EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32017R2393

Regulamentul (UE) 2017/2393 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor

JO L 350, 29.12.2017, p. 15–49 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2017/2393/oj

29.12.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 350/15


REGULAMENTUL (UE) 2017/2393 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 13 decembrie 2017

de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), (UE) nr. 1306/2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune, (UE) nr. 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și (UE) nr. 652/2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 42, articolul 43 alineatul (2) și articolul 168 alineatul (4) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Curții de Conturi (1),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (4),

întrucât:

(1)

Pentru a se asigura securitatea juridică și punerea în aplicare armonizată și nediscriminatorie a sprijinului pentru tinerii fermieri, este necesar să se prevadă că, în contextul dezvoltării rurale, „data stabilirii”, menționată în Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și în alte norme relevante, înseamnă data la care solicitantul efectuează sau finalizează o acțiune în ceea ce privește stabilirea pentru prima dată și că cererea de sprijin trebuie depusă la cel târziu 24 de luni de la data respectivă. În plus, experiența dobândită în urma negocierilor programelor a arătat că ar trebui clarificate normele privind stabilirea comună a tinerilor fermieri și pragurile pentru accesul la sprijin prevăzute în temeiul articolului 19 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 și că ar trebui raționalizate dispozițiile privind durata planului de afaceri.

(2)

Pentru a facilita punerea în aplicare a serviciilor de formare și de consiliere de către autoritățile de management ale statelor membre, statutul de beneficiar în cadrul respectivei măsuri ar trebui să fie extins pentru a cuprinde autoritățile respective, asigurându-se în același timp că furnizorul de servicii este ales de către un organism independent din punct de vedere funcțional de autoritățile respective și că verificările sunt efectuate la nivelul furnizorului de servicii de consiliere sau de formare.

(3)

În vederea stimulării participării la scheme de calitate, fermierii sau grupurile de fermieri care participă la astfel de scheme timp de cinci ani anteriori cererii de sprijin ar trebui să fie eligibili pentru o durată maximă de cinci ani, ținându-se seama în mod corespunzător de momentul primei participări la schemă.

(4)

Pentru a fi suficient de atractive pentru sectorul privat, este esențial ca instrumentele financiare să fie concepute și executate într-un mod flexibil și transparent. Cu toate acestea, experiența a arătat că normele de eligibilitate specifice anumitor măsuri limitează recurgerea la instrumentele financiare în cadrul programelor de dezvoltare rurală, precum și utilizarea flexibilă a instrumentelor financiare de către administratorii fondurilor. Prin urmare, este necesar să se prevadă că normele de eligibilitate specifice anumitor măsuri nu se aplică instrumentelor financiare. Din același motiv, este, de asemenea, necesar să se prevadă că ajutorul la înființare acordat tinerilor fermieri în temeiul articolului 19 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 poate fi furnizat și sub formă de instrumente financiare. Având în vedere modificările menționate, ar trebui să se prevadă că, în cazul în care sprijinul pentru investiții prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 este acordat sub formă de instrumente financiare, investițiile trebuie să contribuie la una sau mai multe priorități ale Uniunii în materie de dezvoltare rurală.

(5)

Pentru a se reduce sarcina administrativă în ceea ce privește punerea în aplicare a principiului excluderii dublei finanțări în raport cu ecologizarea, statelor membre ar trebui să li se dea posibilitatea de a aplica o deducere medie fixă în cazul tuturor beneficiarilor vizați care desfășoară tipul de operațiune sau de submăsură în cauză.

(6)

În prezent, fermierii sunt expuși la riscuri economice tot mai mari ca urmare a evoluțiilor pieței. Totuși, aceste riscuri economice nu afectează toate sectoarele agricole în mod egal. În consecință, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, în cazuri justificate în mod corespunzător, să ajute fermierii prin intermediul unui instrument sectorial de stabilizare a veniturilor, în special pentru sectoarele afectate de o gravă scădere a veniturilor, care ar avea un impact economic semnificativ pentru o anumită zonă rurală, cu condiția ca scăderea veniturilor să depășească un prag de cel puțin 20 %. Pentru a se asigura că instrumentul sectorial de stabilizare a veniturilor este eficace și adaptat la situațiile specifice din statele membre, acestea ar trebui să aibă posibilitatea să stabilească, în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală, veniturile care trebuie luate în considerare în vederea activării instrumentului, într-un mod flexibil. În același timp, și în scopul de a promova utilizarea de către fermieri a asigurării, pragul pentru scăderea producției aplicabil asigurării ar trebui redus la 20 %. În plus, în scopul de a monitoriza cheltuielile efectuate în cadrul instrumentului sectorial de stabilizare a veniturilor și al asigurării, conținutul planului financiar al programului ar trebui adaptat.

(7)

Cerința de raportare specifică pentru măsura de gestionare a riscurilor din 2018 prevăzută la articolul 36 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 este deja abordată în raportul către Parlamentul European și Consiliu privind monitorizarea și evaluarea politicii agricole comune (PAC), menționat la articolul 110 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Prin urmare, la articolul 36 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 ar trebui să se elimine al doilea paragraf.

(8)

În ceea ce privește fondurile mutuale pentru fermierii din toate sectoarele, se pare că interzicerea oricărei contribuții din fonduri publice la capitalul subscris inițial, prevăzută la articolul 38 alineatul (3) și articolul 39 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, împiedică funcționarea eficientă a respectivelor fonduri. Prin urmare, interdicția respectivă ar trebui să fie eliminată. De asemenea, este oportună extinderea ariilor care pot face obiectul contribuțiilor financiare la fonduri mutuale, astfel încât contribuțiile să poată completa plățile anuale către fonduri, precum și să poată viza capitalul subscris inițial al acestora.

(9)

Sprijinul pentru investițiile de refacere a potențialului de producție în urma unor dezastre naturale și evenimente catastrofale prevăzut la articolul 18 alineatul (1) litera (b) și articolul 24 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 se acordă de obicei tuturor solicitanților eligibili. Prin urmare, statele membre nu ar trebui să fie obligate să definească criterii de selecție pentru operațiunile de refacere. În plus, în cazuri justificate în mod corespunzător, dacă, din cauza naturii operațiunilor, nu este posibil să se definească criteriile de selecție, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a defini metode alternative de selecție.

(10)

Articolul 59 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 definește ratele maxime ale contribuției Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Pentru a reduce presiunea asupra bugetului național al unor state membre și pentru a accelera investițiile atât de necesare în Cipru, rata maximă a contribuției (100 %) menționată la articolul 59 alineatul (4) litera (f) din regulamentul menționat ar trebui să fie prelungită până la încheierea programului. În plus, o trimitere la rata specifică a contribuției introdusă în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) pentru noul instrument financiar menționat la articolul 38 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 ar trebui menționată la articolul 59 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

(11)

În temeiul articolului 60 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, în cazul în care se iau măsuri de urgență ca urmare a unor dezastre naturale, eligibilitatea cheltuielilor legate de modificările programului poate începe de la data producerii dezastrului natural. Această posibilitate de a asigura eligibilitatea cheltuielilor efectuate înainte de prezentarea unei modificări a programului ar trebui extinsă și la alte situații, cum ar fi evenimente catastrofale sau o schimbare semnificativă și bruscă a condițiilor socioeconomice ale statului membru sau ale regiunii.

(12)

În temeiul articolului 60 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, în ceea ce privește investițiile în sectorul agricol, sunt eligibile numai cheltuielile efectuate după depunerea unei cereri. Cu toate acestea, în cazul în care investițiile se referă la măsuri de urgență ca urmare a unor dezastre naturale, evenimente catastrofale sau fenomene climatice nefavorabile sau a unei schimbări semnificative și bruște a condițiilor socioeconomice ale statului membru sau ale regiunii, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prevedea în programele lor că cheltuielile efectuate după producerea evenimentului sunt eligibile, pentru a asigura reacția lor flexibilă și rapidă la astfel de evenimente. Pentru a oferi un sprijin eficient pentru operațiunile de urgență întreprinse de statele membre ca răspuns la evenimentele care au avut loc în ultimii ani, posibilitatea menționată ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2016.

(13)

Pentru a folosi într-o măsură mai mare opțiunile simplificate în materie de costuri menționate la articolul 67 alineatul (1) literele (b)-(d) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, este necesar ca normele specifice FEADR prevăzute la articolul 62 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 să se limiteze la ajutoarele acordate în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b), în ceea ce privește pierderile de venit și costurile de întreținere, precum și cu articolele 28-31, 33 și 34 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

(14)

Articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 prevede ca statele membre să consulte comitetul de monitorizare a programului de dezvoltare rurală în legătură cu criteriile de selecție în termen de patru luni de la aprobarea programului. Acest lucru creează o obligație indirectă pentru statele membre de a defini toate criteriile de selecție până la data respectivă, chiar și pentru cererile de candidaturi care vor fi lansate ulterior. În vederea reducerii sarcinii administrative inutile, garantând, în același timp, că resursele financiare sunt utilizate în cel mai eficient mod posibil, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a defini criteriile de selecție și de a solicita avizul comitetului de monitorizare în orice moment înainte de publicarea cererilor de candidaturi.

(15)

În vederea creșterii gradului de utilizare a asigurării culturilor, animalelor și plantelor și a fondurilor mutuale și a instrumentului de stabilizare a veniturilor, procentul maxim al sprijinului public inițial ar trebui să înregistreze o creștere de la 65 % la 70 %.

(16)

Disciplina financiară este folosită pentru a se garanta că bugetul pentru Fondul european de garantare agricolă (FEGA) respectă plafoanele anuale respective ale cadrului financiar multianual și pentru a se institui rezerva pentru situații de criză în sectorul agricol. Dat fiind caracterul tehnic al stabilirii ratei de ajustare pentru plățile directe și legăturile sale inerente cu estimările de cheltuieli ale Comisiei prevăzute în proiectul său de buget anual, procedura de stabilire a ratei de ajustare ar trebui simplificată prin autorizarea adoptării acesteia de către Comisie în conformitate cu procedura consultativă.

(17)

Pentru a armoniza normele privind dezangajarea automată prevăzute la articolul 87 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 cu cele de la articolul 38 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, ar trebui adaptată data până la care statele membre trebuie să trimită Comisiei informații cu privire la excepțiile de la dezangajare, menționate la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

(18)

În vederea asigurării clarității juridice în ceea ce privește tratamentul recuperărilor rezultate din reducerile temporare efectuate în temeiul articolului 41 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, acestea din urmă ar trebui incluse pe lista surselor de venituri alocate care figurează la articolul 43 din regulamentul respectiv.

(19)

Din motive de simplificare administrativă, este oportun să se crească de la 150 EUR la 250 EUR pragul sub care statele membre pot decide să nu inițieze procedurile de recuperare a plăților necuvenite, cu condiția ca statul membru să aplice un prag egal sau mai ridicat pentru nerecuperarea datoriilor naționale.

(20)

Este necesar să se garanteze că refuzul sau recuperarea plăților ca urmare a nerespectării normelor privind achizițiile publice reflectă gravitatea acestei nerespectări și este conformă cu principiul proporționalității, astfel cum se specifică, de exemplu, în orientările relevante stabilite de Comisie pentru corecțiile financiare care trebuie aplicate cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate pentru nerespectarea acestor norme. În plus, este oportun să se precizeze faptul că o astfel de nerespectare afectează legalitatea și regularitatea operațiunilor doar până la nivelul părții din ajutor care nu este plătită sau retrasă.

(21)

Pentru a reduce sarcina administrativă pentru micii fermieri, ar trebui să se introducă o derogare suplimentară prin care micii fermieri să fie scutiți de la declararea parcelelor pentru care nu se efectuează o cerere de plată.

(22)

Având în vedere dificultățile practice și specifice apărute ca urmare a armonizării termenelor de plată pentru plățile pe suprafață între FEGA și FEADR, perioada de tranziție ar trebui să fie prelungită cu încă un an. Cu toate acestea, în ceea ce privește măsurile de dezvoltare rurală pe suprafață, pentru a menține fluxul de numerar al fermierilor, ar trebui să rămână posibilă plata avansurilor înainte de 16 octombrie.

(23)

Pentru a ține cont de diversitatea sistemelor agricole din întreaga Uniune, este oportun să se permită statelor membre să aibă în vedere aratul, care este relevant pentru aspectele agronomice și de mediu, drept criteriu de utilizat pentru clasificarea pășunilor permanente.

(24)

Anumiți arbuști sau arbori care nu sunt direct păscuți de animale pot totuși să producă hrană pentru animale. Statelor membre ar trebui să li se permită să includă acești arbuști sau arbori în pășunile permanente atunci când iarba și alte plante furajere erbacee rămân predominante, pe întregul lor teritoriu sau pe o parte a acestuia.

(25)

În vederea clarificării clasificării, înainte de 2018, a terenurilor lăsate pârloagă drept terenuri arabile, atunci când au fost astfel cel puțin cinci ani, și pentru a oferi securitate fermierilor în cauză, statele membre ar trebui să poată menține clasificarea ca terenuri arabile în 2018.

(26)

Terenurile bune pentru pășunat, unde iarba și alte plante furajere erbacee nu sunt predominante sau lipsesc cu totul și unde practicile de pășunat nu au un caracter tradițional și nici nu sunt importante pentru conservarea biotopurilor și a habitatelor pot, totuși, să prezinte o valoare relevantă pentru pășunat în anumite zone. Statelor membre ar trebui să li se permită să considere aceste zone drept pășuni permanente pe întregul lor teritoriu sau pe o parte a acestuia.

(27)

Experiența dobândită în primii ani de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (8) a arătat că anumite state membre care aplică schema de plată unică pe suprafață nu au utilizat întregul cuantum al fondurilor disponibile în cadrul plafoanelor bugetare prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1089 al Comisiei (9). Statele membre care aplică schema de plată de bază au deja posibilitatea, în anumite limite, de a distribui drepturile la plată pentru o valoare mai mare decât cuantumul disponibil pentru schema de plată de bază a acestora în vederea asigurării unei utilizări mai eficiente a fondurilor. Statelor membre care aplică schema de plată unică pe suprafață ar trebui să li se permită, de asemenea, în aceleași limite comune și fără a se aduce atingere respectării plafoanelor nete pentru plățile directe, să calculeze cuantumul necesar cu care poate fi majorat plafonul schemei de plată unică pe suprafață.

(28)

În anumite state membre se utilizează registre naționale fiscale sau de securitate socială în care sunt înregistrați fermierii pentru activitățile lor agricole. Aceste state membre ar trebui să fie în măsură să excludă de la eligibilitatea pentru plăți directe fermierii care nu sunt înregistrați corespunzător.

(29)

Întrucât experiența dobândită în trecut a indicat că sprijinul a fost, în unele cazuri, acordat unor persoane fizice sau juridice al căror scop comercial nu era deloc, sau era doar puțin orientat către realizarea unei activități agricole, Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 a introdus clauza privind fermierii activi. În temeiul acesteia, statele membre trebuie să nu acorde plăți directe anumitor persoane, decât dacă acestea pot dovedi că activitatea lor agricolă nu este secundară. Cu toate acestea, experiența ulterioară arată că punerea în aplicare a celor trei criterii care trebuie îndeplinite de solicitanți pentru a fi considerați fermieri activi, enumerate la articolul 9 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, s-a dovedit a fi dificilă pentru multe state membre. Pentru a reduce sarcina administrativă asociată punerii în aplicare a celor trei criterii, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a decide ca doar unul sau două dintre ele să fie puse la dispoziție pentru a demonstra faptul că o persoană este un fermier activ.

(30)

În plus, experiența unor state membre arată că dificultățile și costurile administrative ale punerii în aplicare a elementelor referitoare la lista activităților sau întreprinderilor, astfel cum figurează la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, au depășit avantajul reprezentat de excluderea unui număr foarte limitat de beneficiari inactivi din schemele de sprijin direct. Atunci când un stat membru consideră că se află în această situație, ar trebui să aibă posibilitatea să înceteze aplicarea articolului 9 din regulamentul menționat în ceea ce privește lista activităților sau întreprinderilor.

(31)

Este oportun să se precizeze în mod clar faptul că articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 permite statelor membre ca, anual, să își revizuiască deciziile privind reducerea părții din plata de bază de acordat fermierilor care depășește 150 000 EUR, cu condiția ca o astfel de revizuire să nu conducă la o reducere a cuantumurilor disponibile pentru dezvoltarea rurală.

(32)

Pentru a permite statelor membre să adapteze sprijinul acordat în cadrul PAC la nevoile lor specifice, acestea ar trebui să dispună de oportunități adecvate să își revizuiască decizia privind transferul de fonduri din plafonul lor pentru plăți directe către programele de dezvoltare rurală și viceversa. Prin urmare, ar trebui să li se acorde posibilitatea să își revizuiască decizia, de asemenea, începând cu anul calendaristic 2019, cu condiția ca orice astfel de decizie să nu genereze o reducere a cuantumurilor destinate dezvoltării rurale.

(33)

Pe lângă utilizarea unei reduceri lineare a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază pentru a realimenta rezervele naționale sau regionale pentru a facilita participarea la schema de sprijin a tinerilor fermieri și a fermierilor care își încep activitatea agricolă, statelor membre ar trebui, de asemenea, să li se permită să utilizeze același mecanism pentru a finanța măsurile luate cu scopul de a preveni abandonarea terenurilor și de a compensa fermierii pentru anumite dezavantaje.

(34)

Pentru a simplifica și a îmbunătăți coerența între normele aplicabile măsurilor de ecologizare, exceptarea de la obligația referitoare la zonele de interes ecologic aplicabilă exploatațiilor în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este cultivat cu culturi de leguminoase exclusiv sau în combinație cu iarbă sau alte plante furajere erbacee sau cu teren lăsat pârloagă, în conformitate cu articolul 46 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, ar trebui să fie extinsă la obligația de diversificare a culturilor.

(35)

Pentru a asigura coerența în privința modului în care mai multe tipuri de culturi sunt evaluate, datorită ponderii lor substanțiale din anumite suprafețe, în raport cu cerința privind diversificarea culturilor, flexibilitatea în ceea ce privește aplicarea normelor de diversificare a culturilor, în conformitate cu articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, ar trebui să fie extinsă pentru a include cultivarea de culturi aflate sub apă o mare parte a anului sau o mare parte a ciclului de cultură.

(36)

Pentru a simplifica actualele derogări de la obligația de diversificare a culturilor, prevăzută la articolul 44 alineatul (3) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, aplicabilă terenurilor utilizate preponderent pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea de culturi de leguminoase sau cultivarea de culturi aflate sub apă sau care sunt predominant terenuri lăsate pârloagă sau pășuni permanente, și în vederea asigurării unui tratament egal pentru toți fermierii cu aceleași proporții de utilizare a terenurilor, limita superioară de 30 de hectare de teren arabil ar trebui să nu mai fie aplicabilă.

(37)

Pentru a ține cont de specificitatea sa agronomică, Triticum spelta ar trebui să fie considerată o cultură distinctă în sensul articolului 44 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

(38)

Pentru a simplifica actualele derogări de la obligația privind zona de interes ecologic prevăzută la articolul 46 alineatul (4) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, aplicabilă terenurilor utilizate preponderent pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea de culturi de leguminoase sau cultivarea de culturi aflate sub apă sau care sunt predominant terenuri lăsate pârloagă sau pășuni permanente, limita superioară de 30 de hectare de teren arabil ar trebui să nu mai fie aplicabilă.

(39)

Având în vedere potențialele beneficii ecologice indirecte pentru biodiversitate pe care le pot avea anumite culturi permanente, lista tipurilor de zone de interes ecologic prevăzută la articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 ar trebui să fie extinsă pentru a include Miscanthus și Silphium perfoliatum. Având în vedere că tipul de vegetație poate avea un efect pozitiv asupra contribuției la biodiversitate a terenurilor lăsate pârloagă, terenurile lăsate pârloagă pentru plante melifere ar trebui să fie recunoscute ca tip distinct de zonă de interes ecologic. În consecință, ar trebui stabiliți factori de ponderare pentru Miscanthus, Silphium perfoliatum și terenurile lăsate pârloagă pentru plante melifere. Factorii de ponderare ar trebui stabiliți în așa fel încât să reflecte gradele diferite de importanță pentru biodiversitate. Introducerea unor tipuri suplimentare de zone de interes ecologic impune adaptarea actualilor factori de ponderare pentru zonele cu culturi fixatoare de azot și pentru zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție, astfel încât să reflecte noul echilibru între toate tipurile de zone de interes ecologic.

(40)

Experiența dobândită în cadrul aplicării schemei de sprijin pentru tinerii fermieri în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 a arătat că, în unele cazuri, tinerii fermieri nu pot beneficia de sprijin pentru perioada completă de cinci ani. Cu toate că acest sprijin rămâne axat pe noile activități economice desfășurate de tineri care își încep activitățile agricole, statele membre ar trebui să faciliteze accesul tinerilor fermieri la perioada completă de cinci ani de plată pentru tinerii fermieri și în cazurile în care aceștia nu au solicitat sprijin imediat după înființare.

(41)

Unele state membre au constatat că plățile acordate tinerilor fermieri în temeiul articolului 50 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 nu sunt suficiente pentru a reacționa adecvat la dificultățile financiare legate de stabilirea inițială și adaptarea structurală a exploatațiilor agricole înființate de tinerii fermieri. Pentru a spori perspectivele de participare a tinerilor fermieri la activitățile agricole, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a decide să majoreze procentajul aplicat pentru calcularea cuantumului plății pentru tinerii fermieri, în intervalul cuprins între 25 % și 50 % și indiferent de metoda de calcul aplicată. O astfel de decizie nu ar trebui să aducă atingere limitei de 2 % din plafonul lor național pentru plăți directe pentru finanțarea plății pentru tinerii fermieri.

(42)

Pentru a clarifica mai bine responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește caracterul de limitare a producției al sprijinului cuplat facultativ, este oportună reformularea articolului 52 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Întrucât reformularea reflectă practica actuală începând cu 1 ianuarie 2015 cu privire la dispozițiile în cauză, este oportun ca aceasta să se aplice începând cu anul de cerere 2015.

(43)

Pentru a asigura un nivel optim de coerență între schemele Uniunii care vizează sectoare care, în anumiți ani, sunt marcate de dezechilibre structurale de pe piață, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate care să permită statelor membre să decidă plata în continuare a sprijinului cuplat facultativ până în 2020 pe baza unităților de producție pentru care s-a acordat un astfel de sprijin într-o perioadă de referință din trecut.

(44)

Pentru a spori flexibilitatea în ceea ce privește sprijinul cuplat facultativ, ar trebui permisă revizuirea anuală de către statele membre a deciziilor lor de sprijin începând cu anul de cerere 2019.

(45)

Unul dintre principalele obstacole în calea înființării de organizații de producători, în special în statele membre care au rămas în urmă în ceea ce privește gradul de organizare, pare a fi lipsa de încredere reciprocă și experiențele din trecut. În acest context, oferirea de îndrumare, care constă în faptul că organizațiile de producători care funcționează arată calea de urmat altor organizații de producători, grupuri de producători sau producători individuali de fructe și legume, ar putea elimina acest obstacol și ar trebui, prin urmare, să fie inclusă printre obiectivele organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor.

(46)

În plus față de retragerile de pe piață în vederea distribuirii gratuite, este, de asemenea, oportun să se asigure sprijin financiar pentru acțiunile de îndrumare profesională pentru a încuraja producătorii să înființeze organizații care respectă criteriile pentru a fi recunoscute, cu scopul de a beneficia de finanțare integrală din partea Uniunii în cadrul programelor operaționale ale organizațiilor de producători existente.

(47)

Măsurile de prevenire și gestionare a crizelor ar trebui extinse pentru a include realimentarea fondurilor mutuale care, fiind instrumente noi, ar putea contribui la combaterea crizelor, precum și activități de promovare și comunicare în vederea diversificării și consolidării piețelor fructelor și legumelor.

(48)

Pentru a simplifica procedura actuală care constă, într-o primă etapă, în autorizarea statelor membre să acorde asistență financiară națională suplimentară organizațiilor de producători în regiuni ale Uniunii în care gradul de organizare este deosebit de scăzut și, într-o a doua etapă, în rambursarea unei părți din asistența financiară națională dacă sunt respectate și alte condiții, ar trebui să se instituie un sistem nou pentru statele membre în care gradul de organizare este mult sub media Uniunii. Pentru a se asigura o tranziție fără probleme de la procedura actuală către noul sistem ar trebui să se asigure o perioadă de tranziție de un an. Prin urmare, noul sistem ar trebui să devină aplicabil de la 1 ianuarie 2019.

(49)

Pentru a asigura protecția distilatului de vin cu indicație geografică împotriva riscurilor de însușire frauduloasă a reputației, statele membre ar trebui să fie autorizate să aplice regulile de autorizare pentru plantări de viță-de-vie potrivite pentru obținerea vinurilor cu o indicație geografică și în cazul vinurilor potrivite pentru producția de distilat de vin cu indicație geografică.

(50)

Utilizarea contractelor în sectorul laptelui și al produselor lactate poate contribui la consolidarea responsabilității operatorilor și la o mai mare sensibilizare a acestora cu privire la necesitatea de a se ține cont într-o mai mare măsură de semnalele pieței, de a îmbunătăți repartiția prețurilor și de a adapta oferta la cerere, precum și la evitarea anumitor practici comerciale neloiale. Pentru a stimula utilizarea unor astfel de contracte în sectorul laptelui și al produselor lactate, precum și în alte sectoare, producătorii, organizațiile de producători sau asociațiile organizațiilor de producători ar trebui să aibă dreptul să ceară un contract scris, chiar dacă statul membru în cauză nu a prevăzut obligativitatea utilizării unor astfel de contracte.

(51)

Cu toate că părțile la un contract pentru livrarea de lapte crud sunt libere să negocieze elementele unor astfel de contracte, statelor membre care prevăd obligativitatea utilizării contractelor li s-a acordat posibilitatea să impună anumite clauze contractuale, în special în ceea ce privește durata minimă a acestora. Pentru a permite părților să obțină claritate contractuală cu privire la cantitățile furnizate și prețuri, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea, de asemenea, să impună părților obligația de a conveni asupra raportului dintre o cantitate livrată și prețul plătit pentru respectiva livrare.

(52)

Organizațiile de producători și asociațiile acestora pot juca un rol util în concentrarea ofertei, ameliorarea comercializării, planificarea și adaptarea producției la cerere, optimizarea costurilor de producție și stabilizarea prețurilor de producție, efectuarea de cercetări, promovarea bunelor practici și furnizarea de asistență tehnică, gestionarea produselor secundare și a instrumentelor de gestionare a riscurilor disponibile pentru membrii lor, contribuind astfel la consolidarea poziției de negociere a producătorilor în lanțul alimentar. Prin urmare, activitățile lor, inclusiv negocierile contractuale pentru furnizarea de produse agricole de către astfel de organizații de producători și asociații ale acestora la concentrarea ofertei și introducerea pe piață a produselor membrilor lor, contribuie la îndeplinirea obiectivelor PAC prevăzute la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), întrucât consolidează poziția fermierilor în lanțul de aprovizionare cu produse alimentare și pot contribui la o mai bună funcționare a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Reforma PAC în 2013 a consolidat rolul organizațiilor de producători. Prin derogare de la articolul 101 din TFUE, posibilitatea de a desfășura activități cum ar fi planificarea producției, optimizarea costurilor, introducerea pe piață a produselor membrilor producători și desfășurarea de negocieri contractuale, ar trebui să fie reglementată în mod expres ca drept al organizațiilor de producători recunoscute din toate sectoarele pentru care Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10) stabilește o organizare comună a piețelor. Respectiva derogare ar trebui să se refere numai la organizațiile de producători care desfășoară efectiv o activitate care vizează integrarea economică și care concentrează oferta și introduc pe piață produse ale membrilor lor. Cu toate acestea, pe lângă aplicarea articolului 102 din TFUE la astfel de organizații de producători, ar trebui instituite garanții pentru a asigura că astfel de activități nu exclud concurența și nu pun în pericol îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE. Autoritățile de concurență ar trebui să aibă dreptul de a interveni în astfel de situații și de a decide dacă, în viitor, astfel de activități ar trebui modificate, ar trebui să înceteze sau nu ar trebui să aibă loc deloc. Până la adoptarea deciziei autorității de concurență, activitățile desfășurate de organizațiile de producători ar trebui să fie considerate legale. Asociațiile organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 ar trebui să se poată baza, pentru activitățile pe care le desfășoară ele însele, pe derogarea menționată, în aceeași măsură și în aceleași condiții ca și organizațiile de producători.

(53)

Organizațiile de producători sunt recunoscute într-un anumit sector menționat la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Cu toate acestea, întrucât organizațiile de producători își pot desfășura activitatea în mai multe sectoare și pentru a se evita sarcina administrativă ca urmare a obligației acestora de a crea mai multe organizații de producători în scopuri de recunoaștere, ar trebui să fie posibil ca o organizație de producători să poată obține mai mult de o recunoaștere. Cu toate acestea, în asemenea cazuri organizația de producători în cauză ar trebui să îndeplinească condițiile de recunoaștere pentru fiecare sector în cauză.

(54)

Ținând seama de rolul pe care organizațiile interprofesionale îl pot juca pentru mai buna funcționare a lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, lista posibilelor obiective pe care aceste organizații interprofesionale le pot urmări ar trebui extinsă pentru a include, de asemenea, măsuri menite să prevină și să gestioneze riscurile legate de sănătatea animalelor, protecția plantelor și mediul înconjurător.

(55)

Organizațiile interprofesionale sunt recunoscute într-un anumit sector menționat la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Cu toate acestea, întrucât organizațiile interprofesionale își pot desfășura activitatea în mai multe sectoare, și pentru a se evita sarcina administrativă ca urmare a obligației acestora de a crea mai multe organizații interprofesionale în scopuri de recunoaștere, ar trebui să fie posibil ca o organizație interprofesională să poată obține mai mult de o recunoaștere. Cu toate acestea, în asemenea cazuri organizația interprofesională în cauză ar trebui să îndeplinească condițiile de recunoaștere pentru fiecare sector în cauză.

(56)

Pentru a facilita o mai bună transmitere a semnalelor pieței și a consolida legăturile dintre prețurile de producție și valoarea adăugată de-a lungul lanțului de aprovizionare, fermierii, inclusiv asociațiile fermierilor, ar trebui să aibă posibilitatea să convină cu primul lor cumpărător cu privire la clauzele de repartizare a valorii, inclusiv în ceea ce privește câștigurile și pierderile de pe piață. Întrucât pot juca un rol important în facilitarea dialogului între operatorii din lanțul de aprovizionare și în promovarea celor mai bune practici și a transparenței pieței, organizațiile interprofesionale ar trebui să aibă posibilitatea să stabilească clauze standard de repartizare a valorii. Cu toate acestea, utilizarea clauzelor de repartizare a valorii de către fermieri, asociații ale fermierilor și primul lor cumpărător ar trebui să rămână facultativă.

(57)

Experiența dobândită în contextul aplicării articolului 188 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 a dovedit că necesitatea de a adopta acte de punere în aplicare pentru gestionarea proceselor matematice simple legate de modul în care sunt alocate cotele este anevoioasă și consumă multe resurse, fără a oferi vreun avantaj specific legat de o astfel de abordare. Comisia nu are, de fapt, nicio marjă de apreciere în acest context, având în vedere că formula corespunzătoare este deja stabilită prin articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei (11). În scopul reducerii sarcinii administrative aferente și al raționalizării procedurii, ar trebui să se prevadă publicarea de către Comisie a rezultatelor alocării contingentelor tarifare, prin intermediul unui site web corespunzător. În plus, ar trebui inclusă o dispoziție specifică care să prevadă faptul că statele membre nu ar trebui să elibereze licențe decât în urma publicării rezultatelor alocării de către Comisie.

(58)

Pentru a asigura utilizarea eficace de către organizațiile de fermieri sau de producători sau de către asociațiile acestora a articolului 209 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, ar trebui introdusă posibilitatea de a solicita avizul Comisiei cu privire la compatibilitatea acordurilor, deciziilor și practicilor concertate ale organizațiilor de fermieri sau de producători sau a asociațiilor acestora cu obiectivele prevăzute în articolului 39 din TFUE.

(59)

Pentru a asigura faptul că dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 care permit acordurilor și deciziilor colective să stabilizeze temporar sectoarele vizate în perioadele de dezechilibre grave de pe piețe pot fi puse în aplicare într-un mod eficace și în timp util, posibilitățile unor astfel de acțiuni colective ar trebui să fie extinse la fermieri și asociații ale fermierilor. În plus, astfel de măsuri temporare nu ar trebui să mai fie autorizate ca măsuri de ultimă instanță, în schimb ar putea veni în completarea acțiunii Uniunii în cadrul intervenției publice, al depozitării private și al măsurilor excepționale prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(60)

Întrucât este oportun să se continue ajutorul acordat sectorului laptelui și al produselor lactate în procesul său de tranziție ca urmare a eliminării sistemului de cote și să fie încurajat să reacționeze mai eficient la fluctuațiile prețurilor și ale pieței, dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 care consolidează relațiile contractuale în sectorul laptelui și al produselor lactate nu ar trebui să mai aibă o dată finală.

(61)

Piețele agricole ar trebui să fie transparente, iar informațiile cu privire la prețuri ar trebui să fie accesibile și utile pentru toate părțile implicate.

(62)

Experiența dobândită în contextul aplicării anexei VIII partea II secțiunea A la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 a dovedit că necesitatea de a adopta acte de punere în aplicare pentru aprobarea unor creșteri limitate ale limitelor de îmbogățire a vinurilor, având o natură tehnică și necontroversată, este anevoioasă și consumă multe resurse, fără a oferi vreun avantaj specific legat de o astfel de abordare. În scopul reducerii sarcinii administrative aferente și al raționalizării procedurii, ar trebui să se prevadă că statele membre care decid să utilizeze respectiva derogare trebuie să informeze Comisia cu privire la orice astfel de decizie.

(63)

Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (12) prevede posibilitatea de a împărți angajamentele bugetare în tranșe anuale numai în cazul aprobării programelor multianuale de eradicare, control și supraveghere a bolilor animalelor și a zoonozelor, a programelor de supraveghere epidemiologică privind prezența dăunătorilor și a programelor privind combaterea dăunătorilor în regiunile ultraperiferice ale Uniunii. În vederea simplificării și în scopul de a reduce sarcina administrativă, respectiva posibilitate ar trebui extinsă pentru a include și alte acțiuni prevăzute în regulamentul menționat.

(64)

Pentru a permite ca modificările prevăzute în prezentul regulament să se aplice de la 1 ianuarie 2018, acesta ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(65)

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013, (UE) nr. 1307/2013, (UE) nr. 1308/2013 și (UE) nr. 652/2014 ar trebui să fie modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1305/2013

Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2 alineatul (1), al doilea paragraf se modifică după cum urmează:

(a)

litera (n) se înlocuiește cu următorul text:

„(n)

«tânăr fermier» înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care deține competențele și calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații; stabilirea se poate face individual sau în comun cu alți fermieri, indiferent de forma sa juridică;”;

(b)

se adaugă următoarea literă:

„(s)

«data stabilirii» înseamnă data la care solicitantul efectuează sau finalizează o acțiune sau acțiuni în ceea ce privește stabilirea menționată la litera (n).”

2.

La articolul 8 alineatul (1) litera (h), punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii)

un tabel care să prezinte, pentru fiecare măsură, pentru fiecare tip de operațiune care beneficiază de o anumită rată a contribuției FEADR, pentru tipul de operațiune menționat la articolul 37 alineatul (1) și la articolul 39a și pentru asistența tehnică, contribuția totală planificată a Uniunii și rata aplicabilă a contribuției FEADR. Dacă este cazul, acest tabel indică separat rata contribuției FEADR pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru alte regiuni;”.

3.

La articolul 14, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Costurile eligibile din cadrul acestei măsuri sunt costurile legate de organizarea și de furnizarea transferului de cunoștințe sau ale acțiunii de informare. Infrastructura realizată în cadrul unor activități demonstrative poate fi utilizată după finalizarea activității respective. În cazul proiectelor demonstrative, sprijinul poate acoperi, de asemenea, costurile de investiții relevante. Costurile aferente deplasărilor, cazării și diurnei participanților, precum și costurile înlocuirii fermierilor sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin. Toate costurile identificate în temeiul prezentului alineat se plătesc beneficiarului.”;

4.

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Beneficiarul sprijinului acordat în conformitate cu alineatul (1) literele (a) și (c) este fie furnizorul de servicii de consiliere sau de formare, fie autoritatea de management. În cazul în care autoritatea de management este beneficiarul, furnizorul de consiliere sau de formare este selectat de către un organism independent din punct de vedere funcțional de autoritatea de management. Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (b) se acordă autorității sau organismului selectat pentru înființarea serviciilor de gestionare a exploatațiilor, a serviciilor de înlocuire în cadrul exploatației și a serviciilor de consiliere agricolă sau de consiliere în sectorul silvic.”;

(b)

la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Autoritățile sau organismele selectate pentru a oferi servicii de consiliere dispun de resurse corespunzătoare, și anume de personal calificat și care beneficiază de formare periodică, precum și de experiență consultativă și de fiabilitate în ceea ce privește domeniile de consiliere. Furnizorii care intră sub incidența acestei măsuri sunt selectați printr-o procedură de selecție deschisă atât organismelor publice, cât și celor private. Procedura de selecție respectivă este obiectivă, iar candidații aflați în situație de conflict de interese sunt excluși.”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(3a)   În sensul prezentului articol, statele membre, în conformitate cu articolul 65 alineatul (1), efectuează toate verificările la nivelul furnizorului de servicii de consiliere sau de formare.”

5.

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin fermierilor și grupurilor de fermieri care participă pentru prima dată sau care au participat în cursul celor cinci ani anteriori, la:”;

(b)

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Sprijinul în cadrul acestei măsuri poate acoperi, de asemenea, costurile care decurg din activități de informare și promovare puse în aplicare de grupuri de producători privind produse care fac obiectul unei scheme de calitate care beneficiază de sprijin în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol. Prin derogare de la articolul 70 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, respectivele activități pot fi puse în aplicare doar pe piața internă.

(3)   Sprijinul prevăzut la alineatul (1) se acordă sub forma unui stimulent financiar anual al cărui nivel se stabilește în funcție de nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la schemele pentru care se acordă sprijin, în decursul unei perioade de maximum cinci ani.

În caz de participare inițială înainte de depunerea cererii de sprijin în temeiul alineatului (1), durata maximă de cinci ani se reduce cu numărul de ani care au trecut între participarea inițială la o schemă de calitate și momentul depunerii cererii de sprijin.

În scopul aplicării prezentului alineat, «costuri fixe» înseamnă costurile aferente aderării la o schemă de calitate care beneficiază de sprijin și cotizația anuală de participare la schema respectivă, inclusiv, dacă este cazul, cheltuielile aferente controalelor necesare pentru verificarea respectării specificațiilor schemei.

În sensul prezentului articol, «fermier» înseamnă fermier activ în înțelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum este aplicabil în statul membru în cauză.”

6.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

vizează prelucrarea, comercializarea și/sau dezvoltarea produselor agricole care fac obiectul anexei I la TFUE sau ale bumbacului, cu excepția produselor pescărești; rezultatul procesului de producție poate fi un produs care nu face obiectul anexei respective; în cazul în care sprijinul se acordă sub formă de instrumente financiare, produsul de intrare poate consta și într-un produs care nu face obiectul anexei menționate, cu condiția ca investițiile să contribuie la una sau mai multe dintre prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală;”;

(b)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Poate fi acordat sprijin tinerilor fermieri care se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șefi ai acestora, în ceea ce privește investițiile necesare pentru a se conforma standardelor Uniunii care se aplică producției agricole, inclusiv celor privind normele de securitate a muncii. Acest sprijin poate fi acordat timp de maximum 24 de luni de la data stabilirii, astfel cum este prevăzută în programul de dezvoltare rurală sau până când acțiunile definite în planul de afaceri menționat la articolul 19 alineatul (4) sunt finalizate.”

7.

Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Cererea pentru sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) se transmite în cel mult 24 de luni de la data stabilirii.

Sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) se acordă cu condiția prezentării unui plan de afaceri. Implementarea planului de afaceri începe cel târziu în termen de nouă luni de data adoptării deciziei de acordare a ajutorului. Planul de afaceri are o durată maximă de cinci ani.

Planul de afaceri prevede ca tânărul fermier să respecte dispozițiile articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum este aplicabil în statul membru în cauză, în termen de 18 luni de la data deciziei de acordare a ajutorului.

Statele membre definesc în programele de dezvoltare rurală acțiunea sau acțiunile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (s).

Statele membre definesc praguri superioare și inferioare pe beneficiar sau exploatație pentru a permite accesul la sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) litera (a) punctele (i) și (iii). Pragul inferior stabilit pentru sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (i) este mai ridicat decât pragul superior stabilit pentru sprijinul prevăzut la alineatul (1) litera (a) punctul (iii). Sprijinul este limitat la exploatațiile care intră sub incidența definiției microîntreprinderilor și întreprinderilor mici.”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(4a)   Prin derogare de la articolul 37 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) litera (a) punctul (i) de la prezentul articol poate fi furnizat și sub formă de instrumente financiare sau sub forma unei combinații de granturi și instrumente financiare.”;

(c)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) litera (a) se plătește în cel puțin două rate. Ratele pot fi degresive. Plata ultimei rate, în temeiul alineatului (1) litera (a) punctele (i) și (ii), este condiționată de implementarea corectă a planului de afaceri.”

8.

La articolul 20, se adaugă următorul alineat:

„(4)   Alineatele (2) și (3) nu se aplică în cazul în care sprijinul se acordă sub formă de instrumente financiare.”;

9.

Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 23

Înființarea, regenerarea sau reînnoirea sistemelor agroforestiere”;

(b)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Sprijinul prevăzut la articolul 21 alineatul (1) litera (b) se acordă deținătorilor privați de terenuri, municipalităților și asociațiilor acestora și acoperă costurile de înființare, regenerare și/sau reînnoire și o primă anuală pe hectar pentru a acoperi costurile de întreținere, pe o perioadă de maximum cinci ani.”

10.

Articolul 28 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (6), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La calcularea plăților menționate la primul paragraf, statele membre deduc cuantumul necesar pentru a exclude dubla finanțare a practicilor menționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Statele membre pot calcula deducerea drept un cuantum mediu fix, aplicat tuturor beneficiarilor în cauză care desfășoară tipul de operațiune în cauză”;

(b)

alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

„(9)   Se poate acorda sprijin pentru conservarea și pentru utilizarea și dezvoltarea durabilă a resurselor genetice în agricultură, inclusiv a resurselor neindigene, pentru operațiuni care nu intră sub incidența dispozițiilor de la alineatele (1)-(8). Aceste angajamente pot fi îndeplinite de alți beneficiari decât cei menționați la alineatul (2).”

11.

Articolul 29 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă pe hectar de suprafață agricolă fermierilor sau grupurilor de fermieri care se angajează voluntar să adopte sau să mențină practici și metode specifice agriculturii ecologice, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și care sunt fermieri activi în înțelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum este aplicabil în statul membru în cauză.”;

(b)

la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La calcularea plăților menționate la primul paragraf, statele membre deduc cuantumul necesar pentru a exclude dubla finanțare a practicilor menționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Statele membre pot calcula deducerea drept un cuantum mediu fix, aplicat tuturor beneficiarilor în cauză care întreprind submăsurile în cauză.”

12.

La articolul 30 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„La calcularea plăților aferente sprijinului la care se face referire la primul paragraf, statele membre deduc cuantumul necesar pentru a exclude dubla finanțare a practicilor menționate la articolul 43 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. Statele membre pot calcula deducerea drept un cuantum mediu fix, aplicat tuturor beneficiarilor în cauză care întreprind submăsurile în cauză.”

13.

Articolul 31 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Plățile se acordă fermierilor care se angajează să își continue activitatea agricolă în zonele delimitate în temeiul articolului 32 și care sunt fermieri activi în înțelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum este aplicabil în statul membru în cauză.”;

(b)

la alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   În plus față de plățile prevăzute la alineatul (2), statele membre pot acorda plăți în cadrul acestei măsuri în perioada 2014-2020 beneficiarilor din zonele care au fost eligibile în temeiul articolului 36 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 în perioada de programare 2007-2013. Pentru beneficiarii din zone care nu mai sunt eligibile ca urmare a noii delimitări menționate la articolul 32 alineatul (3), respectivele plăți sunt degresive pe o perioadă de maximum patru ani. Perioada respectivă începe la data finalizării delimitării prevăzute la articolul 32 alineatul (3) și cel târziu în 2019. Nivelul plăților respective începe la maximum 80 % din plata medie fixată în programul pentru perioada de programare 2007-2013 în conformitate cu articolul 36 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și se încheie cel târziu în 2020 la maximum 20 %. În cazul în care aplicarea degresivității face ca nivelul plăților să ajungă la 25 EUR, statul membru poate continua plățile la acest nivel până la finalizarea perioadei de eliminare progresivă a plăților.”

14.

La articolul 33, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Plățile pentru bunăstarea animalelor prevăzute în cadrul acestei măsuri se acordă fermierilor care se angajează în mod voluntar să desfășoare operațiuni constând într-unul sau mai multe angajamente în favoarea bunăstării animalelor și care sunt fermieri activi în înțelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum este aplicabil în statul membru în cauză.”

15.

Articolul 36 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

un instrument de stabilizare a veniturilor, sub forma unor contribuții financiare la fonduri mutuale, care acordă compensații fermierilor din toate sectoarele pentru o scădere drastică a veniturilor lor.”;

(ii)

se adaugă următoarea literă:

„(d)

un instrument sectorial de stabilizare a veniturilor, sub forma unor contribuții financiare la fonduri mutuale, care acordă compensații fermierilor dintr-un anumit sector pentru o scădere drastică a veniturilor lor.”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În sensul prezentului articol, «fermier» înseamnă fermier activ în înțelesul articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum este aplicabil în statul membru în cauză.”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În sensul alineatului (1) literele (b), (c) și (d), «fond mutual» înseamnă un sistem acreditat de statul membru în conformitate cu dreptul intern și care permite fermierilor afiliați să încheie o asigurare, prin care se acordă plăți compensatorii fermierilor afiliați pentru pierderi economice cauzate de izbucnirea unor fenomene climatice nefavorabile sau de o boală a animalelor sau a plantelor sau de o infestare cu dăunători sau de un incident de mediu sau pentru o scădere drastică a veniturilor lor.”;

(d)

la alineatul (5), al doilea paragraf se elimină.

16.

La articolul 37 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Sprijinul prevăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (a) se acordă numai pentru contractele de asigurări care acoperă pierderile cauzate de un fenomen climatic nefavorabil, de o boală a animalelor sau a plantelor, de infestarea cu dăunători, de un incident de mediu sau de o măsură adoptată în conformitate cu Directiva 2000/29/CE în scopul eradicării sau al prevenirii răspândirii unei boli a plantelor sau a unei infestări parazitare care distruge peste 20 % din producția medie anuală a unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. Se pot folosi indici pentru a calcula producția anuală a unui fermier. Metoda de calcul folosită permite determinarea pierderilor reale ale unui fermier într-un anumit an.”

17.

Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(i)

primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Contribuțiile financiare prevăzute la articolul 36 alineatul (1) litera (b) pot viza exclusiv:

(a)

costurile administrative aferente creării fondului mutual, repartizate pe o perioadă de maximum trei ani, în mod degresiv;

(b)

cuantumurile plătite de fondul mutual sub formă de compensații financiare pentru fermieri. În plus, contribuția financiară poate fi legată de dobânzile percepute pentru împrumuturile comerciale contractate de fondul mutual cu scopul de a plăti fermierilor compensația financiară în caz de criză;

(c)

suplimentarea cuantumului plăților anuale în fond;

(d)

capitalul subscris inițial al fondului mutual.”;

(ii)

al treilea paragraf se elimină;

(b)

la alineatul (5), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Sprijinul este limitat la rata maximă a sprijinului prevăzută în anexa II. Sprijinul prevăzut la alineatul (3) litera (b) ia în considerare orice sprijin furnizat deja în temeiul alineatului (3) literele (c) și (d).”

18.

Articolul 39 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 39

Instrumentul de stabilizare a veniturilor pentru fermierii din toate sectoarele”;

(b)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Sprijinul prevăzut la articolul 36 alineatul (1) litera (c) se acordă numai în cazul în care scăderea venitului depășește 30 % din venitul mediu anual al unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (c), venit se referă la suma veniturilor primite de fermier de pe piață, inclusiv orice formă de sprijin public, din care se scad costurile de producție. Plățile acordate fermierilor de fondul mutual compensează mai puțin de 70 % din venitul pierdut în anul în care producătorul dobândește dreptul de a primi asistență. Se pot folosi indici pentru a calcula pierderea anuală a venitului unui fermier.”;

(c)

alineatele (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4)   Contribuțiile financiare menționate la articolul 36 alineatul (1) litera (c) pot viza exclusiv:

(a)

costurile administrative aferente creării fondului mutual, repartizate pe o perioadă de maximum trei ani, în mod degresiv;

(b)

cuantumurile plătite de fondul mutual sub formă de compensații financiare pentru fermieri. În plus, contribuția financiară poate fi legată de dobânzile percepute pentru împrumuturile comerciale contractate de fondul mutual cu scopul de a plăti fermierilor compensația financiară în caz de criză;

(c)

suplimentarea cuantumului plăților anuale în fond;

(d)

capitalul subscris inițial al fondului mutual.

(5)   Sprijinul este limitat la rata maximă prevăzută în anexa II. Sprijinul prevăzut la alineatul (4) litera (b) ia în considerare orice sprijin furnizat deja în temeiul alineatului (4) literele (c) și (d).”

19.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 39a

Instrumentul de stabilizare a veniturilor pentru fermierii dintr-un anumit sector

(1)   Sprijinul acordat în temeiul articolului 36 alineatul (1) litera (d) se acordă numai în cazuri justificate în mod corespunzător și atunci când scăderea veniturilor depășește un prag de cel puțin 20 % din venitul mediu anual al unui fermier în perioada de trei ani imediat anterioară sau o valoare medie pe o perioadă de trei ani, bazată pe perioada imediat anterioară de cinci ani, excluzând valorile minime și maxime. Se pot folosi indici pentru a calcula pierderea anuală a venitului unui fermier. În sensul articolului 36 alineatul (1) litera (d), «venituri» se referă la suma veniturilor primite de fermier de pe piață, inclusiv orice formă de sprijin public, din care se deduc costurile de producție. Plățile acordate fermierilor de fondul mutual compensează mai puțin de 70 % din venitul pierdut în anul în care producătorul dobândește dreptul de a primi asistență.

(2)   Pentru sprijinul acordat în temeiul articolului 36 alineatul (1) litera (d) se aplică articolul 39 alineatele (2)-(5).”

20.

Articolul 45 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   În cazul în care se acordă sprijin prin intermediul unui instrument financiar instituit în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, fondul de rulment poate fi considerat cheltuială eligibilă. Astfel de cheltuieli eligibile nu depășesc 200 000 EUR sau 30 % din cuantumul total al cheltuielilor eligibile aferente investiției, în funcție de care dintre acestea este mai mare.”;

(b)

se adaugă următorul alineat:

„(7)   Alineatele (1), (2) și (3) nu se aplică în cazul în care sprijinul se acordă sub formă de instrumente financiare.”

21.

Articolul 49 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Prin derogare de la primul paragraf, în cazurile excepționale și justificate în mod corespunzător în care nu este posibil să se stabilească criteriile de selecție din cauza naturii tipului de operațiuni în cauză, autoritatea de management poate defini o altă metodă de selecție care să fie descrisă în programul de dezvoltare rurală în urma consultării cu comitetul de monitorizare.”;

(b)

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Autoritatea statului membru responsabilă cu selecția operațiunilor se asigură că operațiunile, cu excepția celor care fac obiectul articolului 18 alineatul (1) litera (b), al articolului 24 alineatul (1) litera (d), al articolelor 28-31, 33-34 și 36-39a, sunt selectate în conformitate cu criteriile de selecție menționate la alineatul (1) și potrivit unei proceduri transparente și bine documentate.

(3)   Beneficiarii pot fi selectați pe baza unor cereri de proiecte, cu aplicarea criteriilor de eficiență economică, socială și de mediu.”;

(c)

se adaugă următorul alineat:

„(4)   Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul în care sprijinul se acordă sub formă de instrumente financiare.”

22.

La articolul 59, alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(a)

litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

100 % pentru un cuantum de 100 de milioane EUR, la prețurile din 2011, alocată Irlandei, pentru un cuantum de 500 de milioane EUR, la prețurile din 2011, alocată Portugaliei și pentru un cuantum de 7 milioane EUR, la prețurile din 2011, alocată Ciprului.”;

(b)

se adaugă următoarea literă:

„(h)

rata contribuției menționată la articolul 39a alineatul (13) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 pentru instrumentul financiar menționat la articolul 38 alineatul (1) litera (c) din regulamentul menționat.”

23.

Articolul 60 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Prin derogare de la articolul 65 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, în cazul în care se iau măsuri de urgență ca urmare a unor dezastre naturale, evenimente catastrofice sau evenimente climatice nefavorabile sau ca urmare a unei schimbări semnificative și bruște a condițiilor socioeconomice din statul membru sau regiunea în cauză, programele de dezvoltare rurală pot prevedea ca eligibilitatea cheltuielilor legate de modificările programului să poată începe de la data producerii evenimentului.”;

(b)

la alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu excepția costurilor generale definite la articolul 45 alineatul (2) litera (c), în ceea ce privește operațiunile de investiții din cadrul măsurilor care intră sub incidența articolului 42 din TFUE, sunt considerate eligibile numai cheltuielile efectuate după depunerea unei cereri adresate autorității competente. Cu toate acestea, statele membre pot să prevadă în programele lor că acele cheltuieli care sunt legate de măsuri de urgență luate ca urmare a unor dezastre naturale, evenimente catastrofice sau evenimente climatice nefavorabile ori ca urmare a unei modificări semnificative și bruște a condițiilor socioeconomice din statul membru sau regiunea în cauză și care au fost suportate de beneficiar după producerea evenimentului sunt, de asemenea, eligibile.”;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Plățile efectuate de către beneficiari se atestă prin facturi și dovezi de plată. Dacă acest lucru nu este posibil, plățile se atestă prin documente cu valoare probatorie echivalentă, cu excepția formelor de sprijin menționate la articolul 67 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, altele decât cele de la litera (a) de la articolul menționat.”

24.

La articolul 62, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În cazul în care ajutorul se acordă pe baza unor costuri standard sau a unor costuri suplimentare și a pierderilor de venit în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b) în ceea ce privește pierderile de venit și costurile de întreținere, și cu articolele 28-31, 33 și 34, statele membre se asigură că toate calculele relevante sunt adecvate și exacte și că au fost stabilite în prealabil pe baza unei metode de calcul corecte, echitabile și verificabile. În acest scop, un organism independent din punct de vedere funcțional de autoritățile responsabile pentru implementarea programului și care dispune de expertiza corespunzătoare efectuează calculele sau confirmă caracterul adecvat și precizia calculelor. În programul de dezvoltare rurală se include o declarație care confirmă caracterul adecvat și acuratețea calculelor.”

25.

La articolul 66 alineatul (1), litera (b) se elimină.

26.

La articolul 74, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

este consultat și emite un aviz, înainte de publicarea sesiunilor relevante de depunere de proiecte, cu privire la criteriile de selecție utilizate pentru operațiunile finanțate, care se revizuiesc în funcție de necesitățile programului;”.

27.

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1306/2013

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 26 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se elimină;

(b)

alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)   Până la data de 30 iunie a anului calendaristic cu privire la care se aplică rata de ajustare, Comisia adoptă acte de punere în aplicare care stabilesc rata de ajustare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 116 alineatul (2).

(4)   Până la data de 1 decembrie a anului calendaristic cu privire la care se aplică rata de ajustare, Comisia poate, pe baza unor informații noi, să adopte acte de punere în aplicare care adaptează rata de ajustare stabilită în conformitate cu alineatul (3). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 116 alineatul (2).”

2.

La articolul 38, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În cazul unei proceduri judiciare sau al unei căi de atac administrative cu efect de suspendare, perioada de dezangajare automată menționată la alineatul (1) sau la alineatul (2) se întrerupe pentru cuantumul aferent operațiunilor respective pe durata procedurilor judiciare sau a căii de atac administrative, cu condiția ca, până la data de 31 ianuarie a anului N + 4, Comisia să primească o notificare motivată de la statul membru respectiv.”

3.

La articolul 43 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

sumele care, în temeiul articolelor 40, 52 și 54 și, în ceea ce privește cheltuielile în cadrul FEGA, al articolului 41 alineatul (2) și al articolului 51, trebuie plătite bugetului Uniunii, inclusiv dobânzile aferente acestora;”.

4.

La articolul 54 alineatul (3) litera (a), punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii)

cuantumul care trebuie recuperat de la beneficiar în contextul unei plăți individuale pentru o schemă de ajutor sau o măsură de sprijin, fără a include dobânda aferentă, se situează între 100 EUR și 250 EUR, iar statul membru vizat aplică un prag egal sau mai înalt decât cuantumul care trebuie recuperat în conformitate cu dreptul său intern pentru neplata datoriilor naționale.”

5.

La articolul 63 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„În cazul neconformității cu normele naționale sau ale Uniunii privind achizițiile publice, partea din ajutor care nu trebuie plătită sau care trebuie retrasă se stabilește ținând cont de gravitatea neconformității și în conformitate cu principiul proporționalității. Legalitatea și regularitatea operațiunilor este afectată doar până la nivelul părții din ajutor care nu este plătită sau retrasă.”

6.

La articolul 72, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Prin derogare de la alineatul (1) litera (a) de la prezentul articol, statele membre pot decide că:

(a)

parcelele agricole cu o suprafață de până la 0,1 ha pentru care nu se face o cerere de plată nu trebuie declarate, cu condiția ca suprafața totală a respectivelor parcele să nu depășească 1 ha, și/sau că fermierul care nu depune cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu are obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea autorităților competente, indică localizarea acestora;

(b)

fermierii care participă la schema pentru micii fermieri astfel cum se menționează în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin.”

7.

Paragrafele al treilea și al patrulea de la articolul 75 alineatul (1) se înlocuiesc cu următorul text:

„În pofida primului și celui de al doilea paragraf de la prezentul alineat, statele membre pot:

(a)

înaintea datei de 1 decembrie, dar nu înainte de 16 octombrie, să plătească avansuri de până la 50 % în cazul plăților directe;

(b)

înaintea datei de 1 decembrie, să plătească avansuri de până la 75 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2).

În ceea ce privește sprijinul acordat în cadrul dezvoltării rurale, astfel cum este menționat la articolul 67 alineatul (2), primul și al doilea paragraf de la prezentul alineat se aplică în legătură cu cererile de ajutor sau cererile de plată prezentate începând cu anul de cerere 2019.”

Articolul 3

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1307/2013

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h)

«pășuni permanente și fânețe permanente» (denumite împreună «pășuni permanente») înseamnă terenuri consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane) care nu au făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cinci ani sau mai mult, precum și, dacă statele membre decid astfel, cele care nu au fost arate timp de cinci ani sau mai mult; această noțiune poate include și alte specii, precum arbuștii și/sau arborii, bune pentru pășunat, și, dacă statele membre decid astfel, alte specii precum arbuștii și/sau arborii care produc hrană pentru animale, cu condiția ca iarba și alte plante furajere erbacee să rămână predominante. Statele membre pot decide, de asemenea, să considere drept pășuni permanente:

(i)

terenurile care pot fi pășunate care fac parte din practici ancorate în obiceiurile locului, unde, în mod obișnuit, ierburile și alte plante furajere erbacee nu sunt predominante în zonele de pășunat; și/sau

(ii)

terenurile care pot fi pășunate, unde ierburile și alte plante furajere erbacee nu sunt predominante sau sunt absente în zonele de pășunat;”;

(ii)

se adaugă următorul paragraf:

„În pofida literelor (f) și (h) de la primul paragraf, statele membre care, înainte de 1 ianuarie 2018, au acceptat parcele de teren lăsate pârloagă drept terenuri arabile pot continua să le accepte ca atare și după această dată. Începând cu data de 1 ianuarie 2018, parcelele de teren lăsate pârloagă care au fost acceptate ca terenuri arabile în temeiul prezentului paragraf în 2018 devin pășuni permanente în 2023 sau ulterior, în cazul în care condițiile prevăzute la litera (h) sunt îndeplinite.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următoarele paragrafe:

„Statele membre pot decide că:

(a)

terenurile care nu au fost arate timp de cinci ani sau mai mult sunt considerate drept pășuni permanente, astfel cum se menționează la alineatul (1) primul paragraf litera (h), cu condiția să fie consacrate producției de iarbă și de alte plante furajere erbacee (cultivate sau spontane) și să nu fi făcut parte din sistemul de rotație a culturilor din exploatație timp de cinci ani sau mai mult;

(b)

pășunile permanente pot include și alte specii, precum arbuștii și/sau arborii care produc hrană pentru animale, pe suprafețele pe care iarba și alte plante furajere erbacee sunt predominante; și/sau

(c)

terenurile care pot fi pășunate, unde ierburile și alte plante furajere erbacee nu sunt predominante sau sunt absente în zonele de pășunat, sunt considerate drept pășuni permanente astfel cum se menționează la alineatul (1) primul paragraf litera (h).

Statele membre pot decide, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, să își aplice decizia în conformitate cu al treilea paragraf literele (b) și/sau (c) de la prezentul alineat pe întreg teritoriul lor sau pe o parte a acestuia.

Statele membre notifică Comisiei, până la 31 martie 2018, orice decizie luată în temeiul celui de al treilea și de al patrulea paragraf de la prezentul alineat.”

2.

La articolul 6 alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„Atunci când un stat membru utilizează opțiunea prevăzută la articolul 36 alineatul (4) al doilea paragraf, plafonul național stabilit în anexa II pentru statul membru respectiv pentru anul respectiv poate fi depășit cu cuantumul calculat în conformitate cu paragraful respectiv.”

3.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(3a)   În plus față de alineatele (1), (2) și (3), statele membre pot decide că nu se acordă plăți directe fermierilor care nu sunt înregistrați, pentru activitățile lor agricole, într-un registru fiscal sau de securitate socială național.”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Alineatele (2), (3) și (3a) nu se aplică fermierilor care au primit numai plăți directe care nu depășesc un anumit cuantum în anul anterior. Un astfel de cuantum este stabilit de statele membre pe baza unor criterii obiective, cum ar fi caracteristicile lor naționale sau regionale, și nu depășește 5 000 EUR.”;

(c)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Până la 1 august 2014, statele membre notifică Comisiei orice decizie menționată la alineatul (2), (3) sau (4), precum și, până la 31 martie 2018, orice decizie menționată la alineatul (3a). În cazul în care se aduc modificări acestor decizii, statele membre le notifică Comisiei în termen de două săptămâni de la data luării oricărei decizii de modificare.”;

(d)

se adaugă următoarele alineate:

„(7)   Statele membre pot decide, începând din 2018 sau din orice an ulterior, că numai unul sau două dintre cele trei criterii enumerate la alineatul (2) al treilea paragraf pot fi invocate de către persoanele sau grupurile de persoane care intră sub incidența alineatului (2) primul și al doilea paragraf, pentru a demonstra că sunt fermieri activi. Statele membre notifică o astfel de decizie Comisiei până la 31 martie 2018, dacă se aplică din 2018, sau până la data de 1 august a anului care precede aplicarea, dacă decizia se aplică începând cu un an ulterior.

(8)   Statele membre pot decide să înceteze aplicarea alineatului (2) începând din 2018 sau din orice an ulterior. Acestea notifică o astfel de decizie Comisiei până la 31 martie 2018, dacă se aplică din 2018, sau până la data de 1 august a anului care precede aplicarea, dacă decizia se aplică începând cu un an ulterior.”

4.

La articolul 11, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Statele membre își pot revizui anual deciziile privind reducerea plăților în conformitate cu prezentul articol, cu condiția ca o astfel de revizuire să nu conducă la o reducere a cuantumurilor disponibile pentru dezvoltarea rurală.

Statele membre notifică Comisiei deciziile luate în conformitate cu prezentul articol, precum și orice produs estimat al reducerilor pentru fiecare an până în 2019, până la data de 1 august a fiecărui an care precede aplicarea deciziilor respective, ultima dată posibilă pentru o astfel de notificare fiind 1 august 2018.”

5.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

„Statele membre pot decide să revizuiască deciziile menționate la prezentul alineat cu începere din anul calendaristic 2019 și notifică Comisiei, până la 1 august 2018, orice decizie întemeiată pe o astfel de revizuire. Nicio decizie întemeiată pe o astfel de revizuire nu duce la scăderea procentului notificat Comisiei în conformitate cu primul, al doilea, al treilea și al patrulea paragraf.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Statele membre pot decide să revizuiască deciziile menționate la prezentul alineat cu începere din anul calendaristic 2019 și notifică Comisiei, până la 1 august 2018, orice decizie întemeiată pe o astfel de revizuire. Nicio decizie întemeiată pe o astfel de revizuire nu duce la creșterea procentului notificat Comisiei în conformitate cu primul, al doilea, al treilea și al patrulea paragraf.”

6.

La articolul 31 alineatul (1), litera (g) se înlocuiește cu următorul text:

„(g)

atunci când statele membre consideră necesar, o reducere lineară a valorii drepturilor la plată în temeiul schemei de plată de bază la nivel național sau regional pentru a ține seama de cazurile menționate la articolul 30 alineatul (6) din prezentul regulament. În plus, statele membre care utilizează deja respectiva reducere liniară pot aplica totodată, în același an, o reducere lineară a valorii drepturilor la plată în temeiul schemei de plată de bază la nivel național sau regional pentru a ține seama de cazurile menționate la articolul 30 alineatul (7) primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul regulament;”.

7.

La articolul 36 alineatul (4), se adaugă următoarele paragrafe:

„Pentru fiecare stat membru, cuantumul calculat în conformitate cu prezentul alineat primul paragraf poate fi majorat cu maximum 3 % din plafonul național anual relevant stabilit în anexa II, după scăderea cuantumului rezultat din aplicarea articolului 47 alineatul (1) pentru anul relevant. Atunci când un stat membru aplică o astfel de majorare, aceasta este luată în considerare de către Comisie la stabilirea plafonului național anual pentru schema de plată unică pe suprafață în temeiul prezentului alineat primul paragraf. În acest scop, statele membre notifică Comisiei, până la 31 ianuarie 2018, procentele anuale cu care urmează să se majoreze în fiecare an calendaristic, începând din 2018, cuantumul calculat în conformitate cu prezentul articol alineatul (1).

Statele membre își pot revizui anual decizia menționată la al doilea paragraf de la prezentul alineat și notifică Comisiei orice decizie întemeiată pe o astfel de revizuire, până la data de 1 august a anului anterior aplicării sale.”

8.

Articolul 44 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Fără a aduce atingere numărului de culturi necesar în temeiul alineatului (1), pragurile maxime stabilite nu se aplică exploatațiilor în care iarba sau alte plante furajere erbacee sau terenurile lăsate pârloagă sau cultivate cu culturi aflate sub apă o mare parte a anului sau o mare parte a ciclului de cultură acoperă mai mult de 75 % din terenul arabil. În asemenea cazuri, cultura principală pe restul suprafeței arabile nu acoperă mai mult de 75 % din terenul arabil rămas, cu excepția cazului în care această suprafață rămasă este acoperită cu iarbă sau alte plante furajere erbacee sau este teren lăsat pârloagă.”;

(b)

la alineatul (3), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, este cultivat cu culturi de leguminoase, este lăsat pârloagă sau face obiectul unei combinații între respectivele utilizări;

(b)

în cazul cărora peste 75 % din suprafața agricolă eligibilă este pășune permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinații între respectivele utilizări;”;

(c)

la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Culturile de iarnă și cele de primăvară sunt considerate culturi distincte, chiar dacă aparțin aceluiași gen. Triticum spelta este considerată a fi o cultură distinctă de culturile care aparțin aceluiași gen.”

9.

Articolul 46 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În cazul în care terenul arabil al unei exploatații este mai mare de 15 hectare, fermierii se asigură că, începând cu 1 ianuarie 2015, o suprafață care corespunde unui procent de cel puțin 5 % din terenul arabil al exploatației pe care fermierul l-a declarat în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 și, dacă acestea sunt considerate zone de interes ecologic de către statul membru în conformitate cu alineatul (2) de la prezentul articol, inclusiv suprafețele menționate la literele (c), (d), (g), (h) (k) și (l) de la alineatul menționat, este zonă de interes ecologic.”;

(b)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

la primul paragraf se adaugă următoarele litere:

„(k)

zonele cu Miscanthus;

(l)

zonele cu Silphium perfoliatum;

(m)

terenurile lăsate pârloagă pentru plante melifere (specii bogate în polen și nectar).”;

(ii)

ultimul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu excepția zonelor de exploatație menționate la prezentul alineat primul paragraf literele (g), (h), (k) și (l), zona de interes ecologic se situează pe terenul arabil al exploatației. În cazul zonelor menționate la prezentul alineat primul paragraf literele (c) și (d), zona de interes ecologic poate fi adiacentă terenului arabil al exploatației pe care fermierul l-a declarat în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.”;

(c)

la alineatul (4), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

în cazul cărora peste 75 % din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

(b)

în cazul cărora peste 75 % din suprafața agricolă eligibilă este pășune permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură, sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări.”

10.

Articolul 50 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Plata pentru tinerii fermieri se acordă fiecărui fermier pentru o perioadă de cinci ani, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri, atât timp cât respectiva depunere are loc în termen de cinci ani de la data stabilirii menționată la alineatul (2) litera (a). Respectiva perioadă de cinci ani se aplică, de asemenea, în cazul fermierilor care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri pentru cererile depuse înainte de anul de cerere 2018.

Prin derogare de la primul paragraf a doua teză, statele membre pot decide că, în cazul tinerilor fermieri care s-au stabilit în conformitate cu alineatul (2) litera (a) în perioada 2010-2013, din perioada de cinci ani sus-menționată se scade numărul de ani care au trecut între stabilirea menționată la alineatul (2) litera (a) și prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.”;

(b)

la alineatul (6), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

între 25 % și 50 % din valoarea medie a drepturilor la plată în proprietate sau în arendă deținute de fermier; sau

(b)

între 25 % și 50 % dintr-un cuantum calculat prin împărțirea unui procent fix din plafonul național pentru anul calendaristic 2019, prevăzut în anexa II, la numărul tuturor hectarelor eligibile declarate în 2015 în conformitate cu articolul 33 alineatul (1). Procentul fix respectiv este egal cu partea din plafonul național rămas pentru schema de plată de bază în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) pentru 2015.”;

(c)

alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)   Statele membre care aplică articolul 36 calculează în fiecare an cuantumul plății pentru tinerii fermieri, înmulțind o cifră care corespunde unei valori cuprinse între 25 % și 50 % din plata unică pe suprafață, calculată în conformitate cu articolul 36, cu numărul de hectare eligibile pe care fermierul respectiv le-a declarat în conformitate cu articolul 36 alineatul (2).”;

(d)

la alineatul (8), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(8)   Prin derogare de la alineatele (6) și (7) de la prezentul articol, statele membre pot calcula în fiecare an cuantumul plății pentru tinerii fermieri înmulțind o cifră care corespunde unei valori cuprinse între 25 % și 50 % din plata medie pe hectar la nivel național cu numărul de drepturi pe care fermierul respectiv le-a activat în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) sau cu numărul de hectare eligibile pe care fermierul le-a declarat în conformitate cu articolul 36 alineatul (2).”;

(e)

la alineatul (10), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(10)   În locul aplicării alineatelor (6)-(9), statele membre pot aloca un cuantum forfetar anual pe fermier calculat prin înmulțirea unui număr fix de hectare cu o cifră care corespunde unei valori cuprinse între 25 % și 50 % din plata medie națională pe hectar, stabilită în conformitate cu alineatul (8).”

11.

Articolul 52 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (5) se elimină;

(b)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Sprijinul cuplat este o schemă de limitare a producției, care ia forma unei plăți anuale bazate pe suprafețe și producții fixe sau pe un număr fix de animale, și respectă plafoanele financiare care trebuie stabilite de statele membre pentru fiecare măsură și notificate Comisiei.”;

(c)

se adaugă următorul alineat:

„(10)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 70 care completează prezentul regulament în ceea ce privește măsurile de evitare a situației în care beneficiarii sprijinului cuplat facultativ sunt afectați de dezechilibrele structurale de piață dintr-un sector. Respectivele acte delegate pot permite statelor membre să decidă plata în continuare a sprijinului până în 2020 pe baza unităților de producție pentru care s-a acordat sprijin cuplat facultativ într-o perioadă de referință din trecut.”

12.

La articolul 53, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Până la data de 1 august a oricărui an dat, statele membre pot să își revizuiască decizia luată în temeiul prezentului capitol și să decidă, cu aplicabilitate din anul următor:

(a)

să lase neschimbat, să mărească sau să diminueze procentul stabilit la alineatele (1), (2) și (3), în limitele prevăzute la alineatele respective, după caz, ori să lase neschimbat sau să diminueze procentul stabilit la alineatul (4);

(b)

să modifice condițiile de acordare a sprijinului;

(c)

să înceteze acordarea sprijinului prevăzut în prezentul capitol.

Statele membre notifică Comisiei orice astfel de decizie până la data menționată la primul paragraf.”

13.

Articolul 70 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2, articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (3), articolul 7 alineatul (3), articolul 8 alineatul (3), articolul 9 alineatul (5), articolul 20 alineatul (6), articolul 35, articolul 36 alineatul (6), articolul 39 alineatul (3), articolul 43 alineatul (12), articolul 44 alineatul (5), articolul 45 alineatele (5) și (6), articolul 46 alineatul (9), articolul 50 alineatul (11), articolul 52 alineatele (9) și (10), articolul 57 alineatul (3), articolul 58 alineatul (5), articolul 59 alineatul (3), articolul 64 alineatul (5), articolul 67 alineatele (1) și (2) și articolul 73 se conferă Comisiei pentru o perioadă de șapte ani, începând cu 1 ianuarie 2014. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de șapte ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel târziu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Delegarea de competențe menționată la articolul 2, articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (3), articolul 7 alineatul (3), articolul 8 alineatul (3), articolul 9 alineatul (5), articolul 20 alineatul (6), articolul 35, articolul 36 alineatul (6), articolul 39 alineatul (3), articolul 43 alineatul (12), articolul 44 alineatul (5), articolul 45 alineatele (5) și (6), articolul 46 alineatul (9), articolul 50 alineatul (11), articolul 52 alineatele (9) și (10), articolul 57 alineatul (3), articolul 58 alineatul (5), articolul 59 alineatul (3), articolul 64 alineatul (5), articolul 67 alineatele (1) și (2) și articolul 73 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.”;

(c)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2, al articolului 4 alineatul (3), al articolului 6 alineatul (3), al articolului 7 alineatul (3), al articolului 8 alineatul (3), al articolului 9 alineatul (5), al articolului 20 alineatul (6), al articolului 35, al articolului 36 alineatul (6), al articolului 39 alineatul (3), al articolului 43 alineatul (12), al articolului 44 alineatul (5), al articolului 45 alineatele (5) și (6), al articolului 46 alineatul (9), al articolului 50 alineatul (11), al articolului 52 alineatele (9) și (10), al articolului 57 alineatul (3), al articolului 58 alineatul (5), al articolului 59 alineatul (3), al articolului 64 alineatul (5), al articolului 67 alineatele (1) și (2) și al articolului 73 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

14.

Anexa X se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 4

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 1308/2013

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

prevenirea și gestionarea crizelor, inclusiv furnizarea de îndrumare profesională altor organizații de producători, asociații ale organizațiilor de producători, grupuri de producători sau producători individuali;”;

(b)

primul paragraf de la alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(i)

literele (c) și (d) se înlocuiesc cu următorul text:

„(c)

promovarea și comunicarea, inclusiv acțiunile și activitățile care au ca scop diversificarea și consolidarea pe piețele de fructe și legume, fie cu caracter preventiv, fie în perioade de criză;

(d)

sprijin pentru costurile administrative generate de constituirea unor fonduri mutuale și contribuție financiară pentru realimentarea fondurilor mutuale, în urma compensațiilor plătite membrilor producători care se confruntă cu o scădere drastică a veniturilor lor ca urmare a unor condiții de piață nefavorabile;”;

(ii)

se adaugă următoarea literă:

„(i)

îndrumare profesională oferită organizațiilor de producători, asociațiilor organizațiilor de producători, grupurilor de producători sau producătorilor individuali.”;

(c)

paragrafele al doilea și al treilea de la alineatul (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„Acțiunile de protecție a mediului respectă cerințele privind angajamentele de agromediu și climă sau de agricultură ecologică prevăzute la articolul 28 alineatul (3) și la articolul 29 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

În cazul în care cel puțin 80 % dintre producători, membri ai unei organizații de producători, trebuie să respecte unul sau mai multe angajamente identice de agromediu și climă sau de agricultură ecologică, prevăzute la articolul 28 alineatul (3) și la articolul 29 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, fiecare dintre respectivele angajamente se consideră a fi o acțiune de protecție a mediului în sensul primului paragraf litera (a) de la prezentul alineat.”

2.

La articolul 34, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Limita de 50 % prevăzută la alineatul (1) se majorează la 100 % în următoarele cazuri:

(a)

retragerile de fructe și de legume de pe piață care nu depășesc 5 % din volumul producției comercializate a fiecărei organizații de producători, iar cantitățile retrase sunt eliminate prin:

(i)

distribuirea gratuită către organizații și fundații de caritate agreate în acest scop de statele membre, pentru a fi utilizate în cadrul activităților lor de sprijinire a persoanelor al căror drept la asistență publică este recunoscut de legislația națională, în special deoarece le lipsesc mijloacele adecvate de subzistență;

(ii)

distribuirea gratuită către unități penitenciare, școli și instituții publice de învățământ, instituțiile menționate la articolul 22, tabere de vacanță pentru copii, precum și către spitale și cămine de bătrâni desemnate de statele membre, care iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că respectivele cantități distribuite în acest fel sunt în plus față de cantitățile achiziționate în mod obișnuit de astfel de unități;

(b)

acțiunile legate de oferirea de îndrumare profesională altor organizații de producători sau grupurilor de producători recunoscute în conformitate cu articolul 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau cu articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, cu condiția ca respectivele organizații sau grupuri să fie din regiunile statelor membre menționate la articolul 35 alineatul (1) din prezentul regulament, sau producătorilor individuali.”

3.

Articolul 35 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 35

Asistență financiară națională

(1)   În regiunile statelor membre în care gradul de organizare a producătorilor din sectorul fructelor și legumelor este mult sub media Uniunii, statele membre pot acorda organizațiilor de producători o asistență financiară națională egală cu maximum 80 % din contribuțiile financiare menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (a) și de până la 10 % din valoarea producției comercializate de oricare dintre aceste organizații de producători. Asistența respectivă se adaugă la fondul operațional.

(2)   Gradul de organizare a producătorilor într-o regiune dintr-un stat membru este considerat ca fiind mult sub media Uniunii atunci când gradul mediu de organizare a fost mai mic de 20 % timp de trei ani consecutivi anterior punerii în aplicare a programului operațional. Gradul de organizare este calculat ca fiind valoarea producției de fructe și legume care a fost obținută în regiunea în cauză și comercializată de organizațiile de producători, de asociațiile organizațiilor de producători și de grupuri de producători recunoscute în conformitate cu articolul 125e din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sau cu articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, împărțită la valoarea totală a producției de fructe și legume care a fost obținută în acea regiune.

(3)   Statele membre care acordă asistență financiară națională în conformitate cu alineatul (1) informează Comisia cu privire la regiunile care îndeplinesc criteriile menționate la alineatul (2) și cu privire la asistența financiară națională acordată organizațiilor de producători din regiunile respective.”

4.

La articolul 37 litera (d), punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii)

condițiile privind articolul 33 alineatul (3) primul paragraf literele (a), (b), (c) și (i);”.

5.

La articolul 38 primul paragraf, litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

măsurile de promovare, de informare, de formare și de îndrumare profesională în cazuri de prevenire și gestionare a crizelor;”.

6.

La articolul 62, se adaugă următorul alineat:

„(5)   Statele membre pot aplica prezentul capitol zonelor care produc vin și care sunt adecvate pentru producția distilatului de vin cu o indicație geografică înregistrată în conformitate cu anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (*1). În sensul prezentului capitol, aceste zone pot fi tratate ca zone în care pot fi produse vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată.

7.

Articolul 64 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) al doilea paragraf, se adaugă următoarea literă:

„(ca)

solicitantul nu a plantat viță-de-vie fără autorizație, astfel cum se menționează la articolul 71 din prezentul regulament, sau fără un drept de plantare, astfel cum se menționează la articolele 85a și 85b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007;”;

(b)

la alineatul (2), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Dacă suprafața totală vizată de cererile eligibile menționate la alineatul (1) depășește într-un anumit an suprafața pusă la dispoziție de statul membru, autorizațiile sunt acordate pe baza împărțirii proporționale a hectarelor între toți solicitanții, în funcție de suprafața pentru care au solicitat autorizația. Prin acordarea de autorizații se poate stabili suprafața minimă și/sau maximă per solicitant și, de asemenea, ea poate fi efectuată parțial sau integral în conformitate cu unul sau mai multe dintre următoarele criterii de prioritate obiective și nediscriminatorii:”;

(c)

se introduce următorul alineat:

„(2a)   Dacă decide să aplice unul sau mai multe criterii menționate la alineatul (2), statul membru poate adăuga condiția suplimentară ca solicitantul să fie o persoană fizică în vârstă de cel mult 40 de ani în anul depunerii cererii.”;

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Statele membre fac publice criteriile menționate la alineatele (1), (2) și (2a) pe care le aplică și le notifică neîntârziat Comisiei.”

8.

Articolul 148 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(1a)   Dacă statele membre nu se folosesc de posibilitățile prevăzute la prezentul articol alineatul (1), un producător, o organizație de producători sau o asociație a organizațiilor de producători poate solicita ca orice livrare de lapte crud către o întreprindere de prelucrare a laptelui crud să facă obiectul unui contract scris între părți și/sau să facă obiectul unei oferte scrise pentru un contract din partea primilor cumpărători, în condițiile prevăzute la prezentul articol alineatul (4) primul paragraf.

Dacă primul cumpărător este o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie în sensul Recomandării 2003/361/CE, contractul și/sau oferta de contract nu este obligatoriu(e), fără a aduce atingere posibilității pe care o au părțile de a utiliza un contract standard redactat de o organizație interprofesională.”;

(b)

la alineatul (2), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Contractul și/sau oferta de contract menționat(ă) la alineatele (1) și (1a):”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Prin derogare de la alineatele (1) și (1a), nu este necesar(ă) un contract și/sau o ofertă de contract atunci când laptele crud este livrat de un membru al unei cooperative chiar cooperativei al cărei membru este, dacă statutul cooperativei respective sau normele și deciziile prevăzute în acest statut sau întemeiate pe acesta conțin dispoziții având efecte similare dispozițiilor prevăzute la alineatul (2) literele (a), (b) și (c).”;

(d)

la alineatul (4) al doilea paragraf, partea introductivă și litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:

„În pofida primului paragraf, se aplică una sau mai multe dintre situațiile de mai jos:

(a)

în cazul în care decide că încheierea unui contract scris pentru livrarea de lapte crud este obligatorie, în conformitate cu alineatul (1), un stat membru poate stabili:

(i)

o obligație pentru părți de a conveni asupra unei relații între o anumită cantitate livrată și prețul datorat pentru respectiva livrare;

(ii)

o durată minimă aplicabilă doar în cazul contractelor scrise între un fermier și primul cumpărător al laptelui crud; această durată minimă este de cel puțin șase luni și nu aduce atingere funcționării corespunzătoare a pieței interne;”.

9.

La articolul 149, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   O organizație de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate recunoscută în temeiul articolului 161 alineatul (1) poate negocia, în numele membrilor săi fermieri, pentru o parte a producției lor colective sau pentru totalitatea acesteia, contractele de livrare a laptelui crud de la un fermier la un procesator sau la un colector în sensul articolului 148 alineatul (1) al treilea paragraf.”

10.

Articolul 152 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

sunt constituite la inițiativa producătorilor și desfășoară cel puțin una dintre următoarele activități:

(i)

procesare comună;

(ii)

distribuție comună, inclusiv prin platforme de vânzare comune sau transport comun;

(iii)

ambalare, etichetare sau promovare comună;

(iv)

organizare comună a controlului calității;

(v)

utilizare comună a echipamentului sau a instalațiilor de depozitare;

(vi)

gestionare comună a deșeurilor direct legate de producție;

(vii)

achiziții publice comune de factori de producție;

(viii)

orice alte activități comune ale serviciilor care vizează unul din obiectivele menționate la prezentul alineat litera (c);”;

(b)

se introduc următoarele alineate:

„(1a)   Prin derogare de la articolul 101 alineatul (1) din TFUE, o organizație de producători recunoscută în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol își poate planifica producția, optimiza costurile de producție, comercializa produse și negocia contracte pentru furnizarea produselor agricole, în numele membrilor săi, pentru întreaga lor producție sau pentru o parte a acesteia.

Activitățile menționate la primul paragraf pot avea loc:

(a)

cu condiția ca una sau mai multe dintre activitățile menționate la alineatul (1) litera (b) punctele (i)-(vii) să fie exercitate efectiv, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 39 din TFUE;

(b)

cu condiția ca organizația de producători să concentreze oferta și să introducă pe piață produsele membrilor săi, indiferent dacă are loc sau nu un transfer de proprietate a produselor agricole de la producători la organizația de producători;

(c)

indiferent dacă prețul negociat este identic pentru producția agregată a tuturor membrilor organizației sau numai a unora dintre ei;

(d)

cu condiția ca producătorii în cauză să nu fie membri ai niciunei alte organizații de producători, în ceea ce privește produsele care fac obiectul activităților menționate la primul paragraf;

(e)

cu condiția ca produsul agricol să nu facă obiectul unei obligații de furnizare care decurge din statutul fermierului de membru al unei cooperative care ea însăși nu este membră a organizațiilor de producători în cauză, în conformitate cu condițiile stabilite în statutul cooperativei sau cu normele și deciziile stabilite în acesta sau care decurg din acesta.

Cu toate acestea, statele membre pot deroga de la condiția prevăzută la al doilea paragraf litera (b) în cazuri justificate în mod corespunzător atunci când membrii producători dețin două unități de producție separate amplasate în arii geografice diferite.

(1b)   În sensul prezentului articol, trimiterile la organizațiile de producători includ, de asemenea, asociațiile organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 alineatul (1) dacă astfel de asociații întrunesc criteriile enunțate la prezentul articol alineatul (1).

(1c)   Autoritatea națională în domeniul concurenței menționată la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 poate decide în cazuri individuale că, în viitor, una sau mai multe dintre activitățile menționate la alineatul (1a) primul paragraf trebuie modificate, întrerupte sau să nu aibă loc sub nicio formă în cazul în care consideră că acest lucru este necesar pentru a evita excluderea concurenței sau că sunt periclitate obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE.

În cazul negocierilor referitoare la mai multe state membre, decizia menționată la primul paragraf de la prezentul alineat se adoptă de către Comisie, fără a se aplica procedura menționată la articolul 229 alineatul (2) sau (3).

Atunci când acționează în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat, autoritatea națională din domeniul concurenței informează Comisia în scris înainte de sau imediat după inițierea primei măsuri oficiale și anunță Comisia în privința deciziilor, imediat după adoptarea acestora.

Deciziile menționate la prezentul alineat nu se aplică anterior datei notificării lor către întreprinderile în cauză.”;

(c)

alineatul (3) se elimină.

11.

Articolul 154 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(1a)   Statele membre pot, la cerere, să decidă să acorde mai multe recunoașteri unei organizații de producători care își desfășoară activitatea în mai multe sectoare menționate la articolul 1 alineatul (2), cu condiția ca organizația de producători să îndeplinească condițiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol pentru fiecare sector pentru care dorește să obțină recunoaștere.”;

(b)

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Statele membre pot decide că organizațiile de producători care au fost recunoscute înainte de 1 ianuarie 2018 și care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol sunt considerate a fi recunoscute ca organizații de producători în temeiul articolului 152.

(3)   În cazul în care organizațiilor de producători au fost recunoscute înainte de 1 ianuarie 2018, dar nu îndeplinesc condițiile de la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre retrag recunoașterea nu mai târziu de 31 decembrie 2020.”

12.

Articolul 157 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) litera (c), se adaugă următoarele puncte:

„(xv)

stabilirea unor clauze standard de repartizare a valorii în sensul articolului 172a, inclusiv în ceea ce privește câștigurile și pierderile de pe piață, pentru a determina modul în care urmează să fie repartizată între ei orice evoluție a prețurilor relevante de pe piață ale produselor în cauză sau de pe alte piețe ale materiilor prime;

(xvi)

punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire și de gestionare a sănătății animalelor, a protecției plantelor și a riscurilor de mediu.”;

(b)

se introduce următorul alineat:

„(1a)   Statele membre pot, la cerere, să decidă să acorde mai multe recunoașteri unei organizații interprofesionale care își desfășoară activitatea în mai multe sectoare menționate la articolul 1 alineatul (2), cu condiția ca organizația interprofesională să îndeplinească condițiile prevăzute la alineatul (1) și, după caz, la alineatul (3) pentru fiecare sector pentru care dorește să obțină recunoaștere.”;

(c)

la alineatul (3) litera (c), se adaugă următoarele puncte:

„(xii)

stabilirea unor clauze standard de repartizare a valorii în sensul articolului 172a, inclusiv în ceea ce privește câștigurile și pierderile de pe piață, pentru a determina modul în care urmează să fie repartizată între ei orice evoluție a prețurilor relevante de pe piață ale produselor în cauză sau de pe alte piețe ale materiilor prime;

(xiii)

punerea în aplicare a unor măsuri de prevenire și de gestionare a sănătății animalelor, a protecției plantelor și a riscurilor de mediu.”

13.

La articolul 159, titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Obligativitatea recunoașterii”.

14.

Articolul 161 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), partea introductivă și litera (a) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Statele membre recunosc, la cerere, toate entitățile juridice sau părțile clar definite din cadrul acestor entități ca fiind organizații de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate, cu condiția:

(a)

să fie constituite de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate, să fie alcătuite la inițiativa lor și să urmărească un scop specific care poate include unul sau mai multe dintre următoarele obiective:

(i)

asigurarea programării și a adaptării producției la cerere, în special în privința calității și a cantității;

(ii)

concentrarea ofertei și introducerea pe piață a produselor obținute de membrii lor;

(iii)

optimizarea costurilor de producție și stabilizarea prețurilor de producție;”;

(b)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Statele membre pot decide că organizațiile de producători care au fost recunoscute anterior datei de 2 aprilie 2012 în baza legislației naționale și care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (1) trebuie considerate ca fiind organizații de producători recunoscute.”

15.

Articolul 168 se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat:

„(1a)   În cazul în care statele membre nu se folosesc de posibilitățile prevăzute la prezentul articol alineatul (1), un producător, o organizație de producători sau o asociație a organizațiilor de producători, în ceea ce privește produsele agricole dintr-un sector menționat la articolul 1 alineatul (2) altul decât sectorul laptelui și al produselor lactate și sectorul zahărului, poate solicita ca orice livrare a produselor lor către o întreprindere de prelucrare sau distribuție să facă obiectul unui contract în scris între părți și/sau să facă obiectul unei oferte în scris pentru un contract din partea primilor cumpărători, în condițiile prevăzute la alineatul (4) și la alineatul (6) primul paragraf din prezentul articol.

Dacă primul cumpărător este o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie în sensul Recomandării 2003/361/CE, contractul și/sau oferta de contract nu este obligatoriu(e), fără a aduce atingere posibilității pe care o au părțile de a utiliza un contract standard redactat de o organizație interprofesională.”;

(b)

la alineatul (4), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Orice contract sau ofertă de contract menționat(ă) la alineatele (1) și (1a):”;

(c)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Prin derogare de la alineatele (1) și (1a), nu este necesar(ă) un contract sau o ofertă de contract atunci când produsele în cauză sunt livrate de un membru al unei cooperative chiar cooperativei al cărei membru este, dacă statutul cooperativei respective sau normele și deciziile prevăzute în acest statut sau întemeiate pe acesta conțin dispoziții având efecte similare dispozițiilor prevăzute la alineatul (4) literele (a), (b) și (c).”

16.

Articolele 169, 170 și 171 se elimină.

17.

Se introduce secțiunea următoare:

„Secțiunea 5a

Clauze de repartizare a valorii

Articolul 172a

Repartizarea valorii

Fără a aduce atingere niciunei clauze specifice de repartizare a valorii în sectorul zahărului, fermierii, inclusiv asociațiile de fermieri, precum și primul lor cumpărător pot conveni asupra unor clauze de repartizare a valorii, inclusiv în ceea ce privește câștigurile și pierderile de pe piață, pentru a stabili modul în care urmează să fie repartizată între ei orice evoluție a prețurilor relevante de pe piață pentru produsele în cauză sau de pe alte piețe ale materiilor prime.”

18.

La articolul 184, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Contingentele tarifare pentru importul de produse agricole destinate punerii în liberă circulație în Uniune (sau o parte din aceasta) ori contingentele tarifare pentru importurile de produse agricole din Uniune în țări terțe, care trebuie să fie parțial sau integral gestionate de Uniune și rezultă din acorduri internaționale încheiate în conformitate cu TFUE sau din orice alt act adoptat în conformitate cu articolul 43 alineatul (2) sau cu articolul 207 din TFUE sunt deschise și/sau administrate de Comisie prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 186 din prezentul regulament și al unor acte de punere în aplicare, în temeiul articolului 187 din prezentul regulament.”

19.

Articolul 188 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 188

Procesul de alocare a contingentelor tarifare

(1)   Comisia face publice, prin publicarea corespunzătoare pe internet, rezultatele alocării contingentelor tarifare pentru cererile notificate, ținând cont de contingentele tarifare disponibile și de cererile notificate.

(2)   În informațiile publicate menționate la alineatul (1) se face, de asemenea, trimitere, după caz, la necesitatea de a respinge cereri în curs, de a suspenda depunerea de noi cereri sau de a realoca eventualele cantități neutilizate.

(3)   Statele membre emit licențe de import și licențe de export pentru cantitățile solicitate în cadrul contingentelor tarifare de import și al celor de export, cu respectarea coeficienților de alocare respectivi și după ce acestea sunt făcute publice de către Comisie în conformitate cu alineatul (1).”

20.

Articolul 209 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor, deciziilor și practicilor concertate ale fermierilor, ale asociațiilor fermierilor ori ale asociațiilor unor astfel de asociații sau organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 152 sau al articolului 161 din prezentul regulament, nici asociațiilor organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 din prezentul regulament, care vizează producția sau vânzarea produselor agricole ori utilizarea unor instalații comune pentru depozitarea, tratarea sau procesarea produselor agricole, cu excepția cazului în care obiectivele prevăzute la articolul 39 din TFUE sunt periclitate.”;

(b)

la alineatul (2), după primul paragraf se introduc următoarele paragrafe:

„Totuși, fermierii, asociațiile fermierilor ori asociațiile unor astfel de asociații sau organizațiile de producători recunoscute în temeiul articolului 152 sau al articolului 161 din prezentul regulament sau asociațiile organizațiilor de producători recunoscute în temeiul articolului 156 din prezentul regulament pot solicita un aviz din partea Comisiei privind compatibilitatea acestor acorduri, decizii și practici concertate cu obiectivele stabilite la articolul 39 din TFUE.

Comisia tratează cererile de avize cu promptitudine și îi trimite solicitantului avizul său în termen de patru luni de la primirea unei cereri complete. Comisia poate să modifice, din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, conținutul unui aviz, în special dacă solicitantul a furnizat informații incorecte sau dacă a utilizat avizul în alt scop.”

21.

Articolul 222 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În perioadele de dezechilibre grave de pe piețe, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili că articolul 101 alineatul (1) din TFUE nu se aplică acordurilor și deciziilor fermierilor, ale asociațiilor fermierilor, ale asociațiilor unor astfel de asociații sau ale organizațiilor de producători recunoscute, ale asociațiilor organizațiilor de producători recunoscute și ale organizațiilor interprofesionale recunoscute din oricare dintre sectoarele menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, cu condiția ca aceste acorduri și decizii să nu aducă atingere bunei funcționări a pieței interne, să vizeze strict stabilizarea sectorului afectat și să intre sub incidența uneia sau mai multora dintre următoarele categorii:”;

(b)

alineatul (2) se elimină.

22.

La articolul 232, alineatul (2) se elimină.

23.

Anexele VII și VIII se modifică în conformitate cu anexa III la prezentul regulament.

Articolul 5

Modificări aduse Regulamentului (UE) nr. 652/2014

Regulamentul (UE) nr. 652/2014 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 4, se adaugă următorul alineat:

„(4)   În cazul aprobării acțiunilor multianuale, angajamentele bugetare pot fi împărțite în tranșe anuale. Atunci când angajamentele bugetare sunt împărțite astfel, Comisia angajează tranșele anuale ținând cont de evoluția acțiunilor, de necesitățile estimate și de bugetul disponibil.”

2.

La articolul 13, alineatul (5) se elimină.

3.

La articolul 22, alineatul (5) se elimină.

4.

La articolul 27, alineatul (5) se elimină.

Articolul 6

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2018.

Cu toate acestea:

(a)

articolul 3 punctul 11 literele (a) și (b) se aplică de la 1 ianuarie 2015;

(b)

articolul 1 punctul 23 litera (b) se aplică de la 1 ianuarie 2016; și

(c)

articolul 4 punctul 3 se aplică de la 1 ianuarie 2019.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 13 decembrie 2017.

Pentru Parlamentul European

Președintele

A. TAJANI

Pentru Consiliu

Președintele

M. MAASIKAS


(1)  JO C 91, 23.3.2017, p. 1.

(2)  JO C 75, 10.3.2017, p. 63.

(3)  JO C 306, 15.9.2017, p. 64.

(4)  Poziția Parlamentului European din 12 decembrie 2017 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 12 decembrie 2017.

(5)  Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 487).

(6)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European Și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(7)  Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

(8)  Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 608).

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1089 al Comisiei din 6 iulie 2015 de stabilire, pentru anul 2015, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și de stabilire a cotei privind rezerva specială pentru deminare pentru Croația (JO L 176, 7.7.2015, p. 29).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (JO L 238, 1.9.2006, p. 13).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 652/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 de stabilire a unor dispoziții pentru gestionarea cheltuielilor privind lanțul alimentar, sănătatea și bunăstarea animalelor, precum și sănătatea plantelor și materialul de reproducere a plantelor, de modificare a Directivelor 98/56/CE, 2000/29/CE și 2008/90/CE ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 178/2002, (CE) nr. 882/2004 și (CE) nr. 396/2005 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivei 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Deciziilor 66/399/CEE, 76/894/CEE și 2009/470/CE ale Consiliului (JO L 189, 27.6.2014, p. 1).

(*1)  Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (JO L 39, 13.2.2008, p. 16).”


ANEXA I

Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 se modifică după cum urmează:

1.

În rubrica referitoare la articolul 17 alineatul (3), cu subiectul „Investiții în active fizice”, rubrica „Sectorul agricol”, pentru cuantumul maxim în EUR sau rata maximă de 40 %, în a patra coloană, partea introductivă și prima liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„Din cuantumul investițiilor eligibile în alte regiuni

Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 de puncte procentuale suplimentare, cu condiția ca rata maximă a sprijinului combinat să nu depășească 90 %, în cazul:

tinerilor fermieri, pentru maximum cinci ani de la data stabilirii, astfel cum este precizată în programul de dezvoltare rurală, sau până când acțiunile definite în planul de afaceri menționat la articolul 19 alineatul (4) sunt finalizate;”.

2.

În rubrica referitoare la articolul 17 alineatul (3), cu subiectul „Investiții în active fizice”, rubrica „Prelucrarea și comercializarea produselor enumerate în anexa I la TFUE”, pentru cuantumul maxim în EUR sau rata maximă: 40 %, a patra coloană se înlocuiește cu următorul text:

„Din cuantumul investițiilor eligibile în alte regiuni

Ratele de mai sus pot fi majorate cu 20 de puncte procentuale suplimentare, cu condiția ca rata maximă a sprijinului combinat să nu depășească 90 % pentru operațiunile sprijinite în cadrul PEI, pentru investițiile colective și proiectele integrate sau pentru operațiunile legate de o fuziune a unor organizații de producători.”

3.

Rubricile privind articolul 37 alineatul (5), articolul 38 alineatul (5) și articolul 39 alineatul (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„articolul 37 alineatul (5)

Asigurarea culturilor, a animalelor și a plantelor

70 %

Din prima de asigurare datorată

articolul 38 alineatul (5)

Fonduri mutuale pentru fenomenele climatice nefavorabile, bolile animalelor și ale plantelor, infestările cu dăunători și pentru incidente de mediu

70 %

Din costurile eligibile

articolul 39 alineatul (5)

Instrumentul de stabilizare a veniturilor

70 %

Din costurile eligibile”


ANEXA II

În anexa X la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, tabelul „Factorii de conversie și de ponderare menționați la articolul 46 alineatul (3)” se modifică după cum urmează:

1.

Rândul „Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție” se înlocuiește cu următorul text:

„Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție (pe 1 m2)

nu se aplică

0,5

0,5 m2

2.

Rândul „Zone cu culturi fixatoare de azot” se înlocuiește cu următorul text:

„Zone cu culturi fixatoare de azot (pe 1 m2)

nu se aplică

1

1 m2

3.

Se adaugă următoarele rânduri:

„Zone cu Miscanthus

nu se aplică

0,7

0,7 m2

Zone cu Silphium perfoliatum

nu se aplică

0,7

0,7 m2

Terenuri lăsate pârloagă pentru plante melifere (specii bogate în polen și nectar)

nu se aplică

1,5

1,5 m2


ANEXA III

Anexele VII și VIII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se modifică după cum urmează:

1.

În anexa VII partea II punctul 1 litera (c), a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„—

limita maximă a titrului alcoolic total poate depăși 15 % vol. în cazul vinurilor cu denumire de origine protejată care au fost obținute fără îmbogățire, sau îmbogățit numai prin procedurile de concentrare parțială enumerate în anexa VIII partea I secțiunea B punctul 1, cu condiția ca specificațiile referitoare la produs din dosarul tehnic privind denumirea de origine protejată respectivă să permită această posibilitate;”.

2.

În anexa VIII partea I secțiunea A, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„3.

În anii cu condiții climatice deosebit de nefavorabile, statele membre pot crește limita (limitele) stabilită (stabilite) la punctul 2 cu 0,5 %, cu titlu de excepție pentru regiunile în cauză. Statele membre notifică orice astfel de creștere Comisiei.”


Declarațiile Comisiei

Articolul 1 – Dezvoltare rurală

—   Prelungirea duratei PDR-urilor (DR – AM 43)

Cheltuielile legate de programele de dezvoltare rurală 2014-2020 aprobate în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 vor fi în continuare eligibile pentru contribuția din FEADR dacă aceasta este plătită beneficiarilor până cel târziu la 31 decembrie 2023. În ceea ce privește continuarea sprijinirii dezvoltării rurale după 2020, Comisia va lua o decizie în contextul propunerii sale pentru următorul CFM.

—   Gestionarea riscurilor (DR)

Comisia își confirmă intenția de a examina funcționarea și eficiența instrumentelor de gestionare a riscurilor incluse în prezent în Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, în contextul propunerii sale privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune.

—   Sancțiunile pentru Leader (DR)

Comisia își confirmă intenția de a examina eficacitatea și proporționalitatea sancțiunilor pentru LEADER incluse în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014.

Articolul 2 – Regulamentul orizontal

—   Rezerva pentru situațiile de criză (HZ – AMs 54-58)

Comisia confirmă că funcționarea rezervei pentru situațiile de criză din sectorul agricol și rambursarea creditelor legate de disciplina financiară, prevăzute la articolul 25 și la articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, vor fi examinate în contextul pregătirilor pentru următorul CFM pentru a se permite o intervenție eficientă și în timp util în perioade de criză a pieței.

—   Audit unic (HZ – AM 59)

Comisia sprijină abordarea bazată pe auditul unic, fapt confirmat de propunerea Comisiei pentru articolul 123 din noul Regulament financiar. De asemenea, Comisia confirmă că actualul cadru juridic pentru gestionarea și controlul cheltuielilor agricole, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, permite deja această abordare, care a fost inclusă în strategia de audit a Comisiei pentru perioada 2014-2020. Mai exact, dacă avizul organismului de certificare furnizat în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 este considerat fiabil, Comisia ține seama de acest aviz atunci când evaluează necesitatea unor audituri asupra agenției de plăți în cauză.

Articolul 3 – Plățile directe

—   Planul privind proteinele (PD – AM 105)

Comisia își confirmă intenția de a examina situația cererii și a ofertei de proteine vegetale din UE și de a analiza posibilitatea elaborării unei „Strategii europene privind proteinele vegetale” în scopul încurajării mai puternice a producției de proteine din plante în UE bazate pe metode raționale din punct de vedere economic și din perspectiva mediului.

Articolul 4 – OCP

—   Sisteme voluntare de reducere a producției (OCP)

Comisia confirmă că Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole conține deja, la articolele 219 și 221, temeiul juridic necesar pentru a-i permite, în funcție de disponibilitatea resurselor bugetare, să abordeze perturbările pieței și alte probleme specifice, inclusiv la nivel regional, grație posibilității de a acorda asistență financiară directă fermierilor. Mai mult, propunerea Comisiei de a adăuga la Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală un instrument de stabilizare a veniturilor specific sectorului va permite statelor membre să includă în programele lor de dezvoltare rurală posibilitatea compensării fermierilor dintr-un anumit sector în eventualitatea unei scăderi semnificative a veniturilor lor.

În plus, Comisia confirmă că articolul 219 îi permite să introducă, în cazul unei perturbări a pieței sau al unor amenințări de acest gen, scheme prin care se acordă ajutoare din partea Uniunii producătorilor care se angajează să-și reducă producția în mod voluntar, inclusiv detaliile necesare pentru funcționarea unei astfel de scheme [de exemplu: Regulamentul delegat (UE) 2016/1612 al Comisiei (JO L 242, 9.9.2016, p. 4)].

—   Recunoașterea organizațiilor interprofesionale transnaționale (OCP – AM 141)

Comisia reamintește că normele care reglementează cooperarea producătorilor în ceea ce privește recunoașterea organizațiilor de producători transnaționale, a asociațiilor de organizații de producători transnaționale sau a organizațiilor interprofesionale transnaționale, inclusiv cooperarea dintre statele membre în cauză, sunt prevăzute în Regulamentul delegat (UE) 2016/232. Funcționarea și caracterul adecvat al acestor norme vor fi examinate în contextul procesului în desfășurare referitor la modernizarea și simplificarea PAC.

—   Practicile comerciale neloiale (OCP – AM 152)

Comisia confirmă că a lansat o inițiativă referitoare la lanțul de aprovizionare cu alimente care parcurge acum diversele etape impuse de orientările privind o mai bună legiferare. Comisia va lua o decizie în privința unei posibile propuneri legislative după încheierea acestei proceduri, dacă este posibil în prima jumătate a anului 2018.

—   Declarația Comisiei privind cooperarea producătorilor

Comisia ia notă de acordul dintre Parlament și Consiliu privind modificările articolelor 152, 209, 222 și 232. Comisia ia notă de faptul că modificările asupra cărora au convenit Parlamentul și Consiliul sunt substanțiale și au fost incluse fără evaluarea impactului prevăzută la punctul 15 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Acest lucru duce la un nivel nedorit de insecuritate juridică și procedurală, ale cărei efecte și implicații nu sunt cunoscute.

Deoarece modificările aduse propunerii inițiale a Comisiei, luate împreună, determină o modificare semnificativă a cadrului juridic, Comisia observă cu îngrijorare că unele dintre noile dispoziții în favoarea organizațiilor de producători ar putea avea efectul de a periclita viabilitatea și bunăstarea micilor fermieri și interesul consumatorilor. Comisia își confirmă angajamentul de a menține o concurență efectivă în sectorul agricol și de a îndeplini întru totul obiectivele PAC prevăzute la articolul 39 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În acest context, Comisia observă că modificările convenite de colegiuitori prevăd atât pentru Comisie, cât și pentru autoritățile naționale de concurență doar un rol de acțiune foarte limitat în ceea ce privește menținerea unei concurențe efective.

Acordul general al Comisiei privind propunerea „Omnibus”, inclusiv modificările convenite de Parlament și Consiliu, nu aduce atingere eventualelor propuneri viitoare pe care le-ar putea prezenta Comisia în aceste domenii în contextul reformei politicii agricole comune pentru perioada de după 2020 și eventualelor alte inițiative menite a aborda în mod specific unele dintre chestiunile menționate în textul convenit acum de Parlamentul European și de Consiliu.

Comisia regretă că aspectul referitor la rolul de acțiune foarte limitat al Comisiei și al autorităților naționale de concurență în ceea ce privește menținerea unei concurențe efective nu a fost abordat în mod satisfăcător de colegiuitori și își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele implicații ale acestei limitări pentru fermieri și consumatori. Comisia ia act de faptul că textul juridic trebuie interpretat în conformitate cu tratatul, în special în ceea ce privește posibilitatea ca autoritățile naționale de concurență și Comisia să intervină dacă o organizație de producători cu o cotă mare de piață încearcă să restricționeze libertatea de acțiune a membrilor săi. Comisia regretă că această posibilitate nu este salvgardată în mod clar în textul juridic.


Top