muncă la 500 de persoane din forța de muncă cu normă întreagă pe o perioadă de un an. În scopul comparabilității, se utilizează o rată bazată pe 1 000 000 de ore lucrate și pentru întreprinderile cu mai puțin de 500 de persoane în cadrul forței de muncă.

AR 90.

În cazul în care întreprinderea nu poate calcula în mod direct numărul de ore lucrate, aceasta îl poate estima pe baza orelor de lucru normale sau standard, luând în considerare drepturile la perioade de concediu plătit de la locul de muncă (de exemplu, concedii plătite, concedii medicale plătite, sărbători legale) și poate explica acest lucru în informațiile prezentate.

AR 91.

O întreprindere include decesele cauzate de vătămări legate de muncă în calculul numărului și al ratei vătămărilor legate de muncă care pot fi înregistrate.

Orientări privind bolile legate de muncă care pot fi înregistrate

AR 92.

Printre bolile legate de muncă se pot număra probleme de sănătate acute, recurente și cronice cauzate sau agravate de condițiile sau practicile de muncă. Printre acestea se numără afecțiunile musculoscheletice, bolile pielii și respiratorii, cancerele maligne, bolile cauzate de agenți fizici (de exemplu, pierderea auzului cauzată de zgomot, bolile cauzate de vibrații) și bolile mintale (de exemplu, anxietate, tulburări de stres posttraumatic). În scopul prezentării de informații obligatorii, întreprinderea include în prezentările sale cel puțin cazurile prezentate în lista OIM a bolilor profesionale.

AR 93.

În contextul prezentului standard, afecțiunile musculoscheletice legate de muncă sunt incluse în categoria bolilor legate de muncă (iar nu în categoria vătămărilor).

AR 94.

Cazurile care trebuie prezentate la punctul 88 litera (d) se referă la cazuri de boli legate de muncă notificate întreprinderii sau identificate de întreprindere prin supraveghere medicală, în cursul perioadei de raportare. Întreprinderea ar putea fi informată cu privire la cazurile de boli legate de muncă prin rapoarte din partea persoanelor afectate, a agențiilor de compensare sau a cadrelor medicale. Prezentarea de informații poate include cazuri de boli legate de muncă care au fost detectate în perioada de raportare în rândul persoanelor care au fost încadrate anterior în forța de muncă a întreprinderii.

Orientări privind numărul de zile pierdute

AR 95.

Întreprinderea ia în calcul numărul de zile pierdute astfel încât să fie incluse prima zi completă și ultima zi de absență. Pentru calcul ar trebui luate în considerare zilele calendaristice, prin urmare zilele în care persoana afectată nu este programată să lucreze (de exemplu, la sfârșit de săptămână, sărbători legale) vor fi considerate zile pierdute.

Cerința de prezentare de informații S1-15 - Echilibrul dintre viața profesională și cea privată

AR 96.

Concediul din motive familiale include concediul de maternitate, concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul de îngrijire care este disponibil în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă. În sensul prezentului standard, aceste concepte sunt definite după cum urmează:

(a)

concediu de maternitate (denumit și concediu de sarcină): concediu în cazul căruia locul de muncă este protejat acordat direct femeilor angajate, în jurul momentului nașterii (sau, în unele țări, al adopției);

(b)

concediu de paternitate: concediu pentru tată sau, atunci când și în măsura în care este recunoscut de dreptul intern, pentru un al doilea părinte echivalent, cu ocazia nașterii sau a adopției unui copil în scopul îngrijirii acestuia;

(c)

concediu pentru creșterea copilului: concediu pentru părinți pe motiv de naștere sau de adopție a unui copil pentru îngrijirea copilului respectiv, astfel cum este definit de fiecare stat membru;

(d)

concediu de îngrijire: concediu care permite lucrătorilor să ofere îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie, care are nevoie de îngrijire sau sprijin semnificativ(ă) din motive medicale grave, astfel cum sunt definite de fiecare stat membru.

AR 97.

În ceea ce privește punctul 93 litera (a), angajații care au dreptul la concediu din motive familiale sunt cei care fac obiectul unor reglementări, politici organizaționale, acorduri, contracte sau contracte colective de muncă care conțin drepturi la concediu din motive familiale și care au raportat acest drept întreprinderii sau întreprinderii are cunoștință de acest drept.

Cerința de prezentare de informații S1-16 – Indicatori privind remunerația (diferența de remunerare și remunerația totală)

Diferența de remunerare

AR 98.

La compilarea informațiilor solicitate în temeiul punctului 97 litera (a) pentru diferența de remunerare între angajații de sex feminin și cei de sex masculin (cunoscută și sub denumirea de „diferență de remunerare între femei și bărbați”), întreprinderea utilizează următoarea metodologie:

(a)

include nivelul de remunerare orar brut al tuturor angajaților și

(b)

aplică următoarea formulă pentru a calcula diferența de remunerare între femei și bărbați:

Image 13

AR 99.

Atunci când prezintă informațiile prevăzute la punctul 97 litera (a), întreprinderea furnizează toate informațiile contextuale necesare pentru a înțelege datele și modul în care au fost compilate datele (metodologia). Pot fi raportate informații privind modul în care factori obiectivi, cum ar fi tipul de muncă și țara de angajare, influențează diferența de remunerare între femei și bărbați.

AR 100.

Măsura diferenței de remunerare între femei și bărbați la nivelul întreprinderii se raportează pentru perioada de raportare curentă și, dacă a fost raportată în rapoartele anterioare privind durabilitatea, pentru cele două perioade de raportare anterioare.

Raportul remunerației totale

AR 101.

Atunci când compilează informațiile prevăzute la punctul 97 litera (b), întreprinderea:

(a)

include toți angajații;

(b)

ia în considerare, în funcție de politicile de remunerare ale întreprinderii, toate elementele următoare:

i.

salariul de bază, care reprezintă suma compensației bănești garantate, pe termen scurt și nevariabile;

ii.

prestații în numerar, care reprezintă suma dintre salariul de bază și indemnizațiile în numerar, primele, comisioanele, participarea la profit în numerar și alte forme de plăți în numerar variabile;

iii.

prestații în natură, cum ar fi autovehicule, asigurări private de sănătate, asigurări de viață, programe de wellness și

iv.

remunerația directă, care reprezintă suma dintre prestațiile în numerar, prestațiile în natură și valoarea justă totală a tuturor stimulentelor anuale pe termen lung (de exemplu, acordarea de opțiuni pe acțiuni, acțiuni sau unități restricționate, acțiuni sau unități de performanță, instrumentele legate de acțiuni, drepturi aferente aprecierii acțiunilor și plăți în numerar pe termen lung).

(c)

aplică următoarea formulă pentru raportul remunerației totale anuale:

Image 14

AR 102.

Pentru a ilustra informațiile contextuale, întreprinderea poate oferi o explicație pentru a înțelege datele și modul în care au fost compilate (metodologia). Este posibil ca datele cantitative, cum ar fi raportul remunerației totale anuale, să nu fie suficiente în sine pentru a înțelege diferența de remunerare și factorii determinanți ai acesteia. De exemplu, ratele plăților pot fi influențate de dimensiunea întreprinderii (de exemplu, veniturile, numărul de angajați), de sectorul acesteia, de strategia sa de ocupare a forței de muncă (de exemplu, recurgerea la lucrători externalizați sau angajați cu fracțiune de normă, un grad ridicat de automatizare) sau de volatilitatea monetară.

Cerința de prezentare de informații S1-17 – Incidente, plângeri și probleme și incidente grave privind drepturile omului

AR 103.

În plus față de informațiile prevăzute la punctele 103 și 104, întreprinderea poate prezenta situația incidentelor și/sau a plângerilor și măsurile luate cu privire la următoarele:

(a)

incidentele examinate de întreprindere;

(b)

planuri de remediere care sunt puse în aplicare;

(c)

planuri de remediere care au fost puse în aplicare, rezultatele fiind revizuite prin procese interne de rutină de revizuire de către conducere și

(d)

incidente care nu mai fac obiectul acțiunii.

AR 104.

În cazul în care compilează informațiile descrise în AR 105, întreprinderea ia în considerare următoarele:

(a)

un incident nu mai face obiectul unei acțiuni în cazul în care este soluționat, cazul este finalizat sau nu sunt necesare acțiuni suplimentare din partea întreprinderii. De exemplu, un incident pentru care nu sunt necesare acțiuni suplimentare poate consta în cazuri care sunt retrase sau în care circumstanțele subiacente care au condus la incident nu mai există;

(b)

măsurile de remediere vizează presupusul autor al hărțuirii și presupusa victimă. Printre măsurile de remediere față de victimă se pot număra oferirea posibilității de a plăti cheltuielile acesteia pentru sesiuni de consiliere, oferirea de timp liber plătit victimei, oferirea restabilirii zilelor de concediu medical/concediu de odihnă în cazul în care victima a suportat cheltuieli din cauza hărțuirii (cum ar fi utilizarea zilelor de concediu medical sau concediu de odihnă) și

(c)

printre măsurile de remediere față de autorul hărțuirii se pot număra transmiterea unui avertisment verbal și/sau scris, dispunerea ca autorul hărțuirii să participe la sesiuni de consiliere împotriva hărțuirii sau la un seminar adecvat, formarea privind sensibilizarea cu privire la hărțuire și în materie de prevenire a hărțuirii. O suspendare fără plată poate fi, de asemenea, o opțiune. În cazul în care autorul hărțuirii a făcut anterior obiectul unei acțiuni disciplinare, dar hărțuirea sa nu încetează, atunci poate fi necesară o măsură disciplinară mai strictă.

AR 105.

Printre incidentele grave privind drepturile omului se numără cazuri de procese, plângeri oficiale prin intermediul mecanismelor întreprinderii sau ale terților de soluționare a plângerilor, acuzații grave în rapoarte publice sau în mass-media, în cazul în care acestea sunt legate de forța de muncă proprie a întreprinderii, iar incidentele nu sunt contestate de întreprindere, precum și orice alt impacturi grave de care întreprinderea are cunoștință.

AR 106.

În plus față de informațiile solicitate la punctul 104 de mai sus, întreprinderea poate prezent numărul de incidente grave privind drepturile omului în care întreprinderea a jucat un rol în asigurarea măsurilor reparatorii pentru persoanele afectate în cursul perioadei de raportare.

Apendicele A.1

Cerințe de aplicare pentru prezentarea de informații legate de ESRS 2

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații din ESRS 2 prevăzute în prezentul standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale prezentului standard. Acesta oferă o listă neexhaustivă a factorilor care trebuie luați în considerare de întreprindere atunci când respectă ESRS 2 SBM-2 și ESRS 2 SBM-3. Prezentul apendice nu oferă definiții ale termenilor menționați mai jos. Toți termenii definiți pot fi găsiți în anexa II: Acronime și glosar de termeni.

Aspecte sociale și privind drepturile omului

Lista neexhaustivă a factorilor care trebuie luați în considerare în evaluarea semnificației

Locuri de muncă sigure

% din angajații cu contracte temporare, raportul dintre lucrătorii nesalariați și angajații, protecția socială

Timpul de lucru

% de angajați cu contracte cu fracțiune de normă sau cu zero ore, nivelul de satisfacție a angajaților față de timpul de lucru

Salarii adecvate

Definiții juridice ale UE, naționale sau locale ale salariilor adecvate, ale salariilor echitabile și ale salariilor minime

Dialogul social/existența comitetelor de întreprindere/drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor

Gradul de reprezentare la locul de muncă, la nivel transfrontalier și la nivelul consiliilor de administrație prin intermediul sindicatelor și/sau al comitetelor de întreprindere

Libertatea de asociere/negociere colectivă, inclusiv rata forței de muncă acoperite de contractele colective de muncă

% din forța de muncă proprie acoperit de contractele colective de muncă, întreruperile activității

Echilibru între viața profesională și cea privată

Concediu din motive familiale, program de lucru flexibil, acces la servicii de îngrijire a copiilor

Sănătatea și siguranța

Acoperire de către sistemul de sănătate și siguranță, rata deceselor, a accidentelor care nu sunt mortale, a bolilor legate de muncă, a zilelor de lucru pierdute

Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

% de femei în posturi de conducere de nivel superior și în forța de muncă, diferența de remunerare între femei și bărbați

Formare și dezvoltarea competențelor

Valoarea și distribuția formării, % de angajați cu evaluări periodice ale performanței și dezvoltării

Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități

% măsurilor de ocupare a forței de muncă și de accesibilitate pentru angajații cu dizabilități

Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

Prevalența violenței și a hărțuirii

Diversitatea

Reprezentarea femeilor și/sau a grupurilor etnice sau a minorităților în forța de muncă proprie. Distribuția pe grupe de vârstă a forței de muncă proprii. Procentul persoanelor cu dizabilități în cadrul forței de muncă proprii.

Munca copiilor

Tipul de operațiuni și zonele geografice expuse riscului de muncă a copiilor

Muncă forțată

Tipul de operațiuni și zonele geografice expuse riscului de muncă forțată

Apendicele A.2

Cerințe de aplicare pentru ESRS S1-1 Politici legate de forța de muncă proprie

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale prezentului standard. Acesta sprijină aplicarea cerințelor din cadrul cerinței de prezentare de informații ESRS S1-1 pentru aspecte sociale și aspecte privind drepturile omului, cu exemple de prezentări de informații.

Aspecte sociale și privind drepturile omului

Exemple de politici:

Locuri de muncă sigure

Politică fără disponibilizări, limite privind reînnoirea contractelor temporare, furnizarea de către angajatori a protecției sociale în cazul în care aceasta nu este furnizată de către stat

Timpul de lucru

Limitări privind orele suplimentare, schimburile lungi și fracționate și munca de noapte și de sfârșit de săptămână, programarea adecvată a timpului de repaos

Salarii adecvate

Politică menită să asigure că toate persoanele din cadrul forței de muncă proprii primesc un salariu adecvat

Dialogul social/existența comitetelor de întreprindere/drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor

Politica de încurajare a instituțiilor pentru dialog social, informare și consultare periodică cu reprezentanții lucrătorilor, consultare înainte de luarea deciziilor finale privind aspectele legate de ocuparea forței de muncă

Libertatea de asociere/negocierea colectivă, inclusiv rata lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă

Neamestecul în formarea și recrutarea sindicală (inclusiv accesul sindical la întreprinderi), negocierea cu bună-credință, timp liber adecvat pentru ca reprezentanții lucrătorilor să își îndeplinească sarcinile, facilitățile și protecția împotriva concedierii reprezentanților lucrătorilor, nediscriminarea membrilor sindicatelor și a reprezentanților lucrătorilor

Echilibru între viața profesională și cea privată

Asigurarea concediului din motive familiale, a programului de lucru flexibil, a accesului la facilități de îngrijire de zi pentru toți angajații

Sănătatea și siguranța

Acoperirea întregii forțe de muncă proprii în sistemul de management al sănătății și siguranței

Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

Politica privind egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

Formare și dezvoltarea competențelor

Politica de îmbunătățire a competențelor și a perspectivelor de carieră ale angajaților

Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități

Politica de asigurare a accesibilității locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități

Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

Politica de toleranță zero față de violență și hărțuire la locul de muncă

Diversitatea

Politică de incluziune (adică diversitatea etnică sau grupurile minoritare) și acțiuni pozitive

Munca copiilor

Politica de identificare a locurilor în care se utilizează munca copiilor, de identificare a locurilor în care lucrătorii tineri sunt expuși la activități periculoase și de prevenire a riscului de expunere

Muncă forțată

Politica de identificare a locurilor în care se utilizează munca forțată și de reducere a riscului de muncă forțată

Apendicele A.3

Cerințe de aplicare pentru ESRS S1–4 Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra forței de muncă proprii și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de forța de muncă proprie, precum și eficacitatea acestor acțiuni

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale prezentului standard. Acesta sprijină aplicarea cerințelor din cadrul cerinței de prezentare de informații ESRS S1-4 pentru aspecte sociale și aspecte privind drepturile omului, cu exemple de prezentări de informații:

Aspecte sociale și privind drepturile omului

Exemple de acțiuni:

Locuri de muncă sigure

Oferirea de contracte de muncă pe durată nedeterminată angajaților cu contracte temporare, punerea în aplicare a planurilor de protecție socială în cazul în care aceasta nu este furnizată de către stat

Timpul de lucru

Rotația muncii în schimburi, prelungirea notificării prealabile a programării, reducerea orelor suplimentare excesive

Salarii adecvate

Negocierea unor salarii echitabile în contractele colective de muncă, verificarea faptului că agențiile de ocupare a forței de muncă plătesc un salariu echitabil

Dialogul social/existența comitetelor de întreprindere/drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor

Extinderea aspectelor legate de durabilitate abordate în cadrul dialogului social, creșterea numărului de reuniuni, creșterea resurselor pentru comitetele de întreprindere

Libertatea de asociere/negocierea colectivă, inclusiv rata lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă

Extinderea aspectelor legate de durabilitate abordate în cadrul negocierilor colective, creșterea resurselor pentru reprezentanții lucrătorilor

Echilibru între viața profesională și cea privată

Extinderea eligibilității concediului din motive familiale și a programelor de lucru flexibile, creșterea ofertei de îngrijire pe timp de zi

Sănătatea și siguranța

Creșterea nivelului de formare în materie de sănătate și siguranță, investiții în echipamente mai sigure

Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

Recrutarea și promovarea specifică a femeilor, reducerea diferențelor de remunerare prin negocierea contractelor colective de muncă

Formare și dezvoltarea competențelor

Audituri ale competențelor, formare pentru a acoperi lacunele în materie de competențe

Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități

Măsuri de îmbunătățire a accesibilității

Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

Îmbunătățirea mecanismelor de depunere a plângerilor, creșterea sancțiunilor împotriva violenței și a hărțuirii, oferirea de cursuri de formare pentru gestionare în materie de prevenire

Diversitatea

Formare privind diversitatea și incluziunea (inclusiv considerații legate de etnie), recrutarea țintită a grupurilor subreprezentate

Munca copiilor

Măsuri de verificare a vârstei, parteneriate cu organizații pentru eliminarea muncii copiilor, măsuri împotriva celor mai grave forme de muncă a copiilor

Muncă forțată

Măsuri care să asigure consimțământul liber pentru angajare fără amenințarea cu sancțiuni, contracte într-un limbaj ușor de înțeles, libertatea de a rezilia contractul de muncă fără sancțiuni, măsurile disciplinare nu ar trebui să oblige la muncă, consimțământul liber pentru ore suplimentare, libertatea de circulație (inclusiv pentru a ieși de la locul de muncă), tratamentul echitabil al lucrătorilor migranți, monitorizarea agențiilor de ocupare a forței de muncă.

Apendicele A.4

Cerințe de aplicare pentru ESRS S1-5 Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, promovarea impacturilor pozitive și gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S1 Forța de muncă proprie și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale prezentului standard. Acesta sprijină aplicarea cerințelor din cadrul cerinței de prezentare de informații ESRS S1-5 pentru aspecte sociale și aspecte privind drepturile omului, cu exemple de prezentări de informații:

Aspecte sociale și privind drepturile omului

Exemple de ținte:

Locuri de muncă sigure

Creșterea procentului de forță de muncă cu contracte de muncă (în special contracte pe durată nedeterminată) și protecție socială

Timpul de lucru

Creșterea procentului de forță de muncă cu program de lucru flexibil

Salarii adecvate

Asigurarea faptului că toate persoanele din cadrul forței de muncă proprii primesc un salariu adecvat

Dialogul social/existența comitetelor de întreprindere/drepturile la informare, consultare și participare ale lucrătorilor

Extinderea dialogului social la mai multe sedii și/sau țări

Libertatea de asociere/negocierea colectivă, inclusiv rata lucrătorilor care fac obiectul contractelor colective de muncă

Creșterea procentului de forță de muncă proprie care face obiectul negocierilor colective, negocierea contractelor colective de muncă în ceea ce privește aspectele legate de durabilitate

Echilibru între viața profesională și cea privată

Extinderea măsurilor privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată la un procent mai mare din forța de muncă proprie

Sănătatea și siguranța

Reducerea ratei de vătămări și a timpului de lucru pierdut din cauza vătămărilor

Egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală

Creșterea procentului de femei din rândul forței de muncă și al personalului de conducere de nivel superior, reducând diferența de remunerare între femei și bărbați

Formare și dezvoltarea competențelor

Creșterea procentului de angajați care beneficiază de formare și de evaluări periodice ale dezvoltării competențelor

Ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități

Creșterea procentului de persoane cu dizabilități din forța de muncă proprie

Măsuri împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

Extinderea măsurilor la toate locurile de muncă

Diversitatea

Creșterea procentului de grupuri subreprezentate în forța de muncă proprie și personalul de conducere de nivel superior

Munca copiilor

Extinderea măsurilor de prevenire a expunerii tinerilor la activități periculoase la un procent mai mare de operațiuni

Muncă forțată

Extinderea măsurilor de prevenire a muncii forțate la un număr mai mare de operațiuni

ESRS S2

LUCRĂTORII DIN LANȚUL VALORIC

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric

Cerința de prezentare de informații S2-2 – Procese de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric cu privire la impacturi

Cerința de prezentare de informații S2-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările

Cerința de prezentare de informații S2-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acestor acțiuni

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S2-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

Obiectiv

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric

Cerința de prezentare de informații S2-2 – Procese de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric cu privire la impacturi

Cerința de prezentare de informații S2-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările

Cerința de prezentare de informații S2-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acestor acțiuni și abordări

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S2-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, precum și riscurile și oportunitățile semnificative aferente, inclusiv:

(a)

modul în care întreprinderea afectează lucrătorii din lanțul valoric, în ceea ce privește impacturile pozitive și negative semnificative, reale sau potențiale;

(b)

orice acțiune întreprinsă pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impacturilor negative reale sau potențiale, precum și rezultatul unor astfel de acțiuni, și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților;

(c)

natura, tipul și amploarea riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii, inclusiv ale celor referitoare la impactul întreprinderii asupra lucrătorilor din lanțul valoric și la dependențele de aceștia, precum și modul în care întreprinderea le gestionează și

(d)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților semnificative, inclusiv ale celor care decurg din impacturile întreprinderii asupra lucrătorilor din lanțul valoric și din dependențele de aceștia.

2.

Pentru a îndeplini obiectivul, prezentul standard impune o explicație a abordării generale pe care întreprinderea o adoptă pentru a identifica și a gestiona orice impact semnificativ real și potențial asupra lucrătorilor din lanțul valoric în ceea ce privește:

(a)

condițiile de muncă (de exemplu, locurile de muncă sigure, programul de lucru, salariul adecvat, dialogul social, libertatea de asociere, inclusiv existența comitetelor de întreprindere, negocierile colective, echilibrul dintre viața profesională și cea privată și sănătatea și siguranța);

(b)

egalitatea de tratament și egalitatea de șanse pentru toți (de exemplu, egalitatea de gen și plata egală pentru muncă de valoare egală, formarea și dezvoltarea competențelor, precum și ocuparea forței de muncă și incluziunea persoanelor cu dizabilități, măsurile împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă și diversitatea);

(c)

alte drepturi legate de muncă (de exemplu, munca copiilor, munca forțată, locuințele adecvate, apa și salubritatea și confidențialitatea).

3.

Prezentul standard impune, de asemenea, o explicație a modului în care aceste impacturi, precum și dependențele întreprinderii de lucrătorii din lanțul valoric, pot crea riscuri sau oportunități semnificative pentru întreprindere. De exemplu, impactul negativ asupra lucrătorilor din lanțul valoric poate perturba operațiunile întreprinderii (prin refuzul clienților de a-i cumpăra produsele sau prin confiscarea bunurilor de către agențiile de stat) și poate aduce atingere reputației acesteia. În schimb, respectarea drepturilor lucrătorilor și programele de sprijin activ (de exemplu, prin inițiative de alfabetizare financiară) pot oferi oportunități de afaceri, cum ar fi o ofertă mai fiabilă sau extinderea viitoarei baze de consumatori.

4.

Prezentul standard acoperă toți lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii care sunt sau pot fi afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv impacturile care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Acesta include toți lucrătorii care nu sunt incluși în domeniul de aplicare al „forței de muncă proprii” („forța de muncă proprie” include angajații, contractanții individuali, adică lucrătorii independenți, și lucrătorii puși la dispoziție de întreprinderi terțe care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă”). Forța de muncă proprie face obiectul ESRS S1 Forța de muncă proprie. A se vedea AR 3 pentru exemple de aspecte incluse în domeniul de aplicare al prezentului standard.

Interacțiuni cu alte ESRS

5.

Prezentul standard se aplică atunci când impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și/sau riscurile și oportunitățile semnificative legate de aceștia au fost identificate prin procesul de evaluare a semnificației prevăzută în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

6.

Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2, precum și cu ESRS S1, ESRS S3 Comunitățile afectate și cu ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali.

7.

Raportarea în temeiul prezentului standard trebuie să fie consecventă, coerentă și, după caz, legată în mod clar de raportarea privind forța de muncă proprie a întreprinderii în cadrul ESRS S1, pentru a asigura o raportare eficace.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

8.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind strategia (SBM). Informațiile rezultate sunt prezentate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția SBM-3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic.

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

9.

Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-2 punctul 43, întreprinderea prezintă modul în care interesele, opiniile și drepturile lucrătorilor din lanțul său valoric ar putea fi afectate în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv respectarea drepturilor omului, și contribuie la strategia sa și la modelul său de afaceri. Lucrătorii din lanțul valoric reprezintă un grup principal de părți interesate afectate.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

10.

Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea prezintă:

(a)

dacă și în ce mod impacturile reale și potențiale asupra lucrătorilor din lanțul valoric, astfel cum sunt identificate în ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative: (i) provin din strategia și modelele de afaceri ale întreprinderii sau sunt legate de acestea și (ii) stau la baza strategiei și a modelului de afaceri ale întreprinderii și contribuie la adaptarea acestora și

(b)

relația dintre, pe de o parte, riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturi și din dependențele de lucrătorii din lanțul valoric și, pe de altă parte, strategia și modelul său de afaceri.

11.

Atunci când îndeplinește cerințele din ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea precizează dacă toți lucrătorii din lanțul valoric care riscă să fie afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv de impacturi care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, sunt incluși în domeniul de aplicare al prezentării sale de informații în temeiul ESRS 2. În plus, întreprinderea furnizează următoarele informații:

(a)

o scurtă descriere a tipurilor de lucrători din lanțul valoric care ar putea fi afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv a impactului care are legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, precizând dacă aceștia sunt:

i.

lucrători care lucrează la amplasamentul întreprinderii, dar care nu fac parte din forța de muncă proprie, adică cei care nu sunt lucrători independenți sau lucrători puși la dispoziție de întreprinderi terțe care desfășoară în principal activități de ocupare a forței de muncă (care fac obiectul ESRS S1);

ii.

lucrători care lucrează pentru entități din lanțul valoric din amonte al întreprinderii (de exemplu, cei implicați în extracția metalelor sau a mineralelor sau în recoltarea produselor de bază, în rafinare, fabricare sau alte forme de prelucrare);

iii.

lucrători care lucrează pentru entități din lanțul valoric din aval al întreprinderii (de exemplu, cei implicați în activități de logistică sau furnizori de servicii de distribuție, francizați, comercianți cu amănuntul);

iv.

lucrători care își desfășoară activitatea în cadrul unei asocieri în participație sau al unui vehicul cu scop special care implică întreprinderea raportoare;

v.

lucrători care (în cadrul categoriilor anterioare sau în plus) sunt deosebit de vulnerabili la impacturi negative, fie din cauza caracteristicilor lor inerente, fie din cauza contextului specific, cum ar fi sindicaliștii, lucrătorii migranți, lucrătorii la domiciliu, femeile sau lucrătorii tineri.

(b)

orice regiune geografică, la nivel de țară sau la alte niveluri, sau orice marfă pentru care există un risc semnificativ de muncă a copiilor sau de muncă forțată sau obligatorie în rândul lucrătorilor din lanțul valoric al întreprinderii (111);

(c)

în cazul impacturilor negative semnificative, indiferent dacă acestea sunt (i) larg răspândite sau sistemice în contexte în care își desfășoară activitatea întreprinderea sau în care aceasta are relații de aprovizionare sau alte relații de afaceri (de exemplu, munca copiilor sau munca forțată în anumite lanțuri de aprovizionare cu mărfuri în anumite țări sau regiuni) sau (ii) legate de incidente individuale (de exemplu, un accident industrial sau o deversare de petrol) sau de relații de afaceri specifice. Aceasta include luarea în considerare a impactului asupra lucrătorilor din lanțul valoric care poate apărea în urma tranziției către operațiuni mai verzi și neutre din punct de vedere climatic. Printre impacturile potențiale se numără impacturile asociate cu inovarea și restructurarea, închiderea minelor, exploatarea sporită a mineralelor necesare pentru tranziția către o economie durabilă și producția de panouri solare;

(d)

în cazul impacturilor pozitive semnificative, o scurtă descriere a activităților care au ca rezultat impacturi pozitive (de exemplu, practici de achiziții actualizate, consolidarea capacităților lucrătorilor din lanțul de aprovizionare), inclusiv oferirea de oportunități pentru forța de muncă, cum ar fi crearea de locuri de muncă și perfecționarea competențelor în contextul unei „tranziții juste”, și tipurile de lucrători din lanțul valoric care sunt sau ar putea fi afectați pozitiv; întreprinderea poate indica, de asemenea, dacă impacturile pozitive au loc în anumite țări sau regiuni și

(e)

orice riscuri și oportunități semnificative pentru întreprindere care decurg din impacturi și dependențe de lucrătorii din lanțul valoric.

12.

Atunci când descrie principalele tipuri de lucrători din lanțul valoric care sunt sau ar putea fi afectați în mod negativ, pe baza evaluării semnificației prevăzute în ESRS 2 IRO-1, întreprinderea prezintă dacă și cum a dezvoltat o înțelegere a modului în care lucrătorii cu caracteristici specifice, cei care lucrează în anumite contexte sau cei care desfășoară anumite activități pot fi expuși unui risc mai mare de prejudiciu.

13.

Întreprinderea precizează care dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturile și dependențele de lucrătorii din lanțul valoric, dacă există, sunt legate mai degrabă de grupuri specifice de lucrători din lanțul valoric (de exemplu, anumite grupe de vârstă, lucrători dintr-o anumită fabrică sau țară) decât de toți lucrătorii din lanțul valoric.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric

14.

Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric, precum și riscurile și oportunitățile semnificative asociate.

15.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează în mod specific identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric, precum și politici care vizează riscurile sau oportunitățile semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric.

16.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 14 conține informații cu privire la politicile întreprinderii de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. În plus, întreprinderea precizează dacă aceste politici vizează grupuri specifice de lucrători din lanțul valoric sau toți lucrătorii din lanțul valoric.

17.

Întreprinderea își descrie angajamentele în materie de politici privind drepturile omului (112) care sunt relevante pentru lucrătorii din lanțul valoric, inclusiv procesele și mecanismele de monitorizare a conformității cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, cu Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale (113). În prezentarea de informații, aceasta se concentrează asupra aspectelor semnificative în raport cu elementele de mai jos, precum și asupra abordării sale generale în ceea ce privește:

(a)

respectarea drepturilor lucrătorilor în ceea ce privește drepturile omului, inclusiv drepturile lucrătorilor;

(b)

colaborarea cu lucrătorii din lanțul valoric și

(c)

măsuri care să asigure și/sau să permită remedierea impacturilor asupra drepturilor omului.

18.

Întreprinderea precizează dacă politicile sale în ceea ce privește lucrătorii din lanțul valoric abordează în mod explicit traficul de persoane (114), munca forțată sau munca obligatorie și munca copiilor. Aceasta precizează, de asemenea, dacă întreprinderea are un cod de conduită al furnizorilor (115).

19.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod politicile sale cu privire la lucrătorii din lanțul valoric sunt aliniate la instrumentele recunoscute la nivel internațional relevante pentru lucrătorii din lanțul valoric, inclusiv la Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind afacerile și drepturile omului (116). Întreprinderea prezintă, de asemenea, măsura în care au fost raportate în lanțul său valoric din amonte și din aval cazurile de nerespectare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a Declarației OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale care implică lucrători din lanțul valoric și, dacă este cazul, precizează natura acestor cazuri (117).

Cerința de prezentare de informații S2-2 – Procese de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric cu privire la impacturi

20.

Întreprinderea prezintă procesele sale generale de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric și cu reprezentanții lucrătorilor cu privire la impacturile reale și potențiale asupra acestora.

21.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă și modul în care întreprinderea colaborează, în cadrul procesului său continuu de diligență, cu lucrătorii din lanțul valoric și cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatari credibili în ceea ce privește impacturile semnificative, reale și potențiale, pozitive și/sau negative care îi afectează sau sunt de natură să îi afecteze, precum și dacă și în ce mod perspectivele lucrătorilor din lanțul valoric sunt luate în considerare în procesele decizionale ale întreprinderii.

22.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod perspectivele lucrătorilor din lanțul valoric contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile reale și potențiale asupra lucrătorilor din lanțul valoric. Aceasta include, după caz, o explicație cu privire la următoarele:

(a)

dacă are loc o colaborare directă cu lucrătorii din lanțul valoric sau cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatarii credibili care au cunoștințe despre situația lor;

(b)

etapa (etapele) în care are loc colaborarea, tipul de colaborare și frecvența acesteia;

(c)

funcția și rolul cel mai înalt în cadrul întreprinderii care are responsabilitatea operațională de a se asigura că are loc această colaborare și că rezultatele acesteia stau la baza abordării întreprinderii;

(d)

după caz, acorduri-cadru globale sau alte acorduri încheiate de întreprindere cu federații sindicale globale cu privire la respectarea drepturilor omului pentru lucrătorii din lanțul valoric, inclusiv dreptul acestora la negocieri colective și inclusiv o explicație a modului în care acordul permite întreprinderii să obțină informații cu privire la perspectivele lucrătorilor respectivi și

(e)

dacă este cazul, modul în care întreprinderea evaluează eficacitatea colaborării sale cu lucrătorii din lanțul valoric, inclusiv, dacă este relevant, orice acorduri sau rezultate ale acesteia;

23.

După caz, întreprinderea prezintă măsurile pe care le ia pentru a înțelege perspectivele lucrătorilor care pot fi deosebit de vulnerabili la impact și/sau marginalizați (de exemplu, lucrătoarele, lucrătorii migranți, lucrătorii cu dizabilități).

24.

În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un proces general de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de proces.

Cerința de prezentare de informații S2-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările

25.

Întreprinderea descrie procesele pe care le-a instituit pentru a asigura remedierea impacturilor negative asupra lucrătorilor din lanțul valoric sau pentru a coopera în vederea remedierii acestor impacturi negative cu privire la care întreprinderea a contribuit, precum și canalele aflate la dispoziția lucrătorilor din lanțul valoric pentru a-și exprima preocupările și pentru ca acestea să fie abordate.

26.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a mijloacelor formale prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot face cunoscute preocupările și nevoile direct întreprinderii și/sau prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale (de exemplu, mecanisme de soluționare a reclamațiilor) la locul de muncă al lucrătorilor din lanțul valoric, a modului de colaborare ulterioară cu acești lucrători în ceea ce privește aspectele semnalate și eficacitatea acestor canale.

27.

Întreprinderea descrie:

(a)

abordarea sa generală și procesele de asigurare a măsurilor reparatorii sau a contribuției la acestea în cazul în care a cauzat sau a contribuit la un impact negativ semnificativ asupra lucrătorilor din lanțul valoric, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea evaluează eficacitatea măsurii corective oferite;

(b)

orice canale specifice pe care le instituie pentru ca lucrătorii din lanțul valoric să își exprime preocupările sau nevoile direct întreprinderii și ca acestea să fie abordate, inclusiv dacă acestea sunt stabilite de întreprinderea însăși și/sau dacă acestea sunt mecanisme ale terților;

(c)

procesele prin care sprijină sau impune disponibilitatea unor astfel de canale la locul de muncă al lucrătorilor din lanțul valoric și

(d)

modul în care urmărește și monitorizează problemele ridicate și abordate și modul în care asigură eficacitatea canalelor, inclusiv prin implicarea părților interesate care sunt utilizatori vizați.

28.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod evaluează că lucrătorii din lanțul valoric cunosc și au încredere în aceste structuri sau procese, ca modalitate de a-și exprima preocupările sau nevoile și de soluționare a acestora. În plus, întreprinderea precizează dacă a instituit politici privind protecția persoanelor care le utilizează împotriva represaliilor. În cazul în care aceste informații au fost prezentate în conformitate cu ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la informațiile respective.

29.

În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un canal de exprimare a preocupărilor și/sau nu sprijină disponibilitatea mecanismelor la locul de muncă pentru lucrătorii din lanțul valoric, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de canal sau proces.

Cerința de prezentare de informații S2-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acestor acțiuni

30.

Întreprinderea prezintă modul în care ia măsuri pentru a aborda impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și pentru a gestiona riscurile semnificative și a urmări oportunitățile semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acțiunilor respective.

31.

Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv. În primul rând, ea trebuie să permită înțelegerea oricăror acțiuni sau inițiative prin care întreprinderea urmărește:

(a)

să prevină, să atenueze și să remedieze impacturile negative semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și/sau

(b)

să obțină impacturi pozitive semnificative pentru lucrătorii din lanțul valoric.

În al doilea rând, ea trebuie să ofere o înțelegere a modului în care întreprinderea abordează riscurile semnificative și urmărește oportunitățile semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric.

Întreprinderea furnizează o descriere succintă a planurilor de acțiune și a resurselor pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric, în conformitate cu ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative.

32.

În ceea ce privește impacturile semnificative, întreprinderea descrie:

(a)

acțiunile întreprinse, planificate sau în desfășurare pentru a preveni sau a atenua impacturile negative semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric;

(b)

dacă și în ce mod a luat măsuri pentru a asigura sau a permite măsuri de remediere în legătură cu un impact semnificativ real;

(c)

orice acțiuni sau inițiative suplimentare pe care le-a instituit cu scopul principal de a avea impacturi pozitive asupra lucrătorilor din lanțul valoric și

(d)

modul în care urmărește și evaluează eficacitatea acestor acțiuni și inițiative în ceea ce privește obținerea rezultatelor avute în vedere pentru lucrătorii din lanțul valoric.

33.

În ceea ce privește punctul 30, întreprinderea descrie:

(a)

procesele prin care identifică acțiunile necesare și adecvate ca răspuns la un anumit impact negativ real sau potențial asupra lucrătorilor din lanțul valoric;

(b)

abordarea sa în ceea ce privește luarea de măsuri în legătură cu impacturile negative semnificative specifice asupra lucrătorilor din lanțul valoric, inclusiv orice acțiune legată de practicile sale de achiziții sau alte practici interne, precum și consolidarea capacităților sau alte forme de colaborare cu entități din lanțul valoric sau forme de acțiune de colaborare cu omologii din sector sau cu alte părți relevante și

(c)

modul în care se asigură că procesele de furnizare sau de facilitare a măsurilor reparatorii în cazul impacturilor negative semnificative sunt disponibile și eficace în ceea ce privește punerea în aplicare și rezultatele acestora.

34.

În ceea ce privește riscurile și oportunitățile semnificative, întreprinderea descrie:

(a)

ce măsuri sunt planificate sau în curs pentru a atenua riscurile semnificative pentru întreprindere care decurg din impacturile și dependențele sale de lucrătorii din lanțul valoric și modul în care aceasta urmărește eficacitatea în practică și

(b)

ce măsuri sunt planificate sau în curs pentru a urmări oportunități semnificative pentru întreprindere în ceea ce privește lucrătorii din lanțul valoric.

35.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod ia măsuri pentru a evita producerea sau contribuirea la un impact negativ semnificativ asupra lucrătorilor din lanțul valoric prin practicile proprii, inclusiv, după caz, în ceea ce privește achizițiile, vânzările și utilizarea datelor. Aceasta poate include prezentarea abordării adoptate atunci când apar tensiuni între prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative și alte presiuni comerciale.

36.

Întreprinderea precizează, de asemenea, dacă au fost raportate probleme și incidente grave privind drepturile omului în legătură cu lanțul său valoric din amonte și din aval și, dacă este cazul, le prezintă (118).

37.

Atunci când prezintă informațiile necesare în temeiul punctului 32 litera (c), întreprinderea ia în considerare ESRS 2 (a se vedea MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor) dacă evaluează eficacitatea unei acțiuni prin stabilirea unei ținte.

38.

Întreprinderea prezintă resursele alocate pentru gestionarea impactului său semnificativ, cu informații care permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt gestionate impacturile semnificative.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S2-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

39.

Întreprinderea prezintă eventualele ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu:

(a)

reducerea impacturilor negative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și/sau

(b)

promovarea impacturilor pozitive asupra lucrătorilor din lanțul valoric și/sau

(c)

gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative în legătură cu lucrătorii din lanțul valoric.

40.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea utilizează ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pentru a stimula și a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative și/sau promovarea impacturilor pozitive asupra lucrătorilor din lanțul valoric și/sau în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric.

41.

Descrierea succintă a țintelor de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative ale întreprinderii asupra lucrătorilor din lanțul valoric conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T.

42.

Întreprinderea prezintă procesul de stabilire a țintelor, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea a colaborat direct cu lucrătorii din lanțul valoric, cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili care au informații despre situația lor în:

(a)

stabilirea unor astfel de ținte;

(b)

urmărirea performanței întreprinderii în raport cu acestea și

(c)

identificarea oricăror învățăminte sau îmbunătățiri rezultate din performanța întreprinderii.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale ESRS S2.

Obiectiv

AR 1.

Pe lângă aspectele enumerate la punctul 2, întreprinderea poate lua în considerare și prezentarea de informații cu privire la alte aspecte relevante pentru un impact semnificativ pentru o perioadă mai scurtă, de exemplu inițiative privind sănătatea și siguranța lucrătorilor din lanțul valoric în timpul unei pandemii.

AR 2.

Prezentarea generală a aspectelor sociale și a celor privind drepturile omului prevăzută la punctul 2 nu este menită să implice faptul că toate aceste aspecte ar trebui prezentate în fiecare cerință de prezentare de informații din prezentul standard. Mai degrabă, acesta oferă o listă de aspecte pe care întreprinderea trebuie să le ia în considerare în evaluarea semnificației (cf. ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea și ESRS 2 IRO-1) legate de lucrătorii din lanțul valoric și, după caz, le prezintă drept impacturi, riscuri și oportunități semnificative care intră în domeniul de aplicare al prezentului standard.

AR 3.

Exemple de lucrători care intră în domeniul de aplicare al prezentului standard sunt:

(a)

lucrători ai serviciilor externalizate care lucrează la locul de muncă al întreprinderii (de exemplu, lucrători terți din serviciul de alimentație publică sau lucrători ai serviciilor de pază);

(b)

lucrători ai unui furnizor contractat de întreprindere care lucrează la sediul furnizorului utilizând metodele de lucru ale furnizorului;

(c)

lucrători pentru o entitate „din aval” care achiziționează bunuri sau servicii de la întreprindere;

(d)

lucrători ai unui furnizor de echipamente al întreprinderii care efectuează, la un loc de muncă controlat de întreprindere, întreținerea periodică a echipamentelor furnizorului (de exemplu, fotocopiator), astfel cum se prevede în contractul dintre furnizorul de echipamente și întreprindere și

(e)

lucrători din lanțul de aprovizionare mai detaliat care extrag produse de bază care sunt apoi prelucrate în componente care intră în produsele întreprinderii.

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

AR 4.

Cerința de prezentare de informații ESRS 2 SBM-2 impune întreprinderii să ofere o înțelegere a măsurii și a modului în care consideră că strategia și modelul său de afaceri pot juca un rol în crearea, exacerbarea sau atenuarea impacturilor semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia sunt adaptate pentru a aborda astfel de impacturi semnificative.

AR 5.

Deși este posibil ca lucrătorii din lanțul valoric să nu colaboreze cu întreprinderea la nivelul strategiei sau al modelului său de afaceri, opiniile lor pot sta la baza evaluării de către întreprindere a strategiei și a modelului său de afaceri. Întreprinderea poate prezenta punctele de vedere ale lucrătorilor din lanțul valoric și ale reprezentanților lucrătorilor din lanțul valoric.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

AR 6.

Impactul asupra lucrătorilor din lanțul valoric poate proveni din strategia sau din modelul de afaceri al întreprinderii în diferite moduri. De exemplu, impacturile pot fi legate de propunerea de valoare a întreprinderii (cum ar fi furnizarea de produse sau servicii cu cel mai mic cost sau livrarea foarte rapidă, în moduri care pun presiune asupra drepturilor lucrătorilor din lanțul valoric din amonte și din aval), de lanțul său valoric (cum ar fi faptul de a se baza pe mărfuri cu proveniență neclară, fără vizibilitate asupra impactului asupra lucrătorilor) sau de structura costurilor și modelul de venituri (de exemplu, transferul riscului de inventar către furnizori, cu efecte de domino asupra drepturilor lucrătorilor acestora).

AR 7.

Impacturile asupra lucrătorilor din lanțul valoric care provin din strategie sau din modelul de afaceri pot genera, de asemenea, riscuri semnificative pentru întreprindere. De exemplu, în contextul unei pandemii sau al unei alte crize sanitare grave, întreprinderile care se bazează pe forță de muncă condiționată, cu un acces redus sau inexistent la asistență medicală și la prestații de sănătate se pot confrunta cu riscuri grave de continuitate operațională și a activității, deoarece lucrătorii nu au altă opțiune decât să continue să lucreze atunci când sunt bolnavi, exacerbând și mai mult răspândirea bolii și cauzând întreruperi majore ale lanțului de aprovizionare. Un alt exemplu este cazul în care vânzarea de bunuri bazate pe cele mai mici prețuri pentru clienți creează riscuri operaționale, deoarece furnizorii care se confruntă cu o presiune extremă asupra prețurilor pot subcontracta producția, ceea ce conduce la o calitate mai scăzută și la un lanț de aprovizionare mai lung, mai puțin transparent și mai puțin controlabil. Riscurile privind reputația și oportunitățile de afaceri legate de exploatarea lucrătorilor slab calificați și slab remunerați proveniți din zone geografice cu un nivel minim de protecție pentru aceștia sunt, de asemenea, din ce în ce mai mari, odată cu reacția ostilă puternică a mass-mediei și cu preferințele consumatorilor care se îndreaptă către bunuri mai sustenabile și din punct de vedere etic.

AR 8.

Exemplele de caracteristici specifice ale lucrătorilor din lanțul valoric care pot fi luate în considerare de către întreprindere atunci când răspunde la punctul 12 se referă la lucrătorii tineri care pot fi mai susceptibili de a suferi un impact asupra dezvoltării lor fizice și mintale sau la lucrătoare într-un context în care femeile sunt discriminate în mod obișnuit în ceea ce privește condițiile de muncă, sau la lucrătorii migranți într-un context în care piața furnizării de forță de muncă este slab reglementată, iar lucrătorilor li se percep taxe de recrutare în mod obișnuit. Pentru unii lucrători, natura inerentă a activității pe care trebuie să o desfășoare îi poate pune în pericol (de exemplu, lucrătorii care trebuie să manipuleze substanțe chimice sau să exploateze anumite echipamente sau lucrătorii cu salarii mici care au contracte cu „zero ore”).

AR 9.

În ceea ce privește punctul 13, riscurile semnificative ar putea apărea și din cauza dependenței întreprinderii de lucrătorii din lanțul valoric, în cazul în care evenimente cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact puternic pot declanșa efecte financiare; de exemplu, în cazul în care o pandemie mondială are efecte grave asupra sănătății lucrătorilor în toate etapele lanțului valoric, ceea ce duce la perturbări majore ale producției și distribuției. Alte exemple de riscuri legate de dependența întreprinderii de lucrătorii din lanțul valoric includ deficitul de lucrători calificați sau decizii politice sau legislație care afectează lucrătorii din lanțul valoric care lucrează pentru furnizorii de servicii logistice. De exemplu, dacă unii dintre lucrătorii din lanțul valoric al întreprinderii sunt expuși riscului de muncă forțată, iar întreprinderea importă produse în țări în care legea permite confiscarea bunurilor importate asupra cărora există suspiciunea că sunt fabricate prin muncă forțată.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare S2-1 Politici privind lucrătorii din lanțul valoric

AR 10.

În cazul în care politicile se limitează la forța de muncă proprie a întreprinderii și nu vizează lucrătorii din entitățile și relațiile din amonte și din aval, acestea trebuie prezentate în ESRS S1 și nu în legătură cu această cerință.

AR 11.

În cazul în care informațiile prezentate în cadrul ESRS S1 includ informații relevante pentru lucrătorii din lanțul valoric, se poate face o trimitere la acestea; informațiile prezentate cu privire la celelalte elemente sunt apoi îndeplinite în conformitate cu prezenta cerință de prezentare de informații.

AR 12.

Întreprinderea poate prezenta explicații privind modificările semnificative aduse politicilor adoptate în cursul anului de raportare (de exemplu, noi așteptări pentru furnizori, abordări noi sau suplimentare privind diligența necesară și măsuri reparatorii).

AR 13.

Politica poate lua forma unei politici de sine stătătoare privind lucrătorii din lanțul valoric sau poate fi inclusă într-un document mai amplu, cum ar fi un cod de etică sau o politică generală de durabilitate care a fost deja prezentată de întreprindere ca parte a unui alt ESRS. În aceste cazuri, întreprinderea furnizează o referință încrucișată exactă pentru a identifica aspectele politicii care îndeplinesc cerințele din această Cerință de prezentare de informații.

AR 14.

Atunci când raportează cu privire la alinierea politicilor sale la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea ia în considerare faptul că principiile directoare se referă la Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația universală a drepturilor omului și cele două convenții care o pun în aplicare, precum și la Declarația Organizației Internaționale a Muncii cu privire la drepturile și principiile fundamentale la locul de muncă și la convențiile de bază care stau la baza acesteia și poate prezenta alinierea sa la aceste instrumente.

AR 15.

Atunci când prezintă modul în care sunt integrate politicile externe, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare politicile interne de aprovizionare responsabilă și alinierea la alte politici relevante pentru lucrătorii din lanțul valoric, de exemplu în ceea ce privește munca forțată. În ceea ce privește codurile de conduită ale furnizorilor pe care întreprinderea le poate avea, rezumatul indică dacă acestea includ dispoziții care abordează siguranța lucrătorilor, inclusiv munca precară (de exemplu, utilizarea lucrătorilor cu contracte pe termen scurt sau cu program limitat, a lucrătorilor angajați prin intermediul unor părți terțe, subcontractarea către părți terțe sau utilizarea lucrătorilor informali), traficul de persoane, utilizarea muncii forțate sau a muncii copiilor și dacă aceste dispoziții sunt în deplină conformitate cu standardele aplicabile ale OIM.

AR 16.

Întreprinderea poate oferi o ilustrare a tipurilor de comunicare a politicilor sale către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, lucrătorii proprii, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, reprezentanți ai lucrătorilor), cu scopul de a se asigura că politica este accesibilă și că diferitele categorii de public înțeleg implicațiile acesteia. De asemenea, întreprinderea poate explica modul în care identifică și elimină potențialele obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice.

Cerința de prezentare de informații S2-2 – Procese de colaborare cu lucrătorii din lanțul valoric cu privire la impacturi

AR 17.

Atunci când descrie funcția sau rolul care are responsabilitatea operațională pentru o astfel de colaborare și/sau responsabilitatea finală, întreprinderea poate indica dacă este vorba despre un rol sau o funcție specifică sau care face parte dintr-un rol sau o funcție mai amplă și dacă au fost oferite activități de consolidare a capacităților pentru a ajuta personalul să se implice în colaborare. În cazul în care nu poate identifica o astfel de poziție sau funcție, poate preciza acest lucru. Această prezentare de informații ar putea fi realizată și prin trimitere la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS 2 GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere.

AR 18.

La elaborarea prezentărilor de informații descrise la punctul 22 literele (b) și (c), pot fi luate în considerare următoarele exemple:

(a)

în ceea ce privește etapele în care are loc colaborarea, exemplele pot fi (i) stabilirea abordării de atenuare și (ii) evaluarea eficacității atenuării;

(b)

în ceea ce privește tipul de colaborare, acestea ar putea fi participarea, consultarea și/sau informarea;

(c)

în ceea ce privește frecvența colaborării, pot fi furnizate informații cu privire la derularea colaborării în mod regulat, în anumite puncte ale unui proiect sau ale unui proces operațional, de exemplu atunci când începe un nou sezon de recoltare sau când se deschide o nouă linie de producție), precum și dacă aceasta are loc ca răspuns la cerințele legale și/sau ca răspuns la solicitările părților interesate și dacă rezultatul colaborării este integrat în procesele decizionale ale întreprinderii și

(d)

în ceea ce privește rolul care are responsabilitate operațională, dacă întreprinderea solicită personalului relevant să dețină anumite competențe sau dacă oferă personalului relevant formare sau consolidare a capacităților în vederea implicării sale în colaborare.

AR 19.

Acordurile-cadru globale (GFA) servesc la stabilirea unei relații continue între o întreprindere multinațională și o federație sindicală globală pentru a se asigura că întreprinderea respectă aceleași standarde în fiecare țară în care își desfășoară activitatea.

AR 20.

Pentru a ilustra modul în care perspectivele lucrătorilor din lanțul valoric au stat la baza unor decizii sau activități specifice ale întreprinderii, întreprinderea poate oferi exemple din perioada de raportare actuală.

Cerința de prezentare de informații S2-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările

AR 21.

În îndeplinirea cerințelor stabilite de cerința de prezentare de informații ESRS S2-3, întreprinderea se poate orienta după conținutul Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și al Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale axate pe mecanismele de remediere și de soluționare a reclamațiilor.

AR 22.

Printre canalele de semnalare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor, liniile telefonice de urgență, sindicatele (în cazul în care lucrătorii au sindicat), procesele de dialog sau alte mijloace prin care lucrătorii din lanțul valoric sau reprezentanții lor legitimi pot exprima preocupări cu privire la impacturi sau pot explica nevoile pe care ar dori să le abordeze întreprinderea. Acestea ar putea include atât canalele puse la dispoziție direct de întreprindere, cât și canalele puse la dispoziție de entitățile în care își desfășoară activitatea lucrătorii din lanțul valoric și care trebuie prezentate în plus față de orice alte mecanisme pe care întreprinderea le poate utiliza pentru a obține informații cu privire la gestionarea impactului asupra lucrătorilor, cum ar fi auditurile de conformitate. În cazul în care întreprinderea se bazează exclusiv pe informații cu privire la existența unor astfel de canale furnizate de relațiile sale de afaceri pentru a răspunde acestei cerințe, ea poate preciza acest lucru.

AR 23.

Pentru a oferi o mai bună înțelegere a informațiilor cuprinse în cerința de prezentare de informații ESRS S2-3, întreprinderea poate explica dacă și în ce mod lucrătorii din lanțul valoric care pot fi afectați pot avea acces la canale la nivelul întreprinderii la care sunt angajați sau pentru care sunt contractați să lucreze în legătură cu fiecare impact semnificativ.

AR 24.

Mecanismele părților terțe ar putea include mecanismele gestionate de guvern, ONG-uri, asociații sectoriale și alte inițiative de colaborare. Întreprinderea poate preciza dacă acestea sunt accesibile tuturor lucrătorilor care ar putea fi afectați semnificativ în mod potențial sau real de întreprindere sau persoanelor sau organizațiilor care acționează în numele acestora sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impacturile negative.

AR 25.

În ceea ce privește protecția persoanelor care utilizează mecanismele împotriva represaliilor, întreprinderea poate descrie dacă tratează plângerile în mod confidențial și cu respectarea drepturilor la confidențialitate și la protecția datelor și dacă mecanismele permit lucrătorilor să le utilizeze în mod anonim (de exemplu, prin reprezentarea de către o parte terță).

AR 26.

Pentru a preciza dacă și în ce mod întreprinderea știe că lucrătorii din lanțul valoric cunosc și au încredere în oricare dintre aceste canale, întreprinderea poate furniza date relevante și fiabile cu privire la eficacitatea acestor canale din perspectiva lucrătorilor din lanțul valoric. Printre exemplele de surse de informații se numără sondajele în rândul lucrătorilor care au utilizat aceste canale și nivelurile lor de satisfacție față de proces și rezultate.

AR 27.

Atunci când descrie eficacitatea canalelor prin care lucrătorii din lanțul valoric își pot exprima preocupările, întreprinderea se poate orienta după următoarele întrebări, pe baza „criteriilor de eficacitate pentru mecanismele nejudiciare de soluționare a reclamațiilor”, astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în special în principiul nr. 31. Considerațiile de mai jos pot fi aplicate canalelor individuale sau unui sistem colectiv de canale:

(a)

canalele au legitimitate prin asigurarea unei răspunderi adecvate pentru comportamentul echitabil al acestora și prin consolidarea încrederii părților interesate?

(b)

canalele sunt cunoscute și accesibile părților interesate?

(c)

canalele dispun de proceduri clare și cunoscute, cu termene orientative?

(d)

canalele asigură un acces rezonabil al părților interesate la surse de informații, consiliere și expertiză?

(e)

canalele oferă transparență prin furnizarea de informații suficiente atât reclamanților, cât și, dacă este cazul, pentru a răspunde unui interes public?

(f)

rezultatele obținute prin intermediul canalelor sunt conforme cu drepturile omului recunoscute la nivel internațional?

(g)

întreprinderea identifică informații din canale care sprijină învățarea continuă atât în ceea ce privește îmbunătățirea canalelor, cât și prevenirea impacturilor viitoare?

(h)

întreprinderea se concentrează mai degrabă pe dialogul cu reclamanții ca mijloc de a ajunge la soluții convenite, decât pe încercarea de a stabili în mod unilateral rezultatul?

Cerința de prezentare de informații S2-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra lucrătorilor din lanțul valoric și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric, precum și eficacitatea acestor acțiuni

AR 28.

Poate fi nevoie de timp pentru a înțelege impacturile negative și modul în care întreprinderea poate fi implicată în acestea prin intermediul lucrătorilor din lanțul valoric, precum și pentru a identifica răspunsurile adecvate și pentru a le pune în practică). Prin urmare, întreprinderea ia în considerare:

(a)

abordările sale generale și specifice în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative;

(b)

inițiativele sale menite să contribuie la impacturi pozitive semnificative suplimentare;

(c)

în ce măsură a progresat în eforturile sale în cursul perioadei de raportare și

(d)

obiectivele sale de îmbunătățire continuă.

AR 29.

Măsurile adecvate pot varia în funcție de următoarele aspecte: dacă întreprinderea produce sau contribuie la un impact semnificativ sau dacă impactul semnificativ este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile proprii printr-o relație de afaceri.

AR 30.

Având în vedere că impacturile negative semnificative care afectează lucrătorii din lanțul valoric și care au avut loc în perioada de raportare pot avea legătură și cu alte entități sau operațiuni aflate în afara controlului său direct, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod încearcă să își utilizeze efectul de levier în cadrul relațiilor sale de afaceri pentru a gestiona impacturile respective. Aceasta poate include utilizarea efectului de levier comercial (de exemplu, asigurarea respectării cerințelor contractuale cu relațiile de afaceri sau punerea în aplicare a stimulentelor), alte forme de pârghie în cadrul relației (cum ar fi furnizarea de formare sau de consolidare a capacităților cu privire la drepturile lucrătorilor în beneficiul entităților cu care întreprinderea are o relație de afaceri) sau efectul de pârghie colaborativ cu omologii sau cu alți actori (cum ar fi inițiativele care vizează recrutarea responsabilă sau asigurarea faptului că lucrătorii primesc un salariu adecvat).

AR 31.

Atunci când întreprinderea își dezvăluie participarea la o inițiativă industrială sau multipartită în cadrul acțiunilor sale de abordare a impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate prezenta modul în care inițiativa și implicarea sa vizează abordarea impactului semnificativ în cauză. Aceasta poate prezenta în cadrul ESRS S2-5 țintele relevante stabilite de inițiativă și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora.

AR 32.

Întreprinderea poate include exemple atunci când precizează dacă și modul în care ia în considerare impactul real și potențial asupra lucrătorilor din lanțul valoric în deciziile de încetare a relațiilor de afaceri și dacă și modul în care încearcă să abordeze orice impact negativ care ar putea rezulta în urma acestei încetări.

AR 33.

Atunci când prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor sale de gestionare a impacturilor semnificative în cursul perioadei de raportare, întreprinderea poate prezenta orice învățăminte desprinse din perioadele de raportare anterioare și actuale.

AR 34.

Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității măsurilor pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, procedurile judiciare și/sau hotărârile judecătorești aferente, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă.

AR 35.

Raportarea cu privire la eficacitate urmărește să permită înțelegerea legăturilor dintre acțiunile întreprinse de întreprindere și gestionarea eficace a impacturilor. De exemplu, pentru a demonstra eficacitatea acțiunilor sale de sprijinire a furnizorilor săi în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor lor de muncă, întreprinderea poate prezenta feedbackul primit cadrul sondajelor din partea lucrătorilor furnizorilor, potrivit căruia condițiile de muncă s-au îmbunătățit din momentul în care întreprinderea a început să lucreze cu furnizorii respectivi. Printre informațiile suplimentare pe care întreprinderea le poate furniza se numără date care indică o scădere a numărului de incidente identificate, de exemplu, prin audituri independente.

AR 36.

În ceea ce privește inițiativele sau procesele pe care întreprinderea le-a instituit și care se bazează pe nevoile lucrătorilor afectați și în ceea ce privește progresele înregistrate în punerea în aplicare a unor astfel de inițiative sau procese, întreprinderea poate prezenta:

(a)

informații cu privire la rolul lucrătorilor din lanțul valoric și al reprezentanților legitimi și al mandatarilor credibili ai lucrătorilor și la modul în care aceștia joacă un rol în deciziile privind conceperea și punerea în aplicare a acestor inițiative sau procese și

(b)

informații cu privire la rezultatele pozitive preconizate sau obținute pentru lucrătorii din lanțul valoric ale acestor programe sau procese.

AR 37.

Întreprinderea poate preciza dacă inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru lucrătorii din lanțul valoric sunt concepute și pentru a sprijini realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. De exemplu, prin angajamentul de a promova ODD 8 al ONU pentru „promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți”, întreprinderea poate asigura consolidarea capacităților micilor agricultori din lanțul său de aprovizionare, ceea ce duce la creșterea veniturilor acestora; sau poate sprijini formarea pentru a crește proporția femeilor capabile să ocupe locuri de muncă de livrare în lanțul său valoric din aval.

AR 38.

Atunci când prezintă rezultatele pozitive preconizate sau obținute în urma acțiunilor sale pentru lucrătorii din lanțul valoric, trebuie să se facă o distincție între dovezile că anumite activități au avut loc (de exemplu, faptul că un număr x de lucrători au beneficiat de formare privind alfabetizarea financiară) și dovezile privind rezultatele reale pentru lucrători (de exemplu, că x lucrători raportează că sunt capabili să își gestioneze mai bine bugetul gospodăriei astfel încât să își îndeplinească obiectivele în materie de economii).

AR 39.

Atunci când precizează dacă inițiativele sau procesele joacă, de asemenea, un rol în atenuarea impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare programe care vizează promovarea alfabetizării financiare a lucrătoarelor care au condus la promovarea unui număr mai mare de femei, precum și rapoarte privind reducerea hărțuirii sexuale la locul de muncă.

AR 40.

Atunci când prezintă riscurile și oportunitățile semnificative legate de impactul întreprinderii asupra lucrătorilor din lanțul valoric sau de dependențele sale de aceștia, întreprinderea poate lua în considerare următoarele:

(a)

riscurile legate de impactul întreprinderii asupra lucrătorilor din lanțul valoric pot include riscul reputațional sau expunerea juridică în cazul în care se constată că lucrătorii din lanțul valoric fac obiectul muncii forțate sau al muncii copiilor;

(b)

riscurile legate de dependența întreprinderii de lucrătorii din lanțul valoric pot include perturbarea operațiunilor de afaceri în cazul în care din cauza unei pandemii se închid părți semnificative ale lanțului său de aprovizionare sau ale rețelei de distribuție;

(c)

oportunitățile legate de impacturile întreprinderii asupra lucrătorilor din lanțul valoric pot include diferențierea pieței și creșterea atractivității pentru clienți prin garantarea unor remunerații și condiții decente pentru lucrătorii nesalariați și

(d)

oportunitățile de afaceri legate de dependența întreprinderii de lucrătorii din lanțul valoric ar putea include realizarea unei aprovizionări sustenabile viitoare cu un produs de bază prin asigurarea faptului că micii fermieri câștigă suficient pentru a convinge generațiile viitoare să mențină cultivarea culturii respective.

AR 41.

Atunci când precizează dacă dependențele se transformă în riscuri, întreprinderea ia în considerare evoluțiile externe.

AR 42.

Atunci când prezintă politici, acțiuni, resurse și ținte legate de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative, în cazurile în care riscurile și oportunitățile decurg dintr-un impact semnificativ, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la prezentările sale de informații privind politicile, acțiunile și resursele și țintele în legătură cu impactul respectiv.

AR 43.

Întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod procesul (procesele) său (sale) de gestionare a riscurilor semnificative legate de lucrătorii din lanțul valoric este (sunt) integrat(e) în procesul (procesele) său (sale) existent(e) de gestionare a riscurilor.

AR 44.

Atunci când prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor semnificative, întreprinderea poate prezenta ce funcții interne sunt implicate în gestionarea impacturilor și ce tipuri de măsuri întreprinde pentru a aborda impacturile negative și a promova impacturile pozitive.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S2-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

AR 45.

Atunci când prezintă informații cu privire la ținte în conformitate cu punctul 39, întreprinderea poate prezenta:

(a)

rezultatele preconizate a fi obținute în viața lucrătorilor din lanțul valoric, fiind cât mai specifice posibil;

(b)

stabilitatea în timp a țintelor în ceea ce privește definițiile și metodologiile pentru a permite comparabilitatea în timp

(c)

standardele sau angajamentele pe care se bazează țintele (de exemplu, coduri de conduită, politici de aprovizionare, cadre globale sau coduri ale sectorului).

AR 46.

Țintele legate de riscurile și oportunitățile semnificative pot fi identice sau diferite de țintele legate de impacturile semnificative. De exemplu, o țintă de atingere a unui venit de subzistență pentru lucrătorii din lanțul de aprovizionare ar putea, pe de o parte, să reducă impactul asupra lucrătorilor respectivi și, pe de altă parte, să reducă riscurile asociate în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea furnizării.

AR 47.

De asemenea, întreprinderea poate face distincție între țintele pe termen scurt, mediu și lung care acoperă același angajament de politică. De exemplu, întreprinderea poate avea o țintă pe termen lung de a realiza o reducere cu 80 % a incidentelor de sănătate și siguranță care afectează lucrătorii unui anumit furnizor până în 2030 și o țintă pe termen scurt de reducere cu x % a orelor suplimentare ale conducătorilor auto care efectuează livrări, menținând în același timp venitul acestora până în 2024.

AR 48.

Atunci când modifică sau înlocuiește o țintă în perioada de raportare, întreprinderea poate explica modificarea prin trimiteri încrucișate la modificări semnificative ale modelului de afaceri sau la modificări mai ample ale standardului sau legislației acceptat(e) din care este derivată ținta pentru a furniza informații contextuale conform ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice.

ESRS S3

COMUNITĂȚILE AFECTATE

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate

Cerința de prezentare de informații S3-2 – Procese de colaborare cu comunitățile afectate cu privire la impacturi

Cerința de prezentare de informații S3-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările

Cerința de prezentare de informații S3-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra comunităților afectate și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acestor acțiuni

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S3-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

Obiectiv

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate

Cerința de prezentare de informații S3-2 – Procese de colaborare cu comunitățile afectate cu privire la impacturi

Cerința de prezentare de informații S3-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările

Cerința de prezentare de informații S3-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acestor măsuri și abordări

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S3-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă impacturile semnificative asupra comunităților afectate care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, precum și riscurile și oportunitățile semnificative aferente, inclusiv:

(a)

modul în care întreprinderea afectează comunitățile, în zonele în care există o probabilitate ridicată de apariție a unor impacturi grave, în ceea ce privește impacturile pozitive și negative semnificative, reale sau potențiale;

(b)

orice acțiune întreprinsă pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impacturilor negative reale sau potențiale, precum și rezultatul unor astfel de acțiuni, și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților;

(c)

natura, tipul și amploarea riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii referitoare la impactul întreprinderii asupra comunităților afectate și la dependența de acestea, precum și modul în care întreprinderea le gestionează și

(d)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din impacturile întreprinderii asupra comunităților afectate și dependențele de acestea.

2.

Pentru a îndeplini obiectivul, prezentul standard impune o explicație a abordării generale pe care întreprinderea o adoptă pentru a identifica și a gestiona orice impact semnificativ real și potențial asupra comunităților afectate în ceea ce privește:

(a)

drepturile economice, sociale și culturale ale comunităților (de exemplu, locuințe adecvate, alimente adecvate, apă și salubritate, impacturi legate de terenuri și de securitate);

(b)

drepturile civile și politice ale comunităților (de exemplu, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire, impactul asupra apărătorilor drepturilor omului) și

(c)

drepturile specifice ale populațiilor indigene (de exemplu, consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză, autodeterminarea, drepturile culturale).

3.

Prezentul standard impune, de asemenea, o explicație a modului în care aceste impacturi, precum și dependențele întreprinderii de comunitățile afectate, pot crea riscuri sau oportunități semnificative pentru întreprindere. De exemplu, relațiile negative cu comunitățile afectate pot perturba operațiunile proprii ale întreprinderii sau pot dăuna reputației acesteia, în timp ce relațiile constructive pot aduce beneficii de afaceri, cum ar fi operațiuni stabile și fără conflicte și o mai mare ușurință în recrutarea la nivel local.

Interacțiuni cu alte ESRS

4.

Prezentul standard se aplică atunci când impacturile semnificative asupra comunităților afectate și/sau riscurile și oportunitățile semnificative legate de acestea au fost identificate prin procesul de evaluare a semnificației prevăzut în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

5.

Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2, precum și cu ESRS S1 Forța de muncă proprie, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric și cu ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

6.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind strategia (SBM). Informațiile rezultate sunt prezentate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția SBM-3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic.

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

7.

Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-2 punctul 43, întreprinderea prezintă modul în care punctele de vedere, interesele și drepturile comunităților afectate, inclusiv respectarea drepturilor omului (și a drepturilor lor în calitate de populații indigene, dacă este cazul) contribuie la strategia sa și la modelul său de afaceri. Comunitățile afectate reprezintă un grup principal de părți interesate afectate.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

8.

Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea prezintă:

(a)

dacă și în ce mod impacturile reale și potențiale asupra comunităților afectate, astfel cum au fost identificate în ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative: (i) provin din strategia și modelele de afaceri ale întreprinderii sau sunt legate de acestea și (ii) stau la baza strategiei și a modelului de afaceri ale întreprinderii și contribuie la adaptarea acestora și

(b)

relația dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturi și dependențe de comunitățile afectate și strategia și modelul său de afaceri.

9.

Atunci când îndeplinește cerințele de la punctul 48, întreprinderea precizează dacă toate comunitățile afectate care riscă să fie afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv de impacturi care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentării sale de informații în temeiul ESRS 2. În plus, întreprinderea furnizează următoarele informații:

(a)

o scurtă descriere a tipurilor de comunități care fac obiectul unui impact semnificativ al operațiunilor sale sau prin intermediul lanțului său valoric din amonte și din aval și precizează dacă acestea sunt:

i.

comunități care locuiesc sau lucrează în jurul amplasamentelor la care au loc operațiuni, al fabricilor, al instalațiilor de exploatare sau al altor operațiuni fizice ale întreprinderii sau comunități mai îndepărtate afectate de activitățile desfășurate în aceste amplasamente (de exemplu, prin poluarea apei în aval);

ii.

comunități situate de-a lungul lanțului valoric al întreprinderii (de exemplu, cele afectate de exploatarea instalațiilor furnizorilor sau de activitățile furnizorilor de logistică sau de distribuție);

iii.

comunități situate la unul sau la ambele puncte finale ale lanțului valoric (de exemplu, în punctul de extracție a metalelor sau a mineralelor sau de recoltare a produselor de bază sau comunități din jurul depozitelor de deșeuri sau al punctelor de reciclare);

iv.

comunități de populații indigene.

(b)

în cazul unui impact negativ semnificativ, indiferent dacă acestea sunt fie (i) larg răspândite sau sistemice în contexte în care întreprinderea își desfășoară activitatea sau are relații de aprovizionare sau alte relații de afaceri (de exemplu, populațiile marginalizate care se confruntă cu un impact asupra sănătății și calității vieții lor într-o zonă extrem de industrializată) sau (ii) sunt legate de incidente individuale survenite în operațiunile proprii ale întreprinderii (de exemplu, o deversare de deșeuri toxice care afectează accesul unei comunități la apă potabilă curată) sau de o relație de afaceri specifică (de exemplu, un protest pașnic din partea comunităților împotriva operațiunilor de afaceri la care serviciile de securitate ale întreprinderii au răspuns cu violență). Aceasta include luarea în considerare a impacturilor asupra comunităților afectate care pot apărea în urma tranziției către operațiuni mai verzi și neutre din punct de vedere climatic. Printre impacturile potențiale se numără impacturile asociate cu inovarea și restructurarea, închiderea minelor, exploatarea sporită a mineralelor necesare pentru tranziția către o economie durabilă și producția de panouri solare;

(c)

în cazul impacturilor pozitive semnificative, o scurtă descriere a activităților care au ca rezultat impacturile pozitive (de exemplu, consolidarea capacităților pentru a sprijini forme noi și din ce în ce mai numeroase de forme de subzistență locale) și tipurile de comunități afectate care sunt sau ar putea fi afectate pozitiv; întreprinderea poate indica, de asemenea, dacă impacturile pozitive au loc în anumite țări sau regiuni și

(d)

orice riscuri și oportunități semnificative pentru întreprinderi care decurg din impacturile asupra comunităților afectate și dependențele de acestea.

10.

Atunci când descrie principalele tipuri de comunități care sunt sau ar putea fi afectate în mod negativ, pe baza evaluării semnificației prevăzute în cerința de prezentare de informații ESRS 2 IRO-1, întreprinderea precizează dacă și cum a dezvoltat o înțelegere a modului în care comunitățile afectate cu caracteristici specifice sau cele care trăiesc în anumite contexte sau care desfășoară anumite activități pot fi expuse unui risc mai mare de prejudiciu.

11.

Întreprinderea prezintă, dacă este cazul, care dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturile asupra comunităților afectate și din și dependențele de acestea au legătură cu grupuri specifice de comunități afectate, mai degrabă decât cu toate comunitățile afectate.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate

12.

Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative asupra comunităților afectate, precum și riscurile și oportunitățile semnificative asociate.

13.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează în mod specific identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor semnificative asupra comunităților afectate, precum și politici care vizează riscurile sau oportunitățile semnificative legate de comunitățile afectate.

14.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 12 conține informații cu privire la politicile întreprinderii de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de comunitățile afectate, în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. În plus, întreprinderea precizează dacă astfel de politici vizează anumite comunități afectate sau toate comunitățile afectate.

15.

Întreprinderea prezintă orice dispoziții specifice de politică pentru prevenirea și abordarea impacturilor asupra populațiilor indigene.

16.

Întreprinderea își descrie angajamentele în materie de politici privind drepturile omului (119) care sunt relevante pentru comunitățile afectate, inclusiv procesele și mecanismele de monitorizare a conformității cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, cu Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. În prezentarea de informații, aceasta se concentrează asupra aspectelor semnificative în raport cu elementele de mai jos (120), precum și asupra abordării sale generale în ceea ce privește:

(a)

respectarea drepturilor omului în cazul comunităților și, în special, al populațiilor indigene;

(b)

colaborarea cu comunitățile afectate și

(c)

măsuri care să asigure și/sau să permită remedierea impacturilor asupra drepturilor omului.

17.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod politicile sale cu privire la comunitățile afectate sunt aliniate la standardele recunoscute la nivel internațional relevante pentru comunități și, în special, pentru populațiile indigene, inclusiv la Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind afacerile și drepturile omului. Întreprinderea prezintă, de asemenea, măsura în care au fost raportate în cadrul operațiunilor sale sau în lanțul său valoric din amonte și din aval cazurile de nerespectare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a Declarației OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale care implică comunități afectate și, dacă este cazul, precizează natura acestor cazuri (121).

18.

Politica poate lua forma unei politici de sine stătătoare privind comunitățile afectate sau poate fi inclusă într-un document mai amplu, cum ar fi un cod de etică sau o politică generală de durabilitate care a fost deja prezentată de întreprindere ca parte a unui alt ESRS. În aceste cazuri, întreprinderea furnizează o referință încrucișată exactă pentru a identifica aspectele politicii care îndeplinesc cerințele din această Cerință de prezentare de informații.

Cerința de prezentare de informații S3-2 – Procese de colaborare cu comunitățile afectate cu privire la impacturi

19.

Întreprinderea prezintă procesele sale generale de colaborare cu comunitățile afectate și cu reprezentanții acestora cu privire la impacturile reale și potențiale asupra acestora.

20.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă și modul în care întreprinderea colaborează, în cadrul procesului său continuu de diligență, cu comunitățile afectate și cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatari credibili în ceea ce privește impacturile semnificative, reale și potențiale, pozitive și/sau negative care le afectează sau sunt de natură să le afecteze, precum și dacă și în ce mod perspectivele comunităților afectate sunt luate în considerare în procesele decizionale ale întreprinderii.

21.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod perspectivele comunităților afectate contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile reale și potențiale asupra comunităților. Aceasta include, după caz, o explicație cu privire la următoarele:

(a)

dacă are loc o colaborare directă cu comunitățile afectate sau cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatarii credibili care au cunoștințe despre situația lor;

(b)

etapa (etapele) în care are loc colaborarea, tipul de colaborare și frecvența acesteia;

(c)

funcția și rolul cel mai înalt în cadrul întreprinderii care are responsabilitatea operațională de a se asigura că are loc această colaborare și că rezultatele acesteia stau la baza abordării întreprinderii;

(d)

dacă este cazul, modul în care întreprinderea evaluează eficacitatea colaborării sale cu comunitățile afectate, inclusiv, dacă este relevant, orice acorduri sau rezultate ale acesteia;

22.

După caz, întreprinderea prezintă măsurile pe care le ia pentru a înțelege perspectivele comunităților afectate care pot fi deosebit de vulnerabile la impact și/sau marginalizate, precum și perspectiva unor grupuri specifice din cadrul comunităților afectate, cum ar fi femeile și fetele.

23.

În cazul în care comunitățile afectate sunt populații indigene, întreprinderea prezintă, de asemenea, modul în care ia în considerare și asigură respectarea drepturilor lor specifice în abordarea colaborării cu părțile interesate, inclusiv dreptul lor la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză cu privire la: (i) proprietatea lor culturală, intelectuală, religioasă și spirituală; (ii) activitățile care le afectează terenurile și teritoriile și (iii) măsurile legislative sau administrative care le afectează. În special, în cazul în care are loc o colaborare cu populațiile indigene, întreprinderea prezintă, de asemenea, dacă și în ce mod au fost consultate populațiile indigene cu privire la modul și parametrii colaborării (de exemplu, în elaborarea agendei, a naturii și a actualității colaborării).

24.

În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un proces general de colaborare cu comunitățile afectate, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de proces.

Cerința de prezentare de informații S3-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările

25.

Întreprinderea descrie procesele pe care le-a instituit pentru a asigura sau a coopera în vederea remedierii impactului negativ asupra comunităților afectate cu care întreprinderea are legătură, precum și canalele aflate la dispoziția comunităților afectate pentru a-și exprima preocupările și pentru ca acestea să fie abordate.

26.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a mijloacelor formale prin care comunitățile afectate își pot face cunoscute preocupările și nevoile direct întreprinderii și/sau prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale (de exemplu, mecanisme de soluționare a reclamațiilor) prin relațiile sale de afaceri, modului de colaborare ulterioară cu aceste comunități afectate în ceea ce privește aspectele semnalate și eficacitatea acestor canale.

27.

Întreprinderea descrie:

(a)

abordarea sa generală și procesele de asigurare a măsurilor reparatorii sau a contribuției la acestea în cazul în care a constatat că a cauzat sau a contribuit la un impact negativ semnificativ asupra comunităților afectate, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea evaluează eficacitatea măsurii corective oferite;

(b)

orice canale specifice pe care le instituie astfel încât comunitățile afectate să își exprime preocupările sau nevoile direct întreprinderii și ca acestea să fie abordate, inclusiv dacă acestea sunt stabilite de întreprinderea însăși și/sau prin participarea la mecanisme ale terților;

(c)

procesele sale prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale prin relațiile sale de afaceri și

(d)

modul în care urmărește și monitorizează problemele ridicate și abordate și modul în care asigură eficacitatea canalelor, inclusiv prin implicarea părților interesate care sunt utilizatori vizați ai canalelor respective.

28.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod evaluează că respectivele comunități afectate cunosc și au încredere în aceste structuri sau procese, ca modalitate de a-și exprima preocupările sau nevoile și de soluționare a acestora. În plus, întreprinderea precizează dacă a instituit politici privind protecția persoanelor care le utilizează împotriva represaliilor. În cazul în care aceste informații au fost prezentate în conformitate cu ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la informațiile respective.

29.

În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un canal de exprimare a preocupărilor și/sau nu sprijină disponibilitatea unui astfel de canal prin relațiile sale de afaceri, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de canal sau proces.

Cerința de prezentare de informații S3-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra comunităților afectate și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acestor acțiuni

30.

Întreprinderea prezintă modul în care ia măsuri pentru a aborda impacturile semnificative asupra comunităților afectate și pentru a gestiona riscurile semnificative și a urmări oportunitățile semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acțiunilor respective.

31.

Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv. În primul rând, ea trebuie să permită înțelegerea tuturor acțiunilor și inițiativelor prin care întreprinderea urmărește:

(a)

să prevină, să atenueze și să remedieze impacturile negative semnificative asupra comunităților afectate și/sau

(b)

să obțină impacturi pozitive semnificative pentru comunitățile afectate.

În al doilea rând, ea trebuie să ofere o înțelegere a modului în care întreprinderea abordează riscurile semnificative și urmărește oportunitățile semnificative legate de comunitățile afectate.

Întreprinderea furnizează o descriere succintă a planurilor de acțiune și a resurselor pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative asupra comunităților afectate, în conformitate cu ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative.

32.

În ceea ce privește impacturile semnificative, întreprinderea descrie:

(a)

acțiunile întreprinse, planificate sau în desfășurare pentru a preveni sau a atenua impacturile negative semnificative asupra comunităților afectate;

(b)

dacă și în ce mod a luat măsuri pentru a asigura sau a permite măsuri de remediere în legătură cu un impact semnificativ real;

(c)

orice acțiuni sau inițiative suplimentare pe care le-a instituit cu scopul principal de a avea impacturi pozitive asupra comunităților afectate și

(d)

modul în care urmărește și evaluează eficacitatea acestor acțiuni și inițiative în ceea ce privește obținerea rezultatelor preconizate pentru comunitățile afectate.

33.

În ceea ce privește punctul 29, întreprinderea descrie:

(a)

procesele prin care identifică acțiunile necesare și adecvate ca răspuns la un anumit impact negativ real sau potențial asupra comunităților afectate;

(b)

abordarea sa în ceea ce privește luarea de măsuri în legătură cu impacturile negative semnificative specifice asupra comunităților, inclusiv orice acțiune legată de practicile sale în ceea ce privește achiziționarea de terenuri, planificarea și construcția, practicile de exploatare sau de închidere, precum și dacă va fi necesară o acțiune mai amplă la nivel de sector sau de colaborare cu alte părți relevante și

(c)

modul în care se asigură că procesele de furnizare sau de facilitare a măsurilor reparatorii în cazul impacturilor negative semnificative sunt disponibile și eficace în ceea ce privește punerea în aplicare și rezultatele acestora.

34.

În ceea ce privește riscurile și oportunitățile semnificative, întreprinderea descrie:

(a)

ce măsuri sunt planificate sau în curs pentru a atenua riscurile semnificative pentru întreprindere care decurg din impacturile și dependențele sale de comunitățile afectate și modul în care aceasta urmărește eficacitatea în practică și

(b)

ce măsuri sunt planificate sau în curs pentru a urmări oportunități semnificative pentru întreprindere în ceea ce privește comunitățile afectate.

35.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod ia măsuri pentru a evita producerea sau contribuirea la un impact negativ semnificativ asupra comunităților afectate prin practicile proprii, inclusiv, după caz, în ceea ce privește planificarea, achiziționarea și exploatarea terenurilor, finanțarea, extracția sau producția de materii prime, utilizarea resurselor naturale și gestionarea impactului asupra mediului. Aceasta poate include prezentarea abordării adoptate atunci când apar tensiuni între prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative și alte presiuni comerciale.

36.

Întreprinderea prezintă, de asemenea, dacă au fost raportate probleme și incidente grave privind drepturile omului în legătură cu comunitățile afectate și, dacă este cazul, le prezintă (122).

37.

Atunci când prezintă informațiile necesare în temeiul punctului 31 litera (c), întreprinderea ia în considerare ESRS 2 MDR-T Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor dacă evaluează eficacitatea unei acțiuni prin stabilirea unei ținte.

38.

Întreprinderea prezintă resursele alocate pentru gestionarea impactului său semnificativ, cu informații care permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt gestionate impacturile semnificative.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S3-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

39.

Întreprinderea prezintă eventualele ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu:

(a)

reducerea impacturilor negative asupra comunităților afectate și/sau

(b)

promovarea impacturilor pozitive asupra comunităților afectate și/sau

(c)

gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative în legătură cu comunitățile afectate.

40.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea utilizează ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pentru a stimula și a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative și/sau promovarea impacturilor pozitive asupra comunităților afectate și/sau în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate.

41.

Descrierea succintă a țintelor de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative asupra comunităților afectate conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T.

42.

Întreprinderea prezintă procesul de stabilire a țintelor, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea a colaborat direct cu comunitățile afectate, cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili care au informații despre situația lor în:

(a)

stabilirea unor astfel de ținte;

(b)

urmărirea performanței întreprinderii în raport cu acestea și

(c)

identificarea oricăror învățăminte sau îmbunătățiri rezultate din performanța întreprinderii.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S3 Comunitățile afectate. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

Obiectiv

AR 1.

Prezentarea generală a aspectelor sociale și a celor privind drepturile omului prevăzută la punctul 2 nu este menită să implice faptul că toate aceste aspecte ar trebui prezentate în fiecare cerință de prezentare de informații din prezentul standard. Mai degrabă, acesta oferă o listă de aspecte pe care întreprinderea trebuie să le ia în considerare în evaluarea semnificației (cf. ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea și ESRS 2 IRO-1) legate de comunitățile afectate și, după caz, le prezintă drept impacturi, riscuri și oportunități semnificative care intră în domeniul de aplicare al prezentului standard.

AR 2.

Pe lângă aspectele enumerate la punctul 2, întreprinderea poate lua în considerare și prezentarea de informații cu privire la alte aspecte relevante pentru un impact semnificativ pentru o perioadă mai scurtă, de exemplu inițiative privind impactul asupra comunităților legat de operațiunile întreprinderii din cauza condițiilor meteorologice extreme și bruște.

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

AR 3.

Cerința de prezentare de informații ESRS 2 SBM-2 impune întreprinderii să ofere o înțelegere a măsurii și a modului în care consideră că strategia și modelul său de afaceri pot juca un rol în crearea, exacerbarea sau atenuarea impacturilor semnificative asupra comunităților afectate și dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia sunt adaptate pentru a aborda astfel de impacturi semnificative.

AR 4.

Deși este posibil ca respectivele comunități afectate să nu colaboreze cu întreprinderea la nivelul strategiei sau al modelului său de afaceri, opiniile lor pot sta la baza evaluării de către întreprindere a strategiei și a modelului său de afaceri. Întreprinderea poate prezenta punctele de vedere ale comunităților afectate și ale reprezentanților comunităților afectate.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

AR 5.

Impactul asupra comunităților afectate poate proveni din strategia sau din modelul de afaceri al întreprinderii în diferite moduri. De exemplu, impacturile pot fi legate de propunerea de valoare a întreprinderii (cum ar fi construirea sau începerea de proiecte cu termene care nu permit suficient timp pentru consultarea grupurilor afectate de proiecte), de lanțul său valoric (de exemplu, utilizarea terenurilor în țări în care proprietatea este adesea contestată sau evidențele nu sunt fiabile sau în care nu sunt recunoscuți utilizatorii terenurilor, cum ar fi populațiile indigene) sau de structura costurilor și de modelul de venituri (cum ar fi strategii agresive de reducere la minimum a impozitării, în special în ceea ce privește operațiunile din țările în curs de dezvoltare).

AR 6.

Impacturile asupra comunităților afectate care provin din strategie sau din modelul de afaceri pot genera, de asemenea, riscuri semnificative pentru întreprindere. De exemplu, în cazul în care strategia întreprinderii implică trecerea la zone geografice cu risc mai ridicat în urmărirea anumitor mărfuri, iar comunitățile afectate se opun prezenței sale sau se opun practicilor sale locale, acest lucru poate genera întârzieri considerabile și costisitoare și poate afecta capacitatea întreprinderii de a obține concesiuni de terenuri sau autorizații viitoare. În mod similar, în cazul în care modelul de afaceri al întreprinderii se bazează pe extracția intensivă a apei în fabricile sale, în măsura în care afectează accesul la apă pentru consumul, igiena și mijloacele de subzistență ale comunităților, acest lucru poate duce la boicoturi, plângeri și procese dăunătoare reputației.

AR 7.

Exemple de caracteristici specifice ale comunităților afectate care pot fi luate în considerare de către întreprindere atunci când răspunde la punctul 10 pot fi o comunitate afectată care este izolată fizic sau economic și este deosebit de sensibilă la bolile introduse sau care are acces limitat la servicii sociale și, prin urmare, se bazează pe infrastructura creată de întreprindere. Acest lucru se poate datora faptului că, în cazul în care terenurile lucrate de femei sunt achiziționate de întreprindere, iar plățile ajung la șefi de familie bărbați, femeile devin și mai private de drepturile lor în comunitate. De asemenea, acest lucru se poate datora faptului că comunitatea este indigenă, iar membrii săi încearcă să exercite drepturi culturale sau economice asupra terenurilor deținute sau utilizate de întreprindere – sau de una dintre entitățile cu care aceasta are o relație de afaceri – într-un context în care drepturile lor nu sunt protejate de stat. În plus, întreprinderea ia în considerare dacă diferite caracteristici se suprapun. De exemplu, caracteristici precum etnia, statutul socioeconomic, statutul de migrant și genul pot crea riscuri de prejudiciu care se suprapun pentru anumite comunități afectate sau pentru părți distincte ale comunităților afectate, deoarece comunitățile afectate au adesea un caracter eterogen.

AR 8.

În ceea ce privește punctul 11, riscurile semnificative ar putea apărea și din cauza dependenței întreprinderii de comunitățile afectate, în cazul în care evenimente cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact puternic pot declanșa efecte financiare; de exemplu, în cazul în care o catastrofă naturală duce la un accident industrial catastrofal care implică operațiunile întreprinderii, provocând daune grave comunităților afectate.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S3-1 – Politici legate de comunitățile afectate

AR 9.

Descrierea include informațiile-cheie necesare pentru a asigura o reprezentare exactă a politicilor în raport cu comunitățile afectate și, prin urmare, întreprinderea ia în considerare explicații cu privire la modificările semnificative aduse politicilor adoptate în cursul anului de raportare (de exemplu, abordări noi sau suplimentare în ceea ce privește colaborarea, procesul de diligență și măsurile corective).

AR 10.

Atunci când prezintă informații cu privire la alinierea politicilor sale la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea ia în considerare faptul că principiile directoare se referă la Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația Universală a Drepturilor Omului și cele două convenții care o pun în aplicare, precum și la Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene, la Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind populațiile indigene și tribale (OIM nr. 169) și la convențiile de bază care stau la baza acesteia și poate prezenta informații cu privire la alinierea la aceste instrumente.

AR 11.

Întreprinderea poate oferi o ilustrare a tipurilor de comunicare a politicilor sale către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, lucrătorii proprii, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, reprezentanți ai lucrătorilor), cu scopul de a se asigura că politica este accesibilă și că diferitele categorii de public înțeleg implicațiile acesteia. De asemenea, întreprinderea poate explica modul în care identifică și elimină potențialele obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice.

AR 12.

Atunci când prezintă probleme și incidente grave privind drepturile omului în legătură cu comunitățile afectate, întreprinderea ia în considerare orice litigiu legat de drepturile funciare și consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al populațiilor indigene.

Cerința de prezentare de informații S3-2 – Procese de colaborare cu comunitățile afectate cu privire la impacturi

AR 13.

Explicațiile privind modul în care întreprinderea ia în considerare și asigură respectarea dreptului populațiilor indigene la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză pot include informații cu privire la procesele de consultare cu populațiile indigene pentru a obține acest consimțământ. Întreprinderea ia în considerare modul în care consultarea include o negociere de bună credință cu populațiile indigene afectate pentru a obține consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză al acestora în cazul în care întreprinderea afectează terenurile, teritoriile sau resursele pe care populațiile indigene le dețin, le ocupă în mod obișnuit sau le utilizează în alt mod; sau le relochează de pe terenuri sau teritorii aflate în proprietate tradițională sau sub uz sau ocupație cutumiară; sau afectează sau exploatează proprietatea culturală, intelectuală, religioasă și spirituală a acestora.

AR 14.

Atunci când descrie funcția sau rolul care are responsabilitatea operațională pentru o astfel de colaborare și/sau responsabilitatea finală, întreprinderea poate indica dacă este vorba despre un rol sau o funcție specifică sau care face parte dintr-un rol sau o funcție mai amplă și dacă au fost oferite activități de consolidare a capacităților pentru a ajuta personalul să se implice în colaborare. În cazul în care nu poate identifica o astfel de poziție sau funcție, poate preciza acest lucru. Această prezentare de informații ar putea fi realizată și prin trimitere la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS 2 GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere.

AR 15.

La elaborarea prezentărilor de informații descrise la punctul 20 literele (b) și (c), pot fi luate în considerare următoarele exemple:

(a)

în ceea ce privește etapele în care are loc colaborarea, exemplele pot fi (i) stabilirea abordării de atenuare și (ii) evaluarea eficacității atenuării;

(b)

în ceea ce privește tipul de colaborare, acestea ar putea fi participarea, consultarea și/sau informarea;

(c)

în ceea ce privește frecvența colaborării, pot fi furnizate următoarele informații: faptul dacă colaborarea are loc în mod regulat, în anumite puncte ale unui proiect sau ale unui proces operațional și

(d)

în ceea ce privește rolul care are responsabilitate operațională, dacă întreprinderea solicită personalului relevant să dețină anumite competențe sau dacă oferă personalului relevant formare sau consolidare a capacităților în vederea implicării sale în colaborare. În cazul impacturilor, al riscurilor și al oportunităților semnificative pentru populațiile indigene, aceasta include formarea privind drepturile populațiilor indigene, inclusiv privind consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză.

AR 16.

Pentru a ilustra modul în care perspectivele comunităților afectate au stat la baza unor decizii sau activități specifice ale întreprinderii, întreprinderea poate oferi exemple din perioada de raportare actuală.

Cerința de prezentare de informații S3-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canalele prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările

AR 17.

În îndeplinirea cerințelor stabilite de cerința de prezentare de informații ESRS S3-3, întreprinderea se poate orienta după conținutul Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și al Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale axate pe mecanismele de remediere și de soluționare a reclamațiilor.

AR 18.

Printre canalele de semnalare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor, liniile telefonice de urgență, procesele de dialog sau alte mijloace prin care comunitățile afectate sau reprezentanții lor legitimi pot exprima preocupări cu privire la impacturi sau pot explica nevoile pe care ar dori să le abordeze întreprinderea. Acestea ar putea include canalele furnizate direct de întreprindere, în plus față de orice alte mecanisme pe care întreprinderea le poate utiliza pentru a obține informații cu privire la gestionarea impactului asupra comunităților afectate, cum ar fi auditurile de conformitate. În cazul în care întreprinderea se bazează exclusiv pe informații cu privire la existența unor astfel de canale furnizate de relațiile sale de afaceri pentru a răspunde acestei cerințe, ea poate preciza acest lucru.

AR 19.

Pentru a oferi o mai bună înțelegere a informațiilor cuprinse în ESRS S3-3, întreprinderea poate explica dacă și în ce mod comunitățile care pot fi afectate pot avea acces la canale la nivelul întreprinderii de care sunt afectate în legătură cu fiecare impact semnificativ. Printre informațiile relevante se numără informații din care să reiasă dacă comunitățile afectate pot accesa canale într-o limbă pe care o înțeleg și dacă au fost consultate în conceperea acestor canale.

AR 20.

Mecanismele părților terțe ar putea include mecanismele gestionate de guvern, ONG-uri, asociații sectoriale și alte inițiative de colaborare. Întreprinderea poate preciza dacă acestea sunt accesibile tuturor comunităților afectate care ar putea fi afectate semnificativ în mod potențial sau real de întreprindere sau persoanelor sau organizațiilor care acționează în numele acestora sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impacturile negative.

AR 21.

În ceea ce privește protecția persoanelor care utilizează mecanismele împotriva represaliilor, întreprinderea poate descrie dacă tratează plângerile în mod confidențial și cu respectarea drepturilor la confidențialitate și la protecția datelor și dacă mecanismele pot fi utilizate în mod anonim (de exemplu, prin reprezentarea de către o parte terță).

AR 22.

Atunci când prezintă procese legate de furnizarea de măsuri reparatorii pentru populațiile indigene și de facilitarea acestora, informațiile relevante includ dacă și în ce mod întreprinderea a luat în considerare obiceiurile, tradițiile, normele și sistemele lor juridice.

AR 23.

Pentru a arăta dacă și în ce mod întreprinderea știe că respectivele comunități afectate cunosc și au încredere în oricare dintre aceste canale, întreprinderea poate furniza date relevante și fiabile cu privire la eficacitatea acestor canale din perspectiva comunităților afectate. Printre exemplele de surse de informații se numără sondajele în rândul comunităților afectate care au utilizat aceste canale și nivelurile lor de satisfacție față de proces și rezultate.

AR 24.

Atunci când descrie eficacitatea canalelor prin care comunitățile afectate își pot exprima preocupările, întreprinderea se poate orienta după următoarele întrebări, pe baza „criteriilor de eficacitate pentru mecanismele nejudiciare de soluționare a reclamațiilor”, astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, în special în principiul nr. 31. Considerațiile de mai jos pot fi aplicate pentru fiecare canal în parte sau pentru sistemul colectiv de canale:

(a)

canalele au legitimitate prin asigurarea unei răspunderi adecvate pentru comportamentul echitabil al acestora și prin consolidarea încrederii părților interesate?

(b)

canalele sunt cunoscute și accesibile părților interesate?

(c)

canalele dispun de proceduri clare și cunoscute, de termene stabilite și de procese clare?

(d)

canalele asigură un acces rezonabil la surse de informații, consiliere și expertiză?

(e)

canalele oferă transparență prin furnizarea de informații suficiente atât reclamanților, cât și, dacă este cazul, pentru a răspunde unui interes public vizat?

(f)

rezultatele obținute prin intermediul canalelor sunt conforme cu drepturile omului recunoscute la nivel internațional?

(g)

întreprinderea identifică informații din canale care sprijină învățarea continuă atât în ceea ce privește îmbunătățirea canalelor, cât și prevenirea impacturilor viitoare?

(h)

întreprinderea se concentrează mai degrabă pe dialogul cu reclamanții ca mijloc de a ajunge la soluții convenite, decât pe încercarea de a stabili în mod unilateral rezultatul?

Cerința de prezentare de informații S3-4 – Adoptarea de măsuri privind impacturile semnificative asupra comunităților afectate și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și pentru urmărirea oportunităților semnificative legate de comunitățile afectate, precum și eficacitatea acestor acțiuni

AR 25.

Poate fi nevoie de timp pentru a înțelege impacturile negative și modul în care întreprinderea poate fi implicată în acestea prin intermediul lucrătorilor din lanțul valoric, precum și pentru a identifica răspunsurile adecvate și pentru a le pune în practică). Prin urmare, întreprinderea ia în considerare:

(a)

abordările sale generale și specifice în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative;

(b)

inițiativele sale sociale sau alte programe de dezvoltare menite să contribuie la impacturi pozitive semnificative suplimentare;

(c)

în ce măsură a progresat în eforturile sale în cursul perioadei de raportare și

(d)

obiectivele sale de îmbunătățire continuă.

AR 26.

Măsurile adecvate pot varia în funcție de următoarele aspecte: dacă întreprinderea produce sau contribuie la un impact semnificativ sau dacă impactul semnificativ este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile proprii printr-o relație de afaceri.

AR 27.

Având în vedere că impacturile negative semnificative care afectează comunitățile și care au avut loc în perioada de raportare pot avea legătură și cu alte entități sau operațiuni aflate în afara controlului său direct, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod încearcă să își utilizeze efectul de levier în cadrul relațiilor sale de afaceri pentru a gestiona impacturile respective. Aceasta poate include utilizarea efectului de levier comercial (de exemplu, asigurarea respectării cerințelor contractuale în cadrul relațiilor de afaceri sau punerea în aplicare a stimulentelor), alte forme de pârghie în cadrul relației (cum ar fi furnizarea de formare sau consolidarea capacităților cu privire la drepturile populațiilor indigene în beneficiul entităților cu care întreprinderea are relații de afaceri) sau efectul de pârghie colaborativ cu omologii sau cu alți actori (cum ar fi inițiativele care vizează reducerea la minimum a impactului legat de securitate asupra comunităților sau participarea la parteneriate între întreprinderi și comunități).

AR 28.

Impacturile asupra comunităților pot rezulta din problemele de mediu care sunt prezentate de întreprindere în cadrul ESRS E1-E5. Câteva exemple sunt:

(a)

ESRS E1 Schimbările climatice: Punerea în aplicare a planurilor de atenuare a schimbărilor climatice poate necesita ca întreprinderea să investească în proiecte privind energia din surse regenerabile care pot afecta terenurile, teritoriile și resursele naturale ale populațiilor indigene. În cazul în care întreprinderea nu se consultă cu populațiile indigene afectate, acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra dreptului comunităților afectate la consimțământul liber, prealabil și în cunoștință de cauză;

(b)

ESRS E2 Poluarea Întreprinderea poate avea un impact negativ asupra comunităților afectate prin faptul că nu le protejează de poluarea cauzată de o anumită unitate de producție, ceea ce le cauzează probleme de sănătate;

(c)

ESRS E3 Resursele de apă și cele marine: Întreprinderea poate avea un impact negativ asupra accesului la apă potabilă curată al comunităților atunci când extrage apă în zonele cu stres hidric;

(d)

ESRS E4 Biodiversitatea și ecosistemele Întreprinderea poate avea un impact negativ asupra mijloacelor de subzistență ale fermierilor locali prin operațiuni care contaminează solul. Printre exemplele suplimentare se numără impermeabilizarea terenurilor prin construirea de noi infrastructuri, care pot eradica specii de plante care sunt esențiale, de exemplu, pentru biodiversitatea locală sau pentru filtrarea apei pentru comunități; sau introducerea de specii invazive (plante sau animale) care pot avea un impact asupra ecosistemelor și pot provoca daune ulterioare;

(e)

ESRS E5 Utilizarea resurselor și economia circulară Întreprinderea poate avea un impact negativ asupra vieții comunităților, afectându-le sănătatea prin gestionarea defectuoasă a deșeurilor periculoase.

În cazul în care legătura dintre impactul asupra mediului și comunitățile locale este abordată în informațiile prezentate în cadrul cerințelor de prezentare de informații ESRS E1-E5, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la acestea și poate identifica în mod clar aceste informații.

AR 29.

Atunci când întreprinderea își dezvăluie participarea la o inițiativă industrială sau multipartită în cadrul acțiunilor sale de abordare a impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate prezenta modul în care inițiativa și implicarea sa vizează abordarea impactului semnificativ în cauză. Aceasta poate prezenta în cadrul ESRS S3-5 țintele relevante stabilite de inițiativă și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora.

AR 30.

Întreprinderea poate include exemple atunci când precizează dacă și modul în care ia în considerare impactul real și potențial asupra comunităților afectate în deciziile de încetare a relațiilor de afaceri și dacă și modul în care încearcă să abordeze orice impact negativ care ar putea rezulta în urma acestei încetări.

AR 31.

Atunci când prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor de gestionare a impacturilor semnificative în cursul perioadei de raportare, întreprinderea poate prezenta orice învățăminte desprinse din perioadele de raportare anterioare și actuale.

AR 32.

Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității măsurilor pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, procedurile judiciare și/sau hotărârile judecătorești aferente, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă.

AR 33.

Raportarea cu privire la eficacitate urmărește să permită înțelegerea legăturilor dintre acțiunile întreprinse de o întreprindere și gestionarea eficace a impacturilor.

AR 34.

În ceea ce privește inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru comunitățile afectate și care se bazează pe nevoile comunităților afectate, precum și în ceea ce privește progresele înregistrate în punerea în aplicare a unor astfel de inițiative sau procese, întreprinderea poate prezenta:

(a)

informații cu privire la rolul comunităților afectate și al reprezentanților legitimi și al mandatarilor credibili ai acestora și la modul în care acestea joacă un rol în deciziile privind conceperea și punerea în aplicare a acestor investiții sau programe și

(b)

informații cu privire la rezultatele pozitive preconizate sau obținute ale acestor investiții sau programe pentru comunitățile afectate.

(c)

o explicație a domeniului aproximativ de aplicare al comunităților afectate vizate de programele de investiții sociale sau de dezvoltare descrise și, după caz, justificarea pentru care au fost alese comunități selectate pentru punerea în aplicare a unui anumit program de investiții sociale sau de dezvoltare.

AR 35.

Întreprinderea poate preciza dacă inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru comunitățile afectate sunt concepute și pentru a sprijini realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. De exemplu, printr-un angajament de a promova ODD 5 al ONU pentru „realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor”, întreprinderea poate lua măsuri judicioase pentru a include femeile în procesul de consultare cu o comunitate afectată, pentru a îndeplini standardele de implicare efectivă a părților interesate, ceea ce poate contribui la capacitarea femeilor în cadrul procesului, dar și în viața lor de zi cu zi.

AR 36.

Atunci când prezintă rezultatele pozitive preconizate sau obținute în urma acțiunilor sale pentru comunitățile afectate, trebuie să se facă o distincție între dovada că anumite activități au avut loc (de exemplu, că un număr x de femei membre ale comunității au beneficiat de formare cu privire la modul în care să devină furnizori locali ai întreprinderii) și dovezi ale rezultatelor reale pentru comunitățile afectate (de exemplu, că x femei membre ale comunității au înființat întreprinderi mici și contratele lor cu întreprinderea se reînnoiesc în fiecare an).

AR 37.

Atunci când precizează dacă inițiativele sau procesele joacă, de asemenea, un rol în atenuarea impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare programe care vizează îmbunătățirea infrastructurii locale din jurul operațiunilor unei întreprinderi, cum ar fi îmbunătățirea drumurilor, ceea ce conduce la o reducere a numărului de accidente rutiere grave în care sunt implicați membri ai comunității.

AR 38.

Atunci când prezintă riscurile și oportunitățile semnificative legate de impactul întreprinderii asupra comunităților afectate sau de dependențele sale de acestea, întreprinderea poate lua în considerare următoarele:

(a)

riscurile legate de impacturile întreprinderii asupra comunităților afectate pot include expunerea la riscuri reputaționale sau legale, precum și riscurile operaționale, în cazul în care comunitățile afectate protestează împotriva relocărilor sau a pierderii accesului la terenuri, ceea ce duce la întârzieri costisitoare, boicoturi sau procese;

(b)

riscurile legate de dependențele întreprinderii de comunitățile afectate pot include perturbarea operațiunilor de afaceri în cazul în care populațiile indigene decid să își retragă consimțământul pentru un proiect de pe terenurile lor, obligând întreprinderea să modifice semnificativ sau să abandoneze proiectul;

(c)

oportunitățile de afaceri legate de impacturile întreprinderii asupra comunităților afectate pot include o finanțare mai ușoară a proiectelor și calitatea de partener privilegiat pentru comunități, guverne și alte întreprinderi și

(d)

oportunitățile de afaceri legate de dependențele întreprinderii de comunitățile afectate pot include dezvoltarea unor relații pozitive între întreprindere și populațiile indigene, care să permită extinderea proiectelor existente cu un sprijin puternic.

AR 39.

Atunci când prezintă informațiile din AR 41, întreprinderea poate lua în considerare explicații privind riscurile și oportunitățile care decurg din impactul asupra mediului sau din dependențe (a se vedea AR 31 pentru detalii suplimentare), inclusiv impacturile conexe asupra drepturilor omului (sau sociale). Printre exemple se numără riscurile reputaționale care decurg din impactul deversărilor poluante negestionate asupra sănătății comunităților; sau efectele financiare ale protestelor care pot perturba sau întrerupe activitățile unei întreprinderi, de exemplu, ca răspuns la operațiunile din zonele cu stres hidric care pot afecta viețile comunităților afectate.

AR 40.

Atunci când precizează dacă dependențele se transformă în riscuri, întreprinderea ia în considerare evoluțiile externe.

AR 41.

Atunci când prezintă politici, acțiuni, resurse și ținte legate de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative, în cazurile în care riscurile și oportunitățile decurg dintr-un impact semnificativ, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la prezentările sale de informații privind politicile, acțiunile și resursele și țintele în legătură cu impactul respectiv.

AR 42.

Întreprinderea ia în considerare dacă și în ce mod procesele sale de gestionare a riscurilor semnificative legate de comunitățile afectate sunt integrate în procesele sale existente de gestionare a riscurilor.

AR 43.

Atunci când prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor semnificative, întreprinderea poate prezenta ce funcții interne sunt implicate în gestionarea impacturilor și ce tipuri de măsuri întreprinde pentru a aborda impacturile negative și a promova impacturile pozitive.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S3-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

AR 44.

Atunci când prezintă informații cu privire la ținte în conformitate cu punctul 38, întreprinderea poate prezenta:

(a)

rezultatele preconizate a fi obținute în viața comunităților afectate, fiind cât mai specifice posibil;

(b)

stabilitatea în timp a țintelor în ceea ce privește definițiile și metodologiile pentru a permite comparabilitatea în timp;

(c)

standardele sau angajamentele pe care se bazează țintele (de exemplu, coduri de conduită, politici de aprovizionare, cadre globale sau coduri ale sectorului).

AR 45.

Țintele legate de riscurile și oportunitățile semnificative pot fi identice sau diferite de țintele legate de impacturile semnificative. De exemplu, o țintă de restabilire deplină a mijloacelor de subzistență ale comunităților afectate în urma relocării ar putea, pe de o parte, să reducă impactul asupra comunităților respective și, pe de altă parte, să reducă riscurile asociate, cum ar fi protestele din partea comunităților.

AR 46.

De asemenea, întreprinderea poate face distincție între țintele pe termen scurt, mediu și lung care acoperă același angajament de politică. De exemplu, întreprinderea poate avea ca obiectiv principal angajarea membrilor comunității într-o mină locală, obiectivul pe termen lung fiind de a asigura personal de la nivel local în proporție de 100 % până în 2025, iar obiectivul pe termen lung fiind de a adăuga x % din angajații locali în fiecare an și până în 2025.

AR 47.

Atunci când modifică sau înlocuiește o țintă în perioada de raportare, întreprinderea poate explica modificarea prin corelarea acesteia cu modificări semnificative ale modelului de afaceri sau cu modificări mai ample ale standardului sau legislației acceptat(e) din care este derivată ținta pentru a furniza informații contextuale conform ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice.

ESRS S4

CONSUMATORII ȘI UTILIZATORII FINALI

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali

Cerința de prezentare de informații S4-2 – Procese de colaborare cu consumatorii și utilizatorii finali cu privire la impacturi

Cerința de prezentare de informații S4-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canale prin care consumatorii și utilizatorii finali își pot exprima preocupările

Cerința de prezentare de informații S4-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali, precum și eficacitatea acestor măsuri

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S4-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

Obiectiv

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali

Cerința de prezentare de informații S4-2 – Procese de colaborare cu consumatorii și utilizatorii finali cu privire la impacturi

Cerința de prezentare de informații S4-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canale prin care consumatorii și utilizatorii finali își pot exprima preocupările

Cerința de prezentare de informații S4-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative și abordări pentru atenuarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali, precum și eficacitatea acestor măsuri și abordări

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S4-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarației privind durabilitatea să înțeleagă impacturile semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, precum și riscurile și oportunitățile semnificative aferente, inclusiv:

(a)

modul în care întreprinderea afectează consumatorii și/sau utilizatorii finali ai produselor și/sau serviciilor sale (denumiți în prezentul standard „consumatori și utilizatori finali”), în ceea ce privește impacturile pozitive și negative semnificative, reale sau potențiale;

(b)

orice acțiune întreprinsă pentru prevenirea, atenuarea sau remedierea impacturilor negative reale sau potențiale, precum și rezultatul unor astfel de acțiuni, și pentru abordarea riscurilor și a oportunităților;

(c)

natura, tipul și amploarea riscurilor și oportunităților semnificative ale întreprinderii legate de impactul său și de dependențele sale de consumatori și de utilizatorii finali, precum și modul în care întreprinderea gestionează aceste riscuri și oportunități și

(d)

efectele financiare asupra întreprinderii pe termen scurt, mediu și lung ale riscurilor și oportunităților semnificative care decurg din impacturile întreprinderii asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și dependențele de aceștia.

2.

Pentru a îndeplini obiectivul, prezentul [proiect de] standard impune o explicație a abordării generale pe care întreprinderea o adoptă pentru a identifica și a gestiona orice impact semnificativ real și potențial asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali în legătură cu produsele și/sau serviciile sale în ceea ce privește:

(a)

impacturile legate de informare pentru consumatori și/sau utilizatorii finali [de exemplu, confidențialitatea, libertatea de exprimare și accesul la informații (de calitate)];

(b)

siguranța personală a consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali (de exemplu, sănătatea și siguranța, securitatea unei persoane și protecția copiilor);

(c)

incluziunea socială a consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali (de exemplu, nediscriminarea, accesul la produse și servicii și practicile de comercializare responsabile).

3.

Prezentul [proiect de] standard impune, de asemenea, o explicație a modului în care aceste impacturi, precum și dependențele întreprinderii de consumatori și/sau de utilizatorii finali, pot crea riscuri sau oportunități semnificative pentru întreprindere. De exemplu, impacturile negative asupra reputației produselor și/sau serviciilor întreprinderii pot fi nocive pentru performanța comercială a acesteia, în timp ce încrederea în produse și/sau servicii poate aduce beneficii comerciale, cum ar fi creșterea vânzărilor sau extinderea bazei viitoare de consumatori.

4.

Utilizarea ilegală sau abuzivă a produselor și serviciilor întreprinderii de către consumatori și utilizatorii finali nu intră în domeniul de aplicare al prezentului standard.

Interacțiuni cu alte ESRS

5.

Prezentul standard se aplică atunci când impacturile semnificative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și/sau riscurile și oportunitățile semnificative legate de aceștia au fost identificate prin procesul de evaluare a semnificației prevăzut în ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general.

6.

Prezentul standard se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Cerințe generale și cu ESRS 2, precum și cu ESRS S1 Forța de muncă proprie, ESRS S2 Lucrătorii din lanțul valoric și cu ESRS S3 Comunitățile afectate.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

7.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind strategia (SBM). Informațiile rezultate sunt prezentate împreună cu informațiile prevăzute de ESRS 2, cu excepția SBM-3 Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri, pentru care întreprinderea are opțiunea de a prezenta informațiile împreună cu informațiile prezentate la nivel tematic.

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

8.

Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-2 punctul 43, întreprinderea prezintă modul în care interesele, punctele de vedere și drepturile consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali, inclusiv respectarea drepturilor omului, contribuie la strategia sa și la modelul său de afaceri. Consumatorii și/sau utilizatorii finali reprezintă un grup principal de părți interesate afectate.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

9.

Atunci când răspunde la ESRS 2 SBM-3 punctul 48, întreprinderea prezintă:

(a)

dacă și în ce mod impacturile reale și potențiale asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali, astfel cum au fost identificate în cerințele de prezentare de informații ESRS 2 IRO-1 Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative: (i) provin din strategia și modelul de afaceri ale întreprinderii sau sunt legate de acestea și (ii) stau la baza strategiei și a modelului de afaceri ale întreprinderii și contribuie la adaptarea acestora și

(b)

relația dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturi și dependențe de consumatori și/sau utilizatorii finali și strategia și modelul său de afaceri.

10.

Atunci când îndeplinește cerințele de la punctul 48, întreprinderea precizează dacă toți consumatorii și/sau utilizatorii finali care riscă să fie afectați în mod semnificativ de întreprindere, inclusiv de impacturi care au legătură cu operațiunile proprii ale întreprinderii și cu lanțul său valoric, inclusiv prin intermediul produselor sau serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri, sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentării sale de informații în temeiul ESRS 2. În plus, întreprinderea prezintă următoarele informații:

(a)

o scurtă descriere a tipurilor de consumatori și/sau utilizatori finali care fac obiectul unui impact semnificativ al operațiunilor sale sau prin intermediul lanțului său valoric și precizează dacă aceștia sunt:

i.

consumatori și/sau utilizatori finali ai produselor care sunt în mod inerent dăunătoare pentru oameni și/sau care cresc riscurile de boli cronice;

ii.

consumatori și/sau utilizatori finali de servicii care pot afecta negativ drepturile lor la confidențialitate, la protecția datelor lor cu caracter personal, la libertatea de exprimare și la nediscriminare;

iii.

consumatori și/sau utilizatori finali care depind de informații exacte și accesibile referitoare la produse sau servicii, cum ar fi manualele și etichetele produselor, pentru a evita utilizarea potențial dăunătoare a unui produs sau serviciu;

iv.

consumatori și/sau utilizatori finali care sunt deosebit de vulnerabili la impacturi asupra sănătății sau a confidențialității sau la impactul strategiilor de comercializare și de vânzare, cum ar fi copiii sau persoanele vulnerabile din punct de vedere financiar;

(b)

în cazul impacturilor negative semnificative, indiferent dacă acestea sunt (i) larg răspândite sau sistemice în contexte în care întreprinderea își vinde sau își furnizează produsele sau serviciile (de exemplu, supravegherea de stat care afectează confidențialitatea utilizatorilor de servicii) sau (ii) legate de incidente individuale (de exemplu, un defect legat de un anumit produs) sau de relații de afaceri specifice (de exemplu, un partener de afaceri utilizează marketingul care vizează în mod necorespunzător tinerii consumatori);

(c)

în cazul impacturilor pozitive semnificative, o scurtă descriere a activităților care au ca rezultat impacturile pozitive (de exemplu, proiectarea produsului care îi îmbunătățește accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități) și a tipurilor de consumatori și/sau utilizatori finali care sunt afectați pozitiv sau care ar putea fi afectați pozitiv; întreprinderea poate indica, de asemenea, dacă impacturile pozitive au loc în anumite țări sau regiuni și

(d)

orice riscuri și oportunități semnificative pentru întreprinderi care decurg din impacturile asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și dependențele de aceștia.

11.

Atunci când descrie principalele tipuri de consumatori și/sau utilizatori finali care sunt sau ar putea fi afectați negativ, pe baza evaluării semnificației prevăzute în ESRS 2 IRO-1, întreprinderea prezintă dacă și în ce mod a dezvoltat o înțelegere a modului în care consumatorii și/sau utilizatorii finali cu caracteristici specifice sau cei care utilizează anumite produse sau servicii pot fi expuși unui risc mai mare de prejudiciu.

12.

Întreprinderea precizează care dintre riscurile și oportunitățile sale semnificative care decurg din impacturile și dependențele de consumatori și/sau de utilizatorii finali, dacă există, se referă mai degrabă la grupuri specifice de consumatori și/sau utilizatori finali (de exemplu, anumite grupe de vârstă) decât la toți consumatorii și/sau utilizatorii finali.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali

13.

Întreprinderea își descrie politicile adoptate pentru gestionarea impacturilor semnificative ale produselor și/sau serviciilor sale asupra consumatorilor și utilizatorilor finali, precum și riscurile și oportunitățile semnificative asociate.

14.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează în mod specific identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor semnificative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali, precum și politici care vizează riscurile sau oportunitățile semnificative legate de consumatorii și/sau utilizatorii finali.

15.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 13 conține informații cu privire la politicile întreprinderii de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de consumatori și/sau utilizatori finali, în conformitate cu ESRS 2 MDR-P Politici adoptate pentru gestionarea aspectelor de durabilitate semnificative. În plus, întreprinderea precizează dacă aceste politici vizează grupuri specifice sau toți consumatorii și/sau utilizatorii finali.

16.

Întreprinderea își descrie angajamentele în materie de politici privind drepturile omului (123) care sunt relevante pentru consumatori și/sau utilizatorii finali, inclusiv procesele și mecanismele de monitorizare a conformității cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, cu Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale. În prezentarea de informații, aceasta se concentrează asupra aspectelor semnificative în raport cu elementele de mai jos, precum și asupra abordării sale generale în ceea ce privește (124):

(a)

respectarea drepturilor omului în cazul consumatorilor și/sau al utilizatorilor finali;

(b)

colaborarea cu consumatorii și/sau utilizatorii finali și

(c)

măsuri care să asigure și/sau să permită remedierea impacturilor asupra drepturilor omului.

17.

Întreprinderea prezintă dacă și în ce mod politicile sale cu privire la consumatori și/sau utilizatorii finali sunt aliniate la instrumentele recunoscute la nivel internațional relevante pentru consumatori și/sau utilizatorii finali, inclusiv la Principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind afacerile și drepturile omului. Întreprinderea prezintă, de asemenea, măsura în care au fost raportate în lanțul său valoric din amonte și din aval cazurile de nerespectare a Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, a Declarației OIM cu privire la principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă sau a Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale care implică consumatori și/sau utilizatori finali și, dacă este cazul, precizează natura acestor cazuri (125).

Cerința de prezentare de informații S4-2 – Procese de colaborare cu consumatorii și utilizatorii finali cu privire la impacturi

18.

Întreprinderea prezintă procesele sale generale de colaborare cu consumatorii, utilizatorii finali și reprezentanții acestora cu privire la impacturile reale și potențiale asupra acestora.

19.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite să se înțeleagă dacă și modul în care întreprinderea colaborează, în cadrul procesului său continuu de diligență, cu consumatorii și/sau utilizatorii finali, cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatari credibili în ceea ce privește impacturile semnificative, reale și potențiale, pozitive și/sau negative care îi afectează sau sunt de natură să îi afecteze, precum și dacă și în ce mod perspectivele consumatorilor și ale utilizatorilor finali sunt luate în considerare în procesele decizionale ale întreprinderii.

20.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod perspectivele consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali contribuie la deciziile sau activitățile menite să gestioneze impacturile semnificative reale și potențiale asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali. Aceasta include, după caz, o explicație cu privire la următoarele:

(a)

dacă are loc o colaborare directă cu consumatorii și/sau utilizatorii finali afectați sau cu reprezentanții lor legitimi sau cu mandatarii credibili care au cunoștințe despre situația lor;

(b)

etapa (etapele) în care are loc colaborarea, tipul de colaborare și frecvența acesteia;

(c)

funcția și rolul cel mai înalt în cadrul întreprinderii care are responsabilitatea operațională de a se asigura că are loc această colaborare și că rezultatele acesteia stau la baza abordării întreprinderii și

(d)

dacă este cazul, modul în care întreprinderea evaluează eficacitatea colaborării sale cu consumatorii și/sau utilizatorii finali și, dacă este relevant, orice acorduri sau rezultate ale acestei colaborări.

21.

După caz, întreprinderea prezintă măsurile pe care le ia pentru a înțelege perspectivele consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali care pot fi deosebit de vulnerabili la impact și/sau marginalizați (de exemplu, persoanele cu dizabilități, copiii etc.).

22.

În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un proces general de colaborare cu consumatorii și/sau cu utilizatorii finali, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de proces.

Cerința de prezentare de informații S4-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canale prin care consumatorii și utilizatorii finali își pot exprima preocupările

23.

Întreprinderea descrie procesele pe care le-a instituit pentru a asigura sau a coopera în vederea remedierii efectelor negative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali cu care întreprinderea are legătură, precum și canalele aflate la dispoziția consumatorilor și a utilizatorilor finali pentru a-și exprima preocupările și pentru ca acestea să fie abordate.

24.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a mijloacelor formale prin care consumatorii și/sau utilizatorii finali își pot face cunoscute preocupările și nevoile direct întreprinderii și/sau prin care întreprinderea sprijină disponibilitatea unor astfel de canale (de exemplu, mecanisme de soluționare a reclamațiilor) prin relațiile sale de afaceri, a modului de colaborare ulterioară cu acești consumatori și/sau utilizatori finali în ceea ce privește aspectele semnalate și eficacitatea acestor canale.

25.

Întreprinderea descrie:

(a)

abordarea sa generală și procesele de asigurare a măsurilor reparatorii sau a contribuției la acestea în cazul în care a constatat că a cauzat sau a contribuit la un impact negativ semnificativ asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea evaluează eficacitatea măsurii corective oferite;

(b)

orice canale specifice pe care le instituie astfel încât consumatorii și/sau utilizatorii finali să își exprime preocupările sau nevoile direct întreprinderii și ca acestea să fie abordate, inclusiv dacă acestea sunt stabilite de întreprinderea însăși și/sau prin participarea la mecanisme ale terților;

(c)

procesele sale prin care întreprinderea sprijină sau impune disponibilitatea unor astfel de canale prin relațiile sale de afaceri și

(d)

modul în care urmărește și monitorizează problemele ridicate și abordate și modul în care asigură eficacitatea canalelor, inclusiv prin implicarea părților interesate care sunt utilizatori vizați.

26.

Întreprinderea precizează dacă și în ce mod evaluează că respectivii consumatori și/sau utilizatori finali cunosc și au încredere în aceste structuri sau procese, ca modalitate de a-și exprima preocupările sau nevoile și de soluționare a acestora. În plus, întreprinderea precizează dacă a instituit politici pentru a proteja persoanele împotriva represaliilor atunci când utilizează astfel de structuri sau procese. În cazul în care aceste informații au fost prezentate în conformitate cu ESRS G1-1, întreprinderea poate face trimitere la informațiile respective.

27.

În cazul în care întreprinderea nu poate prezenta informațiile solicitate mai sus deoarece nu a adoptat un canal de exprimare a preocupărilor și/sau nu sprijină disponibilitatea mecanismelor prin relațiile sale de afaceri, ea precizează acest lucru. Aceasta poate prezenta un interval de timp în care intenționează să instituie un astfel de canal sau proces.

Cerința de prezentare de informații S4-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali, precum și eficacitatea acestor măsuri

28.

Întreprinderea prezintă modul în care ia măsuri pentru a aborda impacturile semnificative asupra consumatorilor și a utilizatorilor finali, pentru a gestiona riscurile semnificative și pentru a urmări oportunități semnificative legate de consumatori și de utilizatorii finali, precum și eficacitatea acțiunilor respective.

29.

Această cerință de prezentare de informații are un dublu obiectiv. În primul rând, ea trebuie să permită înțelegerea tuturor acțiunilor și inițiativelor prin care întreprinderea urmărește:

(a)

să prevină, să atenueze și să remedieze impacturile negative semnificative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și/sau

(b)

să obțină impacturi pozitive semnificative pentru consumatori și/sau utilizatorii finali.

În al doilea rând, ea trebuie să ofere o înțelegere a modului în care întreprinderea abordează riscurile semnificative și urmărește oportunitățile semnificative legate de consumatori și/sau de utilizatorii finali.

30.

Întreprinderea furnizează o descriere succintă a planurilor de acțiune și a resurselor pentru gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatorii finali, în conformitate cu ESRS 2 MDR-A Acțiuni și resurse privind aspectele de durabilitate semnificative.

31.

În ceea ce privește impacturile semnificative, întreprinderea descrie:

(a)

acțiunile întreprinse, planificate sau în desfășurare pentru a preveni, a atenua sau a remedia efectele negative semnificative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali;

(b)

dacă și în ce mod a luat măsuri pentru a asigura sau a permite măsuri de remediere în legătură cu un impact semnificativ real;

(c)

orice acțiuni sau inițiative suplimentare pe care le-a instituit cu scopul principal de a contribui în mod pozitiv la îmbunătățirea rezultatelor sociale pentru consumatori și/sau utilizatorii finali și

(d)

modul în care urmărește și evaluează eficacitatea acestor acțiuni și inițiative în ceea ce privește obținerea rezultatelor preconizate pentru consumatori și/sau utilizatorii finali.

32.

În ceea ce privește punctul 28, întreprinderea descrie:

(a)

procesele prin care identifică acțiunile necesare și adecvate ca răspuns la un anumit impact negativ real sau potențial asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali;

(b)

abordarea sa în ceea ce privește luarea de măsuri în legătură cu impacturile negative semnificative specifice asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali, inclusiv orice acțiune legată de practici sale în ceea ce privește proiectarea produselor, comercializarea sau vânzările, precum și dacă va fi necesară o acțiune mai amplă la nivel de sector sau de colaborare cu alte părți relevante și

(c)

modul în care se asigură că procesele de furnizare sau de facilitare a măsurilor reparatorii în cazul impacturilor negative semnificative sunt disponibile și eficace în ceea ce privește punerea în aplicare și rezultatele acestora.

33.

În ceea ce privește riscurile și oportunitățile semnificative, întreprinderea descrie:

(a)

ce măsuri sunt planificate sau în curs pentru a atenua riscurile semnificative pentru întreprindere care decurg din impacturile și dependențele sale de consumatori și utilizatorii finali și modul în care aceasta urmărește eficacitatea în practică și

(b)

ce măsuri sunt planificate sau în curs pentru a urmări oportunități semnificative pentru întreprindere în ceea ce privește consumatorii și/sau utilizatorii finali.

34.

Întreprinderea precizează și în ce mod ia măsuri pentru a evita producerea sau contribuirea la un impact negativ semnificativ asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali prin practicile proprii, inclusiv, după caz, în ceea ce privește comercializarea, vânzările și utilizarea datelor. Aceasta poate include prezentarea abordării adoptate atunci când apar tensiuni între prevenirea sau atenuarea impacturilor negative semnificative și alte presiuni comerciale.

35.

Atunci când elaborează această prezentare de informații, întreprinderea ia în considerare dacă au fost raportate probleme și incidente grave privind drepturile omului în legătură cu consumatorii săi și/sau utilizatorii săi finali și, dacă este cazul, le prezintă (126).

36.

Atunci când evaluează eficacitatea unei acțiuni prin stabilirea unei ținte, în contextul prezentării informațiilor necesare în temeiul punctului 32 litera (c), întreprinderea ia în considerare ESRS 2 Urmărirea eficacității politicilor și a acțiunilor prin intermediul țintelor.

37.

Întreprinderea prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor sale semnificative, cu informații care permit utilizatorilor să înțeleagă modul în care sunt gestionate impacturile semnificative.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S4-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

38.

Întreprinderea prezintă eventualele ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pe care le-a stabilit în legătură cu:

(a)

reducerea impacturilor negative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și/sau

(b)

promovarea impacturilor pozitive asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și/sau

(c)

gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative în legătură cu consumatorii și/sau utilizatorii finali.

39.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite o înțelegere a măsurii în care întreprinderea utilizează ținte încadrate în timp și orientate spre rezultate pentru a stimula și a măsura progresele înregistrate în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative și/sau promovarea impacturilor pozitive asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și/sau în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative legate de consumatori și/sau utilizatorii finali.

40.

Descrierea succintă a țintelor de gestionare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților sale semnificative legate de consumatori și/sau utilizatorii finali conține cerințele de prezentare de informații definite în ESRS 2 MDR-T.

41.

Întreprinderea prezintă procesul de stabilire a țintelor, inclusiv dacă și în ce mod întreprinderea a colaborat direct cu consumatorii și/sau utilizatorii finali, cu reprezentanții legitimi ai acestora sau cu mandatari credibili care au informații despre situația lor în:

(a)

stabilirea unor astfel de ținte;

(b)

urmărirea performanței întreprinderii în raport cu acestea și

(c)

identificarea, dacă este cazul, a învățămintelor sau îmbunătățirilor rezultate din performanța întreprinderii.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS S4 Consumatorii și utilizatorii finali. Acesta sprijină aplicarea cerințelor prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

Obiectiv

AR 1.

Întreprinderea poate evidenția aspecte speciale relevante pentru un impact semnificativ pentru o perioadă mai scurtă de timp, de exemplu inițiative privind sănătatea și siguranța consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali în ceea ce privește contaminarea unui produs sau încălcarea gravă a confidențialității din cauza unei scurgeri masive de date.

AR 2.

Prezentarea generală a aspectelor sociale și a celor privind drepturile omului prevăzută la punctul 2 nu este menită să implice faptul că toate aceste aspecte ar trebui prezentate în fiecare cerință de prezentare de informații din prezentul standard. Mai degrabă, acesta oferă o listă de aspecte pe care întreprinderea trebuie să le ia în considerare în evaluarea semnificației (cf. ESRS 1 capitolul 3 Dubla semnificație ca bază pentru prezentarea de informații privind durabilitatea și ESRS 2 IRO-1) legate de consumatori și de utilizatorii finali și, ulterior, să le prezinte drept impacturi, riscuri și oportunități semnificative care intră în domeniul de aplicare al prezentului standard.

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Strategia

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-2 – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

AR 3.

ESRS 2 SBM-2 impune întreprinderii să ofere o înțelegere a măsurii și a modului în care consideră dacă strategia și modelul său de afaceri joacă un rol în crearea, exacerbarea sau (din contră) atenuarea impacturilor semnificative asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali și dacă și în ce mod modelul de afaceri și strategia sunt adaptate pentru a aborda aceste impacturi semnificative.

AR 4.

Deși este posibil ca respectivii consumatori și/sau utilizatori finali să nu colaboreze cu întreprinderea la nivelul strategiei sau al modelului său de afaceri, opiniile lor pot sta la baza evaluării de către întreprindere a strategiei și a modelului său de afaceri. Întreprinderea poate să ia în considerare prezentarea de informații cu privire la opiniile reprezentanților legitimi (reali sau potențiali) sau la opiniile mandatarilor credibili ai consumatorilor și/sau ai utilizatorilor finali afectați în mod semnificativ care au cunoștințe cu privire la situația lor.

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 SBM-3 - Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul de afaceri

AR 5.

Impacturile asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali pot proveni din strategia sau din modelul de afaceri al întreprinderii în diferite moduri. De exemplu, impacturile se pot referi la propunerea de valoare a întreprinderii (de exemplu, furnizarea de platforme online cu potențial de prejudicii online și offline), la lanțul său valoric (de exemplu, rapiditatea dezvoltării de produse sau servicii sau furnizarea de proiecte, cu riscuri pentru sănătate și siguranță) sau la structura costurilor și modelul de venituri (de exemplu, stimulente de maximizare a vânzărilor care pun în pericol consumatorii).

AR 6.

Impacturile asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali care provin din strategie sau din modelul de afaceri pot genera, de asemenea, riscuri semnificative pentru întreprindere. De exemplu, în cazul în care modelul de afaceri al întreprinderii se bazează pe stimularea forței sale de vânzări să vândă rapid volume mari de produs sau serviciu (de exemplu, carduri de credit sau medicamente pentru durere), iar acest lucru duce la prejudicii pe scară largă pentru consumatori, întreprinderea se poate confrunta cu procese și cu prejudicierea reputației, ceea ce îi afectează activitatea și credibilitatea în viitor.

AR 7.

Exemplele de caracteristici specifice ale consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali care pot fi luate în considerare de întreprindere atunci când răspunde la punctul 11 includ consumatorii și/sau utilizatorii finali tineri care ar putea fi mai susceptibili de suferi impacturi asupra dezvoltării lor fizice și mintale sau care nu dispun de cunoștințe financiare și pot fi mai predispuși la vânzări sau practici de comercializare abuzive. Tot aici se pot regăsi femeile într-un context în care femeile sunt discriminate în mod sistematic în ceea ce privește accesul lor la anumite servicii sau comercializarea anumitor produse.

AR 8.

În ceea ce privește punctul 12, riscurile ar putea apărea din cauza dependenței întreprinderii de consumatori și/sau utilizatorii finali, în cazul în care evenimente cu probabilitate redusă de producere, dar cu impact puternic pot declanșa efecte financiare; de exemplu, în cazul în care o pandemie globală are efecte grave asupra mijloacelor de subzistență ale unor consumatori, ceea ce duce la schimbări majore ale modelelor de consum.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații S4-1 – Politici privind consumatorii și utilizatorii finali

AR 9.

Descrierea include informațiile-cheie necesare pentru a asigura o reprezentare exactă a politicilor în raport cu consumatorii și utilizatorii finali și, prin urmare, întreprinderea ia în considerare explicații cu privire la modificările semnificative aduse politicilor adoptate în cursul anului de raportare (de exemplu, așteptări noi pentru clienții corporativi, abordări noi sau suplimentare în ceea ce procesul de diligență și măsurile reparatorii).

AR 10.

Politica poate lua forma unei politici de sine stătătoare privind consumatorii și/sau utilizatorii finali sau poate fi inclusă într-un document mai amplu, cum ar fi un cod de etică sau o politică generală de durabilitate care a fost deja prezentată de întreprindere ca parte a unui alt ESRS. În aceste cazuri, întreprinderea furnizează o referință încrucișată exactă pentru a identifica aspectele politicii care îndeplinesc cerințele din această Cerință de prezentare de informații.

AR 11.

Atunci când prezintă informații cu privire la alinierea politicilor sale la Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, întreprinderea ia în considerare faptul că principiile directoare se referă la Carta internațională a drepturilor omului, care constă în Declarația Universală a Drepturilor Omului și cele două convenții care o pun în aplicare și poate prezenta informații cu privire la alinierea la aceste instrumente.

AR 12.

Atunci când prezintă modul în care sunt integrate politicile externe, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare politicile interne privind vânzările și distribuția și alinierea la alte politici relevante pentru consumatori și/sau utilizatorii finali. Întreprinderea ia în considerare, de asemenea, politicile sale de protejare a veridicității și utilității informațiilor furnizate consumatorilor și/sau utilizatorilor finali potențiali și reali, atât înainte, cât și după vânzare.

AR 13.

Întreprinderea poate oferi o ilustrare a tipurilor de comunicare a politicilor sale către persoanele, grupurile de persoane sau entitățile pentru care sunt relevante, fie pentru că trebuie să le pună în aplicare (de exemplu, angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, lucrătorii proprii, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, reprezentanți ai lucrătorilor), cu scopul de a se asigura că politica este accesibilă și că diferitele categorii de public înțeleg implicațiile acesteia. De asemenea, întreprinderea poate explica modul în care identifică și elimină potențialele obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice.

Cerința de prezentare de informații S4-2 – Procese de colaborare cu consumatorii și utilizatorii finali cu privire la impacturi

AR 14.

Printre mandatarii credibili care cunosc interesele, experiențele sau perspectivele consumatorilor și utilizatorilor finali s-ar putea număra organismele de protecție a consumatorilor pentru anumiți consumatori.

AR 15.

Atunci când descrie funcția sau rolul care are responsabilitatea operațională pentru o astfel de colaborare și/sau responsabilitatea finală, întreprinderea poate indica dacă este vorba despre un rol sau o funcție specifică sau care face parte dintr-un rol sau o funcție mai amplă și dacă au fost oferite activități de consolidare a capacităților pentru a ajuta personalul să se implice în colaborare. În cazul în care nu poate identifica o astfel de poziție sau funcție, poate preciza acest lucru. Această prezentare de informații ar putea fi realizată și prin trimitere la informațiile prezentate în conformitate cu ESRS 2 GOV-1 Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere.

AR 16.

La elaborarea prezentărilor de informații descrise la punctul 20 literele (b) și (c), pot fi luate în considerare următoarele exemple:

(a)

în ceea ce privește etapa (etapele) în care are loc colaborarea, exemple ar putea fi stabilirea abordărilor de atenuare sau evaluarea eficacității acestora;

(b)

în ceea ce privește tipul de colaborare, acestea ar putea fi participarea, consultarea și/sau informarea;

(c)

în ceea ce privește frecvența colaborării, pot fi furnizate următoarele informații: dacă colaborarea are loc în mod regulat, în anumite puncte ale unui proiect sau ale unui proces operațional, precum și dacă aceasta are loc ca răspuns la cerințele legale și/sau ca răspuns la solicitările părților interesate și dacă rezultatul colaborării este integrat în procesele decizionale ale întreprinderii și

(d)

în ceea ce privește rolul care are responsabilitate operațională, dacă întreprinderea solicită personalului relevant să dețină anumite competențe sau dacă oferă personalului relevant formare sau consolidare a capacităților în vederea implicării sale în colaborare.

AR 17.

Pentru a ilustra modul în care perspectivele consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali u stat la baza unor decizii sau activități specifice ale întreprinderii, întreprinderea poate oferi exemple din perioada de raportare actuală.

Cerința de prezentare de informații S4-3 – Procese de remediere a impacturilor negative și canale prin care consumatorii și utilizatorii finali își pot exprima preocupările

AR 18.

În îndeplinirea cerințelor stabilite de criteriile de prezentare de informații din ESRS S4-3, întreprinderea se poate orienta după conținutul Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și al Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale axate pe mecanismele de remediere și de soluționare a reclamațiilor.

AR 19.

Printre canalele de semnalare a preocupărilor sau a nevoilor se numără mecanismele de soluționare a reclamațiilor, liniile telefonice de urgență, procesele de dialog sau alte mijloace prin care consumatorii și/sau utilizatorii finali sau reprezentanții lor legitimi pot exprima preocupări cu privire la impacturi sau pot explica nevoile pe care ar dori să le abordeze întreprinderea. Acestea ar putea include canalele furnizate direct de întreprindere și trebuie să fie prezentate în plus față de orice alte mecanisme pe care întreprinderea le poate utiliza pentru a obține informații cu privire la gestionarea impactului asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali, cum ar fi auditurile de conformitate. În cazul în care întreprinderea se bazează exclusiv pe informații cu privire la existența unor astfel de canale furnizate de relațiile sale de afaceri pentru a răspunde acestei cerințe, ea poate preciza acest lucru.

AR 20.

Pentru a oferi o mai bună înțelegere a informațiilor cuprinse în ESRS S4-3, întreprinderea poate furniza informații dacă și în ce mod consumatorii și/sau utilizatorii finali care pot fi afectați pot avea acces la canale la nivelul întreprinderii de care sunt afectați în legătură cu fiecare impact semnificativ.

AR 21.

Mecanismele părților terțe ar putea include mecanismele gestionate de guvern, ONG-uri, asociații sectoriale și alte inițiative de colaborare. În ceea ce privește domeniul de aplicare al acestor mecanisme, întreprinderea poate preciza dacă acestea sunt accesibile tuturor consumatorilor și/sau utilizatorilor finali care ar putea fi afectați în mod semnificativ potențial sau efectiv de întreprindere sau persoanelor sau organizațiilor care acționează în numele lor sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impacturile negative și prin intermediul cărora consumatorii și/sau utilizatorii finali (sau persoanele sau organizațiile care acționează în numele lor sau care sunt în alt mod în măsură să aibă cunoștință de impactul negativ) pot formula plângeri sau preocupări legate de activitățile proprii ale întreprinderii.

AR 22.

În ceea ce privește protecția persoanelor care utilizează mecanismele împotriva represaliilor, întreprinderea poate descrie dacă tratează plângerile în mod confidențial și cu respectarea drepturilor la confidențialitate și la protecția datelor și dacă permit consumatorilor și/sau utilizatorilor finali să le utilizeze în mod anonim (de exemplu, prin reprezentarea de către o parte terță).

AR 23.

Pentru preciza dacă și în ce mod întreprinderea știe că respectivii consumatori și/sau utilizatori finali cunosc și au încredere în oricare dintre aceste canale, întreprinderea poate furniza date relevante și fiabile cu privire la eficacitatea acestor canale din perspectiva consumatorilor și/sau utilizatorilor finali. Printre exemplele de surse de informații se numără sondajele în rândul consumatorilor și/sau utilizatorilor finali care au utilizat aceste canale și nivelurile lor de satisfacție față de proces și rezultate. Pentru a ilustra nivelul de utilizare a acestor canale, întreprinderea poate prezenta numărul de plângeri primite de la consumatori și/sau de la utilizatorii finali în cursul perioadei de raportare.

AR 24.

Atunci când descrie eficacitatea canalelor prin care consumatorii și/sau utilizatorii finali își pot exprima preocupările, întreprinderea se poate orienta după următoarele întrebări, pe baza „criteriilor de eficacitate pentru mecanismele nejudiciare de soluționare a reclamațiilor”, astfel cum sunt prevăzute în Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului. Considerațiile de mai jos pot fi aplicate pentru fiecare canal în parte sau pentru sistemul colectiv de canale:

(a)

canalele au legitimitate prin asigurarea unei răspunderi adecvate pentru comportamentul echitabil al acestora și prin consolidarea încrederii părților interesate?

(b)

canalele sunt cunoscute și accesibile părților interesate?

(c)

canalele dispun de proceduri cunoscute, de termene stabilite și de procese clare?

(d)

canalele asigură un acces rezonabil la surse de informații, consiliere și expertiză?

(e)

canalele oferă transparență prin furnizarea de informații suficiente atât reclamanților, cât și, dacă este cazul, pentru a răspunde unui interes public vizat?

(f)

rezultatele obținute prin intermediul canalelor sunt conforme cu drepturile omului recunoscute la nivel internațional?

(g)

întreprinderea identifică informații din canale care sprijină învățarea continuă atât în ceea ce privește îmbunătățirea canalelor, cât și prevenirea impacturilor viitoare?

(h)

întreprinderea se concentrează mai degrabă pe dialogul cu reclamanții ca mijloc de a ajunge la soluții convenite, decât pe încercarea de a stabili în mod unilateral rezultatul?

Pentru mai multe informații, a se vedea principiul nr. 31 din Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului.

Cerința de prezentare de informații S4-4 – Adoptarea de măsuri cu privire la impacturile semnificative asupra consumatorilor și utilizatorilor finali și abordări pentru gestionarea riscurilor semnificative și urmărirea oportunităților semnificative legate de consumatori și utilizatori finali, precum și eficacitatea acestor măsuri

AR 25.

Poate fi nevoie de timp pentru a înțelege impacturile negative și modul în care întreprinderea poate fi implicată în acestea prin intermediul lucrătorilor din lanțul valoric din aval, precum și pentru a identifica răspunsurile adecvate și pentru a le pune în practică). Prin urmare, întreprinderea ia în considerare:

(a)

Abordările sale generale și specifice în ceea ce privește abordarea impacturilor negative semnificative;

(b)

inițiativele sale menite să contribuie la impacturi pozitive semnificative suplimentare;

(c)

în ce măsură a progresat în eforturile sale în cursul perioadei de raportare și

(d)

obiectivele sale de îmbunătățire continuă.

AR 26.

Măsurile adecvate pot varia în funcție de următoarele aspecte: dacă întreprinderea produce sau contribuie la un impact semnificativ sau dacă impactul semnificativ este direct legat de operațiunile, produsele sau serviciile proprii printr-o relație de afaceri.

AR 27.

Având în vedere că impacturile negative semnificative care afectează consumatorii și/sau utilizatorii finali și care au avut loc în perioada de raportare pot avea legătură și cu alte entități sau operațiuni aflate în afara controlului său direct, întreprinderea poate preciza dacă și în ce mod încearcă să utilizeze efectul de levier în contextul relațiilor de afaceri relevante pentru a gestiona impacturile respective. Aceasta poate include utilizarea efectului de levier comercial (de exemplu, asigurarea respectării cerințelor contractuale în cadrul relațiilor de afaceri sau punerea în aplicare a stimulentelor), alte forme de pârghie în cadrul relației (cum ar fi furnizarea de formare sau consolidarea capacităților cu privire la utilizarea corespunzătoare a produselor sau practicile de vânzare în cadrul relațiilor de afaceri) sau efectul de pârghie colaborativ cu omologii sau cu alți actori (cum ar fi inițiativele care vizează marketingul responsabil sau siguranța produselor).

AR 28.

Atunci când întreprinderea își dezvăluie participarea la o inițiativă industrială sau multipartită în cadrul acțiunilor sale de abordare a impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate prezenta modul în care inițiativa și implicarea sa vizează abordarea impactului semnificativ în cauză. Aceasta poate prezenta în cadrul ESRS S4-5 țintele relevante stabilite de inițiativă și progresele înregistrate în vederea atingerii acestora.

AR 29.

Întreprinderea poate include exemple atunci când precizează dacă și modul în care ia în considerare impactul real și potențial asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali în deciziile de încetare a relațiilor de afaceri și dacă și modul în care încearcă să abordeze orice impact negativ care ar putea rezulta în urma acestei încetări.

AR 30.

Atunci când prezintă modul în care urmărește eficacitatea acțiunilor de gestionare a impacturilor semnificative în cursul perioadei de raportare, întreprinderea poate prezenta orice învățăminte desprinse din perioadele de raportare anterioare și actuale.

AR 31.

Procesele utilizate pentru urmărirea eficacității măsurilor pot include auditarea sau verificarea internă sau externă, procedurile judiciare și/sau hotărârile judecătorești aferente, evaluările impactului, sistemele de măsurare, feedbackul părților interesate, mecanismele de soluționare a reclamațiilor, ratingurile externe de performanță și analiza comparativă.

AR 32.

Raportarea cu privire la eficacitate urmărește să permită înțelegerea legăturilor dintre acțiunile întreprinse de întreprindere și gestionarea eficace a impacturilor.

AR 33.

În ceea ce privește inițiativele sau procesele instituite de întreprindere, care se bazează pe nevoile consumatorilor și/sau ale utilizatorilor finali și pe nivelul de punere în aplicare a acestora, întreprinderea poate prezenta:

(a)

informații cu privire la rolul consumatorilor și/sau al utilizatorilor finali și al reprezentanților legitimi și al mandatarilor credibili ai lucrătorilor și la modul în care aceștia joacă un rol în deciziile privind conceperea și punerea în aplicare a acestor inițiative sau procese și

(b)

informații cu privire la rezultatele pozitive preconizate sau obținute pentru consumatori și/sau utilizatorii finali în cadrul acestor programe sau procese.

AR 34.

Întreprinderea poate preciza dacă inițiativele sau procesele al căror scop principal este de a produce efecte pozitive pentru consumatori și/sau utilizatorii finali sunt concepute și pentru a sprijini realizarea unuia sau mai multora dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU. De exemplu, prin angajamentul de a promova ODD 3 al ONU pentru „asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă”, întreprinderea poate depune eforturi active pentru ca produsele sale să creeze mai puțină dependență și să devină mai puțin dăunătoare pentru sănătatea fizică și psihologică.

AR 35.

Atunci când prezintă rezultatele pozitive preconizate ale acțiunilor sale pentru consumatori și/sau utilizatorii finali, trebuie să se facă o distincție între dovada faptului că au avut loc anumite activități (de exemplu, faptul că un număr x de consumatori au primit informații cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase) și dovezile privind rezultatele reale pentru consumatori și/sau utilizatorii finali (de exemplu, faptul că un număr x de consumatori au adoptat obiceiuri alimentare mai sănătoase).

AR 36.

Atunci când precizează dacă inițiativele sau procesele joacă, de asemenea, un rol în atenuarea impacturilor negative semnificative, întreprinderea poate, de exemplu, să ia în considerare programe care urmăresc să sprijine creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscul de înșelăciune online, ducând la o reducere a numărului de cazuri de utilizatori finali care se confruntă cu încălcări ale confidențialității datelor.

AR 37.

Atunci când prezintă riscurile și oportunitățile semnificative legate de impactul întreprinderii asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali sau de dependențele sale de aceștia, întreprinderea poate lua în considerare următoarele:

(a)

riscuri legate de impacturile întreprinderii asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali, care pot include expunerea reputațională sau juridică în cazul în care produsele prost concepute sau defecte au ca rezultat vătămări sau decese;

(b)

riscuri legate de dependența întreprinderii de consumatori și/sau de utilizatorii finali, care pot include pierderea continuității activității în cazul în care o criză economică îi împiedică pe consumatori să își permită anumite produse sau servicii;

(c)

oportunități de afaceri legate de impactul întreprinderii asupra consumatorilor și/sau utilizatorilor finali pot include diferențierea pieței și un grad mai mare de atragere a clienților prin oferirea de produse sigure sau servicii care respectă confidențialitatea și

(d)

oportunități de afaceri legate de dependența întreprinderii de consumatori și/sau de utilizatorii finali, care pot include realizarea unei viitoare baze de consumatori loiale prin asigurarea, de exemplu, a faptului că persoanele LGBTQI sunt respectate și că practicile de vânzare ale întreprinderii nu exclud astfel de persoane din produsele sau serviciile pe care le oferă.

AR 38.

Atunci când precizează dacă dependențele se transformă în riscuri, întreprinderea ia în considerare evoluțiile externe.

AR 39.

Atunci când prezintă politici, acțiuni, resurse și ținte legate de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative, în cazurile în care riscurile și oportunitățile decurg dintr-un impact semnificativ, întreprinderea poate face trimiteri încrucișate la prezentările sale de informații privind politicile, acțiunile și resursele și țintele în legătură cu impactul respectiv.

AR 40.

Întreprinderea ia în considerare măsura în care procesele sale de gestionare a riscurilor semnificative legate de consumatori și/sau utilizatori finali sunt integrate în procesele sale de gestionare a riscurilor existente și în ce mod.

AR 41.

Atunci când prezintă resursele alocate pentru gestionarea impacturilor semnificative, întreprinderea poate prezenta ce funcții interne sunt implicate în gestionarea impacturilor și ce tipuri de măsuri întreprinde pentru a aborda impacturile negative și a promova impacturile pozitive.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații S4-5 – Ținte legate de gestionarea impacturilor negative semnificative, de promovarea impacturilor pozitive și de gestionarea riscurilor și a oportunităților semnificative

AR 42.

Atunci când prezintă țintele în ceea ce privește consumatorii și/sau utilizatorii finali, întreprinderea poate prezenta:

(a)

rezultatele preconizate a fi obținute în viața consumatorilor și/sau a utilizatorilor finali, fiind cât mai specifice posibil;

(b)

stabilitatea lor în timp în ceea ce privește definițiile și metodologiile pentru a permite comparabilitatea și/sau

(c)

trimiteri la standardele sau angajamentele pe care se bazează țintele, care trebuie să fie clar definite în raportare (de exemplu, coduri de conduită, politici de aprovizionare, cadre globale sau coduri ale sectorului).

AR 43.

Țintele legate de riscuri și oportunități semnificative pot fi identice sau diferite de țintele legate de impacturile semnificative. De exemplu, o țintă de asigurare a accesului egal la finanțare pentru consumatorii insuficient deserviți ar putea, pe de o parte, să reducă impactul discriminării asupra acestor consumatori și, pe de altă parte, să extindă grupul de clienți ai întreprinderii.

AR 44.

De asemenea, întreprinderea poate face distincție între țintele pe termen scurt, mediu și lung care acoperă același angajament de politică. De exemplu, obiectivul principal al întreprinderii poate fi ca serviciile sale online să devină accesibile persoanelor cu dizabilități, obiectivul pe termen lung fiind de a adapta 100 % din serviciile sale online până în 2025 și obiectivul pe termen scurt fiind de a adăuga un număr x de caracteristici accesibile în fiecare an și până în 2025.

AR 45.

Atunci când modifică sau înlocuiește o țintă în perioada de raportare, întreprinderea poate explica modificarea prin trimiteri încrucișate la modificări semnificative ale modelului de afaceri sau la modificări mai ample ale standardului sau legislației acceptat(e) din care este derivată ținta pentru a furniza informații contextuale conform ESRS 2 BP-2 Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice.

ESRS G1

CONDUITA PROFESIONALĂ

CUPRINS

Obiectiv

Interacțiuni cu alte ESRS

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

Guvernanța

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de supraveghere și de conducere

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative

Cerința de prezentare de informații G1-1 – Cultura corporativă și politicile privind conduita profesională și cultura corporativă

Cerința de prezentare de informații G1-2 – Gestionarea relațiilor cu furnizorii

Cerința de prezentare de informații G1-3 – Prevenirea și depistarea corupției și a dării sau luării de mită

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații G1-4 – Cazuri confirmate de corupție sau dare sau luare de mită

Cerința de prezentare de informații G1-5 – Exercitarea influenței politice și activitățile de lobby

Cerința de prezentare de informații G1-6 – Practici de plată

Apendicele A:

Cerințe de aplicare

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații G1-1 – Cultura corporativă și politicile privind conduita profesională

Cerința de prezentare de informații G1-2 – Gestionarea relațiilor cu furnizorii

Cerința de prezentare de informații G1-3 – Prevenirea și depistarea corupției și a dării sau luării de mită

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații G1-5 – Exercitarea influenței politice și activitățile de lobby

Cerința de prezentare de informații G1-6 – Practici de plată

Obiectiv

1.

Obiectivul prezentului standard este de a specifica cerințele de prezentare de informații care vor permite utilizatorilor declarațiilor privind durabilitatea ale întreprinderii să înțeleagă strategia și abordarea, procesele și procedurile întreprinderii, precum și performanța sa în ceea ce privește conduita profesională.

2.

Prezentul standard se axează pe următoarele aspecte, denumite în mod colectiv în prezentul standard „conduita profesională sau aspecte legate de conduita profesională”:

(a)

etica în afaceri și cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției și a dării sau luării de mită, protecția avertizorilor de integritate și a calității vieții animalelor;

(b)

gestionarea relațiilor cu furnizorii, inclusiv practicile de plată, în special în ceea ce privește întârzierea efectuării plăților către întreprinderile mici și mijlocii;

(c)

activitățile și angajamentele întreprinderii referitoare la exercitarea influenței politice a acesteia, inclusiv activitățile sale de lobby.

Interacțiuni cu alte ESRS

3.

Conținutul prezentului standard privind prezentările de informații cu caracter general, precum și privind gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților și indicatorii și țintele se interpretează în coroborare cu ESRS 1 Principii generale și, respectiv, ESRS 2 Cerințe generale.

Cerințe de prezentare de informații

ESRS 2 Prezentări de informații cu caracter general

4.

Cerințele din această secțiune ar trebui interpretate în coroborare cu cerințele de prezentare de informații prevăzute de ESRS 2 privind guvernanța (GOV), strategia (SBM) și gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților (IRO) și raportate împreună cu acestea.

Guvernanța

Cerința de prezentare de informații referitoare la ESRS 2 GOV-1 – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere

5.

Atunci când prezintă informații cu privire la rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere, întreprinderea acoperă următoarele aspecte:

(a)

rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește conduita profesională și

(b)

expertiza organelor de administrație, de conducere și de supraveghere în ceea ce privește aspectele legate de conduita profesională.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații aferentă ESRS 2 IRO-1 – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative

6.

Atunci când descrie procesul de identificare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative în ceea ce privește aspectele legate de conduita profesională, întreprinderea prezintă toate criteriile relevante utilizate în cadrul procesului, inclusiv locul, activitatea, sectorul și structura tranzacției.

Cerința de prezentare de informații G1-1 – Politicile privind conduita profesională și cultura corporativă

7.

Întreprinderea își prezintă politicile în ceea ce privește aspectele legate de conduita profesională și modul în care promovează cultura sa corporativă.

8.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a permite înțelegerea măsurii în care întreprinderea dispune de politici care vizează identificarea, evaluarea, gestionarea și/sau remedierea impacturilor, riscurilor și oportunităților semnificative în ceea ce privește aspectele legate de conduita profesională. Cerința urmărește, de asemenea, să ofere o înțelegere a abordării întreprinderii în ceea ce privește cultura corporativă.

9.

Informațiile prezentate în temeiul punctului 7 includ modul în care întreprinderea stabilește, dezvoltă, promovează și evaluează cultura sa corporativă.

10.

Prezentările de informații prevăzute la punctul 7 acoperă următoarele aspecte legate de politicile întreprinderii privind aspectele legate de conduita profesională:

(a)

o descriere a mecanismelor de identificare, de raportare și de investigare a preocupărilor legate de comportamentul ilegal sau comportamentul care contravine codului său de conduită sau unor norme interne similare, precum și dacă aceasta permite raportarea de la părțile interesate interne și/sau externe;

(b)

în cazul în care nu are politici de combatere a corupției sau a dării sau luării de mită în conformitate cu Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției (127), întreprinderea precizează acest lucru și dacă intenționează să le pună în aplicare, precum și calendarul de punere în aplicare;

(c)

modul în care întreprinderea protejează avertizorii, inclusiv:

i.

detalii privind instituirea unor canale interne de raportare pentru avertizori, inclusiv dacă întreprinderea oferă informații și formare propriilor lucrători și informații cu privire la desemnarea și formarea personalului care primește raportări și

ii.

măsuri de protecție împotriva represaliilor pentru lucrătorii proprii care sunt avertizori, în conformitate cu legislația aplicabilă de transpunere a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (128);

(d)

în cazul în care întreprinderea nu are politici privind protecția avertizorilor (129), ea precizează acest lucru și dacă intenționează să le pună în aplicare, precum și calendarul de punere în aplicare;

(e)

pe lângă procedurile de urmărire subsecventă a raportărilor avertizorilor în conformitate cu legislația aplicabilă de transpunere a Directivei (UE) 2019/1937, dacă întreprinderea dispune de proceduri de investigare promptă, independentă și obiectivă a incidentelor legate de conduita profesională, inclusiv a incidentelor de corupție și de dare sau luare de mită;

(f)

dacă este cazul, dacă întreprinderea a instituit politici privind bunăstarea animalelor;

(g)

politica întreprinderii de formare în cadrul organizației cu privire la conduita în afaceri, inclusiv publicul-țintă, frecvența și gradul de acoperire, precum și

(h)

funcțiile din cadrul întreprinderii care sunt cel mai expuse riscurilor în ceea ce privește corupția și darea sau luarea de mită.

11.

Întreprinderile care fac obiectul unor cerințe legale în temeiul legislației naționale de transpunere a Directivei (UE) 2019/1937 sau al unor cerințe legale echivalente în ceea ce privește protecția avertizorilor pot îndeplini cerința de prezentare de informații menționată la punctul 10 litera (d), precizând că fac obiectul acestor cerințe legale.

Cerința de prezentare de informații G1-2 – Gestionarea relațiilor cu furnizorii

12.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la gestionarea relațiilor sale cu furnizorii săi și la impactul acestora asupra lanțului său de aprovizionare.

13.

Obiectivul acestei cerințe e prezentare de informații este de a oferi o înțelegere a modului în care întreprinderea își gestionează procesul de achiziții, inclusiv a unui comportament echitabil față de furnizori.

14.

Întreprinderea furnizează o descriere a politicii sale de prevenire a întârzierilor în efectuarea plăților, în special către IMM-uri.

15.

Prezentarea prevăzută la punctul 12 include următoarele informații:

(a)

abordarea întreprinderii în ceea ce privește relațiile sale cu furnizorii, ținând seama de riscurile pentru întreprindere legate de lanțul său de aprovizionare și de impacturile asupra aspectelor de durabilitate și

(b)

dacă și în ce mod ține seama de criteriile sociale și de mediu pentru selectarea furnizorilor săi.

Cerința de prezentare de informații G1-3 – Prevenirea și depistarea corupției și a dării sau luării de mită

16.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la sistemul său de prevenire și detectare, investigare și răspuns la acuzațiile sau incidentele legate de corupție și dare sau luare de mită, inclusiv formarea aferentă.

17.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi transparență cu privire la principalele proceduri ale întreprinderii de prevenire, depistare și soluționare a acuzațiilor de corupție și de dare sau luare de mită. Aceasta include formarea oferită lucrătorilor proprii și/sau informațiile furnizate la nivel intern sau furnizorilor.

18.

Prezentarea prevăzută la punctul 16 include următoarele informații:

(a)

o descriere a procedurilor existente pentru prevenirea, depistarea și soluționarea acuzațiilor sau a incidentelor de corupție și dare sau luare de mită;

(b)

dacă anchetatorii sau comitetul de anchetă sunt separați de lanțul de gestionare implicat în chestiune și

(c)

procesul, dacă este cazul, de raportare a rezultatelor către organele de administrație, de conducere și de supraveghere.

19.

În cazul în care nu dispune de astfel de proceduri, întreprinderea prezintă acest fapt și, după caz, planurile sale de a le adopta.

20.

Prezentările de informații prevăzute la punctul 16 includ informații cu privire la modul în care întreprinderea își comunică politicile către cei pentru care sunt relevante, pentru a se asigura că politica este accesibilă și că aceștia înțeleg implicațiile sale.

21.

Prezentarea prevăzută la punctul 16 include informații cu privire la următoarele aspecte în ceea ce privește formarea:

(a)

natura, domeniul de aplicare și profunzimea programelor de formare în materie de combatere acorupției și a dării sau luării de mită oferite sau impuse de întreprindere;

(b)

procentul de funcții expuse riscului acoperite de programele de formare și

(c)

măsura în care se oferă formare membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere.

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații G1-4 – Incidente de corupție sau dare sau luare de mită

22.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la incidentele de corupție sau dare sau luare de mită din cursul perioadei de raportare.

23.

Obiectivul acestei cerințe de prezentare de informații este de a oferi transparență cu privire la incidentele legate de corupție sau de dare sau luare de mită din cursul perioadei de raportare și cu privire la rezultatele acestora.

24.

Întreprinderea prezintă:

(a)

numărul condamnărilor și valoarea amenzilor pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a luării și dării de mită (130) și

(b)

orice acțiune întreprinsă pentru a aborda încălcările procedurilor și standardelor în materie de combatere a corupției și a dării sau luării de mită (131).

25.

Întreprinderea prezintă:

(a)

numărul total și natura incidentelor confirmate de corupție sau dare sau luare de mită;

(b)

numărul de incidente confirmate în care lucrătorii proprii au fost concediați sau au făcut obiectul procedurilor disciplinare pentru incidente corupție sau incidente legate de dare sau luare de mită;

(c)

numărul de incidente confirmate legate de contracte cu parteneri de afaceri care au fost reziliate sau care nu au fost reînnoite din cauza încălcărilor legate de corupție sau de dare sau luare de mită. și

(d)

detalii privind cazurile publice de corupție sau de dare sau luare de mită introduse împotriva întreprinderii și a lucrătorilor proprii în cursul perioadei de raportare și rezultatele cazurilor respective; Printre acestea se numără cazurile care au fost introduse în anii anteriori, în care rezultatul a fost stabilit doar în perioada de raportare curentă.

26.

Prezentările de informații solicitate includ incidentele care implică actori din lanțul său valoric numai în cazul în care întreprinderea sau angajații acesteia sunt direct implicați.

Cerința de prezentare de informații G1-5 – Exercitarea influenței politice și activitățile de lobby

27.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la activitățile și angajamentele legate de exercitarea influenței sale politice, inclusiv activitățile sale de lobby legate de impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative.

28.

Obiectivul acestei cerințe privind prezentarea de informații este de a asigura transparența în ceea ce privește activitățile și angajamentele întreprinderii legate de exercitarea influenței sale politice cu contribuții politice, inclusiv cu privire la tipurile și scopul activităților de lobby.

29.

Prezentarea de informații prevăzută la punctul 27 include:

(a)

dacă este cazul, reprezentantul (reprezentanții) responsabil(i) în cadrul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere pentru supravegherea acestor activități;

(b)

în ceea ce privește contribuțiile politice financiare sau în natură:

i.

valoarea monetară totală a contribuțiilor politice financiare și în natură efectuate direct și indirect de întreprindere, agregată pe țară sau zonă geografică, după caz, precum și tipul de destinatar/beneficiar și

ii.

după caz, modul în care este estimată valoarea monetară a contribuțiilor în natură.

(c)

principalele teme vizate de activitățile sale de lobby și principalele poziții ale întreprinderii cu privire la acestea, pe scurt. Aceasta include explicații cu privire la modul în care interacționează cu impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative identificate în evaluarea semnificației conform ESRS 2 și

(d)

dacă întreprinderea este înregistrată în Registrul de transparență al UE sau într-un registru de transparență echivalent dintr-un stat membru, denumirea registrului respectiv și numărul său de identificare în registru.

30.

Prezentarea de informații include, de asemenea, informații cu privire la numirea unor membri ai organelor de administrație, de conducere și de supraveghere care au deținut o funcție comparabilă în administrația publică (inclusiv în cadrul autorităților de reglementare) în cei doi ani anteriori numirii respective în perioada de raportare curentă.

Cerința de prezentare de informații G1-6 – Practici de plată

31.

Întreprinderea furnizează informații cu privire la practicile sale de plată, în special în ceea ce privește întârzierile în efectuarea plăților către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

32.

Obiectivul acestei cerințe privind prezentarea de informații este de a oferi informații cu privire la condițiile contractuale de plată și la performanța sa în ceea ce privește plata, în special în ceea ce privește impactul acestora asupra IMM-urilor, îndeosebi cu privire la întârzierile în efectuarea plăților către IMM-uri.

33.

Prezentarea de informații în temeiul punctului 31 include:

(a)

termenul mediu necesar întreprinderii pentru a plăti o factură de la data la care începe să fie calculat termenul contractual sau legal de plată, ca număr de zile;

(b)

o descriere a termenelor standard de plată ale întreprinderii, exprimate în număr de zile, pe categorii principale de furnizori, și procentul plăților sale care respectă aceste condiții standard;

(c)

numărul de proceduri judiciare pendinte pentru întârzieri în efectuarea plăților și

(d)

informații suplimentare necesare pentru a oferi un context suficient. În cazul în care a utilizat eșantionarea reprezentativă pentru a calcula informațiile solicitate la litera (a), întreprinderea precizează acest fapt și descrie succint metodologia utilizată.

Apendicele A

Cerințe de aplicare

Prezentul apendice face parte integrantă din ESRS G1 Conduita profesională. Acesta sprijină aplicarea cerințelor de prezentare de informații prevăzute în acest standard și are aceeași autoritate precum celelalte părți ale standardului.

Gestionarea impacturilor, a riscurilor și a oportunităților

Cerința de prezentare de informații G1-1 – Politicile privind conduita profesională și cultura corporativă

AR 1.

Întreprinderea poate lua în considerare următoarele aspecte atunci când stabilește prezentarea de informații în temeiul punctului 7:

(a)

aspectele culturii corporative care sunt luate în considerare și discutate de organele de administrație, de conducere și de supraveghere și cu ce frecvență;

(b)

principalele teme care sunt promovate și comunicate ca parte a culturii corporative;

(c)

modul în care membrii organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii oferă orientări pentru promovarea unei culturi corporative și

(d)

stimulentele sau instrumentele specifice pentru ca lucrătorii proprii să promoveze și să încurajeze cultura sa corporativă.

Cerința de prezentare de informații G1-2 – Gestionarea relațiilor cu furnizorii

AR 2.

În sensul prezentului standard, gestionarea relațiilor cu furnizorii întreprinderii poate include următoarele:

(a)

modul în care practicile întreprinderii, inclusiv activitățile de evitare sau de reducere la minimum a impactului perturbărilor lanțului său de aprovizionare, sprijină strategia sa și gestionarea riscurilor;

(b)

formarea forței de muncă a întreprinderii din sectorul achizițiilor/lanțului de aprovizionare cu privire la colaborarea și dialogul cu furnizorii, precum și stimulente pentru forța sa de muncă din domeniul achizițiilor, inclusiv dacă astfel de stimulente se referă la factori de preț, calitate sau durabilitate;

(c)

examinarea și evaluarea performanței sociale și de mediu a furnizorilor;

(d)

includerea furnizorilor locali în lanțul său de aprovizionare și/sau a furnizorilor certificați;

(e)

modul în care practicile întreprinderii tratează furnizorii vulnerabili;

(f)

țintele și acțiunile întreprinderii în ceea ce privește comunicarea și gestionarea relațiilor cu furnizorii și

(g)

modul în care sunt evaluate rezultatele acestor practici, inclusiv vizite ale furnizorilor, audituri sau anchete.

AR 3.

„Furnizorii vulnerabili” includ furnizorii care sunt expuși unor riscuri economice, de mediu și/sau sociale semnificative.

Cerința de prezentare de informații G1-3 – Prevenirea și depistarea corupției și a dării sau luării de mită

AR 4.

„Funcții expuse riscului” înseamnă acele funcții considerate a fi expuse riscului de corupție și de dare sau luare de mită ca urmare a sarcinilor și responsabilităților acestora.

AR 5.

Prezentările de informații pot include detalii cu privire la evaluările și/sau cartografierea riscurilor, precum și cu privire la programele de monitorizare și/sau procedurile de control intern efectuate de întreprindere pentru a depista corupția și darea sau luarea de mită.

AR 6.

Politicile întreprinderii privind corupția și darea sau luarea de mită pot fi relevante pentru anumite grupuri de oameni, fie pentru că aceștia trebuie să le pună în aplicare (de exemplu angajații, contractanții și furnizorii întreprinderii), fie pentru că au un interes direct în punerea lor în aplicare (de exemplu, lucrătorii din lanțul valoric, investitorii). Întreprinderea poate prezenta instrumente și canale de comunicare (de exemplu fluturași, buletine informative, site-uri dedicate, mijloace de comunicare socială, interacțiuni față în față, sindicate și/sau reprezentanți ai lucrătorilor) pentru a comunica acestor grupuri politicile. Acest demers poate include, de asemenea, identificarea și/sau eliminarea potențialelor obstacole din calea diseminării, de exemplu prin traducerea în limbile relevante sau prin utilizarea de reprezentări grafice.

AR 7.

Întreprinderea poate prezenta o analiză a activităților sale de formare, de exemplu în funcție de regiunea de formare sau de categoria forței de muncă proprii, în cazul în care programele sale diferă în mod semnificativ pe baza unor astfel de factori, iar astfel de informații ar fi utile pentru utilizatori.

AR 8.

Întreprinderea poate prezenta informațiile necesare cu privire la formare utilizând tabelul următor:

Exemplu ilustrativ de formare privind combaterea corupției și a dării sau luării de mită

În cursul exercițiului financiar 20XY, ABC a oferit cursuri de formare lucrătorilor proprii care sunt expuși riscului în ceea ce privește politica sa (a se vedea nota x). Pentru aceste funcții expuse riscurilor, formarea este obligatorie, dar ABC a pus la dispoziție, de asemenea, formare voluntară pentru alți lucrători proprii. Detaliile formării în cursul anului sunt următoarele:

 

Funcții expuse riscului

Directori

AMSB  (132)

Alți lucrători proprii

Acoperirea cursurilor de formare

 

 

 

 

Total

20 000

200

16

70 000

Numărul total de persoane care beneficiază de formare

19 500

150

8

5 000

Modul de desfășurare și

durata

 

 

 

 

Formare desfășurată într-o sală de curs

5 ore

 

 

 

Formare pe calculator

1 oră

2 ore

1 oră

 

Formare voluntară pe calculator

 

 

 

1 oră

Frecvență

 

 

 

 

Frecvența cu care este necesară formarea

Anual

Anual

Semestrial

-

Temele abordate

 

 

 

 

Definiția corupției

X

X

X

X

Politica

X

X

X

X

Proceduri privindsuspiciunea/depistarea

X

X

 

 

Etc.

X

 

 

 

Indicatori și ținte

Cerința de prezentare de informații G1-5 – Exercitarea influenței politice și activitățile de lobby

AR 9.

În sensul prezentului standard, „contribuție politică” înseamnă sprijin financiar sau în natură acordat direct partidelor politice, reprezentanților aleși ai acestora sau persoanelor care solicită funcții politice. Contribuțiile financiare pot include donații, împrumuturi, sponsorizări, plăți în avans pentru servicii sau achiziționarea de bilete la evenimente de strângere de fonduri și alte practici similare. Contribuțiile în natură pot include publicitatea, utilizarea unităților, proiectarea și imprimarea, donații de echipamente, acordarea funcțiilor de membri în consiliile de administrație, angajarea sau activitatea de consultanță pentru politicienii aleși sau candidații la funcții.

AR 10.

„Contribuție politică indirectă” înseamnă acele contribuții politice efectuate prin intermediul unei organizații intermediare, cum ar fi o organizație de lobby sau o organizație caritabilă, sau la sprijinul acordat unei organizații precum un grup de reflecție sau o asociație comercială legată de anumite partide politice sau de anumite cauze politice sau care sprijină anumite partide sau cauze politice.

AR 11.

Atunci când se stabilește o „poziție comparabilă” în prezentul standard, întreprinderea ia în considerare diverși factori, inclusiv nivelul de responsabilitate și sfera activităților întreprinse.

AR 12.

Întreprinderea poate furniza următoarele informații privind contribuțiile sale financiare sau în natură în ceea ce privește cheltuielile sale de lobby:

(a)

valoarea monetară totală a acestor cheltuieli interne și externe și

(b)

suma totală plătită pentru calitatea de membru în cadrul asociațiilor de lobby.

AR 13.

În cazul în care este obligată din punct de vedere juridic să fie membră a unei camere de comerț sau a unei alte organizații care îi reprezintă interesele, întreprinderea poate preciza acest lucru.

AR 14.

La îndeplinirea cerinței de la punctul 29 litera (c), întreprinderea ia în considerare alinierea dintre declarațiile sale publice privind impacturile, riscurile și oportunitățile sale semnificative și activitățile sale de lobby.

AR 15.

Un exemplu al modului în care ar putea arăta astfel de prezentări de informații:

Exemplu ilustrativ de angajament politic (inclusiv activități de lobby)

În cursul exercițiului financiar 20XY, ABC a fost implicată în activități legate de propunerea de regulament XXX care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra modelului său de afaceri dacă ar fi pus în aplicare în forma actuală. ABC consideră că, deși regulamentul propus va aduce unele îmbunătățiri regimului de reglementare, cum ar fi xxx, în forma sa actuală, costurile aferente xxx vor depăși beneficiile. ABC și omologii săi colaborează în continuare cu XXX (autoritatea de reglementare) pentru a îmbunătăți acest echilibru.

De asemenea, ABC a sprijinit partidul politic QRP din țara X și partidul EFG din țara Y deoarece ambele partide.... ABC este înregistrată în registrul local de transparență, și anume XYZ, iar numărul său de înregistrare este 987234.

Sume în mii EUR

 

2023

2022 [de confirmat]

Finanțare politică furnizată

100

 

Finanțare pentru QRP

75

 

Finanțare pentru EFG

25

 

 

100

 

Cerința de prezentare de informații G1-6 – Practici de plată

AR 16.

În unele cazuri, termenele contractuale de plată standard ale întreprinderii pot varia în mod semnificativ în funcție de țară sau de tipul de furnizor. În astfel de cazuri, informațiile cu privire la termenele standard pentru fiecare categorie principală de furnizori sau pentru fiecare țară sau regiune geografică ar putea fi exemple de informații contextuale suplimentare pentru a explica informațiile prezentate la punctul 33 litera (b).

AR 17.

Un exemplu al modului în care ar putea arăta descrierea informațiilor privind termenele contractuale standard de la punctul 33 litera (b):

Termenele contractuale de plată standard ale ABC sunt plăți la primirea facturii pentru angrosiști, care reprezintă aproximativ 80 % din valoarea facturilor sale anuale. Aceasta plătește serviciile primite în termen de 30 de zile de la primirea facturii, ceea ce reprezintă aproximativ 5 % din facturile sale anuale. Restul facturilor sale sunt plătite în termen de 60 de zile de la primire, cu excepția celor din țara X care, în conformitate cu standardele pieței, sunt plătite în termen de 90 de zile de la primire.


(1)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(2)  Directiva (UE) 2022/2464 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 537/2014, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (JO L 322, 16.12.2022, p. 15).

(3)  Principiul director nr. 16 al ONU și comentariul acestuia; Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 21 și 25, precum și (b) Orientările OCDE, capitolul II privind politicile generale (punctul A.10) și capitolul IV privind drepturile omului (punctul 4 și punctul 44 din comentariu); și în Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II punctele 1.1 și 1.2 și în anexă, întrebările 14 și 15.

(4)  Principiul director nr. 18 al ONU și comentariul acestuia, principiul director nr. 20 al ONU, comentariile la principiile directoare nr. 21 și 29 ale ONU și principiul director nr. 31 litera (h) al ONU și comentariul acestuia; și Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 30, 33, 42 și 76, precum și Orientările OCDE, capitolul II privind politicile generale (punctul A.14 și punctul 25 din comentariu); și în Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II (punctele 2.1.c, 2.3. 2.4.a, 3.1.b și 3.1.f) și în anexă, întrebările 8-11.

(5)  Principiile directoare nr. 17, 18 și 24 ale ONU și comentariile acestora, precum și comentariul la principiul director nr. 29 al ONU; și Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 9, 12-13, 27-28, 36-42 și 85-89 și Orientările OCDE, capitolul II privind politicile generale (punctele A.10-11 și punctul 14 din comentariu) și capitolul IV privind drepturile omului (punctele 1-2 și punctele 41-43 din comentariu); și în Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II punctele 2.1-2.4 și în anexă, întrebările 3-5 și 19-31).

(6)  Principiile directoare nr. 19, 22 și 23 ale ONU și comentariile acestora, Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 11, 32, 46-47, 64-68 și 82-83, Orientările OCDE, capitolul II privind politicile generale (punctul A.12 și punctele 18-22 din comentariu), capitolul IV privind drepturile omului (punctul 3 și punctele 42-43 din comentariu) și Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II punctele 3.1-3.2 și în anexă, întrebările 32-40.

(7)  Principiul director nr. 20 și principiul director nr. 31 litera (g) ale ONU și comentariile acestora; și Ghidul de interpretare al ONU, întrebările 49-53 și 80 și Orientările OCDE privind procesul de diligență, secțiunea II (punctele 4.1 și 5.1) și în anexă, întrebările 41-47.

(8)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(9)  Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă (JO L 184, 14.7.2007, p. 17).

(10)  Regulamentul (UE) 2017/1129 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau al admiterii de valori mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată, și de abrogare a Directivei 2003/71/CE (JO L 168, 30.6.2017, p. 12).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(12)  Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

(13)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile (respectiv „Diversitatea de gen în cadrul consiliului”), precum și a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului, astfel cum se prevede prin indicatorul „Raportul mediu ponderat dintre femei și bărbați în cadrul organelor de conducere” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(14)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Procentul mediu ponderat al membrilor din cadrul organelor de conducere care sunt independenți” din secțiunea I din anexa II.

(15)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa procesului de diligență”).

(16)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Expunerea la întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul combustibililor fosili”).

(17)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(18)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei din 6 iulie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin precizarea conținutului și a modului de prezentare a informațiilor care trebuie furnizate de întreprinderile care fac obiectul articolului 19a sau 29a din Directiva 2013/34/UE în ceea ce privește activitățile economice durabile din punctul de vedere al mediului și prin precizarea metodologiei pentru respectarea acestei obligații de furnizare de informații (JO L 443, 10.12.2021, p. 9).

(19)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care produc substanțe chimice”).

(20)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile [„Expunerea la arme controversate (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice)”].

(21)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1818, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (1) litera (b).

(22)  Articolul 18 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2013/34/UE: „cifra de afaceri netă, defalcată pe segmente de activități și pe piețe geografice, în măsura în care aceste segmente și piețe diferă substanțial unele față de altele, ținând seama de modul de organizare a vânzării de produse și a furnizării de servicii ”.

(23)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(24)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (Regulamentul privind cerințele de capital, „CRR”) (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(25)  Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1).

(26)  Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(27)  Regulamentul delegat (UE) 2020/1816 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește explicația din declarația privind indicii de referință a modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în fiecare indice de referință furnizat și publicat (JO L 406, 3.12.2020, p. 1).

(28)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei din 30 noiembrie 2022 de modificare a standardelor tehnice de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 în ceea ce privește publicarea informațiilor privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (JO L 324, 19.12.2022, p. 1).

(29)  Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17).

(30)  Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(31)  Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei din 17 iulie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele minime pentru indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (JO L 406, 3.12.2020, p. 17).

(32)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(33)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(34)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei din 30 noiembrie 2022 de modificare a standardelor tehnice de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/637 în ceea ce privește publicarea informațiilor privind riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (JO L 324, 19.12.2022, p. 1).

(35)  Aceste informații sunt aliniate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (Legea europeană a climei) și la articolul 2 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).

(36)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).

(37)  Valorile CapEx luate în considerare se referă la următoarele coduri NACE:

(a)

B.05 Extracția cărbunelui și lignitului, B.06 Extracția țițeiului și a gazelor naturale (limitată la țiței), B.09.1 Activități de sprijinire a extracției de țiței și gaze naturale (limitate la țiței),

(b)

C.19 - Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului,

(c)

D.35.1 - Producția, transportul și distribuția energiei electrice,

(d)

D.35.3 - Furnizarea aburului și aerului condiționat (limitată la producția de energie electrică și/sau de energie termică pe bază de cărbune și petrol);

(e)

G.46.71 – Vânzări cu ridicata de combustibili solizi, lichizi și gazoși și produse asociate (limitată la combustibili solizi și lichizi).

Pentru activitățile legate de gaze, definiția codului NACE se referă la activitățile cu emisii directe de GES mai mari de 270 gCO2/KWh.

(38)  Această cerință de prezentare de informații este inclusă în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 1 privind riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice și este aliniată la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei), articolul 12 alineatul (1) literele (d)-(g) și articolul 12 alineatul (2).

(39)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088 (SFDR), întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu dispun de inițiative de reducere a emisiilor de carbon”). și sunt aliniate la articolul 6 din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).

(40)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Ponderea consumului și a producției de energie din surse neregenerabile”). Defalcarea servește drept referință pentru un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum este prevăzut de indicatorul nr. 5 din tabelul II din aceeași anexă („Defalcarea consumului de energie pe tipuri de surse neregenerabile de energie”).

(41)  În conformitate cu cerințele din actele delegate pentru hidrogenul din surse regenerabile: Regulamentul delegat al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea unei metodologii a Uniunii de stabilire a unor norme detaliate pentru producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică obținuți din surse regenerabile și utilizați în transporturi; și Regulamentul delegat al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea unui prag minim pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii pe bază de carbon reciclat și prin specificarea unei metodologii de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră obținute de la combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi și de la combustibilii pe bază de carbon reciclat.

(42)  Sectoarele climatice cu impact ridicat sunt cele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din NACE [astfel cum sunt definite în Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din].

(43)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Ponderea consumului și a producției de energie din surse neregenerabile”).

(44)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Intensitatea consumului de energie per sector climatic cu impact ridicat”).

(45)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii nr. 1 și nr. 2 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Emisii de GES” și „Amprenta de carbon”). Aceste informații sunt aliniate la articolul 5 alineatul (1), articolul 6 și articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).

(46)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 3 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Intensitatea GES a societăților în care s-a investit”). Aceste informații sunt aliniate la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).

(47)  Aceste informații sunt aliniate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (Legea europeană a climei).

(48)  Aceste informații sunt aliniate la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).

(49)  Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 5: Portofoliul bancar – Riscul fizic aferent schimbărilor climatice: expuneri supuse unui risc fizic.

(50)  Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 5: Portofoliul bancar – Riscul fizic aferent schimbărilor climatice: expuneri supuse unui risc fizic.

(51)  Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 2: Portofoliul bancar - Riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice: Împrumuturi garantate cu bunuri imobile – Eficiența energetică a garanției reale.

(52)  Aceste informații sunt aliniate la Regulamentul delegat (UE) 2020/1818 al Comisiei (Regulamentul privind indicii de referință în domeniul climei).

(53)  articolul 12 alineatul (1) din Regulamentul privind standardele de referință în domeniul climei prevede că „ administratorii de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris trebuie să excludă din respectivii indici de referință toate întreprinderile următoare:

a)

întreprinderile care obțin 1 % sau mai mult din veniturile lor din activități de exploatare, minerit, extracție, distribuție sau rafinare a huilei și a lignitului; sau

b)

întreprinderile care obțin 10 % sau mai mult din veniturile lor din activități de exploatare, extracție, distribuție sau rafinare a păcurii; sau

c)

întreprinderile care obțin 50 % sau mai mult din veniturile lor din activități de exploatare, extracție, producție sau distribuție a combustibililor gazoși; sau

d)

întreprinderile care obțin 50 % sau mai mult din veniturile lor din generarea de energie electrică cu o intensitate a GES mai mare de 100 g CO2 e/kWh.

articolul 12 alineatul (2) prevede că „ Administratorii de indici UE de referință aliniați la Acordul de la Paris trebuie să excludă din indicii de referință respectivi orice întreprindere în privința căreia au constatat sau au estimat ori în privința căreia furnizorii de date externe au constatat sau au estimat că dăunează în mod semnificativ unuia sau mai multor obiective de mediu menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, în conformitate cu normele privind estimările prevăzute la articolul 13 alineatul (2) din prezentul regulament.”

(54)  Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 1 privind riscul de tranziție aferent schimbărilor climatice.

(55)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(56)  În conformitate cu cerințele din actele delegate pentru hidrogenul din surse regenerabile: Regulamentul delegat al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin instituirea unei metodologii a Uniunii de stabilire a unor norme detaliate pentru producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică obținuți din surse regenerabile și utilizați în transporturi; și Regulamentul delegat al Comisiei din 10 februarie 2023 de completare a Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului prin stabilirea unui prag minim pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii pe bază de carbon reciclat și prin specificarea unei metodologii de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră obținute de la combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi și de la combustibilii pe bază de carbon reciclat.

(57)  Pe baza Directivei (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

(58)  Recomandarea (UE) 2021/2279 a Comisiei din 15 decembrie 2021 privind utilizarea unor metode referitoare la amprenta de mediu pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 471, 30.12.2021, p. 1).

(59)  Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 5: Expuneri care fac obiectul riscului fizic.

(60)  Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – modelul 5: Expuneri care fac obiectul riscului fizic.

(61)  Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(62)  Această cerință de prezentare de informații este în conformitate cu cerințele din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2453 al Comisiei – Modelul 2 privind bunurile imobile, eficiența energetică a garanției reale.

(63)  Rata costurilor este factorul utilizat pentru a transforma impacturile nemonetare, cum ar fi tone, hectare, m3 etc. în unități monetare. Ratele costurilor ar trebui să se bazeze pe studii de evaluare monetară, trebuie să se bazeze pe date științifice, iar metodele utilizate pentru obținerea acestora ar trebui să fie transparente. Orientări privind aceste metode pot fi obținute, de exemplu, din proiectul TRANSPARENT, finanțat de EU-LIFE.

(64)  Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 ianuarie 2006 de instituire a unui registru european al emisiilor și transferului de poluanți și de modificare a Directivelor 91/689/CEE și 96/61/CE ale Consiliului (JO L 33, 4.2.2006, p. 1).

(65)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât provin din: (a) un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 2 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Emisii de poluanți atmosferici”); (b) indicatorul nr. 8 din tabelul I din anexa I („Emisii în apă”); (c) indicatorul nr. 1 din tabelul II din anexa I („Emisii de poluanți anorganici”); și (d) indicatorul nr. 3 din tabelul II din anexa I („Emisii de substanțe care diminuează stratul de ozon”).

(66)  Potrivit Eurostat, gradul de urbanizare (DEGURBA) este o clasificare care indică caracterul unei zone. Pe baza ponderii populației locale care trăiește în clustere urbane și în centre urbane, aceasta clasifică unitățile administrative locale (UAL sau comunele) în trei tipuri de zone: (i) orașe (zone dens populate), (ii) orașe și suburbii (zone cu densitate intermediară) și (iii) zone rurale (zone slab populate).

(67)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(68)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei („Directiva-cadru privind apa”) (JO L 327, 22.12.2000, p. 1.)

(69)  Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(70)  Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).

(71)  Sursa: Standardul de performanță IFC 6, 2012.

(72)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu dispun de politici de gestionare a apei”).

(73)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 8 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Expunerea la zone cu stres hidric ridicat”).

(74)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind oceanele/mările”).

(75)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6.2 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Utilizarea și reciclarea apei”, 2. Procentul mediu ponderat de apă reciclată și reutilizată de societățile în care s-a investit).

(76)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6.1 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile [„Utilizarea și reciclarea apei”, 1. Cantitatea medie de apă consumată de societățile în care s-a investit (în metri cubi) per milion EUR din veniturile societăților în care s-a investit].

(77)  Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 – Readucerea naturii în viețile noastre, COM/2020/380 final.

(78)  Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice ( JO L 20, 26.1.2010, p. 7 ) și Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică ( JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

(79)  Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) ( JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(80)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piețele financiare care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul 1 din anexa 1 la regulamentul delegat aferent în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Activități care afectează negativ zonele sensibile din punctul de vedere al biodiversității”).

(81)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalul efect negativ, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul 2 din anexa 1 la regulamentul delegat aferent în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Degradarea solului, deșertificare, impermeabilizarea solului”).

(82)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalul efect negativ, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul 2 din anexa 1 la regulamentul delegat aferent în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Specii naturale și zone protejate”).

(83)  Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

(84)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind terenurile/agricultura”).

(85)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în întreprinderi care nu aplică practici durabile privind oceanele/mările”).

(86)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalul efect negativ, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 15 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Despădurire”).

(87)  Astfel cum se indică în lista roșie a speciilor amenințate a UICN și în lista roșie europeană publicată de Comisia Europeană.

(88)  Factorul direct al schimbărilor climatice trebuie raportat în cadrul ESRS E1 Schimbările climatice, cel al poluării – în cadrul ESRS E2 Poluarea.

(89)  Astfel cum s-a propus prin Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 325, 20.12.2018, p. 18).

(90)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(91)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul II din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Ponderea deșeurilor nereciclate”).

(92)  Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48). Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Ponderea deșeurilor periculoase și a deșeurilor radioactive”).

(93)  Stabilite prin Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

(94)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori suplimentari legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 13 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de incidente de muncă forțată”).

(95)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori suplimentari legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de producere a unor incidente de muncă a copiilor”).

(96)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului”).

(97)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile.

(98)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Expunerea portofoliului indicelui de referință la întreprinderi care nu aplică politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(99)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa proceselor și a măsurilor de prevenire a traficului de persoane”).

(100)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 1 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Investiții în societăți care nu dispun de politici de prevenire a accidentelor la locul de muncă”).

(101)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 5 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unui mecanism de soluționare a reclamațiilor/plângerilor în legătură cu aspectele privind personalul”).

(102)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Raportul mediu ponderat al accidentelor, vătămărilor, deceselor” din secțiunile 1 și 2 din anexa II. Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 2 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Rata accidentelor”), precum și a administratorilor de indici de referință de a publica factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Raportul mediu ponderat al accidentelor, vătămărilor, deceselor” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(103)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 3 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul de zile pierdute ca urmare a vătămărilor, accidentelor, deceselor sau bolilor”).

(104)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 12 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Disparitatea salarială de gen în formă neajustată”) și a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Diferența medie ponderată de remunerare dintre femei și bărbați” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(105)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 8 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Un nivel excesiv al raportului dintre remunerația directorului general și cea a lucrătorilor”).

(106)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 7 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Incidente de discriminare”).

(107)  Aceste informații vin în sprijinul nevoilor de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu și suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul I din anexa I și prin indicatorul nr. 14 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de OCDE” și „Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului”); precum și nevoile de informare ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul „Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(108)  Directiva 2009/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind instituirea unui comitet european de întreprindere sau a unei proceduri de informare și consultare a lucrătorilor în întreprinderile și grupurile de întreprinderi de dimensiune comunitară (JO L 122, 16.5.2009, p. 28).

(109)  Directiva 2002/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 de stabilire a unui cadru general de informare și consultare a lucrătorilor din Comunitatea Europeană (JO L 80, 23.3.2002, p. 29).

(*1)   Genul este cel menționat de angajații înșiși.

(110)  Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană (JO L 275, 25.10.2022, p. 33).

(111)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă din indicatori suplimentari legați de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorii nr. 12 și nr. 13 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de producere a unor incidente de muncă a copiilor” și „Operațiuni și furnizori expuși unui risc semnificativ de incidente de muncă forțată”).

(112)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului”).

(113)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale”).

(114)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa proceselor și a măsurilor de prevenire a traficului de persoane”).

(115)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 4 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unui cod de conduită al furnizorului”).

(116)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Expunerea portofoliului indicelui de referință la întreprinderi care nu aplică politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(117)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile; precum și ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorii „Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern” și „Expunerea portofoliului indicelui de referință la întreprinderi care nu aplică politici de diligență în privința problemelor abordate de Convențiile fundamentale 1-8 ale Organizației Internaționale a Muncii” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(118)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului”).

(119)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului”).

(120)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa proceselor și a mecanismelor de asigurare a conformității pentru monitorizarea conformității cu principiile Pactului mondial al ONU și cu Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale”).

(121)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile [„Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”]; precum și ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul „Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(122)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului”).

(123)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 9 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unei politici în domeniul drepturilor omului”).

(124)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 11 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile.

(125)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator obligatoriu legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 10 din tabelul I din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile [„Încălcări ale principiilor Pactului mondial al ONU și ale Orientărilor pentru întreprinderile multinaționale, elaborate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”]; precum și ale administratorilor de indici de referință pentru a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum prevede prin indicatorul „Numărul componentelor indicelui de referință supuse încălcărilor cu caracter social (număr absolut și relativ împărțit la toate componentele indicelui de referință), astfel cum sunt menționate în tratatele și convențiile internaționale, în principiile Națiunilor Unite și, dacă este cazul, în dreptul intern” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(126)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 14 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul de cazuri identificate de probleme și incidente grave privind drepturile omului”).

(127)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 15 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Lipsa unor politici de combatere a corupției și a dării și luării de mită”).

(128)  Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(129)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 6 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Protecția insuficientă a avertizorilor de integritate”).

(130)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a: participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede în indicatorul nr. 17 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Numărul condamnărilor și valoarea amenzilor pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită”). și a administratorilor de indici de referință de a prezenta factorii MSG care fac obiectul Regulamentului (UE) 2020/1816, astfel cum se prevede prin indicatorul „Numărul condamnărilor și valoarea amenzilor pentru încălcarea legilor de combatere a corupției și a dării sau luării de mită” din secțiunile 1 și 2 din anexa II.

(131)  Aceste informații vin în sprijinul nevoii de informare a participanților la piața financiară care fac obiectul Regulamentului (UE) 2019/2088, întrucât derivă dintr-un indicator suplimentar legat de principalele efecte negative, astfel cum se prevede prin indicatorul nr. 16 din tabelul III din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei în ceea ce privește normele referitoare la prezentarea de informații privind investițiile durabile („Cazuri în care nu s-au luat măsuri suficiente pentru a aborda situațiile de încălcare a standardelor de combatere a corupției și a dării și luării de mită”).

(132)  Organe de administrație, de conducere și de supraveghere.


ANEXA II

ACRONIME ȘI GLOSAR DE TERMENI

Această anexă prezintă toate acronimele care figurează în ESRS (tabelul 1), precum și toți termenii definiți în ESRS (tabelul 2).

Tabelul 1

Acronime

AMS (Automated Measuring Systems)

Sisteme automatizate de măsurare

AQI (Air Quality Indeces)

Indicatori privind calitatea aerului

AR (Application Requirements)

Cerințe de aplicare

AWS (Alliance for Water Stewardship)

Alianța pentru gospodărirea apei

BAT (Best Available Technique)

Cea mai bună tehnică disponibilă

BAT-AEL (Best Available Technique-Associated Emission Level)

Nivel de emisii asociat celei mai bune tehnici disponibile

BAT-AEPL (Best Available Technique-Associated Environmental Performance Level)

Nivel de performanță de mediu asociat celei mai bune tehnici disponibile

BREF (Best Available Techniques Reference Documents)

Documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile

BTU (British Thermal Units)

Unități termice britanice

CapEx (Capital Expenditure)

Cheltuială de capital

CBD (Convention for Biological Diversity)

Convenția privind diversitatea biologică

CDDA (Common Database on Designated Areas)

Baza de date comună privind zonele desemnate

CEN

Comitetul European de Standardizare

CENELEC

Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică

CH4

Metan

CICES (Common International Classification of Ecosystem Services)

Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice

C02

Dioxid de carbon

CRR (Capital Requirements Regulation)

Regulamentul (UE) 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) (Regulamentul privind cerințele de capital)

DEGURBA (Degree of Urbanisation)

Gradul de urbanizare

DR BP-1

Cerința de prezentare de informații – Baza generală pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea

DR BP-2

Cerința de prezentare de informații – Prezentări de informații în legătură cu circumstanțe specifice

DR GOV-1

Cerința de prezentare de informații – Rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere

DR GOV-2

Cerința de prezentare de informații – Informații furnizate organelor de administrație, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii și aspectele de durabilitate abordate de acestea

DR GOV-3

Cerința de prezentare de informații – Integrarea performanței legate de durabilitate în sistemele de stimulente

DR GOV-4

Cerința de prezentare de informații – Declarație privind procesul de diligență în materie de durabilitate

DR GOV-5

Cerința de prezentare de informații – Gestionarea riscurilor și controalele interne referitoare la raportarea privind durabilitatea

DR SBM-1

Cerința de prezentare de informații – Poziția pe piață, strategia, modelul (modelele) de afaceri și lanțul valoric

DR SBM-2

Cerința de prezentare de informații – Interesele și punctele de vedere ale părților interesate

DR SBM-3

Cerința de prezentare de informații – Impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și interacțiunea acestora cu strategia și modelul (modelele) de afaceri

DR IRO-1

Cerința de prezentare de informații – Descrierea proceselor de identificare și de evaluare a impacturilor, a riscurilor și a oportunităților semnificative

DR IRO-2

Cerințe de prezentare de informații din ESRS acoperite de declarațiile privind durabilitatea ale întreprinderii

DNSH (Do No Significant Harm)

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”

DR (Disclosure Requirements)

Cerințe de prezentare de informații

ABE

Autoritatea Bancară Europeană

CE

Comisia Europeană

SEE

Spațiul Economic European

EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group)

Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară

EFRAG SRB (European Financial Reporting Advisory Group Sustainability Reporting Board)

Consiliul pentru raportarea privind durabilitatea al Grupului Consultativ European pentru

Raportarea Financiară

EIM

Evaluarea impactului asupra mediului

EMAS (Eco-Management and Audit Scheme)

Sistem de management de mediu și audit

EPC (Energy Performance Certificate)

Certificat de performanță energetică

EPRTR (European Pollutant Release and Transfer Register)

Registrul European al Poluanților Emiși și Transferați

AES

Autorități europene de supraveghere

ESMA (European Securities and Markets Authority)

Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe

ESRS (European Sustainability Reporting Standards)

Standardele europene de raportare privind durabilitatea

ESRS 1

Standardul european de raportare privind durabilitatea 1 Cerințe generale

ESRS 2

Standardul european de raportare privind durabilitatea 2 Prezentări de informații cu caracter general

ESRS E1

Standardul european de raportare privind durabilitatea E1 Schimbările climatice

ESRS E2

Standardul european de raportare privind durabilitatea E2 Poluarea

ESRS E3

Standardul european de raportare privind durabilitatea E3 Resursele de apă și marine

ESRS E4

Standardul european de raportare privind durabilitatea E4 Biodiversitatea și ecosistemele

ESRS E5

Standardul european de raportare privind durabilitatea E5 Utilizarea resurselor și economia circulară

ESRS G1

Standardul european de raportare privind durabilitatea G1 Conduita profesională

ESRS S1

Standardul european de raportare privind durabilitatea S1 Forța de muncă proprie

ESRS S2

Standardul european de raportare privind durabilitatea S2 Lucrătorii din lanțul valoric

ESRS S3

Standardul european de raportare privind durabilitatea S3 Comunitățile afectate

ESRS S4

Standardul european de raportare privind durabilitatea S4 Consumatorii și utilizatorii finali

UE

Uniunea Europeană

EU ETS (European Union Emmissions Trading Scheme)

Sistemul Uniunii Europene de comercializare a certificatelor de emisii

EWC (European Works Council)

Comitet european de întreprindere

FPIC (Free, Prior and Informed Consent)

Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză

ENI

Echivalent normă întreagă

GAAP (Generally Accepted Accounting Principles)

Principii contabile general acceptate

GES

Gaz cu efect de seră

GJ

Gigajoule

GRI (Global Reporting Initiative)

Inițiativa de Raportare Globală

GWP (Global Warming Potential)

Potențial de încălzire globală

HFC

Hidrofluorocarburi

DEI

Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) (Directiva privind emisiile industriale)

CFI

Corporația Financiară Internațională

IFRS (International Financial Reporting Standards)

Standardele internaționale de raportare financiară

OIM

Organizația Internațională a Muncii

IPBES

Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice

IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change)

Grupul interguvernamental privind schimbările climatice

ISEAL (International Social and Environmental Accreditation and Labeling)

Alianța Internațională pentru Acreditarea și Etichetarea Socială și de Mediu

ISO (International Organization for Standardization)

Organizația Internațională de Standardizare

ISSB (International Sustainability Standards Board)

Consiliul pentru Standarde Internaționale de Durabilitate

STI (Implementing Technical Standards)

Standarde tehnice de punere în aplicare

UICN

Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii

KBA (Key Biodiversity Areas)

Zone principale de biodiversitate

Kg

Kilogram

lb

Livră

LEAP (Locate Evaluate Assess Prepare)

Localizare, evaluare, estimare, pregătire

LGBTIQ

Persoane lesbiene, gay, bisexuale, transgen, intersexuale și queer

MDR (Minimum Disclosure Requirement)

Cerința privind prezentarea minimă de informații

MWh

Megawatt-oră

N2O

Protoxid de azot

NACE

Clasificarea statistică a activităților economice în Comunitatea Europeană

NF3

Trifluorură de azot

ONG-uri

Organizații neguvernamentale

NH3

Amoniac

NOX

Oxizi de azot

NUTS (Nomenclature of Territorial Units of Statistics)

Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică

O3

Ozon

ODS (Ozone-Depleting Substance)

Substanță care diminuează stratul de ozon

OCDE

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OECM (One Earth Climate Model)

Modelul One Earth Climate Model

OpEx

Cheltuieli de funcționare

PBTS (Persistent, Bioaccumulative and Toxic Substances)

Substanțe persistente, bioacumulative și toxice

PCAF (Partnership for Carbon Accounting Financial)

Parteneriat privind aspectele financiare ale contabilizării carbonului

PCF

Perfluorocarburi

PM (Particulate Matter)

Particule în suspensie

PMT (Persistent, Mobile and Toxic Substances)

Substanțe persistente, mobile și toxice

POP

Poluant organic persistent

REACH (Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals)

Înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice

SBTi (Science Based Targets Initiative)

Inițiativa pentru obiective bazate pe știință

SBTN (Science Based Targets Network)

Rețeaua pentru obiective bazate pe știință

SCE

Societas Cooperativa Europaea

SDA (Sectoral Decarbonisation Approach)

Abordarea sectorială a decarbonizării

ODD

Obiective de dezvoltare durabilă

SDPI (Sustainable Development Performance Indicator)

Indicatorul de performanță în materie de dezvoltare durabilă

SE

Societate europeană

SEEA (System of Environmental-Economic Accounting)

Sistemul de conturi economice și de mediu

SEEA EA (System of Environmental-Economic Accounting Ecosystem Accounting)

Conturi referitoare la ecosisteme în cadrul sistemului de conturi economice și de mediu

SFRD (Sustainable Finance Disclosures Regulation)

Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (Regulamentul privind publicarea de informații privind finanțarea durabilă)

SOX

Oxizi de sulf

SVHC (Substances of Very High Concern)

Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită

TCFD (Task Force on Climate-Related Financial Disclosures)

Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de climă

TNFD (Taskforce on Nature-related Financial Disclosures)

Grupul operativ pentru prezentarea de informații financiare legate de natură

ONU

Organizația Națiunilor Unite

UNEP (United Nations Environment Programme)

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu

UNESCO (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization)

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

vPvBs (Very Persistent and Very Bioaccumulative Substances)

Substanțe foarte persistente și foarte bioacumulative

vPvM (Very Persistent and Very Mobile Substances)

Substanțe foarte persistente și foarte mobile

WDPA (World Database of Protected Areas)

Baza de date mondială a zonelor protejate

WRI (World Resources Institute)

Institutul Mondial al Resurselor

WWF (World-Wide Fund for Nature)

Fondul mondial pentru natură


Tabelul 2

Termeni definiți în ESRS

Acest tabel definește termenii care trebuie utilizați ca referință pentru întocmirea declarațiilor privind durabilitatea în conformitate cu ESRS.


Termen definit

Definiție

Acțiuni

Acțiunile se referă la:

i.

acțiunile și planurile de acțiune (inclusiv planurile de tranziție) care sunt realizate pentru a se asigura că întreprinderea îndeplinește țintele stabilite și prin care întreprinderea urmărește să abordeze impacturile, riscurile și oportunitățile semnificative și

ii.

deciziile de sprijinire a acestora cu resurse financiare, umane sau tehnologice.

Actor din cadrul lanțului valoric

Persoană fizică sau entitate din cadrul lanțului valoric din amonte sau din aval. Se consideră că un actor se află în aval față de întreprindere (de exemplu, distribuitorii, clienții) atunci când primește produse sau servicii de la întreprinderea respectivă; se consideră că un actor se află în amonte față de întreprindere (de exemplu, furnizorii) atunci când furnizează produse sau servicii care sunt utilizate pentru realizarea produselor sau a serviciilor proprii ale întreprinderii.

Salariu adecvat

Un salariu care îndeplinește nevoile lucrătorului și ale familiei sale, ținând seama de condițiile economice și sociale naționale.

Organe de administrație, de conducere și de supraveghere

Organele de guvernanță cu cea mai înaltă autoritate decizională din cadrul întreprinderii, inclusiv comitetele acesteia. În cazul în care în structura de guvernanță nu există membri ai organelor de administrație, de conducere sau de supraveghere ale întreprinderii, ar trebui să fie incluși directorul general și directorul general adjunct, dacă există această funcție. În unele jurisdicții, sistemele de guvernanță sunt formate din două niveluri, în care supravegherea și conducerea sunt separate. În astfel de cazuri, ambele niveluri sunt incluse în definiția organelor de administrație, de conducere și de supraveghere.

Comunități afectate

Persoane sau grupuri care locuiesc sau lucrează în aceeași zonă și care au fost sau pot fi afectate de operațiunile unei întreprinderi raportoare sau prin intermediul lanțului său valoric din amonte și din aval. Comunitățile afectate pot varia de la cele care locuiesc în vecinătatea operațiunilor întreprinderii (comunitățile locale) la cele care locuiesc la o anumită distanță. Comunitățile afectate includ populațiile indigene afectate efectiv și potențial.

Remunerație totală anuală

Remunerația totală anuală pentru forța de muncă proprie include salariul, bonusurile, acordările de valori mobiliare, acordările de opțiuni, compensațiile din cadrul planului de stimulente pentru alte elemente decât capitalurile proprii, variația valorii pensiei și câștigurile din compensațiile amânate necalificate furnizate pe parcursul unui an.

Efecte financiare anticipate

Efecte financiare care nu îndeplinesc criteriile de recunoaștere pentru includerea în elementele-rânduri ale situațiilor financiare în perioada de raportare și care nu sunt reflectate de efectele financiare actuale.

Zonă cu risc hidric

Un bazin hidrografic, în care mai multe aspecte fizice legate de apă:

i.

conduc la o stare nesatisfăcătoare a unuia sau mai multor corpuri de apă și/sau la deteriorarea stării acestora (astfel cum sunt definite în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4)), indicând astfel probleme semnificative în ceea ce privește disponibilitatea, calitatea și cantitatea apei (inclusiv un stres hidric ridicat) și/sau

ii.

conduc la probleme legate de accesibilitatea apei, de reglementare sau de reputație (inclusiv utilizarea în comun a apei cu comunitățile și accesibilitatea prețului apei) pentru instalațiile sale și pentru instalațiile principalilor furnizori.

Zonă cu stres hidric ridicat

Regiuni în care procentul din cantitatea totală de apă extrasă este ridicat (40-80 %) sau extrem de ridicat (mai mare de 80 %) în instrumentul Aqueduct al Atlasului riscurilor hidrice al Institutului Mondial al Resurselor (World Resources Institute – WRI). A se vedea, de asemenea, deficitul de apă.

Materiale asociate procesului

Materiale care sunt necesare pentru procesul de fabricație, dar care nu fac parte din produsul final, cum ar fi lubrifianții pentru fabricarea utilajelor.

Concluzii privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Un document care conține părți ale unui document de referință BAT stabilește concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile, nivelurile de performanță de mediu asociate celor mai bune tehnici disponibile, conținutul minim al unui sistem de management de mediu, inclusiv valorile de referință asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului (5).

Nivel de emisii asociat celei mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL)

Niveluri de emisii obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul uneia dintre cele mai bune tehnici disponibile sau al unei asocieri de astfel de tehnici, astfel cum sunt descrise în concluziile BAT, și exprimate ca o medie pentru o anumită perioadă, în condiții de referință prestabilite, și anume nivelul de emisii care este asociat cu o BAT.

Nivelul de performanță de mediu asociat celei mai bune tehnici disponibile (BAT-AEPL)

Nivelurile de performanță de mediu, cu excepția nivelurilor de emisii, obținute în condiții normale de funcționare cu ajutorul unui tip de BAT sau al unei asocieri de BAT  (6).

Cele mai bune tehnici disponibile (BAT)  (7)

Stadiul cel mai eficient și mai avansat în dezvoltarea activităților și a metodelor lor de operare, care indică posibilitatea practică a anumitor tehnici de a constitui referința pentru stabilirea valorilor limită de emisie și a altor condiții de autorizare, concepute pentru a preveni și, acolo unde nu este posibil, pentru a reduce emisiile și impactul asupra mediului în ansamblul său:

i.

„tehnici” înseamnă atât tehnologia utilizată, cât și modul în care instalația este proiectată, construită, întreținută, exploatată și scoasă din funcțiune;

ii.

„tehnici disponibile” înseamnă acele tehnici care sunt dezvoltate la un nivel care permite punerea lor în aplicare în sectorul industrial relevant, în condiții economice și tehnice viabile, luându-se în considerare costurile și avantajele, indiferent dacă aceste tehnici sunt sau nu produse sau utilizate în statul membru respectiv, atât timp cât acestea sunt accesibile operatorului în condiții acceptabile și

iii.

„cele mai bune” tehnici înseamnă tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general înalt de protecție a mediului în ansamblul său.

Pierderea biodiversității

Reducerea oricărui aspect al diversității biologice (adică diversitatea la nivel genetic, al speciilor și al ecosistemelor) se produce într-o anumită zonă prin deces (inclusiv extincție), distrugere sau eliminare fizică și manuală; aceasta se poate referi la multe scări, de la extincții globale la dispariția populației, ceea ce duce la scăderea diversității totale la aceeași scară.

Biodiversitate sau diversitate biologică

Diversitatea organismelor vii de orice origine, inclusiv ecosistemele terestre, marine și alte ecosisteme acvatice, precum și complexele ecologice din care acestea fac parte. Aceasta include variații ale atributelor genetice, fenotipice, filogenetice și funcționale, precum și modificări ale abundenței și distribuției în timp și spațiu în cadrul speciilor, al comunităților biologice și ecosistemelor.

Zonă sensibilă din punctul de vedere al biodiversității

Rețeaua Natura 2000 de zone protejate, siturile care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și principalele zone de biodiversitate („KBA”), precum și alte zone protejate, astfel cum sunt menționate în apendicele D din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (8).

Integritatea biosferei sau integritatea ecologică

Capacitatea unui ecosistem de a sprijini și de a menține procesele ecologice și o comunitate diversă de organisme.

Economia albastră

Economia albastră înglobează toate industriile și sectoarele legate de oceane, mări și zone de coastă, indiferent dacă acestea se află în mediul marin (de exemplu, transportul maritim, pescuitul, producția de energie) sau pe uscat (de exemplu, porturi, șantiere navale, acvacultura terestră și producția de alge, turismul de coastă).

BREF sau documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile ale UE

Un document care rezultă din schimbul de informații organizat în temeiul articolului 13 din Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9) privind emisiile industriale, elaborat pentru activități definite și care descrie, în special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor și consumului, tehnicile luate în considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum și concluziile BAT și oricare tehnici emergente, acordând o atenție deosebită criteriilor enumerate în anexa III la Directiva 2010/75/UE.

Mită

Convingerea unei persoane în mod necinstit să acționeze în favoarea dumneavoastră, oferindu-i un cadou sub formă de bani sau un alt stimulent.

Model de afaceri

Sistemul întreprinderii de transformare a factorilor de producție, prin intermediul activităților sale, în realizări și rezultate care vizează îndeplinirea obiectivelor strategice ale întreprinderii și crearea de valoare pe termen scurt, mediu și lung. ESRS utilizează termenul „model de afaceri” la singular, deși este recunoscut faptul că întreprinderile pot avea mai multe modele de afaceri.

Relații de afaceri

Relațiile pe care întreprinderea le are cu partenerii de afaceri, cu entitățile din lanțul său valoric și cu orice altă entitate non-statală sau de stat și care sunt direct legate de operațiunile, produsele sau serviciile sale comerciale. Relațiile de afaceri nu se limitează la relațiile contractuale directe. Ele includ și relațiile de afaceri indirecte din cadrul lanțului valoric al întreprinderii dincolo de primul nivel, precum și participațiile la asocieri în participație sau investiții.

Produse secundare

O substanță sau un obiect care rezultă dintr-un proces de producție al cărui obiectiv principal nu este producerea respectivei substanțe sau a respectivului obiect nu este considerat(ă) deșeu, ci un produs secundar, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

i.

utilizarea ulterioară a substanței sau a obiectului este sigură;

ii.

substanța sau obiectul poate fi utilizat(ă) direct, fără a fi supus(ă) unei alte prelucrări suplimentare decât cea prevăzută de practica industrială obișnuită;

iii.

substanța sau obiectul este produs(ă) ca parte integrantă a unui proces de producție; și

iv.

utilizarea ulterioară este legală, și anume substanța sau obiectul îndeplinește toate cerințele relevante privind produsul, protecția mediului și protecția sănătății pentru utilizarea specifică și nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sănătății populației.

Credit de carbon

Un instrument transferabil sau comercializabil care reprezintă o tonă metrică de reducere sau absorbție a emisiilor de CO2 echivalent și care este emis și verificat în conformitate cu standardele de calitate recunoscute.

Dioxid de carbon (CO2) echivalent

CO2 echivalent este unitatea de măsură universală care indică potențialul de încălzire globală (GWP) al fiecărui gaz cu efect de seră, exprimat în GWP al unei unități de dioxid de carbon. Este utilizat pentru a evalua eliberarea (sau evitarea eliberării) diferitelor gaze cu efect de seră pe o bază comună.

Munca copiilor

Munca ce privează copiii de copilărie, de potențialul și demnitatea lor și care dăunează dezvoltării fizice și psihice. Aceasta se referă la munca:

i.

periculoasă din punct de vedere psihic, fizic, social sau moral și dăunătoare pentru copii și/sau

ii.

care interferează cu școlarizarea copiilor, privându-i de posibilitatea de a merge la școală; îi obligă să părăsească școala prematur; sau le impune să încerce să combine frecventarea școlii cu munca excesiv de lungă și grea.

Copilul este definit ca o persoană cu vârsta sub 18 ani. Întrebarea dacă anumite forme de „muncă” pot fi denumite „munca copiilor” depinde de vârsta copilului, de tipul și de orele de muncă efectuate, precum și de condițiile în care aceasta este efectuată. Răspunsul variază de la o țară la alta și de la un sector la altul.

Vârsta minimă de muncă nu ar trebui să fie mai mică decât vârsta minimă de absolvire a școlarizării obligatorii și, în orice caz, nu ar trebui să fie mai mică de 15 ani, în conformitate cu Convenția nr. 138 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind vârsta minimă. Pot exista excepții în anumite țări în care economiile și instituțiile de învățământ nu sunt suficient de dezvoltate și se aplică o vârstă minimă de 14 ani.

Aceste țări care fac excepție sunt specificate de Organizația Internațională a Muncii (OIM) ca răspuns la o cerere specială din partea țării în cauză și în consultare cu organizațiile reprezentative ale angajatorilor și lucrătorilor.

Legislațiile naționale pot permite angajarea persoanelor cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani în cadrul unor activități ușoare, atât timp cât acest lucru nu este de natură să dăuneze sănătății sau dezvoltării lor și nu aduce atingere frecventării școlii sau participării lor la programe de formare profesională. Vârsta minimă pentru admiterea într-o activitate care, prin natura sa sau prin circumstanțele în care se desfășoară, poate pune în pericol sănătatea, siguranța sau moralitatea tinerilor nu trebuie să fie mai mică de 18 ani.

Economia circulară

Un sistem economic în care valoarea produselor, a materialelor și a altor resurse în economie este menținută cât mai mult timp posibil, sporind eficiența utilizării lor în producție și consum, reducând astfel efectul asupra mediului al utilizării acestora, reducând la minimum deșeurile și eliberarea de substanțe periculoase în toate etapele ciclului lor de viață, inclusiv prin aplicarea ierarhiei deșeurilor.

Principiile economiei circulare

Principiile economiei circulare europene sunt:

i.

utilizabilitatea;

ii.

posibilitatea de reutilizare;

iii.

reparabilitatea;

iv.

dezasamblarea;

v.

refabricarea sau recondiționarea;

vi.

reciclarea;

vii.

recircularea prin ciclul biologic;

viii.

alte posibile optimizări ale utilizării produselor și materialelor.

Rata de utilizare circulară a materialelor

Recircularea materialelor, a componentelor și a produselor în practică după prima utilizare, utilizând următoarele strategii (în ordinea preferințelor):

i.

întreținere/utilizare prelungită;

ii.

reutilizare/redistribuire;

iii.

recondiționare/refabricare;

iv.

reciclare, compostare sau digestie anaerobă.

Rata de utilizare este definită ca raportul dintre utilizarea circulară a materialelor și utilizarea globală a materialelor.

Informații clasificate

Informații UE clasificate, astfel cum sunt definite în Decizia 2013/488/UE a Consiliului (10) privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate sau clasificate de unul dintre statele membre și marcate în conformitate cu apendicele B la respectiva decizie a Consiliului.

Adaptare la schimbările climatice

Procesul de adaptare la schimbările climatice reale și preconizate și la impactul acestora.

Atenuarea schimbărilor climatice

Procesul de reducere a emisiilor de GES și de menținere a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale, în conformitate cu Acordul de la Paris.

Reziliență la schimbările climatice

Capacitatea unei întreprinderi de a se adapta la schimbările climatice și la evoluțiile sau incertitudinile legate de schimbările climatice. Reziliența la schimbările climatice implică capacitatea de a gestiona domeniul de aplicare 1 legat de climă și de a beneficia de oportunitățile legate de climă, inclusiv capacitatea de a răspunde și de a se adapta la riscurile de tranziție și la riscurile fizice. Reziliența la schimbările climatice a unei întreprinderi include atât reziliența sa strategică, cât și reziliența sa operațională la schimbările, evoluțiile sau incertitudinile legate de schimbările climatice.

Oportunități legate de climă

Efecte pozitive potențiale legate de schimbările climatice pentru întreprindere. Eforturile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea pot genera oportunități pentru întreprinderi. Oportunitățile legate de climă vor varia în funcție de regiunea, piața și industria în care își desfășoară activitatea întreprinderea.

Risc fizic legat de climă (risc fizic cauzat de schimbările climatice)

Riscurile generate de schimbările climatice care pot fi determinate de evenimente (acute) sau de schimbările pe termen mai lung (cronice) ale modelelor climatice.

Riscurile fizice acute apar ca urmare a anumitor pericole, în special a unor evenimente meteorologice, cum ar fi furtunile, inundațiile, incendiile sau valurile de căldură. Riscurile fizice cronice generate de schimbările pe termen mai lung ale climei, cum ar fi modificările de temperatură, creșterea nivelului mării, gradul redus de disponibilitate a apei, declinul biodiversității și modificări ale productivității terenurilor și a solului.

Risc de tranziție legat de climă

Riscurile care decurg din tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice. Acestea includ, de regulă, riscuri de politică, riscuri juridice, riscuri tehnologice, riscuri de piață și riscuri reputaționale.

Negocierea colectivă

Toate negocierile care au loc între un angajator, un grup de angajatori sau una sau mai multe organizații patronale, pe de o parte, și unul sau mai multe sindicate sau, în lipsa acestora, reprezentanții lucrătorilor aleși în mod corespunzător și autorizați de aceștia în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative naționale, pe de altă parte, pentru:

i.

stabilirea condițiilor de muncă și a condițiilor de angajare și/sau

ii.

reglementarea relațiilor dintre angajatori și lucrători și/sau pentru reglementarea relațiilor dintre angajatori sau organizațiile acestora și una sau mai multe organizații ale lucrătorilor.

Incident confirmat (muncă a copiilor, muncă forțată sau trafic de persoane)

Incident de muncă forțată sau de muncă a copiilor sau de trafic de persoane despre care s-a constatat că este fondat. Incidentele confirmate nu includ incidentele legate de munca copiilor, de munca forțată sau de traficul de persoane care sunt încă în curs de investigare în perioada de raportare.

Incident confirmat de corupție sau de dare sau luare de mită

Un incident de corupție sau de dare sau luare de mită despre care s-a constatat că este fondat. Incidentele confirmate de corupție sau mită nu includ incidentele de corupție sau de mită care sunt încă în curs de investigare la sfârșitul perioadei de raportare. Stabilirea faptului că anumite cazuri potențiale de neconformitate sunt fondate se poate efectua fie de către coordonatorul funcției de conformitate al întreprinderii, fie de o funcție sau autoritate similară. Nu este necesară o hotărâre motivată a unei instanțe judecătorești.

Consumatori

Persoanele fizice care achiziționează, consumă sau utilizează bunuri și servicii pentru uz personal, fie pentru ele însele, fie pentru alte persoane, și nu pentru revânzare, în scopuri comerciale, economice, industriale, meșteșugărești sau profesionale.

Cultură corporativă

Cultura corporativă exprimă obiective prin valori și convingeri. Aceasta orientează activitățile întreprinderii prin intermediul unor ipoteze comune și al unor norme de grup, cum ar fi valori sau declarații de misiune sau un cod de conduită.

Corupție

Abuzul de putere în scopul obținerii de câștiguri private, care poate fi declanșat de persoane fizice sau organizații. Aceasta include practici precum plăți de facilitare, fraudă, extorcare, coluziune și spălare de bani. De asemenea, include oferirea sau primirea unui cadou, împrumut, comision, recompensă sau alt avantaj oricărei persoane sau de la orice persoană ca stimulent pentru a face ceva necinstit, ilegal sau o încălcare a încrederii în conduita profesională a întreprinderii. Aceasta poate include beneficii în numerar sau în natură, cum ar fi bunuri gratuite, cadouri și vacanțe, sau servicii personale speciale furnizate în scopul obținerii unui avantaj necuvenit sau care pot duce la presiuni morale de a primi un astfel de avantaj.

Mandatari credibili

Persoane cu o experiență suficient de aprofundată în ceea ce privește colaborarea cu părțile interesate afectate dintr-o anumită regiune sau dintr-un anumit context (de exemplu, lucrătoarele din ferme, populațiile indigene sau lucrătorii migranți) care pot contribui la transmiterea eficientă a preocupărilor lor probabile. În practică, aceștia pot fi ONG-uri din domeniul dezvoltării și al drepturilor omului, sindicate internaționale și societatea civilă locală, inclusiv organizațiile cu profil religios.

Efecte financiare actuale

Efectele financiare pentru perioada de raportare curentă care sunt recunoscute în situațiile financiare primare.

Pârghii de decarbonizare

Tipuri agregate de acțiuni de atenuare, cum ar fi eficiența energetică, electrificarea, înlocuirea combustibililor, utilizarea energiei din surse regenerabile, înlocuirea produselor și decarbonizarea lanțului de aprovizionare care corespund acțiunilor specifice ale întreprinderii.

Despădurire

Conversia temporară sau permanentă, efectuată de către om, a terenurilor împădurite în terenuri neîmpădurite (11).

Degradare sau ecosistem degradat

Impactul uman cronic care duce la pierderea biodiversității și la perturbarea structurii, compoziției și funcționalității unui ecosistem.

Dependențe

Situația în care o întreprindere depinde de resursele naturale, umane și/sau sociale pentru procesele sale comerciale.

Depozitarea în apă și în sol

O cantitate dintr-o substanță care s-a acumulat în mediu, fie în apă, fie în sol, ca urmare a unor activități regulate sau ca urmare a unor incidente sau a unor eliminări efectuate de întreprinderi, indiferent dacă acumularea respectivă se produce la locul de producție al unei întreprinderi sau în afara lui.

Deșertificare

Degradarea terenului în zone aride, semiaride și uscat-subumede, cauzată de diverși factori, inclusiv variațiile climatice și activitățile umane. Deșertificarea nu se referă la extinderea naturală a deșerturilor existente.

Evacuare

Evacuarea apelor uzate înseamnă cantitatea de apă (în m3) sau de substanță (în kg CBO/zi sau comparabilă) adăugată/percolată într-un corp de apă dintr-o sursă punctiformă sau nepunctiformă. Efluent (sau evacuare) de ape uzate înseamnă ape uzate tratate evacuate de la o stație de epurare a apelor uzate.

Discriminare

Discriminarea se poate produce direct sau indirect. Discriminarea directă se produce atunci când o persoană este tratată într-un mod mai puțin favorabil în comparație cu modul în care au fost tratate sau ar fi tratate alte persoane care se află într-o situație similară, iar motivul pentru acest lucru este o caracteristică specifică pe care o deține persoana respectivă, care intră sub incidența unui „motiv care face obiectul protecției”. Discriminarea indirectă are loc atunci când o normă aparent neutră dezavantajează o persoană sau un grup de persoane care au aceleași caracteristici. Trebuie să se demonstreze că un grup este dezavantajat printr-o decizie în comparație cu un grup de referință.

Dublă semnificație

Dubla semnificație are două dimensiuni: semnificația impactului și semnificația financiară. Un aspect de durabilitate îndeplinește criteriul dublei semnificații dacă este semnificativ din perspectiva impactului sau din perspectiva financiară sau din ambele perspective.

Durabilitatea unui produs, a unei componente sau a unui material

Capacitatea unui produs, a unei componente sau a unui material de a rămâne funcțional și relevant atunci când este utilizat conform destinației.

Prag ecologic

Punctul în care o schimbare relativ minoră a condițiilor externe provoacă o schimbare rapidă într-un ecosistem. Atunci când a fost depășit un prag ecologic, este posibil ca ecosistemul să nu mai poată reveni la starea sa prin intermediul rezilienței sale inerente.

Amploarea ecosistemului

Se referă la dimensiunea unui activ ecosistemic, un activ ecosistemic fiind spațiul contiguu al unui anumit tip de ecosistem caracterizat printr-un set distinct de componente biotice și abiotice.

Refacerea ecosistemelor

Orice activități intenționate care inițiază sau accelerează refacerea unui ecosistem de la o stare degradată.

Servicii ecosistemice

Se referă la contribuțiile ecosistemelor la beneficiile utilizate în activitatea economică și în alte activități umane, respectiv la beneficiile pe care oamenii le obțin de pe urma ecosistemelor. În Millennium Ecosystem Assessment (Evaluarea ecosistemelor mileniului), serviciile ecosistemice pot fi împărțite în servicii de sprijin, de reglementare, de aprovizionare și culturale. Clasificarea internațională comună a serviciilor ecosistemice (CICES) clasifică tipurile de servicii ecosistemice.

Ecosistem(e)

Un complex dinamic format din comunități de plante, animale și microorganisme și din mediul lor fără viață, interacționând ca o unitate funcțională. O tipologie a ecosistemelor este furnizată de tipologia ecosistemelor globale a UICN 2.0.

Emisie

Evacuarea directă sau indirectă de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot din surse punctiforme sau difuze în aer, apă sau sol  (12).

Angajat

Un angajat este o persoană care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea în conformitate cu legislația sau practica națională.

Utilizatori finali

Persoanele fizice care utilizează în ultimă instanță sau sunt menite să utilizeze în ultimă instanță un anumit produs sau serviciu.

Egalitate de șanse

Accesul egal și nediscriminatoriu al persoanelor la oportunități de educație, formare, încadrare în muncă, dezvoltare a carierei și exercitare a puterii fără a fi dezavantajate pe baza unor criterii precum genul, originea rasială sau etnică, naționalitatea, religia sau convingerile, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală.

Egalitate de tratament

Principiul egalității de tratament este un principiu general de drept european care presupune ca situațiile comparabile sau părțile care se află în situații comparabile să fie tratate în același mod. În contextul ESRS S1, termenul „egalitate de tratament” se referă, de asemenea, la principiul nediscriminării, conform căruia nu trebuie să existe nicio discriminare directă sau indirectă bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea pielii, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală.

Efecte financiare

Efectele riscurilor și oportunităților care afectează poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de lichidități ale întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.

Semnificație financiară

Un aspect de durabilitate este semnificativ din punct de vedere financiar dacă generează riscuri sau oportunități care afectează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta) poziția financiară a întreprinderii, performanța sa financiară, fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului pe termen scurt, mediu sau lung.

Muncă forțată

Orice lucrare sau serviciu care este obținut de la orice persoană sub amenințarea unei pedepse și pentru care persoana respectivă nu s-a oferit în mod voluntar. Termenul cuprinde toate situațiile în care persoanele sunt constrânse prin orice mijloace să muncească și include atât practicile tradiționale similare sclaviei, cât și formele contemporane de constrângere în care este implicată exploatarea prin muncă, care pot include traficul de persoane și sclavia modernă.

Combustibil fosili

Surse de energie neregenerabile pe bază de carbon, cum ar fi combustibilii solizi, gazele naturale și petrolul.

Consimțământ liber, prealabil și în cunoștință de cauză (Free, Prior and Informed Consent - FPIC)

O manifestare a dreptului populațiilor indigene de a-și stabili propriile priorități politice, sociale, economice și culturale. Acesta reprezintă trei drepturi interconectate și cumulative ale populațiilor indigene: dreptul de a fi consultate; dreptul de a participa și dreptul la terenurile, teritoriile și resursele lor. FPIC se referă la populațiile indigene și este recunoscut în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului, în special Declarația Organizației Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene (UNDRIP).

Apă dulce

Apele subterane și apele de suprafață, cu o salinitate medie anuală de <0,5 ‰ (limita menționată în anexa II la Directiva-cadru privind apa).

Reducerea emisiilor de GES

Reducerea emisiilor de GES din domeniul de aplicare 1, 2, 3 sau a emisiilor totale de GES la sfârșitul perioadei de raportare, în raport cu emisiile din anul de referință. Reducerile de emisii pot rezulta, printre altele, din eficiența energetică, electrificare, decarbonizarea furnizorilor, decarbonizarea mixului de energie electrică, dezvoltarea de produse durabile sau modificări ale limitelor sau activităților de raportare (de exemplu, externalizare, capacități reduse), cu condiția ca acestea să fie realizate în cadrul operațiunilor proprii și al lanțului valoric din amonte și din aval al întreprinderii. Absorbțiile și emisiile evitate nu sunt considerate reduceri ale emisiilor.

Absorbția și stocarea GES

Absorbțiile (antropice) se referă la retragerea GES din atmosferă ca urmare a activităților umane deliberate. Printre acestea se numără îmbunătățirea absorbanților biologici antropici de CO2 și utilizarea ingineriei chimice pentru a realiza absorbția și stocarea pe termen lung. Captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) din surse industriale și legate de energie, care, singure, nu elimină CO2 din atmosferă, pot elimina CO2 din atmosferă dacă sunt combinate cu producția de bioenergie (bioenergie cu captarea și stocarea dioxidului de carbon – BECCS). Absorbțiile pot face obiectul unor inversări, care reprezintă orice deplasare a GES stocate din stocarea preconizată care reintră în atmosferă. De exemplu, dacă o pădure care a fost cultivată pentru a îndepărta o anumită cantitate de CO2 este afectată de un incendiu forestier, emisiile captate în arbori sunt inversate.

Potențial de încălzire globală (GWP)

Un factor care descrie impactul forțării radiative (gradul de vătămare a atmosferei) al unei unități de GES date în raport cu o unitate de CO2.

Gaze cu efect de seră (GES)

Gazele enumerate în partea 2 din anexa V la Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (13). Printre acestea se numără dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul de azot (N2O), hexafluorura de sulf (SF6), trifluorura de azot (NF3), hidrofluorocarburile (HFC), perfluorocarburile (PFC).

Mecanism de soluționare a reclamațiilor

Orice procedură de rutină, statală sau nestatală, judiciară sau nejudiciară, prin care părțile interesate pot formula reclamații și pot solicita măsuri corective. Printre exemplele de mecanisme statale judiciare și nejudiciare de soluționare a reclamațiilor se numără instanțele, tribunalele pentru litigii de muncă, instituțiile naționale din domeniul drepturilor omului, punctele de contact naționale în temeiul Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, birourile ombudsmanilor, agențiile de protecție a consumatorilor, organismele de supraveghere reglementară și birourile de reclamații gestionate de autoritățile publice. Printre mecanismele nestatale de soluționare a reclamațiilor se numără cele administrate de întreprindere, fie individual, fie împreună cu părțile interesate, cum ar fi mecanismele de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional și negocierile colective, inclusiv mecanismele instituite prin negocieri colective. Acestea includ și mecanisme administrate de asociații sectoriale, organizații internaționale, organizații ale societății civile sau grupuri multipartite.

Mecanismele de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional sunt administrate de organizație fie individual, fie în colaborare cu alte părți și sunt direct accesibile părților interesate ale organizației. Aceste mecanisme permit identificarea și soluționarea timpurie și în mod direct a reclamațiilor, împiedicând astfel agravarea prejudiciilor și a reclamațiilor. Ele oferă, de asemenea, feedback important cu privire la eficacitatea diligenței necesare a organizației din partea celor care sunt direct afectați.

În conformitate cu principiul director nr. 31 al ONU, mecanismele eficace de soluționare a reclamațiilor sunt legitime, accesibile, previzibile, echitabile, transparente, compatibile cu drepturile și reprezintă o sursă de învățare continuă. Pe lângă aceste criterii, mecanismele eficace de soluționare a reclamațiilor la nivel operațional se bazează și pe colaborare și dialog. Poate fi mai dificil pentru organizație să evalueze eficacitatea mecanismelor de soluționare a reclamațiilor la care participă în comparație cu cele pe care le-a stabilit ea însăși.

Ape subterane

Toate apele care se găsesc sub suprafața solului în zona de saturație și în contact direct cu solul sau cu subsolul (14).

Habitat

Locul sau tipul de sit unde există în mod natural un organism sau o populație. Se utilizează, de asemenea, pentru a desemna atributele de mediu cerute de o anumită specie sau de nișa ecologică a acesteia.

Fragmentarea habitatului

Un termen general care descrie setul de procese prin care pierderea habitatului duce la divizarea habitatelor continue într-un număr mai mare de parcele mai mici, cu o dimensiune totală mai mică și care sunt izolate unele de altele printr-o matrice de habitate diferite. Fragmentarea habitatelor poate apărea prin procese naturale (de exemplu, incendii forestiere și de pășuni, inundații) și prin activități umane (silvicultură, agricultură, urbanizare).

Hărțuire

O situație în care se manifestă un comportament indezirabil legat de unul din motivele de discriminare (de exemplu, genul în sensul Directivei 2006/54/CE a European Parlamentului European și a Consiliului (15), religia sau anumite convingeri, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală în sensul Directivei 2000/78/CE a Consiliului (16)) care are ca obiectiv sau ca efect lezarea demnității unei persoane și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

Deșeuri periculoase

Deșeuri care prezintă una sau mai multe dintre proprietățile periculoase enumerate în anexa III la Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17) privind deșeurile.

Sectoare cu un impact ridicat asupra climei

Sectoarele enumerate în secțiunile A-H și în secțiunea L din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (18) [astfel cum sunt definite în Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei (19)].

Impacturi

Efectul pe care întreprinderea îl are sau l-ar putea avea asupra mediului și a oamenilor, inclusiv efectele asupra drepturilor omului, legate de propriile sale operațiuni și propriul lanț valoric din amonte și din aval, inclusiv prin intermediul produselor și serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Impacturile pot fi reale sau potențiale, negative sau pozitive, intenționate sau neintenționate și reversibile sau ireversibile. Acesta pot apărea pe termen scurt, mediu sau lung. Impacturile indică contribuția negativă sau pozitivă a întreprinderii la dezvoltarea durabilă.

Factori determinanți ai impactului

Toți factorii care provoacă schimbări în natură, active antropice, contribuția naturii asupra oamenilor și o bună calitate a vieții. Factorii direcți ai schimbării pot fi atât naturali, cât și antropici. Ei au impacturi fizice (mecanice, chimice, sonore, luminoase etc.) directe asupra naturii și care afectează comportamentul. Printre aceștia se numără schimbările climatice, poluarea, diferitele tipuri de schimbare a destinației terenurilor, speciile alogene invazive și zoonozele, precum și exploatarea. Factorii indirecți determinanți ai impactului acționează în mod difuz prin modificarea și influențarea factorilor direcți (prin afectarea nivelului, direcției sau ratei acestora), precum și a altor factori indirecți. Interacțiunile dintre factorii indirecți și cei direcți creează lanțuri diferite de relații, atribuire și impacturi, care pot varia în funcție de tip, intensitate, durată și distanță. Aceste relații pot conduce, de asemenea, la diferite tipuri de efecte de propagare. Printre factorii globali indirecți se numără factorii economici, demografici, de guvernanță, tehnologici și culturali. Dintre factorii indirecți, se acordă o atenție deosebită rolului instituțiilor (atât oficial, cât și neoficial) și impactului modelelor de producție, aprovizionare și consum asupra naturii, contribuțiile naturii la viața oamenilor și la o bună calități a vieții.

Semnificația impactului

Un aspect de durabilitate este semnificativ din perspectiva impactului atunci când se referă la impacturile semnificative reale sau potențiale, pozitive sau negative ale întreprinderii asupra oamenilor sau a mediului pe termen scurt, mediu și lung. Un aspect de durabilitate semnificativ din perspectiva impactului include impacturile legate de operațiunile proprii și de lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii, inclusiv prin intermediul produselor și serviciilor sale, precum și prin relațiile sale de afaceri.

Incident

O acțiune în justiție sau o plângere înregistrată la întreprindere sau la autoritățile competente printr-un proces oficial sau un caz de neconformitate identificat de întreprindere prin intermediul procedurilor stabilite. Printre procedurile stabilite pentru identificarea cazurilor de neconformitate se pot număra audituri ale sistemelor de gestionare, programe oficiale de monitorizare sau mecanisme de soluționare a reclamațiilor.

Incinerare

Arderea controlată a deșeurilor la temperatură înaltă, cu sau fără valorificare energetică.

Membru independent al consiliului de administrație

Membrii consiliului de administrație care exercită o judecată independentă, fără nicio influență externă sau conflicte de interese. Independența înseamnă, în general, exercitarea unei judecăți obiective și neîngrădite. Atunci când este utilizată ca măsură pentru a aprecia aparența de independență sau pentru a califica drept independent un membru neexecutiv al organelor de administrație, de conducere și de supraveghere sau al comitetelor lor, aceasta înseamnă absența unui interes, a unei poziții, a unei asocieri sau a unei relații care, atunci când este evaluată din perspectiva unui terț rezonabil și informat, este susceptibilă să influențeze în mod necorespunzător sau să provoace prejudecăți în procesul decizional.

Populații indigene

Nu există o definiție unică pentru populațiile indigene convenită la nivel internațional. În practică, există o convergență între agențiile internaționale cu privire la grupurile care pot fi considerate populații indigene și care ar trebui să beneficieze de o protecție specială în această calitate. Un criteriu important pentru definirea populațiilor indigene este legat de conexiunea acestora cu o zonă tradițională, astfel cum este definită la articolul 1 din Convenția OIM nr. 169, care prevede că convenția se aplică: „(a) populațiilor tribale din țări independente, ale căror condiții sociale, culturale și economice le diferențiază de alte segmente ale comunității naționale și al căror statut este reglementat integral sau parțial de obiceiurile sau tradițiile proprii sau de legi sau reglementări speciale; (b) populațiilor din țări independente care sunt considerate indigene având în vedere descendența lor din populații care, la momentul cuceririi, al colonizării sau al stabilirii actualelor limite statale, locuiau în țara respectivă sau într-o regiune geografică căreia îi aparține țara în cauză și care, indiferent de statutul lor juridic, păstrează toate sau o parte dintre instituțiile lor sociale, economice, culturale și politice”. Convenția nr. 169 a OIM prevede, de asemenea, la articolul 1 alineatul (2) că: „[a]utoidentificarea ca populație indigenă sau tribală este considerată un criteriu fundamental pentru determinarea grupelor cărora li se aplică dispozițiile prezentei convenții”.

Emisii indirecte de GES

Emisiile de GES care sunt o consecință a activităților unei entități, dar care au loc în surse deținute sau controlate de o altă entitate. Emisiile indirecte sunt emisii de GES de categoria 2 și emisii de GES de categoria 3 combinate.

Instalare

O unitate tehnică staționară în cadrul căreia se desfășoară una sau mai multe activități care ar putea avea un efect asupra emisiilor și a poluării.

Preț intern al carbonului

Prețul utilizat de o întreprindere pentru a evalua implicațiile financiare ale modificărilor modelelor de investiții, de producție și de consum, precum și ale progreselor tehnologice potențiale și ale costurilor viitoare de reducere a emisiilor.

Sistem de stabilire a prețului intern al carbonului

Un acord organizațional care permite unei întreprinderi să aplice prețurile carbonului în procesul decizional strategic și operațional. Există două tipuri de prețuri interne ale carbonului utilizate în mod obișnuit de întreprinderi. Primul tip este un preț teoretic, care este un cost teoretic sau o valoare noțională pe care întreprinderea nu îl (o) percepe, dar care poate fi utilizat(ă) pentru evaluarea implicațiilor economice sau a compromisurilor pentru aspecte precum impactul asupra riscurilor, investițiile noi, valoarea actualizată netă a proiectelor și raportul costuri-beneficii al diferitelor inițiative. Al doilea tip este o taxă sau un tarif intern(ă), care este un preț al carbonului perceput unei activități comerciale, unei linii de produse sau unei alte unități operaționale pe baza emisiilor sale de GES (aceste taxe sau tarife interne sunt similare prețurilor de transfer din cadrul companiei).

Specii alogene invazive

Specii a căror introducere și/sau răspândire prin acțiune umană în afara răspândirii lor naturale amenință diversitatea biologică, securitatea alimentară, sănătatea și bunăstarea populației. Termenul „alogen” se referă la speciile care au fost introduse în afara distribuției lor naturale („exotice”, „care nu sunt native” și „neindigene” sunt sinonime pentru „alogene”). „Invaziv” înseamnă „care tinde să se extindă și să modifice ecosistemele în care a fost introdus”. Astfel, o specie poate fi alogenă fără a fi invazivă sau, în cazul unei specii indigene dintr-o regiune, aceasta poate crește și poate deveni invazivă, fără a fi efectiv o specie alogenă.

Zonă principală de biodiversitate (KBA)

Situri care contribuie în mod semnificativ la persistența globală a biodiversității, în ecosistemele terestre, de apă dulce și marine. Siturile se califică drept KBA globale dacă îndeplinesc unul sau mai multe dintre cele 11 criterii, grupate în cinci categorii: biodiversitate amenințată; biodiversitate limitată din punct de vedere geografic; integritate ecologică; procese biologice și imposibilitatea înlocuirii. Baza de date mondială a principalelor KBA este gestionată de BirdLife International în numele parteneriatului KBA.

Degradarea solurilor

Numeroasele procese care determină declinul sau pierderea biodiversității, a funcțiilor ecosistemului sau a beneficiilor acestora pentru oameni și includ degradarea tuturor ecosistemelor terestre.

Depozit de deșeuri

Un amplasament de eliminare a deșeurilor pentru depozitarea deșeurilor pe sau în pământ (20).

(Schimbarea) sistemului terenurilor

Componenta terestră a sistemului Pământului, cuprinzând toate procesele și activitățile legate de utilizarea terenurilor de către oameni. Printre acestea se numără contribuțiile și măsurile socioeconomice, tehnologice și organizaționale, precum și beneficiile obținute de pe urma terenurilor și rezultatele sociale și ecologice neintenționate ale activităților societale. Conceptul de sisteme ale terenurilor combină utilizarea terenurilor (activitățile, măsurile și contribuțiile asociate utilizării terenurilor) cu acoperirea terenurilor (ansamblul de caracteristici fizice ale terenurilor perceptibile prin observarea Pământului).

(Schimbarea) destinației terenurilor

Utilizarea de către om a unei zone specifice pentru un anumit scop (de exemplu, rezidențial; agricultură; recreere; industrial etc.). Este influențată de acoperirea terenurilor, dar nu este sinonimă cu aceasta. Schimbarea destinației terenurilor se referă la o schimbare în utilizarea sau gestionarea terenurilor de către oameni, care poate duce la o schimbare a acoperirii terenurilor.

Reprezentanți legitimi

Persoane recunoscute ca legitime în temeiul legii sau practicii, cum ar fi reprezentanții sindicali aleși în cazul lucrătorilor sau alți reprezentanți aleși liber în mod similar ai părților interesate afectate.

Efect de levier

Capacitatea întreprinderii de a efectua o modificare a practicilor incorecte ale unei alte părți care este legată de un impact negativ legat de durabilitate.

Activități de lobby

Activități desfășurate cu scopul de a influența elaborarea sau punerea în aplicare a politicilor sau a legislației sau procesele decizionale ale guvernelor, ale instituțiilor guvernamentale, ale autorităților de reglementare, ale instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii Europene sau ale organismelor de standardizare. Printre aceste activități se numără (lista nu este exhaustivă):

i.

organizarea de reuniuni, conferințe, evenimente sau participarea la acestea;

ii.

contribuția/participarea la consultări publice, audieri sau alte inițiative similare;

iii.

organizarea de campanii de comunicare, platforme, rețele și inițiative locale;

iv.

elaborarea/contractarea elaborării de documente de politică și de poziție, sondaje de opinie, anchete, scrisori deschise, activități de cercetare în conformitate cu activitățile vizate de normele privind registrul de transparență.

Emisii de gaze cu efect de seră blocate

Estimări ale emisiilor viitoare de GES care ar putea fi cauzate de principalele active sau produse ale unei întreprinderi vândute pe durata lor de viață operațională.

Longevitate

Conceput pentru întreținere și durabilitate astfel încât să încurajeze o utilizare mai îndelungată decât standardul industrial în practică și la scară și astfel încât să nu compromită tratamentul circular la sfârșitul duratei de funcționare.

Resurse marine

Resurse biologice și nebiologice care se găsesc în mări și oceane. Printre exemple se numără mineralele de adâncime, pietrișul și produsele din fructe de mare, fără a se limita la acestea.

Oportunități semnificative

Oportunități legate de durabilitate cu efecte financiare pozitive care influențează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor influența) în mod semnificativ fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.

Riscuri semnificative

Riscuri legate de durabilitate cu efecte financiare negative care afectează (sau se poate preconiza în mod rezonabil că vor afecta) în mod semnificativ fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.

Prag de semnificație

Un aspect de durabilitate este semnificativ dacă corespunde definiției semnificației impactului, a semnificației financiare sau a ambelor.

Parametri

Indicatori calitativi și cantitativi pe care întreprinderea îi utilizează pentru a măsura și a raporta cu privire la eficacitatea punerii în aplicare a politicilor sale legate de durabilitate și în raport cu țintele sale de-a lungul timpului. De asemenea, indicatorii sprijină măsurarea rezultatelor întreprinderii în ceea ce privește persoanele afectate, mediul și întreprinderea.

Microplastice

Bucăți mici de material plastic, de obicei mai mici de 5 mm. Un volum din ce în ce mai mare de microplastice se găsește în mediu, inclusiv în mare, în alimente și în apa potabilă. Odată introduse în mediu, microplasticele nu se biodegradează și tind să se acumuleze – cu excepția cazului în care sunt concepute special pentru a se biodegrada în mediul deschis. Biodegradabilitatea este un fenomen complex, în special în mediul marin. Există preocupări din ce în ce mai mari cu privire la prezența microplasticelor în diferite compartimente de mediu (cum ar fi apa), la impactul acestora asupra mediului și, eventual, asupra sănătății umane.

Cerința privind prezentarea minimă de informații

O cerință privind prezentarea minimă de informații stabilește conținutul necesar al informațiilor pe care întreprinderea le include atunci când raportează cu privire la politici, acțiuni, indicatori sau obiective, fie în temeiul unei cerințe de prezentare de informații dintr-un ESRS, fie pe o bază specifică entității.

Resurse naturale

Active naturale (materii prime) care apar în natură și care pot fi utilizate pentru producția sau consumul economic.

Soluții bazate pe natură

Acțiuni de protejare, conservare, refacere, utilizare durabilă și gestionare a ecosistemelor terestre, de apă dulce, de coastă și marine naturale sau modificate, care abordează în mod eficace și adaptiv provocările sociale, economice și de mediu, asigurând în același timp bunăstarea umană, serviciile ecosistemice, reziliența și beneficiile biodiversității.

Ținta de zero emisii nete

Stabilirea unei ținte de zero emisii nete la nivelul unei întreprinderi aliniată la îndeplinirea obiectivelor climatice societale:

i.

atingerea unui nivel al reducerilor emisiilor din lanțul valoric în concordanță cu profunzimea reducerii în punctul în care se ajunge la zero emisii nete la nivel mondial în direcții de 1,5 °C și

ii.

neutralizarea impactului oricăror emisii reziduale (după aproximativ 90-95 % din reducerea emisiilor de GES, cu posibilitatea unor variații sectoriale justificate în conformitate cu o direcție sectorială recunoscută) prin absorbția permanentă a unui volum echivalent de CO2.

Lucrători care nu sunt salariați

Lucrătorii care nu sunt salariați din cadrul forței de muncă proprii a unei întreprinderi includ atât contractanții individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii („lucrători independenți”), cât și persoanele puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78).

Energie din surse neregenerabile

Energie care nu poate fi identificată ca fiind derivată din surse regenerabile.

Control operațional

Controlul operațional (asupra unei entități, a unui amplasament, a unei operațiuni sau a unui activ) este situația în care întreprinderea are capacitatea de a coordona activitățile operaționale și relațiile entității, amplasamentului, exploatării sau activului.

Oportunități

Oportunități legate de durabilitate cu efecte financiare pozitive.

Ore suplimentare

Numărul de ore lucrate efectiv de un lucrător în plus față de orele de lucru contractuale.

Forța de muncă proprie/lucrătorii proprii

Lucrătorii care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea („angajați”) și lucrătorii care nu sunt salariați și care sunt fie contractanți individuali care furnizează forță de muncă întreprinderii („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal „activități de ocupare a forței de muncă” (cod NACE N78).

Substanțe care diminuează stratul de ozon

Substanțele enumerate în Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon.

Ambalaje

Produse realizate din orice material, de orice natură, utilizate pentru a conține, proteja, manevra, furniza, stoca, transporta și prezenta bunurile, de la materii prime la bunuri prelucrate, de la producător la utilizator sau consumator  (21).

Plată

Salariul sau plata obișnuită de bază sau minimă și orice altă remunerație, plătită direct sau indirect, în numerar sau în natură („componentele complementare sau variabile”) de către angajator lucrătorului pe motivul încadrării în muncă a acestuia. „Nivel de remunerare” înseamnă remunerația anuală brută și remunerația orară brută corespunzătoare. „Nivel median de remunerare” înseamnă remunerația angajatului care este inferioară celei primite de jumătate dintre angajați și superioară celei primite de cealaltă jumătate dintre angajați.

Persoane cu dizabilități

Persoanele care au deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți.

Riscuri fizice

Toate întreprinderile economice la nivel mondial depind de funcționarea sistemelor terestre, cum ar fi climatul stabil, și de serviciile ecosistemice, cum ar fi furnizarea de biomasă (materii prime). Riscurile fizice legate de natură sunt rezultatul direct al dependenței unei organizații de natură. Riscurile fizice apar atunci când sistemele naturale sunt compromise din cauza impactului fenomenelor climatice (de exemplu, fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi seceta), al evenimentelor geologice (de exemplu, evenimente seismice, cum ar fi un cutremur) sau al evenimentelor sau modificărilor echilibrului ecosistemelor, cum ar fi calitatea solului sau ecologia marină, care afectează serviciile ecosistemice de care depind organizațiile. Acestea pot fi acute, cronice sau și acute și cronice. Riscurile fizice legate de natură apar ca urmare a modificărilor condițiilor biotice (vii) și abiotice (fără viață) care sprijină ecosisteme sănătoase și funcționale. Riscurile fizice sunt, de obicei, specifice locului. Riscurile fizice legate de natură sunt adesea asociate cu riscurile fizice legate de climă.

Limitele planetare

Acest concept permite estimarea unui spațiu de operare sigur pentru umanitate în ceea ce privește funcționarea Pământului. Este cuantificat nivelul limită pentru fiecare proces esențial al sistemului terestru care nu ar trebui depășit dacă dorim să evităm schimbări globale de mediu inacceptabile.

Politică

Un set sau un cadru de obiective generale și principii de gestionare pe care întreprinderea le utilizează pentru luarea deciziilor. O politică pune în aplicare strategia sau deciziile de gestionare ale întreprinderii legate de un aspect de durabilitate semnificativ. Fiecare politică se află în responsabilitatea persoanei (persoanelor) definite, specifică perimetrul său de aplicare și include unul sau mai multe obiective (corelate, după caz, cu ținte măsurabile). O politică este validată și revizuită în conformitate cu normele de guvernanță aplicabile ale întreprinderii. O politică este pusă în aplicare prin acțiuni sau planuri de acțiune.

Poluant

O substanță, o vibrație, căldură, zgomot, lumină sau alt contaminant prezent în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății populației și/sau asupra mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (22).

Poluare

Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, de poluanți în aer, apă sau sol, care poate avea efect nociv asupra sănătății populației și/sau a mediului, care poate conduce la efecte dăunătoare asupra proprietății materiale sau poate altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (23).

Poluarea solului

Introducerea în sol – indiferent dacă această introducere se desfășoară la locul de producție al unei întreprinderi sau în exterior sau prin utilizarea produselor și/sau a serviciilor întreprinderii – ca urmare a activității umane al, de substanțe, vibrații, căldură sau zgomot care pot avea efect nociv asupra sănătății umane sau asupra calității mediului, care pot produce pagube proprietății materiale sau pot altera sau afecta mediul ambiant și alte utilizări legitime ale mediului (24). Poluanții solului includ poluanții anorganici, poluanții organici persistenți (POP), pesticidele, compușii de azot și de fosfor etc.

Zonă protejată

Un spațiu geografic clar definit, recunoscut, dedicat și gestionat, prin mijloace juridice sau prin alte mijloace eficace, pentru a realiza conservarea pe termen lung a naturii cu servicii ecosistemice și valori culturale asociate.

Energie electrică, căldură, abur sau răcire achiziționată sau obținută

Atunci când întreprinderea și-a primit energia electrică, căldura, aburul sau răcirea de la o parte terță. Termenul „obținută” reflectă circumstanțele în care o întreprindere nu poate achiziționa direct energie electrică (de exemplu, un chiriaș dintr-o clădire), dar în care energia este adusă în unitatea întreprinderii pentru a fi utilizată.

Materii prime

Material primar sau secundar utilizat la fabricarea unui produs.

Standarde de calitate recunoscute pentru creditele de carbon

Standardele de calitate pentru creditele de carbon care pot fi verificate de părți terțe independente, care pun la dispoziția publicului cerințele și rapoartele de proiect și asigură cel puțin adiționalitatea, permanența, evitarea dublei contabilizări și prevăd norme pentru calcularea, monitorizarea și verificarea emisiilor și absorbțiilor de GES ale proiectului.

Vătămări sau boli legate de muncă ce pot fi înregistrate

Vătămări sau boli legate de muncă care au ca rezultat oricare dintre următoarele:

i.

deces, zile de absență de la locul de muncă, muncă restricționată sau transfer la un alt loc de muncă, tratament medical care depășește primul ajutor sau pierderea conștienței; sau

ii.

vătămări grave sau boli diagnosticate de un medic sau de un alt cadru medical autorizat, chiar dacă acestea nu duc la deces, zile de absență de la locul de muncă, muncă restricționată sau transfer de la locul de muncă, tratament medical care depășește primul ajutor sau pierderea conștienței.

Valorificare

Orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate într-un anumit scop sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv, în întreprinderi sau în economie în general (25).

Reciclare

Orice operațiune de valorificare prin care deșeurile sunt transformate în produse, materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri. Aceasta include reprocesarea materialelor organice, dar nu include valorificarea energetică și reprocesarea în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de rambleiere.

Regenerarea resurselor

Promovarea capacității de autoreînnoire a sistemelor naturale cu scopul de a reactiva procesele ecologice deteriorate sau supraexploatate prin acțiunea umană.

Măsură corectivă/remediere

Contracarare sau corectare a unui impact negativ. Exemple: scuze, compensații financiare sau nefinanciare, prevenirea prejudiciilor prin ordine sau garanții că nu se va repeta incidentul, sancțiuni punitive (penale sau administrative, cum ar fi amenzile), restituire, restabilire, reabilitare.

Energie din surse regenerabile

Energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor etc. și energia oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz (26).

Materiale regenerabile

Materiale derivate din resurse care sunt reîntregite rapid prin cicluri ecologice sau procese agricole, astfel încât serviciile furnizate de acestea și de alte resurse conexe să nu fie puse în pericol și să rămână disponibile pentru generația următoare.

Intrări de resurse

Resurse care intră în instalațiile întreprinderii.

Ieșiri de resurse

Resurse care părăsesc instalațiile întreprinderii.

Optimizarea utilizării resurselor

Proiectarea, producția și distribuția de materiale și produse cu scopul de a le menține în uz la cea mai mare valoare. Proiectarea ecologică și proiectarea pentru longevitate, repararea, reutilizarea, reafectarea, dezasamblarea, refabricarea sunt exemple de instrumente de optimizare a utilizării resurselor.

Reutilizare

Orice operațiune prin care produsele și componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou în același scop pentru care au fost concepute. Acest lucru poate necesita curățare sau mici ajustări, astfel încât să fie pregătite pentru următoarea utilizare fără modificări semnificative.

Bazin hidrografic

Zonă în care toate scurgerile de apă converg, printr-o rețea de râuri, fluvii și, eventual, lacuri, către mare, în care se varsă printr-o singură gură de vărsare, un singur estuar sau o singură deltă.

Riscuri

Riscurile legate de durabilitate cu impact financiar negativ care decurg din aspecte de mediu, sociale sau de guvernanță care pot afecta negativ poziția financiară, performanța financiară, fluxurile de lichidități, accesul la finanțare sau costul capitalului ale întreprinderii pe termen scurt, mediu sau lung.

Scenariu

O descriere plauzibilă a modului în care viitorul se poate dezvolta pe baza unui set coerent și consecvent la nivel intern de ipoteze privind principalele forțe motrice (de exemplu, rata schimbărilor tehnologice, prețurile) și relațiile. Trebuie remarcat faptul că scenariile nu sunt nici previziuni, nici predicții, ci sunt utilizate pentru a oferi o imagine de ansamblu a implicațiilor evoluțiilor și acțiunilor.

Analiză pe bază de scenarii

Un proces de identificare și evaluare a unei game potențiale de rezultate ale evenimentelor viitoare în condiții de incertitudine.

Emisii de GES de categoria 1

Emisiile directe de GES din surse care sunt deținute sau controlate de întreprindere.

Emisii de GES de categoria 2

Emisiile indirecte provenite din producerea de energie electrică, abur, căldură sau răcire achiziționată sau obținută, consumată de întreprindere.

Emisii de GES de categoria 3

Toate emisiile de GES indirecte (care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al emisiilor de GES de categoria 2) care apar în lanțul valoric al întreprinderii care raportează, inclusiv emisiile în amonte și cele în aval. Emisiile de GES de categoria 3 pot fi defalcate în clase din categoria 3.

Clasă din categoria 3

Unul dintre cele 15 tipuri de emisii de GES de categoria 3 identificate în Standardul corporativ al Protocolului privind GES și detaliate în Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din Protocolul privind GES (categoria 3) [adaptat din Standardul contabil și de raportare privind lanțul valoric al întreprinderilor din Protocolul privind GES (categoria 3), glosarul (versiunea 2011)]. Întreprinderile care aleg să contabilizeze emisiile lor de categoria 3 pe baza claselor de emisii indirecte de GES din ISO 14064-1:2018 se pot referi, de asemenea, la clasa definită în clauza 5.2.4 (excluzând emisiile indirecte de GES din energia importată) din ISO 14064-1:2018.

Informații sensibile

Informații sensibile, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (27) de instituire a Fondului european de apărare.

Sit

Amplasamentul uneia sau a mai multor instalații. În cazul în care există mai multe instalații fizice de la același proprietar sau operator ori de la proprietari sau operatori diferiți, iar anumite infrastructuri și instalații sunt utilizate în comun, întreaga zonă în care se află instalația fizică poate constitui un amplasament.

Dialog social

Toate tipurile de negociere, consultare sau simplu schimb de informații între reprezentanții guvernelor, angajatorii, organizațiile acestora și reprezentanții lucrătorilor sau în rândul acestora, cu privire la chestiuni de interes comun legate de politica economică și socială. Poate exista sub formă de proces tripartit, guvernul fiind o parte oficială la dialog sau poate consta în relații bipartite numai între reprezentanți ai lucrătorilor și conducere (sau sindicate și organizații patronale).

Protecție socială

Setul de măsuri menite să reducă și să prevină sărăcia și vulnerabilitatea pe parcursul întregului ciclu de viață.

Sol

Stratul superior al scoarței terestre situat între roca de bază și suprafață. Solul este compus din particule minerale, materie organică, apă, aer și organisme vii (28).

Degradarea solului

Reducerea capacității solului de a furniza bunuri și servicii ecosistemice, dorite de părțile sale interesate.

Impermeabilizarea solului

Acoperirea solului într-un mod care să confere impermeabilitate suprafeței acoperite (de exemplu, un drum). Această impermeabilitate poate avea un impact asupra mediului, astfel cum se arată în Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei (29).

Sarcini specifice

Masa de poluanți eliberați pe masa de produs fabricat. Sarcinile specifice permit compararea performanței de mediu a instalațiilor indiferent de volumele de producție diferite și nu sunt influențate de amestecare sau diluare (30).

Implicarea părților interesate

Un proces continuu de interacțiune și dialog între întreprindere și părțile interesate, care să permită întreprinderii să asculte, să înțeleagă și să răspundă intereselor și preocupărilor acestora.

Părți interesate

Cele care pot afecta sau pot fi afectate de întreprindere. Există două grupuri principale de părți interesate:

i.

Părțile interesate afectate: persoanele sau grupurile ale căror interese sunt sau ar putea fi afectate – pozitiv sau negativ – de activitățile întreprinderii și de relațiile de afaceri directe și indirecte ale acesteia de-a lungul lanțului său valoric și

ii.

utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea: utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale, administrația publică, analiștii și cadrele universitare.

Unele părți interesate, dar nu toate, pot aparține ambelor grupuri.

Substanțe

Orice element chimic și compușii acestuia, cu excepția următoarelor substanțe:

i.

substanțele radioactive, astfel cum sunt definite la articolul 1 din Directiva 96/29/Euratom a Consiliului (31) de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante;

ii.

microorganismele modificate genetic, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (b) din Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului (32) privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic;

iii.

organisme modificate genetic, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (33) privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic (34).

Substanță care prezintă motive de îngrijorare

O substanță care:

i.

îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 57 și este identificată în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (35);

ii.

este clasificată în partea 3 din anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (36) în una dintre următoarele clase sau categorii de pericol:

cancerigenicitate de categoriile 1 și 2;

mutagenitatea celulelor embrionare de categoriile 1 și 2;

toxicitate pentru reproducere, categoriile 1 și 2;

dereglare endocrină pentru sănătatea umană;

dereglare endocrină pentru mediu;

proprietățile „persistent, mobil și toxic” sau „foarte persistent, foarte mobil”;

proprietăți persistente, bioacumulative și toxice (PBT) sau foarte persistente, foarte bioacumulative;

sensibilizarea căilor respiratorii de categoria 1;

sensibilizarea pielii de categoria 1;

pericol cronic pentru mediul acvatic de categoriile 1-4;

periculos pentru stratul de ozon;

toxicitate asupra unui organ țintă specific – expunere repetată, categoriile 1 și 2;

toxicitate asupra unui organ țintă specific – o singură expunere de categoriile 1 și 2 sau

iii.

afectează negativ reutilizarea și reciclarea materialelor din produsul în care este prezentă, astfel cum sunt definite în cerințele relevante ale Uniunii în materie de proiectare ecologică specifice produselor.

Substanțe care prezintă motive de îngrijorare deosebită (SVHC)

Substanțe care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (REACH) și care au fost identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

Furnizor

Entitate din amonte față de organizație (adică în lanțul de aprovizionare al organizației), care furnizează un produs sau un serviciu care este utilizat pentru dezvoltarea produselor sau serviciilor proprii ale organizației. Un furnizor poate avea o relație de afaceri directă cu organizația (fiind denumit adesea furnizor de prim rang) sau o relație de afaceri indirectă.

Lanț de aprovizionare

Întreaga gamă de activități sau procese desfășurate de entitățile care se află în amonte față de întreprindere, care furnizează produse sau servicii utilizate pentru dezvoltarea și producerea produselor sau serviciilor proprii ale întreprinderii. Sunt incluse aici entitățile din amonte cu care întreprinderea are o relație directă (denumite adesea furnizori de prim rang) și entitățile cu care întreprinderea are o relație de afaceri indirectă.

Ape de suprafață

Apele continentale, cu excepția apelor subterane; apele de tranziție și apele de coastă, dar nu și în ceea ce privește starea chimică, pentru care se includ doar apele teritoriale (37).

Aspecte de durabilitate

Factori de mediu, factori sociali, factori care privesc drepturile omului și factori de guvernanță, inclusiv factori de durabilitate, astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului (38).

Declarație privind durabilitatea

Secțiunea dedicată din raportul de gestiune al întreprinderii în care sunt prezentate informațiile privind aspectele de durabilitate elaborate în conformitate cu Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (39) și cu ESRS.

Oportunități legate de durabilitate

Evenimente sau condiții de mediu, sociale sau de guvernanță incerte care, dacă se produc, ar putea avea un efect pozitiv semnificativ asupra modelului de afaceri sau strategiei întreprinderii, asupra capacității acesteia de a-și atinge obiectivele și țintele și de a crea valoare și, prin urmare, pot influența deciziile întreprinderii și deciziile partenerilor din cadrul relațiilor sale de afaceri în ceea ce privește aspectele de durabilitate. La fel ca orice altă oportunitate, oportunitățile legate de durabilitate sunt măsurate ca o combinație între amploarea unui impact și probabilitatea de apariție.

Riscuri legate de durabilitate

Evenimente sau condiții de mediu, sociale sau de guvernanță incerte care, dacă se produc, ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra modelului de afaceri sau strategiei întreprinderii și asupra capacității acesteia de a-și atinge obiectivele și țintele și de a crea valoare și, prin urmare, pot influența deciziile întreprinderii și deciziile partenerilor din cadrul relațiilor sale de afaceri în ceea ce privește aspectele de durabilitate. La fel ca orice alte riscuri, riscurile legate de durabilitate reprezintă combinația dintre amploarea unui impact și probabilitatea de apariție.

Impacturi legate de durabilitate

Efectul pe care întreprinderea îl are sau l-ar putea avea asupra mediului și a oamenilor, inclusiv efectele asupra drepturilor omului, ca rezultat al activităților sau al relațiilor de afaceri ale întreprinderii. Impactul poate fi real sau potențial, negativ sau pozitiv, pe termen scurt, mediu sau lung, intenționat sau neintenționat și reversibil sau ireversibil. Impacturile indică contribuția negativă sau pozitivă a întreprinderii la dezvoltarea durabilă.

Riscuri sistemice

Riscuri care decurg din defectarea întregului sistem, mai degrabă decât din defectarea unor părți individuale. Acestea sunt caracterizate de puncte de basculare modeste care se combină indirect pentru a produce defecțiuni mari, declanșând în cascadă interacțiunile riscurilor fizice și de tranziție (contagiune), pe măsură ce o pierdere declanșează un lanț de alte pierderi, iar sistemele nu pot restabili echilibrul după un șoc. Un exemplu în acest sens este pierderea unei specii esențiale, cum ar fi vidrele de mare, care au un rol esențial în structura comunității ecosistemice. Atunci când, în anii 1900, vidrele de mare au fost vânate până aproape de dispariție, ecosistemele de coastă au basculat, iar producția de biomasă a fost redusă foarte mult.

Ținte

Obiective măsurabile, orientate spre rezultate și încadrate în timp, pe care întreprinderea urmărește să le atingă în ceea ce privește impacturile, riscurile sau oportunitățile semnificative. Acestea pot fi stabilite în mod voluntar de către întreprindere sau pot decurge din cerințele legale impuse întreprinderii.

Specii amenințate

Specii pe cale de dispariție, inclusiv de floră și faună, incluse pe lista roșie europeană sau pe lista roșie a UICN, astfel cum se menționează în secțiunea 7 din anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei.

Formare

Inițiative puse în aplicare de întreprindere în vederea menținerii și/sau a îmbunătățirii competențelor și cunoștințelor lucrătorilor proprii. Aceasta poate include diferite metodologii, cum ar fi formarea la fața locului și formarea online.

Plan de tranziție

Un tip specific de plan de acțiune care este adoptat de întreprindere în legătură cu o decizie strategică și care abordează:

i.

un obiectiv de politică publică și/sau

ii.

un plan de acțiune specific entității, organizat sub forma unui set structurat de ținte și acțiuni, asociat cu o decizie strategică principală, cu o schimbare majoră a modelului de afaceri și/sau cu resurse alocate și acțiuni deosebit de importante.

Plan de tranziție pentru atenuarea schimbărilor climatice

Un aspect al strategiei globale a unei întreprinderi care stabilește țintele, acțiunile și resursele întreprinderii pentru tranziția sa către o economie cu emisii mai scăzute de dioxid de carbon, inclusiv acțiuni precum reducerea emisiilor sale de GES în ceea ce privește obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C și neutralitatea climatică.

Riscuri de tranziție

Riscuri care rezultă dintr-o neconcordanță între strategia și conducerea unei organizații sau a unui investitor și cadrul de reglementare, de politică sau societal în schimbare în care aceasta își desfășoară activitatea. Evoluțiile care vizează stoparea sau inversarea daunelor aduse climei sau naturii, cum ar fi măsurile guvernamentale, progresele tehnologice, schimbările de pe piață, litigiile și schimbarea preferințelor consumatorilor, pot crea sau modifica riscuri de tranziție.

Utilizatori

Utilizatorii declarațiilor privind durabilitatea sunt utilizatorii primari ai raportării financiare de uz general (investitori existenți și potențiali, împrumutători și alți creditori, inclusiv administratori de active, instituții de credit, societăți de asigurare), precum și alți utilizatori, inclusiv partenerii de afaceri ai întreprinderii, sindicatele și partenerii sociali, societatea civilă și organizațiile neguvernamentale, administrația publică, analiștii și cadrele universitare.

Lanț valoric

Întreaga gamă de activități, resurse și relații legate de modelul de afaceri al întreprinderii și mediul extern în care aceasta își desfășoară activitatea.

Un lanț valoric cuprinde activitățile, resursele și relațiile pe care întreprinderea le utilizează și pe care se bazează pentru a-și crea produsele sau serviciile, de la concepere până la livrare, consum și sfârșitul ciclului de viață. Printre activitățile, resursele și relațiile relevante se numără:

i.

cele implicate în activitățile proprii ale întreprinderii, cum ar fi resursele umane;

ii.

cele aflate de-a lungul canalelor sale de furnizare, comercializare și distribuție, cum ar fi aprovizionarea cu materiale și servicii și vânzarea și livrarea de produse și servicii și

iii.

mediile de finanțare, geografice, geopolitice și de reglementare în care întreprinderea își desfășoară activitatea.

Lanțul valoric include actori din amonte și din aval față de întreprindere. Actorii din amonte față de întreprindere (de exemplu, furnizorii) furnizează produse sau servicii care sunt utilizate pentru dezvoltarea produselor sau serviciilor întreprinderii. Entitățile din aval față de întreprindere (de exemplu, distribuitorii, clienții) primesc produse sau servicii de la întreprinderea respectivă.

ESRS utilizează termenul „lanț valoric” la singular, deși este recunoscut faptul că întreprinderile pot avea mai multe lanțuri valorice.

Lucrător din lanțul valoric

O persoană care desfășoară activități în lanțul valoric al întreprinderii, indiferent de existența sau de natura oricărei relații contractuale cu întreprinderea respectivă. În ESRS, domeniul de aplicare al lucrătorilor din lanțul valoric include toți lucrătorii din lanțul valoric din amonte și din aval al întreprinderii care sunt sau pot fi afectați în mod semnificativ de întreprindere. Inclusiv impacturile care sunt direct legate de operațiunile proprii și de lanțul valoric al întreprinderii, inclusiv prin produsele sau serviciile sale, precum și prin relațiile sale de afaceri. Sunt incluși toți lucrătorii care nu intră în categoria „forței de muncă proprii” [„forța de muncă proprie” include persoanele care se află într-un raport de muncă cu întreprinderea („angajați”) și lucrătorii care nu sunt salariați și care sunt fie contractanți individuali care pun la dispoziția întreprinderii forță de muncă („lucrători independenți”), fie persoane puse la dispoziție de întreprinderi care desfășoară în principal activități de ocupare a forței de muncă]. (Cod NACE N78)

Salariu

Salariul brut, excluzând componentele variabile, cum ar fi orele suplimentare și remunerarea stimulativă, precum și indemnizațiile, cu excepția cazului în care acestea sunt garantate.

Deșeuri

Orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau are intenția sau obligația să îl arunce (40).

Ierarhia deșeurilor

Ordinea priorităților în prevenirea și gestionarea deșeurilor  (41):

i.

prevenirea;

ii.

pregătirea pentru reutilizare;

iii.

reciclarea;

iv.

alte operațiuni de valorificare (de exemplu valorificarea energetică) și

v.

eliminarea.

Gestionarea deșeurilor

Colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv supervizarea acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse în calitate de comerciant sau broker (42).

Ape uzate

Apa care nu mai are nicio altă valoare imediată în raport cu scopul pentru care a fost utilizată sau pentru care a fost produsă datorită calității, cantității sau momentului apariției sale.

Apele uzate provenite de la un utilizator pot fi o sursă potențială de aprovizionare a unui utilizator din altă parte. Apa de răcire nu este considerată apă uzată.

Consum de apă

Cantitatea de apă trasă în limitele întreprinderii (sau ale instalației) și care nu este evacuată înapoi în mediul acvatic sau într-o parte terță în cursul perioadei de raportare.

Evacuarea apei

Suma efluenților și a altor ape care părăsesc limitele organizației și care sunt eliberate în apele de suprafață, în apele subterane sau în părți terțe în cursul perioadei de raportare.

Intensitatea consumului de apă

Un indicator care prezintă relația dintre un aspect volumetric al apei și o unitate de activitate (produse, vânzări etc.) creată.

Apă (reciclată și reutilizată)

Apa și apele uzate (tratate sau netratate) care au fost utilizate de mai multe ori înainte de a fi evacuate din limitele întreprinderii sau ale instalațiilor utilizate în comun, astfel încât cererea de apă să fie redusă. Aceasta se poate efectua în același proces (reciclată) sau într-un proces diferit în cadrul aceleiași instalații (proprii sau utilizate în comun cu alte întreprinderi) sau al unei alte instalații a întreprinderii (reutilizată).

Deficit de apă

Abundența volumetrică a resurselor de apă dulce sau lipsa acestora. Deficitul este determinat de om și depinde de volumul consumului de apă de către oameni în raport cu volumul resurselor de apă dintr-o anumită zonă. Ca atare, o regiune aridă cu foarte puțină apă, dar fără un consum uman de apă nu ar fi considerată în deficit, ci aridă. Deficitul de apă este o realitate fizică și obiectivă care poate fi măsurată în mod consecvent în cadrul regiunilor și în timp. Deficitul de apă reflectă abundența fizică a apei dulci, mai degrabă decât dacă această apă este adecvată pentru utilizare. De exemplu, o regiune poate avea resurse de apă abundente (și, prin urmare, nu poate fi considerată ca având un deficit de apă), dar poate avea o poluare atât de gravă, încât respectivele rezerve să nu fie adecvate pentru uz uman sau ecologic.

Prelevări de apă

Suma tuturor apelor trase în limitele întreprinderii, din toate sursele, pentru orice utilizare, pe parcursul perioadei de raportare.

Reprezentanți ai lucrătorilor

Reprezentanții lucrătorilor înseamnă:

i.

reprezentanții sindicali, și anume reprezentanții desemnați sau aleși de sindicate sau de membrii unor astfel de sindicate în conformitate cu legislația și cu practicile naționale;

ii.

reprezentanții aleși în mod corespunzător, și anume reprezentanții care sunt aleși în mod liber de lucrătorii organizației, care nu se află sub influența sau controlul angajatorului în conformitate cu dispozițiile actelor cu putere de lege sau ale normelor administrative naționale sau cu acordurile colective și ale căror funcții nu includ activități care constituie prerogativa exclusivă a sindicatelor din țara în cauză și a căror existență nu este utilizată pentru a submina poziția sindicatelor în cauză sau a reprezentanților acestora.

Echilibrul dintre viața profesională și cea privată

O stare satisfăcătoare de echilibru între viața profesională și cea privată a unei persoane. Echilibrul dintre viața profesională și cea privată în sens mai larg include nu numai echilibrul dintre viața profesională și cea privată, având în vedere responsabilitățile familiale sau de îngrijire, ci și alocarea timpului între timpul petrecut la locul de muncă și cel petrecut în viața privată dincolo de responsabilitățile familiale.

Pericole legate de muncă

Pericolele legate de muncă pot fi:

i.

fizice (de exemplu, radiații, temperaturi extreme, zgomot constant puternic, deversări pe pardoseli sau pericole de împiedicare, utilaje nesupravegheate, echipamente electrice defectuoase);

ii.

ergonomice (de exemplu, posturi de lucru și scaune ajustate necorespunzător, mișcări incomode, vibrații);

iii.

chimice (de exemplu, expunerea la substanțe cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere, la solvenți, monoxid de carbon sau pesticide);

iv.

biologice (de exemplu, expunerea la sânge și lichide corporale, ciuperci, bacterii, virusuri sau înțepături de insecte);

v.

psihosociale (de exemplu, abuz verbal, hărțuire, comportament agresiv);

vi.

legate de organizarea muncii (de exemplu, cerințe excesive privind volumul de muncă, muncă în schimburi, program de lucru lung, muncă de noapte, violență la locul de muncă).

Incident legat de muncă

O situație apărută în urma sau în cursul activității profesionale, care ar putea conduce sau care conduce la vătămare sau îmbolnăvire. Incidentele pot fi cauzate, de exemplu, de probleme de natură electrică, explozie, incendiu, revărsare, răsturnare, scurgere, spargere, izbucnire, divizare, pierderea controlului, alunecare, împiedicare și cădere, mișcare a corpului fără stres, mișcare a corpului sub/cu stres, șoc, avarie, violență sau hărțuire la locul de muncă (de exemplu, hărțuire sexuală).

Un incident care provoacă vătămări sau boli este adesea denumit „accident”. Un incident care are potențialul de a provoca vătămări sau boli, dar în cazul căruia nu se produce niciuna, este adesea denumit „evitare”, „incident evitat la limită” sau „accident potențial”.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(2)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(3)  Regulamentul (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 noiembrie 2019 privind informațiile privind durabilitatea-în sectorul serviciilor financiare (JO L 317, 9.12.2019, p. 1).

(4)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(5)  Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).

(6)  Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor privind orientările referitoare la colectarea datelor, precum și la întocmirea documentelor de referință BAT și la asigurarea calității acestora prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (JO L 63, 2.3.2012, p. 1).

(7)  Articolul 3 punctul 10 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).

(8)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).

(9)  Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).

(10)  2013/488/UE: Decizia Consiliului din 23 septembrie 2013 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 274, 15.10.2013, p. 1).

(11)  Punctul 21 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).

(12)  Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).

(13)  Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(14)  Articolul 2 punctul 20 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(15)  Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).

(16)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, 2.12.2000, p. 16).

(17)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(18)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).

(19)  Regulamentul delegat (UE) 2022/1288 al Comisiei din 6 aprilie 2022 de completare a Regulamentului (UE) 2019/2088 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile referitoare la conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”, care precizează conținutul, metodologia și prezentarea informațiilor în legătură cu indicatorii de durabilitate și efectele negative asupra durabilității, precum și conținutul și prezentarea informațiilor în legătură cu promovarea caracteristicilor de mediu sau sociale și a obiectivelor de investiții durabile în documentele precontractuale, pe site-urile web și în rapoartele periodice (JO L 196, 25.7.2022, p. 1).

(20)  Articolul 2 litera (g) din Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind depozitele de deșeuri (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

(21)  Articolul 3 punctul 1 din Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10).

(22)  Articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile.

(23)  Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).

(24)  Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).

(25)  Articolul 3 punctul 15 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.

(26)  Articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(27)  Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149).

(28)  Articolul 3 punctul 21 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).

(29)  Regulamentul (UE) 2018/2026 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) (JO L 325, 20.12.2018, p. 18).

(30)  Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor privind orientările referitoare la colectarea datelor, precum și la întocmirea documentelor de referință BAT și la asigurarea calității acestora prevăzute în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale.

(31)  Directiva 96/29/Euratom a Consiliului din 13 mai 1996 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția sănătății lucrătorilor și a populației împotriva pericolelor prezentate de radiațiile ionizante (JO L 159, 29.6.1996, p. 1).

(32)  Directiva 2009/41/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic (JO L 125, 21.5.2009, p. 75).

(33)  Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 martie 2001 privind diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic și de abrogare a Directivei 90/220/CEE a Consiliului (JO L 106, 17.4.2001, p. 1).

(34)  Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (DEI).

(35)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(36)  Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

(37)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa).

(38)  Regulamentul (UE) 2019/2088 privind informațiile-privind durabilitatea în sectorul serviciilor financiare.

(39)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).

(40)  Articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.

(41)  Articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.

(42)  Articolul 3 punctul 9 din Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.


ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2023/2772/oj

ISSN 1977-0782 (electronic edition)


Top