Prevenirea utilizării abuzive a sistemului financiar în scopul spălării banilor și al terorismului

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Directiva (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DIRECTIVE?

• Directiva (UE) 2015/849 (a patra directivă privind combaterea spălării banilor – a patra DCSB) vizează combaterea spălării banilor* și a finanțării terorismului* prin împiedicarea utilizării abuzive a pieței financiare în aceste scopuri.
• Directiva înlocuiește actul legislativ anterior, Directiva 2005/60/CE (a treia directivă privind combaterea spălării banilor – a treia directivă CSB), care a intrat în vigoare în 2007.
• Obiectivul său este de a elimina eventualele ambiguități din directiva anterioară și din actele legislative asociate acesteia și de a spori coerența normelor privind combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene (UE).
• Directiva ia în considerare și recomandările din 2012 ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională, care au fost revizuite în 2023.
• Pentru a reflecta aceste recomandări actualizate, Regulamentul de modificare (UE) 2023/1113 introduce categorii suplimentare de furnizori de servicii de active virtuale care nu erau reglementate anterior de directivă, care sunt definite în Regulamentul (UE) 2023/1114, regulamentul privind piețele de criptoactive (a se vedea sinteza). Regulamentul de modificare (UE) 2023/1113 stabilește, de asemenea, norme pentru a se asigura că furnizorii de servicii* de criptoactive* sunt în măsură să atenueze în mod corespunzător riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la care sunt expuși.

ASPECTE-CHEIE

Directiva se aplică:

• instituțiilor de credit;
• instituțiilor financiare;
• întreprinderilor și profesiilor nefinanciare desemnate, cum ar fi:
  • auditorilor;
  • contabililor externi;
  • consultanților fiscali;
  • notarilor și avocaților, în anumite circumstanțe;
  • agenților imobiliari, atunci când acționează ca intermediari în închirierea de bunuri imobile pentru care chiria lunară depășește 10 000 de euro;
  • comercianților cu bunuri (de exemplu, metale și pietre prețioase, în cazul în care se efectuează în numerar plăți în valoare de 10 000 de euro sau mai mult);
  • comercianților de opere de artă, atunci când valoarea unei tranzacții este de 10 000 de euro sau mai mult;
  • furnizorilor de servicii de jocuri de noroc.

Directiva:

• consolidează normele privind transparența în ceea ce privește identificarea clienților, în special a beneficiarilor reali* ai societăților și ai construcțiilor juridice (trusturi);
• impune păstrarea în stat membru al UE a informațiilor privind beneficiarii reali ai societăților într-un registru central, de exemplu un registru comercial, un registru al societăților sau un registru public;
• sporește gradul de conștientizare și promptitudinea de reacție în ceea ce privește orice punct slab referitor la spălarea de bani/finanțarea terorismului – pe lângă evaluările riscurilor de la nivel național efectuate de statele membre ale UE, Comisia Europeană efectuează și ea evaluări ale riscurilor privind spălarea de bani/finanțarea terorismului care afectează piața internă și care au legătură cu activitățile transfrontaliere (primul raport a fost publicat în iunie 2017);
• aduce o politică europeană coordonată pentru a face față țărilor din afara UE (țări terțe) care au regimuri ineficiente de combatere a spălării banilor/finanțării terorismului, pentru a proteja sistemul financiar al UE – Prima listă a UE cu „țările terțe cu grad înalt de risc” a fost adoptată printr-un act delegat de către Comisie în iulie 2016 și a fost modificată de câteva ori până în prezent;
• consolidează și îmbunătățește cooperarea între unitățile de informații financiare (FIU), care se numără printre principalii actori în lupta împotriva spălării banilor/finanțării terorismului – Schimbul sistematic de informații dintre FIU ar trebui să se desfășoare prin intermediul unor infrastructuri tehnice avansate utilizând FIU.net, o rețea informatică descentralizată care utilizează o tehnologie avansată de confruntare a datelor.
• specifică faptul că suspiciunile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului trebuie raportate autorităților publice, de obicei FIU;
• solicită celor cărora li se adresează să aplice:
  • măsuri de sprijin, precum asigurarea formării adecvate a personalului și de stabilire a unor politici și a unor proceduri preventive interne corespunzătoare;
  • măsuri de precauție suplimentare, cum ar fi o atenție sporită a clienților pentru situații de risc mai ridicat, cum ar fi tranzacționarea cu bănci situate în afara UE și, în special, atunci când fac tranzacții pentru persoane fizice sau juridice stabilite în țări din afara UE identificate de Comisie drept țări cu risc ridicat din afara UE.
• interzice băncilor să păstreze casete de valori anonime în afară de conturi și carnete de economii anonime;
• include măsuri pentru prevenire riscurilor legate de cardurile preplătite și monedele virtuale prin:
  • scăderea pragului de identificare a posesorilor de carduri preplătite de la 250 de euro la 150 de euro;
  • permiterea FIU-urilor naționale să obțină informații care să le permită să urmărească identitatea proprietarului monedei virtuale;
• consolidarea cooperării dintre FIU-uri, permițându-le să împărtășească mai multe informații;
• atribuie Autorității Bancare Europene (ABE), începând cu 1 ianuarie 2020, sarcina de a preveni utilizarea sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului și de a conduce, coordona și monitoriza eforturile tuturor furnizorilor de servicii financiare din UE și ale autorităților competente în acest domeniu (a se vedea sinteza).

Regulamentul de modificare (UE) 2023/1113

Regulamentul (UE) 2023/1113 creează un sistem de gestionare a schimburilor de criptoactive pentru a se asigura că acestea nu sunt utilizate în mod ilegal, cum ar fi eludarea sancțiunilor sau finanțarea terorismului sau a războiului. Pentru a se conforma standardelor internaționale privind transferurile de criptoactive și pentru a asigura trasabilitatea acestor active, aceasta impune furnizorilor de servicii de criptoactive să colecteze și, dacă este cazul, să comunice autorităților anumite informații despre expeditorii și beneficiarii oricăror transferuri de astfel de active pe care le efectuează, indiferent de valoarea acestora.

Regulamentul (UE) 2023/1113 a înlocuit Directiva (UE) nr. 2015/849 pentru a:

• include toate categoriile de furnizori de servicii de criptoactive, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2023/1114, în definiția din Directiva (UE) 2015/849 (articolul 3);
• impune furnizorilor de servicii de criptoactive să aplice măsuri de atenuare proporționale cu riscurile asociate transferurilor care implică adrese auto-găzduite și să pună în aplicare, dacă este cazul, măsuri sporite de precauție (articolul 19a);
• impune furnizorilor de servicii de criptoactive să aplice măsuri adecvate de atenuare a riscurilor atunci când stabilesc relații de corespondență transfrontalieră care implică executarea de servicii de criptoactive cu o entitate respondentă care nu este stabilită în UE (noul articol 19b);
• permite statelor membre să solicite furnizorilor de servicii de criptoactive stabiliți pe teritoriul lor sub alte forme decât o sucursală și al căror sediu central este situat într-un alt stat membru să desemneze un punct de contact central pe teritoriul lor [articolul 45 alineatul (9)];
• elimina cerințele de înregistrare în legătură cu acele categorii de furnizori de servicii de criptoactive care vor face obiectul unui regim unic de autorizare în temeiul Regulamentului (UE) 2023/1114 [articolul 47 alineatul (1)] – aceste modificări ale Directivei (UE) 2015/849 impun, de asemenea, Autorității bancare europene să emită orientări cu privire la o serie de aspecte, inclusiv:
  • criteriile și elementele pe care furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să le ia în considerare la evaluarea relațiilor lor de corespondență transfrontalieră care implică executarea de servicii de criptoactive, împreună cu măsurile de atenuare a riscurilor asociate entităților respondente, inclusiv măsurile minime pe care trebuie să le ia furnizorii de servicii de criptoactive în cazul în care o entitate respondentă nu este înregistrată sau autorizată (noul articol 19b),
  • variabilele de risc și factorii de risc care trebuie luați în considerare de către furnizorii de servicii cu criptoactive atunci când intră în relații de afaceri sau efectuează tranzacții cu criptoactive (articolul 18),
  • măsurile pe care furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să le instituie pentru a identifica și evalua riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat transferurilor de criptoactive efectuate către sau provenind de la o adresă de găzduire proprie* (noul articol 19a),
  • modul în care se aplică măsurile sporite de precauție sporită privind clientela și măsurile adecvate de atenuare a riscurilor care trebuie luate atunci când entitățile obligate prestează servicii de criptoactive cu entități neînregistrate sau fără licență care furnizează servicii de criptoactive (noul articol 24a).

Completarea Directivei (UE) 2015/849

Un act delegat, Regulamentul delegat (UE) 2019/758 stabilește un set de măsuri suplimentare, inclusiv acțiuni minime, pe care instituțiile de credit și instituțiile financiare trebuie să le ia pentru a gestiona în mod eficace riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în cazul în care legislația în vigoare într-o țară din afara UE nu permite punerea în aplicare a politicilor și procedurilor la nivel de grup la nivelul sucursalelor sau filialelor deținute în proporție majoritară care fac parte din grup și au sediul în acea țară din afara UE.

DE CÂND SE APLICĂ NORMELE?

Directiva (UE) 2015/849 se aplică de la 25 iunie 2015, iar statele membre ale UE au avut inițial obligația de a o transpune în legislația proprie până la 26 iunie 2017. Termenul a fost însă prelungit de câteva acte de modificare, în special de Directiva (UE) 2018/843, care trebuia transpusă integral în legislația națională până la 10 ianuarie 2020. Aceeași dată s-a aplicat și pentru înființarea registrelor menționate la articolul 30 din Directiva (UE) 2015/849, astfel cum a fost modificată, în timp ce registrele menționate la articolul 31 din aceasta urmau să fie înființate până la 10 martie 2020.

Modificările introduse prin Regulamentul (UE) 2023/1113 se aplică de la 30 decembrie 2024.

CONTEXT

Directiva face parte dintr-un pachet de măsuri legislative ale UE care vizează prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, care include Regulamentul (UE) 2015/847 privind trasabilitatea transferurilor de bani (a se vedea sinteza). De asemenea, actul se înscrie într-o strategie mai amplă a UE pentru combaterea criminalității financiare, care include activitatea desfășurată de:

• Grupul de experți privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, care se întrunește periodic pentru a face schimb de opinii și a oferi asistență Comisiei la pregătirea unor acte legislative sau la definirea unor politici;
• Comitetul pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, care poate formula avize cu privire la măsurile de punere în aplicare propuse de Comisie;
• rețeaua de FIU-uri;
• Comitetul comun al autorităților europene de supraveghere.

Pentru informații suplimentare, consultați:

• Contextul UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (Comisia Europeană);
• Combaterea finanțării terorismului (Comisia Europeană);
• Lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului (Consiliul Uniunii Europene);
• Combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului (Autoritatea bancară europeană).

TERMENI-CHEIE

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, pp. 73-117).

Modificările succesive aduse Directivei (UE) 2015/849 au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Regulamentul (UE) 2023/1113 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive și de modificare a Directivei (UE) 2015/849 (JO L 150, 9.6.2023, pp. 1-39).

Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 mai 2023 privind piețele criptoactivelor și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 1095/2010 și a Directivelor 2013/36/UE și (UE) 2019/1937 (JO L 150, 9.6.2023, pp. 40-205).

Directiva (UE) 2019/2177 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2019 de modificare a Directivei 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare și a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (JO L 334, 27.12.2019, pp. 155-163).

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere [COM(2022) 554 final, 27.10.2022].

Recomandarea (UE) 2020/1039 a Comisiei din 14 iulie 2020 privind condiționarea acordării unui sprijin financiar din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absența legăturilor cu jurisdicțiile necooperante (JO L 227, 16.7.2020, pp. 76-79).

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere [COM(2019) 370 final, 24.7.2019].

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu de evaluare a cadrului pentru cooperarea dintre unitățile de informații financiare [COM(2019) 371 final, 24.7.2019].

Regulamentul delegat (UE) 2019/758 al Comisiei din 31 ianuarie 2019 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care stabilesc acțiunile minime și tipul de măsuri suplimentare pe care trebuie să le ia instituțiile de credit și financiare pentru a diminua riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului în anumite țări terțe (JO L 125, 14.5.2019, pp. 4-10).

Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE (JO L 156, 19.6.2018, pp. 43-74).

Raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere [COM(2017) 340 final, 26.6.2017].

Regulamentul delegat (UE) 2016/1675 al Comisiei din 14 iulie 2016 de completare a Directivei (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului prin identificarea țărilor terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe strategice (JO L 254, 20.9.2016, pp. 1-4).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, pp. 1-18).

A se vedea versiunea consolidată.

Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, pp. 12-47).

A se vedea versiunea consolidată.

Data ultimei actualizări: 04.12.2023